1ra-1076/2020 — art.190 alin. 1 CP

1ra-1076/2020 — art.190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1076/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia oficiul

Central, Lilia Sîrbu și de către avocatul Coptu Sergiu, în numele părții vătămate

Gribinic Evdochia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 27 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Gribinic Ecaterina xxxxx, născută la xxxx,

originară din s.xx, r-nul xxx, domiciliată în

xxxx, str.xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.10.2017 – 08.05.2019;

instanța de apel: 04.06.2019 – 27.11.2019;

instanța de recurs ordinar: 21.02.2020 – 29.09.2020.

C O N S T A T Ă :

Gribinic Ecaterina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin. (1) Cod penal, pe episoadele comise în luna noiembrie

2012 și 25 decembrie 2012 și în baza art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, s-a dispus

încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

Gribinic Ecaterina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin. (1) Cod penal, pe episodul comis la data de 03

octombrie 2014, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de

300 (trei sute) unități convenționale echivalentul a 6000 (șase mii) lei.

A fost adus la cunoștință inculpatei că potrivit alin. (3)1 art. 64 Cod penal,

ea este în drept să achite jumătate din amendă stabilită dacă o plătește în cel mult

72 ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se

consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Gribinic Evdochia către partea

civilmente responsabilă Gribinic Ecaterina cu privire la încasarea prejudiciului

material în sumă de 6790 dolari SUA și a dobânzii de întârziere pentru perioada

22 februarie 2017 - 14 iunie 2018, în sumă de 831,54 dolari SUA, a fost admisă

parțial.

1

A fost încasat de la Gribinic Ecaterina în folosul părții civile Gribinic

Evdochia suma de 1800 dolari SUA cu titlu de prejudiciu material și suma de

293,75 dolari SUA cu titlu de dobândă de întârziere, în total dispunându-se

încasarea de la partea civilmente responsabilă în beneficiul părții civile suma de

2093 (două mii nouăzeci și trei) dolari SUA și 75 cenți, convertiți în valută

națională conform cursului BNM la momentul executării prezentei sentințe. În

rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în relații de

rudenie cu Gribinic Evdochia xxx, născută în anul xxxx, locuitoare a orașului

xxxx, str. xxxxx, prin comportament dolosiv și viclean, sub pretextul că are

nevoie să procure piese pentru tractor, fapt care nu corespundea adevărului, în

luna noiembrie a anului 2012, a solicitat de la Gribinic Evdochia, care în perioada

respectivă se afla la muncă în Israel și a primit de la ea în împrumut, pe o

perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va

reveni în Republica Moldova, suma de 500 dolari SUA, care conform cursului

oficial valutar mediu al BNM pentru luna noiembrie 2012 sunt echivalenți cu

6164,9 lei și constituie 1,73 salarii medii pe economie, prognozate pentru anul

2012, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr.868 din 22.11.2011, mijloace bănești,

care au fost transmise Ecaterinei Gribinic prin intermediul cetățeanului Vulpe

Iacob xxx, locuitor al s. xxx, raionul Cimișlia și pe care le-a însușit.

Tot ea, Gribinic Ecaterina la 25 decembrie 2012, prin comportament dolosiv

și viclean, sub pretextul necesității efectuării unei intervenții chirurgicale unei

rude apropiate, a solicitat de la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o

perioadă nedeterminată, cu condiția ca să îi restituie când Gribinic Evdochia va

reveni în Republica Moldova, suma de 300 dolari SUA, care conform cursului

valutar oficial al leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA constituie 3627,72

lei și 1,02 salarii medii pe economie prognozate pentru anul 2012, mijloace

bănești care i-au fost transmise prin intermediul cetățeanului Ou Iurie Eremia,

a.n.xxx, locuitor al satului Selemet, raionul Cimișlia, pe care le-a însușit.

Tot ea, Gribinic Ecaterina acționând cu intenție directă, urmând scop de

cupiditate, fiind în relații de rudenie cu Gribinic Evdochia, prin comportament

dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie de mijloace bănești pentru

prelucrarea terenurilor agricole ce aparțin familiei sale, la 03.10.2014 a solicitat de

la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu

condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova,

prin intermediul cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie suma de 1000 dolari SUA,

care conform cursului oficial valutar al BNM la data de 03.10.2014 constituie 14

630,9 lei, echivalenți cu 3,46 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru

anii 2014, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr 1000 din 13.12.2013, pe care i-a

însușit, refuzând ulterior restituirea lor.

Astfel, în urma acțiunilor ilicite Gribinic Ecaterina Gheorghe, manifestate

prin inducerea în eroare a persoanei prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase, în privința actului juridic încheierea căruia a fost determinată de

2

comportamentul dolosiv și viclean, folosindu-se de încrederea acordată de către

partea vătămată Gribinic Evdochia datorită relațiilor de rudenie, a însușit ilegal

de la Gribinic Evdochia mijloace bănești în sumă totală de 1800 dolari SUA, care

conform cursului oficial al BNM la data săvârșirii infracțiunii sunt echivalenți cu

24 423.52 lei, care constituie 6,21 salarii medii pe economie prognozate la

momentul săvârșirii faptelor, prin ce a produs daune considerabile părții

vătămate.

De către organul de urmărire penală acțiunile lui Gribinic Natalia au fost

încadrate conform rechizitoriului în baza art. 190 alin. (4) Cod penal escrocherie,

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de

încredere, săvârșită în proporții mari.

Prin ordonanța din 14.03.2019, partea acuzării a modificat învinuirea adusă

în sensul neagravării situației inculpatei prin încadrarea acțiunilor inculpatei în

baza art. 190 alin. (1) Cod penal (f.d. 37-39, vol. I).

- avocatul Alexandru Găină în numele inculpatei, prin care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Gribinic Ecaterina să fie recunoscută nevinovată și achitată în baza art. 390 alin.

