1ra-1076/2020 — art.190 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.190 alin. 1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8 CPP
1ra-1076/2020 — art.190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1076/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
29 septembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia oficiul
Central, Lilia Sîrbu și de către avocatul Coptu Sergiu, în numele părții vătămate
Gribinic Evdochia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel
Comrat din 27 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Gribinic Ecaterina xxxxx, născută la xxxx,
originară din s.xx, r-nul xxx, domiciliată în
xxxx, str.xxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 24.10.2017 – 08.05.2019;
instanța de apel: 04.06.2019 – 27.11.2019;
instanța de recurs ordinar: 21.02.2020 – 29.09.2020.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 08 mai 2019
Gribinic Ecaterina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.190 alin. (1) Cod penal, pe episoadele comise în luna noiembrie
2012 și 25 decembrie 2012 și în baza art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, s-a dispus
încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de
tragere la răspundere penală.
Gribinic Ecaterina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.190 alin. (1) Cod penal, pe episodul comis la data de 03
octombrie 2014, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de
300 (trei sute) unități convenționale echivalentul a 6000 (șase mii) lei.
A fost adus la cunoștință inculpatei că potrivit alin. (3)1 art. 64 Cod penal,
ea este în drept să achite jumătate din amendă stabilită dacă o plătește în cel mult
72 ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se
consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Gribinic Evdochia către partea
civilmente responsabilă Gribinic Ecaterina cu privire la încasarea prejudiciului
material în sumă de 6790 dolari SUA și a dobânzii de întârziere pentru perioada
22 februarie 2017 - 14 iunie 2018, în sumă de 831,54 dolari SUA, a fost admisă
parțial.
1
A fost încasat de la Gribinic Ecaterina în folosul părții civile Gribinic
Evdochia suma de 1800 dolari SUA cu titlu de prejudiciu material și suma de
293,75 dolari SUA cu titlu de dobândă de întârziere, în total dispunându-se
încasarea de la partea civilmente responsabilă în beneficiul părții civile suma de
2093 (două mii nouăzeci și trei) dolari SUA și 75 cenți, convertiți în valută
națională conform cursului BNM la momentul executării prezentei sentințe. În
rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.
În sentință, prima instanță a constatat că, Gribinic Evdochia, având
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în relații de
rudenie cu Gribinic Evdochia xxx, născută în anul xxxx, locuitoare a orașului
xxxx, str. xxxxx, prin comportament dolosiv și viclean, sub pretextul că are
nevoie să procure piese pentru tractor, fapt care nu corespundea adevărului, în
luna noiembrie a anului 2012, a solicitat de la Gribinic Evdochia, care în perioada
respectivă se afla la muncă în Israel și a primit de la ea în împrumut, pe o
perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va
reveni în Republica Moldova, suma de 500 dolari SUA, care conform cursului
oficial valutar mediu al BNM pentru luna noiembrie 2012 sunt echivalenți cu
6164,9 lei și constituie 1,73 salarii medii pe economie, prognozate pentru anul
2012, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr.868 din 22.11.2011, mijloace bănești,
care au fost transmise Ecaterinei Gribinic prin intermediul cetățeanului Vulpe
Iacob xxx, locuitor al s. xxx, raionul Cimișlia și pe care le-a însușit.
Tot ea, Gribinic Ecaterina la 25 decembrie 2012, prin comportament dolosiv
și viclean, sub pretextul necesității efectuării unei intervenții chirurgicale unei
rude apropiate, a solicitat de la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o
perioadă nedeterminată, cu condiția ca să îi restituie când Gribinic Evdochia va
reveni în Republica Moldova, suma de 300 dolari SUA, care conform cursului
valutar oficial al leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA constituie 3627,72
lei și 1,02 salarii medii pe economie prognozate pentru anul 2012, mijloace
bănești care i-au fost transmise prin intermediul cetățeanului Ou Iurie Eremia,
a.n.xxx, locuitor al satului Selemet, raionul Cimișlia, pe care le-a însușit.
Tot ea, Gribinic Ecaterina acționând cu intenție directă, urmând scop de
cupiditate, fiind în relații de rudenie cu Gribinic Evdochia, prin comportament
dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie de mijloace bănești pentru
prelucrarea terenurilor agricole ce aparțin familiei sale, la 03.10.2014 a solicitat de
la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu
condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova,
prin intermediul cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie suma de 1000 dolari SUA,
care conform cursului oficial valutar al BNM la data de 03.10.2014 constituie 14
630,9 lei, echivalenți cu 3,46 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru
anii 2014, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr 1000 din 13.12.2013, pe care i-a
însușit, refuzând ulterior restituirea lor.
Astfel, în urma acțiunilor ilicite Gribinic Ecaterina Gheorghe, manifestate
prin inducerea în eroare a persoanei prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
mincinoase, în privința actului juridic încheierea căruia a fost determinată de
2
comportamentul dolosiv și viclean, folosindu-se de încrederea acordată de către
partea vătămată Gribinic Evdochia datorită relațiilor de rudenie, a însușit ilegal
de la Gribinic Evdochia mijloace bănești în sumă totală de 1800 dolari SUA, care
conform cursului oficial al BNM la data săvârșirii infracțiunii sunt echivalenți cu
24 423.52 lei, care constituie 6,21 salarii medii pe economie prognozate la
momentul săvârșirii faptelor, prin ce a produs daune considerabile părții
vătămate.
De către organul de urmărire penală acțiunile lui Gribinic Natalia au fost
încadrate conform rechizitoriului în baza art. 190 alin. (4) Cod penal escrocherie,
adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de
încredere, săvârșită în proporții mari.
Prin ordonanța din 14.03.2019, partea acuzării a modificat învinuirea adusă
în sensul neagravării situației inculpatei prin încadrarea acțiunilor inculpatei în
baza art. 190 alin. (1) Cod penal (f.d. 37-39, vol. I).
Sentința a fost atacată cu apel de către:
- avocatul Alexandru Găină în numele inculpatei, prin care a solicitat
casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care
Gribinic Ecaterina să fie recunoscută nevinovată și achitată în baza art. 390 alin.
