1re-128/2020 — art. 473-2, 473-4 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 473-2, 473-4 CPP
- Temei legal
- art. 429-430 CPP
1re-128/2020 — art. 473-2, 473-4 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1re-128/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 august 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului în anulare împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 19
decembrie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai
2020, declarat de avocatul Alexandru Russu, în numele condamnatului
Nițu Vasile XXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 07.08.2019 – 19.12.2019,
instanța de recurs
ordinar: 27.01.2020 – 27.05.2020,
în anulare: 31.07.2020 – 12.08.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 19 decembrie 2019, a fost
admisă plângerea condamnatului Nițu Vasile împotriva administrației instituției
penitenciare, fiind constatat că a fost deținut în penitenciar 42 zile în condiții
contrare prevederilor art. 3 din CEDO, reducându-i pedeapsa închisorii cu 8 zile și
acordându-i suma de 100 lei cu titlu de compensare.
Instanța a statuat că plângerea condamnatului se încadrează în prevederile
art. 4732 - 4734 Cod de procedură penală, fiind dovedite afirmațiile lui privind
condițiile inumane de detenție.
Avocatul Alexandru Russu a declarat recurs ordinar, solicitând casarea
parțială a încheierii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă
reducerea pedepsei neexecutate a condamnatului, calculându-se 3 zile de reducere
pentru 10 zile de detenție din totalul de 42 zile.
Recurentul a invocat că instanța de fond a ignorat probele care dovedesc că
condamnatul a fost deținut în condiții inumane.
2.1. A declarat recursuri ordinare și condamnatul, solicitând casarea
încheierii menționate și pronunțarea unei noi hotărâri.
1
Recurentul a indicat că, nu i-a fost redus corect termenul de pedeapsă. Ori,
instanța urma să calculeze 3 zile de reducere pentru 10 zile de detenție, anterior
solicitând de mai multe ori să-i fie îmbunătățite condițiile în care se deține.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai
2020, recursurile au fost respinse ca nefondate.
Instanța de recurs a reținut că încheierea contestată este legală și întemeiată,
termenul de pedeapsă a fost redus corect, cuantumul fiind justificat prin faptul că
condamnatul s-a aflat în condiții de detenție contrare art. 3 din CEDO o perioadă
foarte scurtă de timp.
În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au
devenit irevocabile.
La 21 iulie 2020, avocatul Alexandru Russu a declarat recurs în anulare,
solicitând casarea acestei decizii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie
dispusă reducerea pedepsei neexecutate a condamnatului, calculându-se 3 zile de
reducere pentru 10 zile de detenție.
Recurentul a indicat că hotărârile contestate sunt neîntemeiate, soluția
adoptată nefiind confirmată prin probe pertinente și concludente.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, apărătorul poate declara
la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești
irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de
procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în
anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în
cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea
instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul
sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii
sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii
sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este
în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească.
Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi
atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată
cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau
de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri
judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept
de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare.
Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind
declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost
soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 3. din decizie).
Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5)
Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de
2
recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data
pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă
hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea
persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care
a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în
apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele
recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.
Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a
pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței,
numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea
judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a
declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat
decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și
argumentele admiterii sau respingerii apelului, nefiind în genere, utilizată calea de
atac apelul, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii
atacate (pct. 5. din decizie).
Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că
acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430.
Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în
anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Alexandru
Russu, în numele condamnatului Nițu Vasile XXXXXX, împotriva încheierii
Judecătoriei Chișinău din 19 decembrie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 27 mai 2020, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de
conținut.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
3