1re-37/2020 — art. 473/1, 473/4 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 473/1, 473/4 CPP
- Temei legal
- art. 429-430 CPP
1re-37/2020 — art. 473/1, 473/4 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1re-37/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
05 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Ion Guzun, Victor Boico
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului în anulare împotriva încheierii judecătorului de instrucție al
Judecătoriei Cahul din 04 septembrie 2019 și deciziei Curții de Apel Cahul din 17
octombrie 2019, declarat de condamnatul
Olari Vladimir XXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 04.06.2019 – 04.09.2019,
instanța de recurs
ordinar: 23.09.2019 –17.10.2019,
în anulare: 13.01.2020 – 05.02.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Cahul din 04
septembrie 2019, a fost admisă parțial plângerea condamnatului Olari Vladimir
împotriva administrației instituției penitenciare, fiind constatat că a fost deținut în
condiții contrare prevederilor art. 3 din CEDO, reducându-i pedeapsa închisorii cu
396 de zile, pentru 2 zile fiindu-i acordată, cu titlu de compensare, suma de 100
lei, în rest fiind respinsă.
Instanța a statuat că plângerea condamnatului se încadrează în prevederile
art. 4732 - 4734 Cod de procedură penală, fiind dovedite afirmațiile lui privind
condițiile inumane de detenție, urmând a-i fi redusă pedeapsa închisorii prin
calcularea a 2 zile de reducere pentru 10 zile de detenție.
Avocata Victoria Palencu a declarat recurs ordinar, solicitând casarea
acestei încheieri și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă reducerea
pedepsei neexecutate a condamnatului, calculându-se 3 zile de reducere pentru 10
zile de detenție din totalul de 1981 zile.
1
Recurenta a invocat că instanța de fond a ignorat faptul că condamnatul a
fost deținut în condiții ce nu ating un prag minim de suficiență.
2.1. A declarat recurs ordinar și condamnatul, solicitând casarea încheierii
menționate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicate prevederile
art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.
Recurentul a indicat că încheierea este ilegală și neîntemeiată, deoarece
pentru perioada aflării în arestare preventivă nu i-a fost redus termenul de
pedeapsă.
Potrivit deciziei Curții de Apel Cahul din 17 octombrie 2019, recursurile
au fost respinse ca nefondate.
Instanța de recurs a reținut că încheierea este legală și întemeiată, iar
dispozițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală nu sunt aplicabile cazului.
În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au
devenit irevocabile.
La 26 decembrie 2019, condamnatul a declarat recurs în anulare,
solicitând casarea parțială a hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care să-i fie aplicate prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală
pentru perioada 21.02.2014 - 06.04.2017.
Recurentul a indicat că hotărârile contestate sunt neîntemeiate în partea
vizată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, apărătorul poate declara
la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești
irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de
procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în
anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în
cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea
instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul
sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii
sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii
sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este
în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească.
Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi
atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată
cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau
de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri
judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept
de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare.
2
Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind
declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost
soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 3. din decizie).
Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5)
Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de
recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data
pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă
hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea
persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care
a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în
apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele
recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.
Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a
pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței,
numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea
judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a
declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat
decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și
argumentele admiterii sau respingerii apelului, nefiind în genere, utilizată calea de
atac apelul, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii
atacate (pct. 5. din decizie).
Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că
acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430.
Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în
anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Olari
Vladimir XXXXX, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei
Cahul din 04 septembrie 2019 și deciziei Curții de Apel Cahul din 17 octombrie
2019, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Ion Guzun
Victor Boico
3