(1) pct. 1) Cod de procedură penală, pe motiv că nu s-a constatat fapta

infracțiunii, cu respingerea acțiunii civile;

- avocatul Sergiu Coptu în interesele părții vătămate Gribinic Evdochia,

prin care a solicitat rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gribinic Ecaterina să fie

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod

penal cu aplicarea unei pedepse penale în limitele sancțiuni acestei norme de

drept, precum și dispunerea admiterii integrale a acțiunii civile depusă de către

partea civilă Gribinic Evdochia către inculpatul Gribinic Ecaterina și a dispune

încasarea de la Gribinic Ecaterina în beneficiul lui Gribinic Evdochia a sumei

prejudiciului material în mărime de 6790 dolari SUA și a dobânzii de întârziere

calculate de către partea vătămată în temeiul art. art. 585, 619 Cod civil, potrivit

cerințelor din acțiunea civilă depusă în procesul penal;

3.1. În susținerea apelului declarat, avocatul Alexandru Găină în

numele inculpatei a menționat că:

- sentința instanței de fond ilegală și nefondată, bazată pe interpretarea

eronată a probelor, care au fost apreciate subiectiv și unilateral, sub aspectul

condamnării necondiționate;

- contrar prevederilor art. 8 alin. (3) și 24 alin. (2) Cod procedură penală,

instanța de judecată, manifestându-se în favoarea acuzării, și-a întemeiat sentința

numai pe presupuneri, iar dubiile în probarea învinuirii, care n-au fost posibil de

înlăturat în condițiile legii, au fost interpretate în defavoarea inculpatului;

- în sentință a fost efectuată o simplă descriere a declarațiilor persoanelor

audiate și trimitere la unele materiale din dosarul penal, fără o apreciere

obiectivă a probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

3

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor;

- au fost luate ca veridice și obiective declarațiile părții vătămate și a

martorilor acuzării, care toți sunt rudele acesteia, însă apreciate critic declarațiile

martorilor apărării;

- instanța de fond neîntemeiat a apreciat declarațiile inculpatei,

Gribinic Ecaterina, iar argumentele prezentate de partea apărării le-a ignorat fără

a da o apreciere, considerându-le neîntemeiate, ca o încercare de a se eschiva de

la răspundere penală;

- o dovadă a nevinovăției inculpatei Gribinic Ecaterina servește și faptul că

procuratură a avut o poziție incertă, deoarece inițial a refuzat în pornirea

urmăririi penale, iar în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată a

diminuat substanțial învinuirea adusă, nefiind încrezută în poziția sa.

3.2. În susținerea apelului declarat, avocatul Sergiu Coptu în interesele

părții vătămate Gribinic Evdochia a menționat că:

- declarațiile inculpatei Gribinic Evdochia depuse în ședința de judecată

urmează a fi apreciate critic, ca o metodă de eschivare de la răspunderea penală,

deoarece declarațiile ei nu sunt confirmate prin nimic și nu coroborează cu alte

probe administrate;

- învinuirea adusă învinuitei Gribinic Ecaterina în comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 190 alin. (4) Codul penal este una întemeiată și argumentată

juridic, și are un suport probatoriu necesar, precum și în acțiunile lui Gribinic

Ecaterina există elementele componentei de infracțiune incriminate;

- partea vătămată Gribinic Evdochia consideră că cet. Gribinic Ecaterina a

comis o excrocherie în proporții mari și urmează a fi trasă la răspundere penală

pentru această infracțiune;

- consideră neîntemeiat și argumentul și motivul invocat de inculpata

precum că Gribinic Ecaterina a transmis anterior în anul 2003 și în anul 2004, câte

2 000 euro de fiecare dată cet. Gribinic Victor pentru tratament, și că ea Gribinic

Evdochia ar fi cunoscut acest fapt, și plecând la muncă peste hotarele țării prin

transferurile bancare în mărime de 4 890 Euro SUA, a restituit acea sumă a

datoriei transmisă de Gribinic Ecaterina pentru Victor Gribinic;

- este neîntemeiat și neconfirmat prin nimic argumentul și motivul invocat

de inculpata Gribinic Ecaterina precum că ea, Gribinic Ecaterina, a cheltuit bani

în perioada anilor 2003-2004 pentru tratamentul decedatului Victor Gribinic, și a

cheltuit suma de 4000 Euro pentru procurarea medicamentelor și tratamentul

acestuia, iar ulterior, partea vătămată când se afla în Israel la muncă, la

solicitarea ei, partea vătămată i-a transferat suma de bani, însă nu a indicat care

sumă anume a primit de la partea vătămată, și că partea vătămată deja nu-i mai

este datoare cu careva sume de bani. Aceste declarații nu corespund adevărului

și nu corespund cu conținutul declarațiilor părții vătămate;

- în anul 2003 în circulație în Republica Moldova nu erau bancnote de euro,

ci numai de dolari SUA, bancnote de euro au apărut în circulație abia în anul

2004;

4

- Gribinic Ecaterina nu poate confirma prin nimic faptul că ea a cheltuit

această sumă de bani în mărime de 4 000 euro prin careva bonuri de plată, recete

pentru procurarea medicamentelor, cecuri și alte înscrisuri probatorii în acest

sens;

- este neîntemeiat motivul invocat de Gribinic Ecaterina precum că partea

vătămată i-a transferat ei suma de bani în scopul menționat de ea, chipurile de a

stinge presupusă datorie a ei față de ea, deoarece acest motiv nu este confirmat

prin nimic, deoarece partea vătămată nu avea față de ea nici o datorie, și această

presupusă datorie nu este confirmată prin nimic, nici prin un înscris probatoriu,

iar având în vedere că merge vorba despre o sumă mai mare de 1000 lei, probabil

că inculpata nu cunoaște prevederile legislației civile. Asemenea datorii pot fi

confirmate conform art. art. 208, 210 Cod Civil, numai prin înscrisuri probatorii,

care de fapt nu există și nu se confirmă nici o pretinsă datorie a părții vătămate

față de Gribinic Ecaterina;

- a fost confirmat faptul că Gribinic Ecaterina a primit de la partea

vătămată această sumă de bani în mărime de 6790 dolari SUA în scopul

menționat de partea vătămată, ea a folosit această sumă de bani în scopurile sale

personale, nu a existat nici o pretinsă datorie a părții vătămate față de inculpată,

așa cum ea invocă și menționează, și această pretinsă datorie invocată de Gribinic

Ecaterina nu este confirmată prin nimic, și astfel este întemeiată concluzia

acuzării privind însușirea de către inculpată a acestei sume de bani în proporții

mari de la partea vătămată, și de fapt a comis infracțiunea prevăzută de art. 190

alin. (4) Cod penal;

- în ședința de judecată au fost audiați în calitate de martori ai părții

acuzării cetățenii Vulpe Iacov, Vulpe Ana si Ou Iurie, care prin declarațiile lor au

confirmat faptul transferurilor sumelor de bani de către partea vătămată Gribinic

Evdochia pe numele și pentru inculpata, precum și au confirmat și faptul

transmiterii în numerar a unor sume de bani de către Vulpe Iacov și Ou Iurie

inculpatei Gribinic Ecaterina pentru anumite scopuri din banii transferați de

peste hotare de către partea vătămată Gribinic Evdochia;