(1) pct. 1) Cod de procedură penală, pe motiv că nu s-a constatat fapta
infracțiunii, cu respingerea acțiunii civile;
- avocatul Sergiu Coptu în interesele părții vătămate Gribinic Evdochia,
prin care a solicitat rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gribinic Ecaterina să fie
recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod
penal cu aplicarea unei pedepse penale în limitele sancțiuni acestei norme de
drept, precum și dispunerea admiterii integrale a acțiunii civile depusă de către
partea civilă Gribinic Evdochia către inculpatul Gribinic Ecaterina și a dispune
încasarea de la Gribinic Ecaterina în beneficiul lui Gribinic Evdochia a sumei
prejudiciului material în mărime de 6790 dolari SUA și a dobânzii de întârziere
calculate de către partea vătămată în temeiul art. art. 585, 619 Cod civil, potrivit
cerințelor din acțiunea civilă depusă în procesul penal;
3.1. În susținerea apelului declarat, avocatul Alexandru Găină în
numele inculpatei a menționat că:
- sentința instanței de fond ilegală și nefondată, bazată pe interpretarea
eronată a probelor, care au fost apreciate subiectiv și unilateral, sub aspectul
condamnării necondiționate;
- contrar prevederilor art. 8 alin. (3) și 24 alin. (2) Cod procedură penală,
instanța de judecată, manifestându-se în favoarea acuzării, și-a întemeiat sentința
numai pe presupuneri, iar dubiile în probarea învinuirii, care n-au fost posibil de
înlăturat în condițiile legii, au fost interpretate în defavoarea inculpatului;
- în sentință a fost efectuată o simplă descriere a declarațiilor persoanelor
audiate și trimitere la unele materiale din dosarul penal, fără o apreciere
obiectivă a probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și
3
veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării
lor;
- au fost luate ca veridice și obiective declarațiile părții vătămate și a
martorilor acuzării, care toți sunt rudele acesteia, însă apreciate critic declarațiile
martorilor apărării;
- instanța de fond neîntemeiat a apreciat declarațiile inculpatei,
Gribinic Ecaterina, iar argumentele prezentate de partea apărării le-a ignorat fără
a da o apreciere, considerându-le neîntemeiate, ca o încercare de a se eschiva de
la răspundere penală;
- o dovadă a nevinovăției inculpatei Gribinic Ecaterina servește și faptul că
procuratură a avut o poziție incertă, deoarece inițial a refuzat în pornirea
urmăririi penale, iar în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată a
diminuat substanțial învinuirea adusă, nefiind încrezută în poziția sa.
3.2. În susținerea apelului declarat, avocatul Sergiu Coptu în interesele
părții vătămate Gribinic Evdochia a menționat că:
- declarațiile inculpatei Gribinic Evdochia depuse în ședința de judecată
urmează a fi apreciate critic, ca o metodă de eschivare de la răspunderea penală,
deoarece declarațiile ei nu sunt confirmate prin nimic și nu coroborează cu alte
probe administrate;
- învinuirea adusă învinuitei Gribinic Ecaterina în comiterea infracțiunii
prevăzută de art. 190 alin. (4) Codul penal este una întemeiată și argumentată
juridic, și are un suport probatoriu necesar, precum și în acțiunile lui Gribinic
Ecaterina există elementele componentei de infracțiune incriminate;
- partea vătămată Gribinic Evdochia consideră că cet. Gribinic Ecaterina a
comis o excrocherie în proporții mari și urmează a fi trasă la răspundere penală
pentru această infracțiune;
- consideră neîntemeiat și argumentul și motivul invocat de inculpata
precum că Gribinic Ecaterina a transmis anterior în anul 2003 și în anul 2004, câte
2 000 euro de fiecare dată cet. Gribinic Victor pentru tratament, și că ea Gribinic
Evdochia ar fi cunoscut acest fapt, și plecând la muncă peste hotarele țării prin
transferurile bancare în mărime de 4 890 Euro SUA, a restituit acea sumă a
datoriei transmisă de Gribinic Ecaterina pentru Victor Gribinic;
- este neîntemeiat și neconfirmat prin nimic argumentul și motivul invocat
de inculpata Gribinic Ecaterina precum că ea, Gribinic Ecaterina, a cheltuit bani
în perioada anilor 2003-2004 pentru tratamentul decedatului Victor Gribinic, și a
cheltuit suma de 4000 Euro pentru procurarea medicamentelor și tratamentul
acestuia, iar ulterior, partea vătămată când se afla în Israel la muncă, la
solicitarea ei, partea vătămată i-a transferat suma de bani, însă nu a indicat care
sumă anume a primit de la partea vătămată, și că partea vătămată deja nu-i mai
este datoare cu careva sume de bani. Aceste declarații nu corespund adevărului
și nu corespund cu conținutul declarațiilor părții vătămate;
- în anul 2003 în circulație în Republica Moldova nu erau bancnote de euro,
ci numai de dolari SUA, bancnote de euro au apărut în circulație abia în anul
2004;
4
- Gribinic Ecaterina nu poate confirma prin nimic faptul că ea a cheltuit
această sumă de bani în mărime de 4 000 euro prin careva bonuri de plată, recete
pentru procurarea medicamentelor, cecuri și alte înscrisuri probatorii în acest
sens;
- este neîntemeiat motivul invocat de Gribinic Ecaterina precum că partea
vătămată i-a transferat ei suma de bani în scopul menționat de ea, chipurile de a
stinge presupusă datorie a ei față de ea, deoarece acest motiv nu este confirmat
prin nimic, deoarece partea vătămată nu avea față de ea nici o datorie, și această
presupusă datorie nu este confirmată prin nimic, nici prin un înscris probatoriu,
iar având în vedere că merge vorba despre o sumă mai mare de 1000 lei, probabil
că inculpata nu cunoaște prevederile legislației civile. Asemenea datorii pot fi
confirmate conform art. art. 208, 210 Cod Civil, numai prin înscrisuri probatorii,
care de fapt nu există și nu se confirmă nici o pretinsă datorie a părții vătămate
față de Gribinic Ecaterina;
- a fost confirmat faptul că Gribinic Ecaterina a primit de la partea
vătămată această sumă de bani în mărime de 6790 dolari SUA în scopul
menționat de partea vătămată, ea a folosit această sumă de bani în scopurile sale
personale, nu a existat nici o pretinsă datorie a părții vătămate față de inculpată,
așa cum ea invocă și menționează, și această pretinsă datorie invocată de Gribinic
Ecaterina nu este confirmată prin nimic, și astfel este întemeiată concluzia
acuzării privind însușirea de către inculpată a acestei sume de bani în proporții
mari de la partea vătămată, și de fapt a comis infracțiunea prevăzută de art. 190
alin. (4) Cod penal;
- în ședința de judecată au fost audiați în calitate de martori ai părții
acuzării cetățenii Vulpe Iacov, Vulpe Ana si Ou Iurie, care prin declarațiile lor au
confirmat faptul transferurilor sumelor de bani de către partea vătămată Gribinic
Evdochia pe numele și pentru inculpata, precum și au confirmat și faptul
transmiterii în numerar a unor sume de bani de către Vulpe Iacov și Ou Iurie
inculpatei Gribinic Ecaterina pentru anumite scopuri din banii transferați de
peste hotare de către partea vătămată Gribinic Evdochia;
- sunt irelevante și neveridice declarațiile depuse de Comerzan Victoria în
ședința instanței de judecată, care nu cunoaște nimic despre faptul transferurilor
de bani din Israel în Republica Moldova, efectuate de către cet. Gribinic Evdochia
pe numele cetățencei Gribinic Ecaterina, iar argumentele și motivele invocate cu
un conținut general, nu au nimic comun cu obiectul cauzei penale;
- argumentele părții acuzării la capitolul aprecierii probelor și la capitolul
circumstanțelor de fapt și de drept, precum și la capitolul calificării acțiunilor
inculpatei Gribinic Ecaterina se încadrează în recomandările menționate în
Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova privind
sentința judecătorească nr. 5 din 19.06.2006;
- inculpatei Gribinic Ecaterina urmează a-i fi aplicată o pedeapsă penală
sub formă de închisoare în limita sancțiunii penale a art. 190 alin. (4) Cod Penal,
având în vedere faptul că ea a sustras o sumă de bani în proporții mari, nu a
5
recunoscut fapta prejudiciabilă incriminată ei, și nu a dorit nici într-un mod să
restituie suma prejudiciului material cauzat;
- prevederile art. 90 Cod penal nu sunt aplicabile la caz, iar o altă pedeapsă
penală nu este prevăzută de lege și nu este aplicabilă în această cauză penală.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 27
noiembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Coptu
Sergiu în interesele părții vătămate Gribinic Ecaterina. A fost admis apelul
declarat de Alexandru Găină în interesele inculpatei Gribinic Eudochia. Casată
integral sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 08 mai 2019 în cauza
penală în privința lui Gribinic Ecaterina cu pronunțarea unei noi hotărâri după
cum urmează:
Gribinic Ecaterina a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta
inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.
