1re-186/2020 — art. 473-2 CPP

Prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Cahul din 19 decembrie 2019, a fost admisă parțial plângerea condamnatului Pobuta Mihail împotriva administrației instituției penitenciare, fiind constatat că a fost deținut în penitenciar 254 zile în condiții contrare prevederilor art. 3 din CEDO, reducându-i pedeapsa închisorii cu 26 zile. Instanța a statuat că plângerea condamnatului se încadrează în prevederile art. 4732 - 4734 Cod de procedură penală, fiind dovedite afirmațiile lui privind condițiile inumane de detenție.

Condamnatul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea încheierii menționate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral plângerea declarată. Recurentul a invocat că instanța de fond a ignorat faptul că s-a deținut în condiții inumane într-o perioadă de peste 5 ani, iar hotărârea adoptată este ilegală, nefondată și neîntemeiată. 1

Potrivit deciziei Curții de Apel Cahul din 20 mai 2020, recursul a fost respins ca fiind depus peste termen. Instanța de recurs a reținut că condamnatul a declarat recursul în afara termenului de 10 zile prevăzut la art. 4734 alin. (9) Cod de procedură penală și nu a prezentat motive întemeiate ce ar justifica omiterea termenului de atac

În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 11 august 2020, condamnatul a declarat recurs în anulare, în care solicită anularea deciziei din 20 mai 2020 și dispunerea rejudecării cererii de recurs. Recurentul a indicat că hotărârile contestate sunt neîntemeiate, soluția de reducere a pedepsei cu 26 zile fiind neîntemeiată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 3. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în 2 apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, nefiind în genere, utilizată calea de atac apelul, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate (pct. 5. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Pobuta Mihail XX, împotriva încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Cahul din 19 decembrie 2019 și deciziei Curții de Apel Cahul din 20 mai 2020, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 3