- sunt irelevante și neveridice declarațiile depuse de Comerzan Victoria în

ședința instanței de judecată, care nu cunoaște nimic despre faptul transferurilor

de bani din Israel în Republica Moldova, efectuate de către cet. Gribinic Evdochia

pe numele cetățencei Gribinic Ecaterina, iar argumentele și motivele invocate cu

un conținut general, nu au nimic comun cu obiectul cauzei penale;

- argumentele părții acuzării la capitolul aprecierii probelor și la capitolul

circumstanțelor de fapt și de drept, precum și la capitolul calificării acțiunilor

inculpatei Gribinic Ecaterina se încadrează în recomandările menționate în

Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova privind

sentința judecătorească nr. 5 din 19.06.2006;

- inculpatei Gribinic Ecaterina urmează a-i fi aplicată o pedeapsă penală

sub formă de închisoare în limita sancțiunii penale a art. 190 alin. (4) Cod Penal,

având în vedere faptul că ea a sustras o sumă de bani în proporții mari, nu a

5

recunoscut fapta prejudiciabilă incriminată ei, și nu a dorit nici într-un mod să

restituie suma prejudiciului material cauzat;

- prevederile art. 90 Cod penal nu sunt aplicabile la caz, iar o altă pedeapsă

penală nu este prevăzută de lege și nu este aplicabilă în această cauză penală.

noiembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Coptu

Sergiu în interesele părții vătămate Gribinic Ecaterina. A fost admis apelul

declarat de Alexandru Găină în interesele inculpatei Gribinic Eudochia. Casată

integral sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 08 mai 2019 în cauza

penală în privința lui Gribinic Ecaterina cu pronunțarea unei noi hotărâri după

cum urmează:

Gribinic Ecaterina a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta

inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

A fost lăsată fără soluționare acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Gribinic Eudochia.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, instanța de fond

nu a ținut cont de prevederile art.101 alin.(1), art.384 alin.(3), art. 385 alin.(1) Cod

de procedură penală, prevederile care impun în sarcina instanței de judecată, ca

la adoptarea sentinței, să fie soluționate următoarele chestiuni în următoarea

consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea;

4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond nu a dat o apreciere

corectă a prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, or, totalitatea

probelor administrate de instanța de fond și verificate în instanța apel, urmau a fi

apreciate, cu respectarea prevederilor art. 27, 99-101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a conchis că, probele anexate la materialele cauzei în

susținerea învinuirii incriminate inculpatei Gribinic Ecaterina prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu dovedesc incontestabil

vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (1) Cod

penal.

Instanța de apel a constatat că, conform rechizitoriului Ecaterinei Gribinic i

s-a incriminat săvârșirea infracțiunii de escrocherie, prevăzute de art. 190 alin. (4)

– dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane săvârșită în proporții mari, în

următoarele circumstanțe:

Gribinic Evdochia, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, aflându-se în relații de rudenie cu Gribinic xxx, născută în anul xxxxx,

locuitoare a orașului xx, str. xxx nr. x, prin comportament dolosiv și viclean, sub

pretextul că are nevoie să procure piese pentru tractor, fapt care nu corespundea

6

adevărului, în luna noiembrie a anului 2012, a solicitat de la Gribinic Evdochia,

care în perioada respectivă se afla la muncă în Israel și a primit de la ea în

împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i restituie când

Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova, suma de 500 dolari SUA, care

conform cursului oficial valutar mediu al BNM pentru luna noiembrie 2012 sunt

echivalenți cu 6164,9 lei și constituie 1,73 salarii medii pe economie, prognozate

pentru anul 2012, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr.868 din 22.11.2011,

mijloace bănești, care au fost transmise Ecaterinei Gribinic prin intermediul

cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie, locuitor al s. Selemet, raionul Cimișlia și pe

care le-a însușit.

Tot ea, Gribinic Ecaterina la 25 decembrie 2012, prin comportament dolosiv

și viclean, sub pretextul necesității efectuării unei intervenții chirurgicale unei

rude apropiate, a solicitat de la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o

perioadă 26 nedeterminată, cu condiția ca să îi restituie când Gribinic Evdochia

va reveni în Republica Moldova, suma de 300 dolari SUA, care conform cursului

valutar oficial al leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA constituie 3627,72

lei și constituie 1,02 salarii medii pe economie prognozate pentru anul 2012,

mijloace bănești care i-au fost transmise prin intermediul cetățeanului Ou Iurie

xxx, a.n.xxx, locuitor al satului Selemet, raionul Cimișlia, pe care le-a însușit.

Tot ea, Gribinic Ecaterina acționând cu intenție directă, urmând scop de

cupiditate, fiind în relații de rudenie cu Gribinic Evdochia, prin comportament

dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie de mijloace bănești pentru

prelucrarea terenurilor agricole ce aparțin familiei sale, la 03.10.2014 a solicitat de

la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu

condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova,

prin intermediul cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie suma de 1000 dolari SUA,

care conform cursului oficial valutar al BNM la data de 03.10.2014 constituie 14

630,9 lei, echivalenți cu 3,46 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru

anii 2014, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr 1000 din 13.12.2013, pe care i-a

însușit, refuzând ulterior restituirea lor.

Astfel, în urma acțiunilor ilicite Gribinic Ecaterina Gheorghe, manifestate

prin inducerea în eroare a persoanei prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase, în privința actului juridic încheierea căruia a fost determinată de

comportamentul dolosiv și viclean, folosindu-se de încrederea acordată de către

partea vătămată Gribinic Evdochia datorită relațiilor de rudenie, a însușit ilegal

de la Gribinic Evdochia mijloace bănești în sumă totală de 1800 dolari SUA, care

conform cursului oficial al BNM la data săvârșirii infracțiunii sunt echivalenți cu

24 423,52 lei, care constituie 6,21 salarii medii pe economie prognozate la

momentul săvârșirii faptelor, prin ce a produs daune considerabile părții

vătămate.

Instanța de apel a stabilit că, de către organul de urmărire penală acțiunile

lui Gribinic Ecaterina au fost încadrate conform rechizitoriului în prevederile art.

190 alin. (4) Cod penal escrocherie, dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită în proporții mari.

7

Prin ordonanța procurorului din 14.03.2019, în sensul neagravării situației

inculpatei, a fost modificată învinuirea cu reîncadrarea acțiunilor de la art. 190

alin. (4) Cod penal la alin. (1) art. 190 Cod penal.