A fost lăsată fără soluționare acțiunea civilă înaintată de partea vătămată
Gribinic Eudochia.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, instanța de fond
nu a ținut cont de prevederile art.101 alin.(1), art.384 alin.(3), art. 385 alin.(1) Cod
de procedură penală, prevederile care impun în sarcina instanței de judecată, ca
la adoptarea sentinței, să fie soluționate următoarele chestiuni în următoarea
consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit
inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea;
4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.
Instanța de apel a considerat că, instanța de fond nu a dat o apreciere
corectă a prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, or, totalitatea
probelor administrate de instanța de fond și verificate în instanța apel, urmau a fi
apreciate, cu respectarea prevederilor art. 27, 99-101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate probele în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a conchis că, probele anexate la materialele cauzei în
susținerea învinuirii incriminate inculpatei Gribinic Ecaterina prin prisma
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu dovedesc incontestabil
vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (1) Cod
penal.
Instanța de apel a constatat că, conform rechizitoriului Ecaterinei Gribinic i
s-a incriminat săvârșirea infracțiunii de escrocherie, prevăzute de art. 190 alin. (4)
– dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane săvârșită în proporții mari, în
următoarele circumstanțe:
Gribinic Evdochia, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, aflându-se în relații de rudenie cu Gribinic xxx, născută în anul xxxxx,
locuitoare a orașului xx, str. xxx nr. x, prin comportament dolosiv și viclean, sub
pretextul că are nevoie să procure piese pentru tractor, fapt care nu corespundea
6
adevărului, în luna noiembrie a anului 2012, a solicitat de la Gribinic Evdochia,
care în perioada respectivă se afla la muncă în Israel și a primit de la ea în
împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i restituie când
Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova, suma de 500 dolari SUA, care
conform cursului oficial valutar mediu al BNM pentru luna noiembrie 2012 sunt
echivalenți cu 6164,9 lei și constituie 1,73 salarii medii pe economie, prognozate
pentru anul 2012, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr.868 din 22.11.2011,
mijloace bănești, care au fost transmise Ecaterinei Gribinic prin intermediul
cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie, locuitor al s. Selemet, raionul Cimișlia și pe
care le-a însușit.
Tot ea, Gribinic Ecaterina la 25 decembrie 2012, prin comportament dolosiv
și viclean, sub pretextul necesității efectuării unei intervenții chirurgicale unei
rude apropiate, a solicitat de la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o
perioadă 26 nedeterminată, cu condiția ca să îi restituie când Gribinic Evdochia
va reveni în Republica Moldova, suma de 300 dolari SUA, care conform cursului
valutar oficial al leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA constituie 3627,72
lei și constituie 1,02 salarii medii pe economie prognozate pentru anul 2012,
mijloace bănești care i-au fost transmise prin intermediul cetățeanului Ou Iurie
xxx, a.n.xxx, locuitor al satului Selemet, raionul Cimișlia, pe care le-a însușit.
Tot ea, Gribinic Ecaterina acționând cu intenție directă, urmând scop de
cupiditate, fiind în relații de rudenie cu Gribinic Evdochia, prin comportament
dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie de mijloace bănești pentru
prelucrarea terenurilor agricole ce aparțin familiei sale, la 03.10.2014 a solicitat de
la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu
condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova,
prin intermediul cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie suma de 1000 dolari SUA,
care conform cursului oficial valutar al BNM la data de 03.10.2014 constituie 14
630,9 lei, echivalenți cu 3,46 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru
anii 2014, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr 1000 din 13.12.2013, pe care i-a
însușit, refuzând ulterior restituirea lor.
Astfel, în urma acțiunilor ilicite Gribinic Ecaterina Gheorghe, manifestate
prin inducerea în eroare a persoanei prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
mincinoase, în privința actului juridic încheierea căruia a fost determinată de
comportamentul dolosiv și viclean, folosindu-se de încrederea acordată de către
partea vătămată Gribinic Evdochia datorită relațiilor de rudenie, a însușit ilegal
de la Gribinic Evdochia mijloace bănești în sumă totală de 1800 dolari SUA, care
conform cursului oficial al BNM la data săvârșirii infracțiunii sunt echivalenți cu
24 423,52 lei, care constituie 6,21 salarii medii pe economie prognozate la
momentul săvârșirii faptelor, prin ce a produs daune considerabile părții
vătămate.
Instanța de apel a stabilit că, de către organul de urmărire penală acțiunile
lui Gribinic Ecaterina au fost încadrate conform rechizitoriului în prevederile art.
190 alin. (4) Cod penal escrocherie, dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane
prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită în proporții mari.
7
Prin ordonanța procurorului din 14.03.2019, în sensul neagravării situației
inculpatei, a fost modificată învinuirea cu reîncadrarea acțiunilor de la art. 190
alin. (4) Cod penal la alin. (1) art. 190 Cod penal.