Instanța de apel a stabilit că, în urma modificării învinuirii, Ecaterinei

Gribinic i se incriminează faptul că ea, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor

altei persoane, aflându-se în relații de rudenie cu Gribinic Evdochia xxx, xxîn

anul xx, locuitoare a orașului Cimișlia, str. Xxxnr. l, prin comportament dolosiv

și viclean, sub pretextul că are nevoie să procure piese pentru tractor, fapt care

nu corespundea adevărului, în luna noiembrie a anului 2012, a solicitat de la

Gribinic Evdochia, care în perioada respectivă se afla la muncă în Israel și a

primit de la ea în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i

restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova, suma de 500

dolari SUA, care conform cursului oficial valutar mediu al BNM pentru luna

noiembrie 2012 sunt echivalenți cu 6164,9 lei și constituie 1,73 salarii medii pe

economie, prognozate pentru anul 2012, stabilite prin Hotărârea de Guvern

nr.868 din 22.11.2011, mijloace bănești, care au fost transmise Ecaterinei Gribinic

prin 27 intermediul cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie, locuitor al s. Selemet,

raionul Cimișlia și pe care le-a însușit.

Instanța de apel a indicat că, tot ei i se incriminează că la 25 decembrie

2012, prin comportament dolosiv și viclean, sub pretextul necesității efectuării

unei intervenții chirurgicale unei rude apropiate, a solicitat de la Gribinic

Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca să

îi restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova, suma de 300

dolari SUA, care conform cursului valutar oficial al leului moldovenesc în raport

cu dolarul SUA constituie 3627,72 lei și constituie 1,02 salarii medii pe economie

prognozate pentru anul 2012, mijloace bănești care i-au fost transmise prin

intermediul cetățeanului Ou Iurie Eremia, a.n.xxx, locuitor al satului Selemet,

raionul Cimișlia, pe care le-a însușit.

Tot ei, i se incriminează că acționând cu intenție directă, urmând scop de

cupiditate, fiind în relații de rudenie cu Gribinic Evdochia, prin comportament

dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie de mijloace bănești pentru

prelucrarea terenurilor agricole ce aparțin familiei sale, la 03.10.2014 a solicitat de

la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu

condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova,

prin intermediul cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie suma de 1000 dolari SUA,

care conform cursului oficial valutar al BNM la data de 03.10.2014 constituie 14

630,9 lei, echivalenți cu 3,46 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru

anii 2014, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr 1000 din 13.12.2013, pe care i-a

însușit, refuzând ulterior restituirea lor.

Instanța de apel a considerat ca fiind nefondate motivele apelului declarat

de către avocatul Coptu Sergiu în interesele părții vătămate Gribinic Evdochia,

iar temeiuri legale de admitere a apelului cu solicitarea de casare a sentinței

contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatei Gribinic

8

Ecaterina în baza art. 190 alin. (4) Cod penal cu stabilirea pedepsei și încasarea

prejudiciului material conform rechizitoriului lipsesc.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a luat în

considerație învinuirea modificată în sensul neagravării prin ordonanța

procurorului din 14 martie 2019, ceea ce nu contravine prevederilor art. 325 și art.

326 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a indicat, că contrar alegațiilor apelantului, procurorul nu

a atacat cu apel sentința instanței de fond, ceia ce din start exclude posibilitatea

modificării învinuirii în sensul agravării.

Instanța de apel a reținut poziția procurorului expusă în ședința instanței

de apel, care a insistat pe faptul că în condițiile în care la data de 14.03.2019

partea acuzării în conformitate cu prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură

penală a modificat învinuirea și această modificare a fost acceptată de către

instanța de fond, de către partea acuzării nu a fost depusă cerere de apel, în

conformitate cu prevederile art. 326 Cod de procedură penală nu este posibilă

modificarea învinuirii în sensul agravării, așa cum a solicitat apărătorul părții

vătămate.

Instanța de apel a reiterat că, prin apelul formulat apelantul nu neagă că

conform normelor legislației procesual penale este în competența exclusivă a

procurorului de a formula o acuzare mai gravă, constatând că procurorul în

cauza penală, parțial a neglijat acest lucru, însă această stare de fapt reținută de

apelant nu poate fi apreciat ca temei legal pentru admiterea apelului.

Instanța de apel a menționat că alte motive ale apelului declarat de către

avocatul Coptu Sergiu în interesele părții vătămate se rezumă la aprecierea

aspectului probatoriu, care în opinia lui demonstrează vinovăția inculpatei în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, însă acestea nu

pot fi luate în considerație de către instanța de apel pentru temeiurile expuse

supra.

Cu referire la argumentele apelului declarat de apărătorul Găină Alexandru în

interesele inculpatei Gribinic Ecaterina, instanța de apel a reținut următoarele:

Din materialele cauzei s-a stabilit că în perioada anilor 2012-2014, aflându-

se la câștig în Israil, prin intermediul sistemului de transferuri bancare Unistream

money transfers, pe numele Gribinic Ecaterina, a transferat anumite sume de

bani, în total suma de 6490 dolari SUA.

La revenirea Evdochiei Gribinic în țară și la solicitarea ei, Gribinic

Ecaterina a refuzat să-i restituie suma menționată, invocând mai multe motive.

În baza sesizării înaintate de către partea vătămată Gribinic Evdochia, a

fost pornită urmărirea penală și Ecaterinei Gribinic i s-a încriminat inițial

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, cu indicii,

escrocheria - adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz

de încredere, săvârșită în proporții mari.

Ulterior de către procuror, în cadrul judecării cauzei în prima instanță, a

fost modificată învinuirea, prin excluderea unor capete de acuzare, diminuarea

9

prejudiciului cauzat la suma de 1800 dolari și încadrarea faptei în baza alin.(1)

art.190 Cod penal.

Instanța de apel a constatat că, la materialele cauzei lipsesc careva probe

care ar demonstra că în acțiunile Ecaterinei Gribinic se conțin elementele

infracțiunii incriminate ei.

Instanța de apel a menționat că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art. 190 Cod penal, are următoarea structură: fapta prejudiciabilă care constă din

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane și înșelăciunea sau abuzul de

încredere, precum și prejudiciul material efectiv și legătura de cauzalitate dintre

fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Instanța de apel a conchis că atunci când între părți există relații civile,

aceste urmează a fi reglementate de Legea civilă și nu cad sub incidența Legii

penale, fiind necesar de remarcat că, limita între un acord civil și escrocherie este

latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin buna-

credință a părților, iar în cazul escrocheriei, prin abuz de încredere și înșelăciune.