Instanța de apel a stabilit că, în urma modificării învinuirii, Ecaterinei
Gribinic i se incriminează faptul că ea, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor
altei persoane, aflându-se în relații de rudenie cu Gribinic Evdochia xxx, xxîn
anul xx, locuitoare a orașului Cimișlia, str. Xxxnr. l, prin comportament dolosiv
și viclean, sub pretextul că are nevoie să procure piese pentru tractor, fapt care
nu corespundea adevărului, în luna noiembrie a anului 2012, a solicitat de la
Gribinic Evdochia, care în perioada respectivă se afla la muncă în Israel și a
primit de la ea în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i
restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova, suma de 500
dolari SUA, care conform cursului oficial valutar mediu al BNM pentru luna
noiembrie 2012 sunt echivalenți cu 6164,9 lei și constituie 1,73 salarii medii pe
economie, prognozate pentru anul 2012, stabilite prin Hotărârea de Guvern
nr.868 din 22.11.2011, mijloace bănești, care au fost transmise Ecaterinei Gribinic
prin 27 intermediul cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie, locuitor al s. Selemet,
raionul Cimișlia și pe care le-a însușit.
Instanța de apel a indicat că, tot ei i se incriminează că la 25 decembrie
2012, prin comportament dolosiv și viclean, sub pretextul necesității efectuării
unei intervenții chirurgicale unei rude apropiate, a solicitat de la Gribinic
Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca să
îi restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova, suma de 300
dolari SUA, care conform cursului valutar oficial al leului moldovenesc în raport
cu dolarul SUA constituie 3627,72 lei și constituie 1,02 salarii medii pe economie
prognozate pentru anul 2012, mijloace bănești care i-au fost transmise prin
intermediul cetățeanului Ou Iurie Eremia, a.n.xxx, locuitor al satului Selemet,
raionul Cimișlia, pe care le-a însușit.
Tot ei, i se incriminează că acționând cu intenție directă, urmând scop de
cupiditate, fiind în relații de rudenie cu Gribinic Evdochia, prin comportament
dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie de mijloace bănești pentru
prelucrarea terenurilor agricole ce aparțin familiei sale, la 03.10.2014 a solicitat de
la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu
condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova,
prin intermediul cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie suma de 1000 dolari SUA,
care conform cursului oficial valutar al BNM la data de 03.10.2014 constituie 14
630,9 lei, echivalenți cu 3,46 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru
anii 2014, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr 1000 din 13.12.2013, pe care i-a
însușit, refuzând ulterior restituirea lor.
Instanța de apel a considerat ca fiind nefondate motivele apelului declarat
de către avocatul Coptu Sergiu în interesele părții vătămate Gribinic Evdochia,
iar temeiuri legale de admitere a apelului cu solicitarea de casare a sentinței
contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatei Gribinic
8
Ecaterina în baza art. 190 alin. (4) Cod penal cu stabilirea pedepsei și încasarea
prejudiciului material conform rechizitoriului lipsesc.
Instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a luat în
considerație învinuirea modificată în sensul neagravării prin ordonanța
procurorului din 14 martie 2019, ceea ce nu contravine prevederilor art. 325 și art.
326 Cod de procedură penală.
Instanța de apel a indicat, că contrar alegațiilor apelantului, procurorul nu
a atacat cu apel sentința instanței de fond, ceia ce din start exclude posibilitatea
modificării învinuirii în sensul agravării.
Instanța de apel a reținut poziția procurorului expusă în ședința instanței
de apel, care a insistat pe faptul că în condițiile în care la data de 14.03.2019
partea acuzării în conformitate cu prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură
penală a modificat învinuirea și această modificare a fost acceptată de către
instanța de fond, de către partea acuzării nu a fost depusă cerere de apel, în
conformitate cu prevederile art. 326 Cod de procedură penală nu este posibilă
modificarea învinuirii în sensul agravării, așa cum a solicitat apărătorul părții
vătămate.
Instanța de apel a reiterat că, prin apelul formulat apelantul nu neagă că
conform normelor legislației procesual penale este în competența exclusivă a
procurorului de a formula o acuzare mai gravă, constatând că procurorul în
cauza penală, parțial a neglijat acest lucru, însă această stare de fapt reținută de
apelant nu poate fi apreciat ca temei legal pentru admiterea apelului.
Instanța de apel a menționat că alte motive ale apelului declarat de către
avocatul Coptu Sergiu în interesele părții vătămate se rezumă la aprecierea
aspectului probatoriu, care în opinia lui demonstrează vinovăția inculpatei în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, însă acestea nu
pot fi luate în considerație de către instanța de apel pentru temeiurile expuse
supra.
Cu referire la argumentele apelului declarat de apărătorul Găină Alexandru în
interesele inculpatei Gribinic Ecaterina, instanța de apel a reținut următoarele:
Din materialele cauzei s-a stabilit că în perioada anilor 2012-2014, aflându-
se la câștig în Israil, prin intermediul sistemului de transferuri bancare Unistream
money transfers, pe numele Gribinic Ecaterina, a transferat anumite sume de
bani, în total suma de 6490 dolari SUA.
La revenirea Evdochiei Gribinic în țară și la solicitarea ei, Gribinic
Ecaterina a refuzat să-i restituie suma menționată, invocând mai multe motive.
În baza sesizării înaintate de către partea vătămată Gribinic Evdochia, a
fost pornită urmărirea penală și Ecaterinei Gribinic i s-a încriminat inițial
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, cu indicii,
escrocheria - adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz
de încredere, săvârșită în proporții mari.
Ulterior de către procuror, în cadrul judecării cauzei în prima instanță, a
fost modificată învinuirea, prin excluderea unor capete de acuzare, diminuarea
9
prejudiciului cauzat la suma de 1800 dolari și încadrarea faptei în baza alin.(1)
art.190 Cod penal.
Instanța de apel a constatat că, la materialele cauzei lipsesc careva probe
care ar demonstra că în acțiunile Ecaterinei Gribinic se conțin elementele
infracțiunii incriminate ei.
Instanța de apel a menționat că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de
art. 190 Cod penal, are următoarea structură: fapta prejudiciabilă care constă din
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane și înșelăciunea sau abuzul de
încredere, precum și prejudiciul material efectiv și legătura de cauzalitate dintre
fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.
Instanța de apel a conchis că atunci când între părți există relații civile,
aceste urmează a fi reglementate de Legea civilă și nu cad sub incidența Legii
penale, fiind necesar de remarcat că, limita între un acord civil și escrocherie este
latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin buna-
credință a părților, iar în cazul escrocheriei, prin abuz de încredere și înșelăciune.
Totodată, delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil trebuie
făcută luându-se în considerație două aspecte de maximă importanță: 1)
atitudinea făptuitorului de faptul transmiterii lui a bunurilor; 2) prezența
disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele. Lipsa
intenției infracționale la momentul intrării în raporturi juridice civile nu
presupune excluderea trecerii pe parcurs a raporturilor civile în sfera penalului
Instanța de apel a stabilit că la caz lipsesc indicii infracțiunii ce se atribuie
la încălcările de ordin juridic penal stipulate în Capitolul VI a părții speciale a
Codului penal, dat fiind faptului că nu se încadrează în criteriile dictate de
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane.