Totodată, delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil trebuie

făcută luându-se în considerație două aspecte de maximă importanță: 1)

atitudinea făptuitorului de faptul transmiterii lui a bunurilor; 2) prezența

disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele. Lipsa

intenției infracționale la momentul intrării în raporturi juridice civile nu

presupune excluderea trecerii pe parcurs a raporturilor civile în sfera penalului

Instanța de apel a stabilit că la caz lipsesc indicii infracțiunii ce se atribuie

la încălcările de ordin juridic penal stipulate în Capitolul VI a părții speciale a

Codului penal, dat fiind faptului că nu se încadrează în criteriile dictate de

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane.

Instanța de apel a menționat că, conform învinuirii modificate în instanța

de fond, inculpatei Gribinic Ecaterina i se incriminează că prin comportament

dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie să procure piese pentru tractor,

fapt care nu corespundea adevărului, în luna noiembrie a anului 2012, a solicitat

de la Gribinic Evdochia, care în perioada respectivă se afla la muncă în Israel și a

primit de la ea în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i

restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova, suma de 500

dolari SUA, care au fost transmise Ecaterinei Gribinic prin intermediul

cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie, locuitor al s. Selemet, raionul Cimișlia și pe

care le-a însușit; prin comportament dolosiv și viclean, sub pretextul necesității

efectuării unei intervenții chirurgicale unei rude apropiate, a solicitat de la

Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu

condiția ca să îi restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova,

suma de 300 dolari SUA, care i-au fost transmise prin intermediul cetățeanului

Ou Iurie xxx, a.n.xxx, locuitor al satului Selemet, raionul Cimișlia, pe care le-a

însușit; prin comportament dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie de

mijloace bănești pentru prelucrarea terenurilor agricole ce aparțin familiei sale, la

03.10.2014 a solicitat de la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o

perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va

10

reveni în Republica Moldova, prin intermediul cetățeanului Vulpe Iacob

Afanasie suma de 1000 dolari SUA, pe care i-a însușit, refuzând ulterior

restituirea lor.

Instanța de apel a concluzionat că, conform învinuirii, rezultă că organul

de urmărire penală a stabilit existența între inculpata Gribinic Ecaterina și partea

vătămată Gribinic Eudochia a unor relații de împrumut, care se atribuie la relații

guvernate de legea civilă.

Instanța de fond ajungând la concluzia că acțiunile inculpatei urmează a fi

apreciate prin prisma Legii penale și anume a normei art.190 alin.(1) Cod penal, a

motivat cu aceia că ,,inculpata, aflîndu-se în relații de afinitate cu partea

vătămată căpătând încrederea ultimei, a însușit prin înșelăciune de la ultima și

anume sub diferite pretexturi de necesitate urgentă a surselor financiare, sume

de bani în valoare de 1800 dolari SUA, bani care a refuzat să-i restituie la

solicitare, invocând diferite motive,,.

Instanța de apel referitor la invocarea inculpatei că sumele de bani primite

de la partea vătămată ar fi datoria datorată de către partea vătămată față de ea în

sumă de 4000 euro, a considerat-o ca fiind declarativă și fără probare ,,deoarece nu

au fost aduse dovezi în sensul existenței unei astfel de datorii și deși martorii Gribinic

Iurie și Gribinic Ion indică că inculpata a acordat în anii 2003-2004 familiei Gribinic

Victor și Gribinic Evdochia suma indicată” instanța a considerat ca o metodă de

apărare a inculpatei, din considerentele că ultimii sunt fiul și soțul inculpatei, alte

probe nefiind prezentate.

Instanța de apel a reținut că întru susținerea concluziei sale de a pronunța

sentința de condamnare, prima instanța a menționat că acest fapt nu poate fi luat

în considerație la stabilirea vinovăției din considerentul că martorii Vulpe Iacob

și Ou Iurie au declarat că au transmis bani lui Gribinic Ecaterina care a declarat

că are nevoie de acești bani pentru repararea tractorului și prelucrarea

terenurilor, astfel se constată cu certitudine că Gribinic Ecaterina din start a avut

intenția de a duce în eroare partea vătămată în vederea deposedării ei de bunuri

materiale.

Instanța de apel a reținut că de fapt concluziile instanței de fond nu au

suport juridic și probant, sunt contradictorii și nu pot fi susținute de instanța de

apel. Or, în condițiile în care instanța a dat apreciere relațiilor dintre părți,

considerând că inculpata nu a adus dovezi întru susținerea nevinovăției sale,

neacceptând să i-a în considerație ca dovadă declarațiile martorilor Gribinic Iurie

și Gribinic Ion, instanța de fond a neglijat prevederile art.(8) alin.(2) Cod de

procedură penală conform căruia, nimeni nu este obligat să dovedească

nevinovăția sa. Totodată instanța a eșuat a motiva prin a indica și a analiza, acele

probe care dovedesc vinovăția inculpatei că dânsa a primit sumele de bani cu

titlu de împrumut de la persoana recunoscută ca partea vătămată prin

înșelăciune sau abuz de încredere, or de fapt asemenea probe la materialele

cauzei lipsesc cu desăvârșire.

Instanța de apel a notat că, deoarece partea acuzării a înaintat inculpatei

învinuirea prin care i-a incriminat însușirea de sume care au fost primite cu titlu

11

de împrumut, în speță era imperios necesar de administrat acele probe care să

demonstreze că inculpata a primit bani de la partea vătămată, cu titlu de

împrumut prin prisma normelor care reglementează aceste relații, adică Legea

civilă.

Instanța de apel a menționat că dispozițiile de plată privind transferurile

bănești anexate la materialele dosarului, nu pot fi reținute ca înscrisuri ce

confirmă încheierea contractului de împrumut între Gribinic Evdochia, în calitate

de împrumutător și Gribinic Ecaterina, în calitate de împrumutat. Or, înscrisul,

care confirmă încheierea contractului de împrumut, urmează să corespundă

exigențelor legale, inclusiv clauzelor esențiale ale contractului de împrumut.

Instanța de apel a reținut că din conținutul dispozițiilor de plată nu se

desprinde că mijloacele bănești ar fi fost transferate de către Gribinic Evdochia,

în calitate de împrumutător lui Gribinic Ecaterina cu titlu de împrumut, la fel din

aceste înscrisuri nu rezultă nici obligația ultimei de a restitui sumele primite la

expirarea termenului indicat în somație. Nici declarațiile părții vătămate Gribinic

Evdochia și a martorilor Vulpe Iacob și Ou Iurie nu pot fi reținute ca probe care

să confirme aceste relații contractuale ca relații de împrumut, sau că inculpata a

primit de la ei suma de bani totală de 1800 dolari SUA, echivalentul a 24423,52

lei.

Instanța de apel a constatat că, instanță de fond greșit a apreciat

declarațiile martorilor în cauză, esențiale pentru stabilirea vinovăției inculpatei

Gribinic Ecaterina în săvârșirea infracțiunii de escrocherie, în condițiile în care

înscrisuri ce ar confirma existența unui contract de împrumut încheiat între părți

în speță lipsesc, fiind categoric evident că acestea nu atestă raporturile

obligaționale de împrumut pretinse de către Gribinic Evdochia. Or, Gribinic

Ecaterina nu a negat faptul că a primit de la Gribinic Evdochia o sumă de bani,

însă a menționat faptul că dânsa considera că acești bani îi aparțin ei de drept,

deoarece anterior a împrumutat fratelui său Gribinic Victor suma de 4000 Euro

pentru tratament, iar Gribinic Evdochia, fiind soția lui și locuind în acea perioadă

de timp cu el, cunoștea despre acest fapt. Din aceste considerente a solicitat de la

ultima când se afla la câștig în Israil, să-i trimită bani, totodată, inculpata a negat

că a primit careva sume de la martorul Vulpe Iacob.

Instanța de apel a menționat că și declarațiile celorlalți martori ai părții

acuzării–Vulpe Ana, Comerzan Victoria, nu pot fi apreciate ca probe care

demonstrează cu certitudine învinuirea adusă inculpatei Gribinic Ecaterina.

Instanța de apel a concluzionat că, în cazul dat este vorba despre relații

tacit contractuale de ordin particular civil ce se reglementează de legislația

procesual civilă, aceasta fiind dedus din circumstanțele că la 08.02.2017 Gribinic

Evdochia a întocmit și a expediat în adresa Ecaterinei Gribinic o reclamație

scrisă, în care a solicitat restituirea în termen de 10 zile a sumelor transferate și a

cheltuielilor de transfer.

Instanța de apel a notat că însăși partea vătămată Gribinic Evdochia în

cadrul examinării prezentei cauze penale a menționat că a expediat la domiciliul

12

inculpatei reclamații în vederea returnării banilor, însă nu a primit nici un

răspuns.

Instanța de apel analizând declarațiile martorilor Vulpe Ana, care este sora

părții vătămate, Vulpe Iacob, care este cumnatul acesteia, Ou Iurie care a fost

soțul nepoatei lui Gribinic Evdochia, cât și părții vătămate Gribinic Evdochia,

care au confirmat transferul sumelor bănești de către Gribinic Evdochia

inculpatei Gribinic Ecaterina din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, luate în parte și în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și apreciindu-le în baza propriei convingeri, formate în urma

examinării lor sub toate aspectele și obiectiv, conform art. 101 Cod de procedură

penală, a ajuns la concluzia că inculpata Gribinic Ecaterina nu a acționat prin

escrocherie.

Instanța de apel analizând declarațiile martorilor Gribinic Iurie, Gribinic

Ion și Gribinic Constantin, care confirmă faptul transmiterii sumei bănești de

4000 Euro defunctului Gribinic Victor care este soțul lui Gribinic Evdochia, care a

moștenit de una singură toată averea defunctului, a conchis că acestea confirmă

faptul existenței unor raporturi juridice de împrumut între inculpată și partea

vătămată.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că învinuirea a fost bazată doar pe

declarațiile părții vătămate, iar martorii audiați pe prezenta cauză penală au dat

declarații contradictorii.

Instanța de apel a stabilit că, aceste circumstanțe demonstrează faptul că

instanța de fond a decis asupra vinovăției inculpatei de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, în lipsa unui suport probatoriu care ar

exclude orice dubiu în acest sens, și ar fi în stare să stabilească vinovăția

inculpatei în baza unor circumstanțe obiective.

Concluzia instanței de fond asupra vinovăției inculpatei în mare parte sunt

sprijinite pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației unor circumstanțe

și declarații, fără a avea acoperire în probele cercetate și fără a oferi o explicație

logic întemeiată pe aceste probe.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a considerat ca fiind

constatată vinovăția inculpatei, bazându-se pe învinuirea înaintată, dar fără a

ține cont de faptul că formularea învinuirii, cât și declarațiile acumulate în

procesul penal respectiv nu demonstrează că în acțiunile lui Gribinic Ecaterina

întrunesc elementele infracțiunii.

Instanța de apel a stabilit că instanța de fond incorect a stabilit

circumstanțele de fapt și eronat a conchis că inculpata este vinovată de comiterea

escrocheriei așa cum, probele anexate la dosar nu demonstrează acest fapt și nici

nu conțin semnele unei fapte prevăzute de Legea Penală.

Instanța de apel a conchis, că pe prezenta cauză penală nu a fost

demonstrată prezența laturii subiective ca limita între un acord civil și

escrocherie, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin buna-credință a

părților, iar în cazul escrocheriei, prin abuz de încredere și înșelăciune, pe cît

13

caracterul acelor relații civile invocate ca relații de împrumut, nu și-au găsit

confirmarea pe careva probe.

Instanța de apel a constatat că la caz între părți există relații civile, aceste

urmează a fi reglementate de Legea civilă, deoarece nu cad sub incidența Legii

penale deoarece în circumstanțele date, după verificarea probatoriului din faza

de cercetare judecătorească.

Instanța de apel a reținut în esență, că din analiza coroborată a tuturor

mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal se

conturează un puternic dubiu privind faptul că Gribinic Ecaterina a urmărit

scopul de a însuși banii prin înșelăciune sau abuz de încredere, sub pretextul

împrumutului bănesc.

de către:

- procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia oficiul Central, Lilia Sîrbu, prin

care, invocând în calitate de temei pentru recurs pct. 6 din dispozițiile art. 427

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat din 27 noiembrie 2019 și rejudecarea cauzei.

- avocatul Coptu Sergiu, în numele părții vătămate Gribinic Evdochia prin

care, invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Gribinic Ecaterina să fie recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(4) Cod penal și aplicarea în privința

inculpatei a unei pedepse penale în limitele sancțiunii acestei norme; admiterea

integrală a acțiunii civile și încasarea din contul inculpatei în beneficiul

Evdochiei Gribinic a sumei de 6790 dolari SUA sub forma prejudiciului material

cauzat și dobânda de întârziere calculată în temeiul art. art. 585, 619 Codul Civil.