Instanța de apel a menționat că, conform învinuirii modificate în instanța
de fond, inculpatei Gribinic Ecaterina i se incriminează că prin comportament
dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie să procure piese pentru tractor,
fapt care nu corespundea adevărului, în luna noiembrie a anului 2012, a solicitat
de la Gribinic Evdochia, care în perioada respectivă se afla la muncă în Israel și a
primit de la ea în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i
restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova, suma de 500
dolari SUA, care au fost transmise Ecaterinei Gribinic prin intermediul
cetățeanului Vulpe Iacob Afanasie, locuitor al s. Selemet, raionul Cimișlia și pe
care le-a însușit; prin comportament dolosiv și viclean, sub pretextul necesității
efectuării unei intervenții chirurgicale unei rude apropiate, a solicitat de la
Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o perioadă nedeterminată, cu
condiția ca să îi restituie când Gribinic Evdochia va reveni în Republica Moldova,
suma de 300 dolari SUA, care i-au fost transmise prin intermediul cetățeanului
Ou Iurie xxx, a.n.xxx, locuitor al satului Selemet, raionul Cimișlia, pe care le-a
însușit; prin comportament dolosiv și viclean, sub pretextul că are nevoie de
mijloace bănești pentru prelucrarea terenurilor agricole ce aparțin familiei sale, la
03.10.2014 a solicitat de la Gribinic Evdochia și a primit în împrumut, pe o
perioadă nedeterminată, cu condiția ca să-i restituie când Gribinic Evdochia va
10
reveni în Republica Moldova, prin intermediul cetățeanului Vulpe Iacob
Afanasie suma de 1000 dolari SUA, pe care i-a însușit, refuzând ulterior
restituirea lor.
Instanța de apel a concluzionat că, conform învinuirii, rezultă că organul
de urmărire penală a stabilit existența între inculpata Gribinic Ecaterina și partea
vătămată Gribinic Eudochia a unor relații de împrumut, care se atribuie la relații
guvernate de legea civilă.
Instanța de fond ajungând la concluzia că acțiunile inculpatei urmează a fi
apreciate prin prisma Legii penale și anume a normei art.190 alin.(1) Cod penal, a
motivat cu aceia că ,,inculpata, aflîndu-se în relații de afinitate cu partea
vătămată căpătând încrederea ultimei, a însușit prin înșelăciune de la ultima și
anume sub diferite pretexturi de necesitate urgentă a surselor financiare, sume
de bani în valoare de 1800 dolari SUA, bani care a refuzat să-i restituie la
solicitare, invocând diferite motive,,.
Instanța de apel referitor la invocarea inculpatei că sumele de bani primite
de la partea vătămată ar fi datoria datorată de către partea vătămată față de ea în
sumă de 4000 euro, a considerat-o ca fiind declarativă și fără probare ,,deoarece nu
au fost aduse dovezi în sensul existenței unei astfel de datorii și deși martorii Gribinic
Iurie și Gribinic Ion indică că inculpata a acordat în anii 2003-2004 familiei Gribinic
Victor și Gribinic Evdochia suma indicată” instanța a considerat ca o metodă de
apărare a inculpatei, din considerentele că ultimii sunt fiul și soțul inculpatei, alte
probe nefiind prezentate.
Instanța de apel a reținut că întru susținerea concluziei sale de a pronunța
sentința de condamnare, prima instanța a menționat că acest fapt nu poate fi luat
în considerație la stabilirea vinovăției din considerentul că martorii Vulpe Iacob
și Ou Iurie au declarat că au transmis bani lui Gribinic Ecaterina care a declarat
că are nevoie de acești bani pentru repararea tractorului și prelucrarea
terenurilor, astfel se constată cu certitudine că Gribinic Ecaterina din start a avut
intenția de a duce în eroare partea vătămată în vederea deposedării ei de bunuri
materiale.
Instanța de apel a reținut că de fapt concluziile instanței de fond nu au
suport juridic și probant, sunt contradictorii și nu pot fi susținute de instanța de
apel. Or, în condițiile în care instanța a dat apreciere relațiilor dintre părți,
considerând că inculpata nu a adus dovezi întru susținerea nevinovăției sale,
neacceptând să i-a în considerație ca dovadă declarațiile martorilor Gribinic Iurie
și Gribinic Ion, instanța de fond a neglijat prevederile art.(8) alin.(2) Cod de
procedură penală conform căruia, nimeni nu este obligat să dovedească
nevinovăția sa. Totodată instanța a eșuat a motiva prin a indica și a analiza, acele
probe care dovedesc vinovăția inculpatei că dânsa a primit sumele de bani cu
titlu de împrumut de la persoana recunoscută ca partea vătămată prin
înșelăciune sau abuz de încredere, or de fapt asemenea probe la materialele
cauzei lipsesc cu desăvârșire.
Instanța de apel a notat că, deoarece partea acuzării a înaintat inculpatei
învinuirea prin care i-a incriminat însușirea de sume care au fost primite cu titlu
11
de împrumut, în speță era imperios necesar de administrat acele probe care să
demonstreze că inculpata a primit bani de la partea vătămată, cu titlu de
împrumut prin prisma normelor care reglementează aceste relații, adică Legea
civilă.
Instanța de apel a menționat că dispozițiile de plată privind transferurile
bănești anexate la materialele dosarului, nu pot fi reținute ca înscrisuri ce
confirmă încheierea contractului de împrumut între Gribinic Evdochia, în calitate
de împrumutător și Gribinic Ecaterina, în calitate de împrumutat. Or, înscrisul,
care confirmă încheierea contractului de împrumut, urmează să corespundă
exigențelor legale, inclusiv clauzelor esențiale ale contractului de împrumut.
Instanța de apel a reținut că din conținutul dispozițiilor de plată nu se
desprinde că mijloacele bănești ar fi fost transferate de către Gribinic Evdochia,
în calitate de împrumutător lui Gribinic Ecaterina cu titlu de împrumut, la fel din
aceste înscrisuri nu rezultă nici obligația ultimei de a restitui sumele primite la
expirarea termenului indicat în somație. Nici declarațiile părții vătămate Gribinic
Evdochia și a martorilor Vulpe Iacob și Ou Iurie nu pot fi reținute ca probe care
să confirme aceste relații contractuale ca relații de împrumut, sau că inculpata a
primit de la ei suma de bani totală de 1800 dolari SUA, echivalentul a 24423,52
lei.