5.1. În motivarea recursului procurorul a menționat că:

- instanța de apel nu a dat o analiză a fiecărei probe prezentate de partea

acuzării, nu le-a apreciat conform art.101 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat declarațiile făcute de către

partea vătămată Gribnic Evdochia și anume faptul transmiterii inculpatei

sumelor de bani, au fost confirmate și de către martorii Vulpe Iacob, Vulpe Ana

și Ou Iurie;

- este contradictorie poziția instanței de fond cu referire la prezența/ lipsa

relațiilor de împrumut între partea vătămată și inculpata;

- instanța de apel a avut o poziție unilaterală, nemotivată și tendențioasă,

fiind bazată în exclusivitate pe probele apărării și poziția inculpatei.

5.2. În motivarea recursului - avocatul Coptu Sergiu, în numele părții

vătămate Gribinic Evdochia au menționat că:

- decizia instanței de apel cu privire la soluția de achitare a inculpatei este

una ilegală, deoarece în acțiunile sale există componența de infracțiune

incriminată, or, învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190

alin.(4) Cod penal, a fost argumentată juridic și are un suport probatoriu necesar;

14

- în ședință de judecată au fost audiați în calitate de martori a părții

acuzării Vulpe Iacov, Vulpe Ana și Ou Iurie, care au confirmat faptul

transferurilor sumelor de bani efectuate de partea vătămată Gribinic Evdochia pe

numele inculpatei, au confirmat și faptul transmiterii în numerar a unor sume de

bani de Vulpe Iacov și Ou Iurie către Gribinic Ecaterina;

- martorul Gribinic Iurie fiul inculpatei și Gribinic Ion soțul inculpatei nu

cunosc nimic despre transferurile de bani de la Gribinic Evdochia pe numele

soției.

Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile urmează a fi respinse ca

inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și

argumentate de recurent.

Dispoziția art.434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din

dosarul cauzei ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori

în ședință, dacă au participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în recurs.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate.

7.1. Cu referire la recursul declarat de către procurorul procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia oficiul Central, Lilia Sîrbu.

Din cuprinsul recursului ordinar se reține că autorul acestuia invocă ca

temei de drept pentru casarea hotărârii contestate pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate prin prisma temeiului invocat de

recurent, Colegiul penal lărgit, în urma cercetării materialelor cauzei a reținut că

acesta nu este incident speței, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414, 415 alin. (21), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde dispozitivului

hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar, instanța de apel nu a admis nici o

eroare gravă de drept.

15

Colegiul penal lărgit constată că temeiul dat la care sa referit autorul

recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că

probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate

argumentele expuse în apel.

Argumentele esențiale a procurorului, au primit aprecierea instanței de

apel care, la pronunțarea soluției în partea achitării inculpatei în baza articolului

190 alin. (1) Cod penal, a fost acordată deplină eficiență prevederilor art. 8 alin.

(3), 101, 384, alin. (3) și (4), art. 390 alin. (1), pct. 3), 394 alin. (3) și art. 396 Cod de

procedură penală, aceste concluzii sunt în corespundere cu prevederile Hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2006 „Privind sentința

judecătorească”, care stipulează că vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de

principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate,

iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului

și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute

în articolul 385 Cod de procedură penală”.

Astfel, în cauză a fost stabilit că între părți au existat relații civile,

reglementate de Legea civilă, inculpata nu a dobândit ilicit bunurile altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere și respectiv, nu a fost

demonstrată prezența laturii subiective ca limita între un acord civil și

escrocherie. Prin urmare, argumentele acuzării, precum că instanța de apel a

avut o poziție unilaterală, nemotivată și tendențioasă, contravin materialelor

cauzei, deoarece, instanța de apel, casând sentința, corect a menționat că nu a fost

dovedită vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate.

Instanța de recurs, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor

instanței de apel, care argumentat și-a expus concluziile, constatând lipsa

elementelor constitutive ale acestei infracțiuni.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel

nu a comis erorile de drept invocate de către recurent. Colegiu penal, cercetând

conținutul deciziei atacate în raport cu argumentele recurentului și în baza

materialelor cauzei, nu a constatat stabilirea eronată a faptelor de căter Curtea de

Apel, prin omiterea faptului de a lua în considerație a probelor, care a-r confirma

vinovăția, precum nici faptul denaturării de către instanța de apel a conținutului

acestor probe.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică,

pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie

vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt reprezintă discordanța între cele reținute de instanță

și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o

susține.

Tot la acest capitol, Colegiul penal lărgit reieșind din criticile procurorului

invocate în recurs, reține că acestea se referă doar la chestiunea de apreciere a

probelor. Mai mult, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se

16

constată că autorul face o proprie evaluare a materialului probator, considerând

că aceasta confirmă vinovăția inculpatei Gribinic Ecaterina în comiterea

infracțiunii prevăzute la art.190 alin. (1) Cod penal.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că, aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în

urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a

judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă

se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele,

complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după

pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în

ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Colegiul penal constată că, la examinarea cauzei și la motivarea soluției

adoptate instanța de apel nu a admis derogări de la aceste norme legale.

Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa

judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al

instanțelor de fond.

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri, pe care

Colegiul penal le apreciază ca fiind suficient argumentate, iar o altă opinie

asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza deciziei, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice

drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis

c. Spaniei).

Ținând cont de cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanța de apel în privința inculpatei Gribinic Ecaterina, nefiind identificată de

instanța de recurs ordinar prezența unei erori grave de fapt, ce ar putea servi

drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiului de

casare invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază că criticile recurentului în această

parte sunt neîntemeiate și declarative.

17

7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Coptu Sergiu, în

numele părții vătămate Gribinic Evdochia.

Colegiul penal lărgit atestă că, recurentul în cauza deferită judecării, invocă

ca temeiuri de drept pentru casarea hotărârii contestate pct. 6), 8) și 12) din alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel: nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele

infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă

faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs reține că, deși avocatul Coptu Sergiu, în numele părții

vătămate Gribinic Evdochia își întemeiază recursul declarat, inclusiv prin prisma

cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă semnalările recurentului, precum

că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

adoptată, deoarece în urma verificării suplimentare a lucrărilor dosarului,

instanța de al doilea grad de jurisdicție, judecând apelurile declarate, a examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, cercetând materialele dosarului,

adoptând în consecință o soluție corectă de menținere a sentinței.