Instanța de apel a constatat că, instanță de fond greșit a apreciat
declarațiile martorilor în cauză, esențiale pentru stabilirea vinovăției inculpatei
Gribinic Ecaterina în săvârșirea infracțiunii de escrocherie, în condițiile în care
înscrisuri ce ar confirma existența unui contract de împrumut încheiat între părți
în speță lipsesc, fiind categoric evident că acestea nu atestă raporturile
obligaționale de împrumut pretinse de către Gribinic Evdochia. Or, Gribinic
Ecaterina nu a negat faptul că a primit de la Gribinic Evdochia o sumă de bani,
însă a menționat faptul că dânsa considera că acești bani îi aparțin ei de drept,
deoarece anterior a împrumutat fratelui său Gribinic Victor suma de 4000 Euro
pentru tratament, iar Gribinic Evdochia, fiind soția lui și locuind în acea perioadă
de timp cu el, cunoștea despre acest fapt. Din aceste considerente a solicitat de la
ultima când se afla la câștig în Israil, să-i trimită bani, totodată, inculpata a negat
că a primit careva sume de la martorul Vulpe Iacob.
Instanța de apel a menționat că și declarațiile celorlalți martori ai părții
acuzării–Vulpe Ana, Comerzan Victoria, nu pot fi apreciate ca probe care
demonstrează cu certitudine învinuirea adusă inculpatei Gribinic Ecaterina.
Instanța de apel a concluzionat că, în cazul dat este vorba despre relații
tacit contractuale de ordin particular civil ce se reglementează de legislația
procesual civilă, aceasta fiind dedus din circumstanțele că la 08.02.2017 Gribinic
Evdochia a întocmit și a expediat în adresa Ecaterinei Gribinic o reclamație
scrisă, în care a solicitat restituirea în termen de 10 zile a sumelor transferate și a
cheltuielilor de transfer.
Instanța de apel a notat că însăși partea vătămată Gribinic Evdochia în
cadrul examinării prezentei cauze penale a menționat că a expediat la domiciliul
12
inculpatei reclamații în vederea returnării banilor, însă nu a primit nici un
răspuns.
Instanța de apel analizând declarațiile martorilor Vulpe Ana, care este sora
părții vătămate, Vulpe Iacob, care este cumnatul acesteia, Ou Iurie care a fost
soțul nepoatei lui Gribinic Evdochia, cât și părții vătămate Gribinic Evdochia,
care au confirmat transferul sumelor bănești de către Gribinic Evdochia
inculpatei Gribinic Ecaterina din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității lor, luate în parte și în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor și apreciindu-le în baza propriei convingeri, formate în urma
examinării lor sub toate aspectele și obiectiv, conform art. 101 Cod de procedură
penală, a ajuns la concluzia că inculpata Gribinic Ecaterina nu a acționat prin
escrocherie.
Instanța de apel analizând declarațiile martorilor Gribinic Iurie, Gribinic
Ion și Gribinic Constantin, care confirmă faptul transmiterii sumei bănești de
4000 Euro defunctului Gribinic Victor care este soțul lui Gribinic Evdochia, care a
moștenit de una singură toată averea defunctului, a conchis că acestea confirmă
faptul existenței unor raporturi juridice de împrumut între inculpată și partea
vătămată.
Prin urmare, instanța de apel a reținut că învinuirea a fost bazată doar pe
declarațiile părții vătămate, iar martorii audiați pe prezenta cauză penală au dat
declarații contradictorii.
Instanța de apel a stabilit că, aceste circumstanțe demonstrează faptul că
instanța de fond a decis asupra vinovăției inculpatei de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, în lipsa unui suport probatoriu care ar
exclude orice dubiu în acest sens, și ar fi în stare să stabilească vinovăția
inculpatei în baza unor circumstanțe obiective.
Concluzia instanței de fond asupra vinovăției inculpatei în mare parte sunt
sprijinite pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației unor circumstanțe
și declarații, fără a avea acoperire în probele cercetate și fără a oferi o explicație
logic întemeiată pe aceste probe.
Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a considerat ca fiind
constatată vinovăția inculpatei, bazându-se pe învinuirea înaintată, dar fără a
ține cont de faptul că formularea învinuirii, cât și declarațiile acumulate în
procesul penal respectiv nu demonstrează că în acțiunile lui Gribinic Ecaterina
întrunesc elementele infracțiunii.
Instanța de apel a stabilit că instanța de fond incorect a stabilit
circumstanțele de fapt și eronat a conchis că inculpata este vinovată de comiterea
escrocheriei așa cum, probele anexate la dosar nu demonstrează acest fapt și nici
nu conțin semnele unei fapte prevăzute de Legea Penală.
Instanța de apel a conchis, că pe prezenta cauză penală nu a fost
demonstrată prezența laturii subiective ca limita între un acord civil și
escrocherie, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin buna-credință a
părților, iar în cazul escrocheriei, prin abuz de încredere și înșelăciune, pe cît
13
caracterul acelor relații civile invocate ca relații de împrumut, nu și-au găsit
confirmarea pe careva probe.
Instanța de apel a constatat că la caz între părți există relații civile, aceste
urmează a fi reglementate de Legea civilă, deoarece nu cad sub incidența Legii
penale deoarece în circumstanțele date, după verificarea probatoriului din faza
de cercetare judecătorească.
Instanța de apel a reținut în esență, că din analiza coroborată a tuturor
mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal se
conturează un puternic dubiu privind faptul că Gribinic Ecaterina a urmărit
scopul de a însuși banii prin înșelăciune sau abuz de încredere, sub pretextul
împrumutului bănesc.
Decizia motivată a instanței de apel, a fost atacată cu recursuri ordinare
de către:
- procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia oficiul Central, Lilia Sîrbu, prin
care, invocând în calitate de temei pentru recurs pct. 6 din dispozițiile art. 427
Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții
de Apel Comrat din 27 noiembrie 2019 și rejudecarea cauzei.
- avocatul Coptu Sergiu, în numele părții vătămate Gribinic Evdochia prin
care, invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6), 8) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță prin care Gribinic Ecaterina să fie recunoscută vinovată de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(4) Cod penal și aplicarea în privința
inculpatei a unei pedepse penale în limitele sancțiunii acestei norme; admiterea
integrală a acțiunii civile și încasarea din contul inculpatei în beneficiul
Evdochiei Gribinic a sumei de 6790 dolari SUA sub forma prejudiciului material
cauzat și dobânda de întârziere calculată în temeiul art. art. 585, 619 Codul Civil.
5.1. În motivarea recursului procurorul a menționat că:
- instanța de apel nu a dat o analiză a fiecărei probe prezentate de partea
acuzării, nu le-a apreciat conform art.101 Cod de procedură penală;
- instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat declarațiile făcute de către
partea vătămată Gribnic Evdochia și anume faptul transmiterii inculpatei
sumelor de bani, au fost confirmate și de către martorii Vulpe Iacob, Vulpe Ana
și Ou Iurie;
- este contradictorie poziția instanței de fond cu referire la prezența/ lipsa
relațiilor de împrumut între partea vătămată și inculpata;
- instanța de apel a avut o poziție unilaterală, nemotivată și tendențioasă,
fiind bazată în exclusivitate pe probele apărării și poziția inculpatei.