Analizând textul hotărârii atacate în raport cu argumentele evocate în

recursul declarat în cauza deferită judecării, Colegiul consideră că, instanța de

apel și-a motivat decizia în concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept,

fiind motivată just la adoptarea unei asemenea soluții.

Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a respectat și prevederile

art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel, inclusiv cel declarat de către avocatul Coptu Sergiu,

în numele părții vătămate Gribinic Evdochia și prin hotărârea adoptată a oferit

răspunsuri plauzibile, detaliate și argumentate asupra acestora, în coraport cu

probele administrate în prezenta speță ce au fost verificate în ședințele de

judecată. Prin urmare, instanța de recurs conchide că temeiurile pentru recurs

semnalate de recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) Cod de procedură penală nu

și-au găsit confirmarea în prezenta speță.

În altă ordine de idei, reieșind din sumarul recursului declarat de către

avocatul Coptu Sergiu, în numele părții vătămate Gribinic Evdochia, Colegiul

penal reține că se solicită condamnarea inculpatei, invocându-se critici referitor

la existența elementelor infracțiunilor imputate.

Astfel, instanța de recurs consideră că, de fapt, apărătorul părții vătămate

în recursul declarat semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1)

18

art. 427 Cod de procedură penală, prin prisma întrunirii elementelor

infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal în acțiunile lui Gribinic

Ecaterina.

Colegiul penal consemnează că, acest temei pentru recurs este aplicabil

atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat

elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

În cauza deferită examinării Colegiul notează că, instanța de apel în

hotărârea adoptată a făcut analiza probelor administrate la caz, în raport cu

învinuirea înaintată inculpatei, oferind răspunsuri argumentate la criticile

esențiale invocate de către partea apărării, care de altfel sunt similare și în

procedura recursului ordinar.

Prin urmare, dat fiind faptul că instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect ajungând la concluzia

privind achitarea inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate.

În sprijinul concluziilor instanței de apel, Colegiul penal menționează că,

potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Ca argument de bază în susținerea poziției de casare a hotărârii contestate,

se invocă, precum că s-a confirmat la caz prezența elementelor infracțiunii

prevăzute de art.190 alin. (4) Cod penal, imputate inculpatei.

Contrar criticilor recurentului, instanța de recurs consideră că, instanța de

apel justificat a constatat că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii

menționate mai sus, ținând cont de faptul că învinuirea a fost bazată doar pe

declarațiile părții vătămate, iar martorii audiați au dat declarații contradictorii.

Așadar, prin cumulul de probe administrate la caz, instanța de apel a avut

suficiente temeiuri de a constata lipsa în acțiunile inculpatei Gribinic Ecaterina a

elementelor infracțiunii imputate, respectiv din înlănțuirea lor logică întemeiat s-

a ajuns la concluzii de constatare a lipsei vinovăției inculpatei Gribinic Ecaterina

la comiterea infracțiunii imputate acesteia.

Cu referire la criticele aduse de către avocatul Coptu Sergiu, în numele

părții vătămate Gribinic Evdochia privind încadrarea juridică greșită a faptei

comise de Gribinic Ecaterina, ca temei de recurs prevăzut de pct. 12) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit examinând materialele

cauzei penale, analizând decizia instanței de apel, le consideră neîntemeiate,

deoarece poartă un caracter unilateral, ne luându-se în considerare motivarea

amplă a soluției date de către instanța de apel, care a făcut referire la toate

circumstanțele relevante cauzei, inclusiv asupra tuturor mijloacelor probatorii.

Astfel, examinând cauza instanța de apel a reținut că, concluziile primei instanțe

nu au suport juridic și probant, sunt contradictorii.

19

Declanșând o continuare a judecării cauzei, instanța de apel a constatat că,

instanța de fond a eșuat să motiveze acele probe care dovedesc vinovăția,

precum că inculpata a primit sumele de bani cu titlu de împrumut de la persoana

recunoscută ca partea vătămată prin înșelăciune sau abuz de încredere.

În cadrul judecării apelurilor, instanța de apel a examinat toate probele,

consemnându-le în procesul-verbal, argumentat concluzionând pe final că, prima

instanță a decis asupra vinovăției inculpatei de comiterea infracțiunii prevăzută

de art. 190 alin. (1) Cod penal, în lipsa unui suport probatoriu care ar exclude

orice dubiu în acest sens, și ar fi în stare să stabilească vinovăția inculpatei în

baza unor circumstanțe obiective.

Instanța de apel și-a motivat concluziile constatând că, vinovăția inculpatei

în mare parte a fost sprijinită pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației

unor circumstanțe și declarații, fără a avea acoperire în probele cercetate și fără a

oferi o explicație logic întemeiată pe aceste probe, fără a ține cont de faptul că

formularea învinuirii, cât și declarațiile acumulate în procesul penal nu

demonstrează în acțiunile inculpatei Gribinic Ecaterina elementelor infracțiunii.

Convingerile instanței de apel privind lipsa elementelor infracțiunii comise

de către Gribinic Ecaterina, au fost determinate de acel fapt că nu a fost

demonstrată latura subiectivă ca limita între un acord civil și escrocherie, care în

cadrul relațiilor civile este caracterizată prin bună-credință a părților, iar în cazul

escrocheriei, prin abuz de încredere și înșelăciune.

Stabilind că la caz între părți au existat relații civile, instanța de apel corect

a ajuns la concluzia că aceste relații urmează a fi reglementate de Legea civilă,

deoarece nu cad sub incidența Legii penale, or, în circumstanțele date, după

verificarea probatoriului din faza de cercetare judecătorească, s-a reținut în

esență, că din analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă administrate pe

tot parcursul procesului penal se conturează un puternic dubiu privind faptul că

Gribinic Ecaterina a urmărit scopul de a însuși banii prin înșelăciune sau abuz de

încredere, sub pretextul împrumutului bănesc.

Colegiul penal notează că, instanța de apel și-a argumentat just concluziile

sale, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește, fapt ce

corespunde jurisprudenței CtEDO (cauza Albert vs. România din 16.02.2010), în

care Curtea statuează că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca

o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară,

fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Din considerentele expuse, instanța de recurs conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile enunțate la art.art.414-

419 Cod de procedură penală, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată sub

toate aspectele, temeiuri pentru admiterea recursurilor declarate nu se regăsesc,

din care motive acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind neîntemeiate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

20

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia oficiul Central, Lilia Sîrbu și de către

avocatul Coptu Sergiu, în numele părții vătămate Gribinic Evdochia, cu

menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 27

noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Gribinic Ecaterina xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 noiembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

21