5.2. În motivarea recursului - avocatul Coptu Sergiu, în numele părții
vătămate Gribinic Evdochia au menționat că:
- decizia instanței de apel cu privire la soluția de achitare a inculpatei este
una ilegală, deoarece în acțiunile sale există componența de infracțiune
incriminată, or, învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190
alin.(4) Cod penal, a fost argumentată juridic și are un suport probatoriu necesar;
14
- în ședință de judecată au fost audiați în calitate de martori a părții
acuzării Vulpe Iacov, Vulpe Ana și Ou Iurie, care au confirmat faptul
transferurilor sumelor de bani efectuate de partea vătămată Gribinic Evdochia pe
numele inculpatei, au confirmat și faptul transmiterii în numerar a unor sume de
bani de Vulpe Iacov și Ou Iurie către Gribinic Ecaterina;
- martorul Gribinic Iurie fiul inculpatei și Gribinic Ion soțul inculpatei nu
cunosc nimic despre transferurile de bani de la Gribinic Evdochia pe numele
soției.
Referințe asupra recursurilor ordinare declarate, nu au fost depuse.
Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile urmează a fi respinse ca
inadmisibile, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs
judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs
și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și
argumentate de recurent.
Dispoziția art.434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând
recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții
Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din
dosarul cauzei ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori
în ședință, dacă au participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în recurs.
Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,
judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu
menținerea hotărârii atacate.
7.1. Cu referire la recursul declarat de către procurorul procurorul în Procuratura
UTA Găgăuzia oficiul Central, Lilia Sîrbu.
Din cuprinsul recursului ordinar se reține că autorul acestuia invocă ca
temei de drept pentru casarea hotărârii contestate pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția.
Verificând legalitatea hotărârii atacate prin prisma temeiului invocat de
recurent, Colegiul penal lărgit, în urma cercetării materialelor cauzei a reținut că
acesta nu este incident speței, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea
cauzei a respectat prevederile art. 414, 415 alin. (21), 417 alin. (8) Cod de
procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția
pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante
invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde dispozitivului
hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar, instanța de apel nu a admis nici o
eroare gravă de drept.
15
Colegiul penal lărgit constată că temeiul dat la care sa referit autorul
recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că
probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate
argumentele expuse în apel.
Argumentele esențiale a procurorului, au primit aprecierea instanței de
apel care, la pronunțarea soluției în partea achitării inculpatei în baza articolului
190 alin. (1) Cod penal, a fost acordată deplină eficiență prevederilor art. 8 alin.
(3), 101, 384, alin. (3) și (4), art. 390 alin. (1), pct. 3), 394 alin. (3) și art. 396 Cod de
procedură penală, aceste concluzii sunt în corespundere cu prevederile Hotărârii
Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2006 „Privind sentința
judecătorească”, care stipulează că vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se
consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de
principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate,
iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului
și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute
în articolul 385 Cod de procedură penală”.
Astfel, în cauză a fost stabilit că între părți au existat relații civile,
reglementate de Legea civilă, inculpata nu a dobândit ilicit bunurile altei
persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere și respectiv, nu a fost
demonstrată prezența laturii subiective ca limita între un acord civil și
escrocherie. Prin urmare, argumentele acuzării, precum că instanța de apel a
avut o poziție unilaterală, nemotivată și tendențioasă, contravin materialelor
cauzei, deoarece, instanța de apel, casând sentința, corect a menționat că nu a fost
dovedită vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate.
Instanța de recurs, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor
instanței de apel, care argumentat și-a expus concluziile, constatând lipsa
elementelor constitutive ale acestei infracțiuni.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel
nu a comis erorile de drept invocate de către recurent. Colegiu penal, cercetând
conținutul deciziei atacate în raport cu argumentele recurentului și în baza
materialelor cauzei, nu a constatat stabilirea eronată a faptelor de căter Curtea de
Apel, prin omiterea faptului de a lua în considerație a probelor, care a-r confirma
vinovăția, precum nici faptul denaturării de către instanța de apel a conținutului
acestor probe.
Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică,
pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie
vădită, neîndoielnică.
Eroarea gravă de fapt reprezintă discordanța între cele reținute de instanță
și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut
drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o
susține.
Tot la acest capitol, Colegiul penal lărgit reieșind din criticile procurorului
invocate în recurs, reține că acestea se referă doar la chestiunea de apreciere a
probelor. Mai mult, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se
16
constată că autorul face o proprie evaluare a materialului probator, considerând
că aceasta confirmă vinovăția inculpatei Gribinic Ecaterina în comiterea
infracțiunii prevăzute la art.190 alin. (1) Cod penal.
Elocvent în acest sens, se impune precizarea că, aprecierea probelor este
unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul
volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele
judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în
urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a
judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă
se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele,
complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după
pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în
ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.
Colegiul penal constată că, la examinarea cauzei și la motivarea soluției
adoptate instanța de apel nu a admis derogări de la aceste norme legale.
Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi
invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa
judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă
apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea
constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al
instanțelor de fond.
Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de
examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri, pe care
Colegiul penal le apreciază ca fiind suficient argumentate, iar o altă opinie
asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza deciziei, nu
poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu
prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a
motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau
infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice
drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească
de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis
c. Spaniei).
Ținând cont de cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o
concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de
instanța de apel în privința inculpatei Gribinic Ecaterina, nefiind identificată de
instanța de recurs ordinar prezența unei erori grave de fapt, ce ar putea servi
drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiului de
casare invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală.
Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază că criticile recurentului în această
parte sunt neîntemeiate și declarative.
17
7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Coptu Sergiu, în
numele părții vătămate Gribinic Evdochia.
Colegiul penal lărgit atestă că, recurentul în cauza deferită judecării, invocă
ca temeiuri de drept pentru casarea hotărârii contestate pct. 6), 8) și 12) din alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel: nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele
infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă
faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția
cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Instanța de recurs reține că, deși avocatul Coptu Sergiu, în numele părții
vătămate Gribinic Evdochia își întemeiază recursul declarat, inclusiv prin prisma
cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală
instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă semnalările recurentului, precum
că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția
adoptată, deoarece în urma verificării suplimentare a lucrărilor dosarului,
instanța de al doilea grad de jurisdicție, judecând apelurile declarate, a examinat
cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, cercetând materialele dosarului,
adoptând în consecință o soluție corectă de menținere a sentinței.
Analizând textul hotărârii atacate în raport cu argumentele evocate în
recursul declarat în cauza deferită judecării, Colegiul consideră că, instanța de
apel și-a motivat decizia în concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8)
Cod de procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept,
fiind motivată just la adoptarea unei asemenea soluții.
Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a respectat și prevederile
art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra tuturor motivelor
invocate în cererile de apel, inclusiv cel declarat de către avocatul Coptu Sergiu,
în numele părții vătămate Gribinic Evdochia și prin hotărârea adoptată a oferit
răspunsuri plauzibile, detaliate și argumentate asupra acestora, în coraport cu
probele administrate în prezenta speță ce au fost verificate în ședințele de
judecată. Prin urmare, instanța de recurs conchide că temeiurile pentru recurs
semnalate de recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) Cod de procedură penală nu
și-au găsit confirmarea în prezenta speță.
În altă ordine de idei, reieșind din sumarul recursului declarat de către
avocatul Coptu Sergiu, în numele părții vătămate Gribinic Evdochia, Colegiul
penal reține că se solicită condamnarea inculpatei, invocându-se critici referitor
la existența elementelor infracțiunilor imputate.
Astfel, instanța de recurs consideră că, de fapt, apărătorul părții vătămate
în recursul declarat semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1)
18
art. 427 Cod de procedură penală, prin prisma întrunirii elementelor
infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal în acțiunile lui Gribinic
Ecaterina.
Colegiul penal consemnează că, acest temei pentru recurs este aplicabil
atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale
infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat
elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă
circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.
În cauza deferită examinării Colegiul notează că, instanța de apel în
hotărârea adoptată a făcut analiza probelor administrate la caz, în raport cu
învinuirea înaintată inculpatei, oferind răspunsuri argumentate la criticile
esențiale invocate de către partea apărării, care de altfel sunt similare și în
procedura recursului ordinar.
Prin urmare, dat fiind faptul că instanța de apel corect a stabilit
circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin
prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect ajungând la concluzia
privind achitarea inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate.
În sprijinul concluziilor instanței de apel, Colegiul penal menționează că,
potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma
penală.
Ca argument de bază în susținerea poziției de casare a hotărârii contestate,
se invocă, precum că s-a confirmat la caz prezența elementelor infracțiunii
prevăzute de art.190 alin. (4) Cod penal, imputate inculpatei.
Contrar criticilor recurentului, instanța de recurs consideră că, instanța de
apel justificat a constatat că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii
menționate mai sus, ținând cont de faptul că învinuirea a fost bazată doar pe
declarațiile părții vătămate, iar martorii audiați au dat declarații contradictorii.
Așadar, prin cumulul de probe administrate la caz, instanța de apel a avut
suficiente temeiuri de a constata lipsa în acțiunile inculpatei Gribinic Ecaterina a
elementelor infracțiunii imputate, respectiv din înlănțuirea lor logică întemeiat s-
a ajuns la concluzii de constatare a lipsei vinovăției inculpatei Gribinic Ecaterina
la comiterea infracțiunii imputate acesteia.
Cu referire la criticele aduse de către avocatul Coptu Sergiu, în numele
părții vătămate Gribinic Evdochia privind încadrarea juridică greșită a faptei
comise de Gribinic Ecaterina, ca temei de recurs prevăzut de pct. 12) alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit examinând materialele
cauzei penale, analizând decizia instanței de apel, le consideră neîntemeiate,
deoarece poartă un caracter unilateral, ne luându-se în considerare motivarea
amplă a soluției date de către instanța de apel, care a făcut referire la toate
circumstanțele relevante cauzei, inclusiv asupra tuturor mijloacelor probatorii.
Astfel, examinând cauza instanța de apel a reținut că, concluziile primei instanțe
nu au suport juridic și probant, sunt contradictorii.
19
Declanșând o continuare a judecării cauzei, instanța de apel a constatat că,
instanța de fond a eșuat să motiveze acele probe care dovedesc vinovăția,
precum că inculpata a primit sumele de bani cu titlu de împrumut de la persoana
recunoscută ca partea vătămată prin înșelăciune sau abuz de încredere.
În cadrul judecării apelurilor, instanța de apel a examinat toate probele,
consemnându-le în procesul-verbal, argumentat concluzionând pe final că, prima
instanță a decis asupra vinovăției inculpatei de comiterea infracțiunii prevăzută
de art. 190 alin. (1) Cod penal, în lipsa unui suport probatoriu care ar exclude
orice dubiu în acest sens, și ar fi în stare să stabilească vinovăția inculpatei în
baza unor circumstanțe obiective.
Instanța de apel și-a motivat concluziile constatând că, vinovăția inculpatei
în mare parte a fost sprijinită pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației
unor circumstanțe și declarații, fără a avea acoperire în probele cercetate și fără a
oferi o explicație logic întemeiată pe aceste probe, fără a ține cont de faptul că
formularea învinuirii, cât și declarațiile acumulate în procesul penal nu
demonstrează în acțiunile inculpatei Gribinic Ecaterina elementelor infracțiunii.
Convingerile instanței de apel privind lipsa elementelor infracțiunii comise
de către Gribinic Ecaterina, au fost determinate de acel fapt că nu a fost
demonstrată latura subiectivă ca limita între un acord civil și escrocherie, care în
cadrul relațiilor civile este caracterizată prin bună-credință a părților, iar în cazul
escrocheriei, prin abuz de încredere și înșelăciune.
Stabilind că la caz între părți au existat relații civile, instanța de apel corect
a ajuns la concluzia că aceste relații urmează a fi reglementate de Legea civilă,
deoarece nu cad sub incidența Legii penale, or, în circumstanțele date, după
verificarea probatoriului din faza de cercetare judecătorească, s-a reținut în
esență, că din analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă administrate pe
tot parcursul procesului penal se conturează un puternic dubiu privind faptul că
Gribinic Ecaterina a urmărit scopul de a însuși banii prin înșelăciune sau abuz de
încredere, sub pretextul împrumutului bănesc.
Colegiul penal notează că, instanța de apel și-a argumentat just concluziile
sale, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește, fapt ce
corespunde jurisprudenței CtEDO (cauza Albert vs. România din 16.02.2010), în
care Curtea statuează că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își
motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca
o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară,
fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Din considerentele expuse, instanța de recurs conchide că, la judecarea
cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile enunțate la art.art.414-
419 Cod de procedură penală, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată sub
toate aspectele, temeiuri pentru admiterea recursurilor declarate nu se regăsesc,
din care motive acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind neîntemeiate.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
20
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către
procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia oficiul Central, Lilia Sîrbu și de către
avocatul Coptu Sergiu, în numele părții vătămate Gribinic Evdochia, cu
menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 27
noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Gribinic Ecaterina xxxxx.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 12 noiembrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
21