1ra-1158/2020 — Art. 190 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 27 ianuarie 2014, Oleinic Liudmila a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa cu aplicarea art.79 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de administrarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani, iar în temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani. Acțiunile civile au fost admise, dispunându-se încasarea de la Oleinic Liudmila cu titlu de prejudiciu material în beneficiul lui Sergheeva Natalia suma de 15 146,56 lei, în beneficiul lui Savciuc Alexandr suma de 31 104,58 lei. Acțiunea civilă înaintată de Ostapova Nina împotriva lui Oleinic Liudmila, a fost 1 admisă în principiu, urmând să fie soluționată în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că Oleinic Liudmila a comis acțiuni de excrocherie, adică de dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în următoarele circumstanțe. În luna iulie anul 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet ”Zolotaya moneta”, știind despre faptul că așa un program nu există, ilegal a dobândit de la cet. Ostapova Nina bani în sumă de 700 euro, ce constituie 11 238,99 lei, iar în luna septembrie 2010, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la cet. Ostapova Nina bani în sumă de 1 000 euro, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 592 euro, ce constituie 9 674,58 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile în sumă de 20 913,57 lei. Tot ea, continuându-și acțiunile criminale, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, în luna iulie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la cet. Musian Svetlana bani în sumă de 100 dolari SUA și 3 000 lei, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 30 dolari SUA, ce constituie 368,1 lei și 3 000 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile în sumă de 3 368,1 lei. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna septembrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet ”Zolotaya moneta”, știind despre faptul că așa un program nu există, a primit de la cet. Sergheeva Natalia bani în sumă de 1 480 dolari SUA, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 1 260 dolari SUA, ce constituie 15 416,56 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna octombrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la cet. Proscurin Iurie bani în sumă de 365 dolari SUA, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 95 dolari SUA, ce constituie 1 122,2 lei, cauzându-i astfel părții vatamate o daună în proporții considerabile. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna octombrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi 2 depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la cet. Niconenco Tatiana bani în sumă de 800 euro și 3 700 lei, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 3 700 lei și 13 euro, ce constituie 212, 68 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile în sumă de 3 912, 68 lei. În total, în perioada de timp iulie-octombrie 2010, ilegal a dobândit mijloace bănești în sumă de 44 733,11 lei. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în perioada 24.10.2010-20.01.2011, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la cet. Savciuc Alexandr bani în sumă de 2 600 dolari SUA, ce constituie 31 104,58 lei, pe care ilegal și-a însușit, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile în sumă indicată. În total, în perioada de timp iulie-octombrie 2010 și 24.10.2010-20.01.2011 inculpata ilegal a dobândit mijloace bănești în sumă de 75 837,69 lei, adică în proporții mari.

Nefiind de acord cu sentința, au declarat apeluri procurorul și inculpata Oleinic Liudmila. 3.1. Procurorul, a solicitat casarea acesteia în partea pedepsei stabilite inculpatei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Oleinic Liudmila să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art.190 alin.(4) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani și admiterea integrale acțiunilor civile înaintate de părțile vătămate, invocând că, instanța de fond nu a reflectat în dispozitivul sentinței condițiile prevederilor art.79 Cod penal, iar circumstanța atenuantă, cum ar fi repararea parțială a prejudiciului cauzat, precum și faptul că inculpata anterior nu a fost condamnată, că este de vîrstă înaintată, nu pot fi reținute ca circumstanțe excepționale, astfel inculpata nu întrunește nici una din aceste circumstanțe excepționale și acele criterii la care face referință instanța de fond sunt insuficiente pentru a fi aplicată o pedeapsa sub limita minima, fapt care se apreciază ca fiind o pedeapsă vădit neproporțională celor comise de către inculpată și urmările produse, cu abatere de la criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal. 3.2. Inculpata, la 10 mai 2014, a declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată, invocând că, instanța a apreciat probele prezentate subiectiv, unilateral, neapreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, nerespectând prevederile art.101 Cod de procedură penală; - pe epizodul cu Savciuc Alexandr cauza a fost expediată în instanță cu erori 3 procesuale, procesul-verbal de prezentare a materialelor cauzei fiind din 25.05.2013, adică în afara termenului de urmărire penală, care atrag nulitatea actelor; - acuzarea nu a prezentat probe care ar demonstra vina inculpatei în săvârșirea infracțiunii de escrocherie, iar cele prezentate de acuzare nu au fost apreciate de către instanța de judecată, pentru că în caz contrar urma să fie adoptată o sentință de achitare; - solicitând repunerea apelului în termen în legătură cu tratamentul de durată legat de starea sănătății de după mastectomie – cancer mamar de gr.II, fapt confirmat prin certificatele anexate la dosar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 august 2014, a fost repus în termen apelul declarat de către inculpata Oleinic Liudmila, au fost admise ca fondate apelurile declarate de către procuror și de către inculpata Oleinic Liudmila, casată total sentința, inclusiv din alte motive decât cele invocate și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de fond, în alt complet de judecată. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că, prima instanță judecând cauza penală în privința inculpatei nu a respectat normele procesuale și a admis erori de procedură penală ce țin de asigurarea dreptului inculpatei cu interpret, situație care a impus necesitatea casării sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond. Instanța de apel a reținut că în cadrul urmăririi penale Oleinic Liudmila a depus declarații exclusiv în limba rusă, fapt confirmat prin procesele-verbale de audiere în calitate de bănuită și învinuită (f.d.214, vol.I, f.d.35, 9, 152, 153, 156, 157, vol.II), la fel ordonanțele de învinuire au fost înmânate în traducere, fapt ce demonstrează că Oleinic Liudmila este vorbitoare de limba rusă. Instanța de apel a remarcat că, la examinarea cauzei în instanța de fond inculpatei ia fost încălcat dreptul la interpret, Oleinic Liudmila fiind vorbitoare de limba rusă nu a fost asigurată cu interpret în procesul judecării cauzei, la fel nu ia fost înmânată copia sentinței tradusă în limba pe care o posedă. Instanța de apel a reținut că cauza penală a fost judecată cu participarea avocatului inculpatei, Elvira Iftodi, dar la materialele cauzei lipsește mandatul avocatului cu împuterniciri să acorde asistență juridică inculpatei în instanța de judecată, fiind anexat doar mandat pentru participare în cadrul urmăririi penale din 25.10.2011 (f.d.210, vol.I). Instanța de apel a menționat că prevederile legale prevăzute de art.70 alin.(7) Cod de procedură penală, potrivit căruia, pentru confirmarea calității și împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanței: 1) documentul ce confirmă apartenența lui la avocatură; 2) documentul ce confirmă că are permisiunea de a practica calitatea de apărător conform legislației Republicii Moldova; 3) mandatul biroului de avocați sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile. Instanța de apel a mai reținut și prevederile art.70 alin.(8) Cod de procedură penală, potrivit căruia, persoana care pretinde să participe în cauza dată în calitate de apărător, 4 dar nu prezintă documentele ce îi confirmă calitatea și împuternicirile de apărător nu este admisă să participe la desfășurarea procesului penal în calitatea respectivă, fapt asupra căruia se adoptă o hotărâre motivată. Instanța de apel a ținut cont și de dispozițiile art.67 alin.(6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, apărătorul încetează participarea în cauză în această calitate dacă: 2) nu are împuterniciri de a participa în continuare în această cauză. Contrar acestor prevederi legale, instanța de fond a admis participarea avocatului Elvira Iftodi la judecarea cauzei prezente, fără a verifica calitatea și împuternicirile avocatului potrivit art.359 alin.(1) Cod de procedură penală. Instanța de apel a constatat că avocatul Elvira Iftodi nu a avut împuterniciri de a acorda asistență juridică inculpatei, lipsind mandatul ce confirmă împuternicirile de reprezentare în ședința judiciară a inculpatei, situație ce nu a asigurat inculpata cu dreptul la apărare garantat de lege. Instanța de apel a reținut că în cadrul judecării cauzei penale de învinuire a lui Oleinic Liudmila în baza art.190 alin.(2) lit.c) Cod penal, în instanța de fond a parvenit o altă cauză penală în privința lui Oleinic Liudmila, cauzele penale fiind conexate prin încheierea instanței din 06.08.2013. În ședința judiciară din 28.11.2013, potrivit procesului-verbal al ședinței judiciare (f.d.218, vol.II), a fost anexată ordonanța de modificare a acuzării în sensul agravării în privința inculpatei, ordonanță care de altfel nu a fost expusă în cadrul judecării cauzei, inculpata nu a fost întrebată dacă îi este clară învinuirea adusă în agravare. Totodată, instanța de apel a menționat și faptul că instanța de fond la stabilirea pedepsei în privința inculpatei nu a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 alin.(2) Cod penal, precum și criteriilor generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod penal, soluția instanței de fond privind aplicarea art.79 Cod penal față de inculpată fiind absolut nemotivată, fără a face referire care circumstanțe excepționale ale cauzei instanța de fond a considerat că permit aplicarea art.79 Cod penal față de inculpată, precum și fără a motiva posibilitatea aplicării unei condamnări cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art.90 Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 18 ianuarie 2017, procesul penal în privința lui Oleinic Liudmila învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, pe episoadele privind însușirea ilegală a bunurilor părților vătămate Ostapova Nina, Musian Svetlana, Proscurin Iuri, Niconenco Tatiana și Sergheeva Natalia, a fost încetat, pe motiv că au fost constatate circumstanțe ce exclud urmărirea penală. Prin aceiași sentință, Oleinic Liudmila a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit.c) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani. 5 În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că de către organul de urmărire penală Oleinic Liudmila a fost pusă sub învinuire pentru faptul că, acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, folosindu- se de încrederea acordată, prin înșelăciune, în luna iulie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet ”Zolotaya moneta”, știind despre faptul că așa program nu există, ilegal a dobîndit de la Nina Ostapova bani în sumă de 700 euro, ce constituie 11 238, 99 lei, iar în luna septembrie 2010 cu scopul debândirii ilegale a bunurilor altei persoane sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site – ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la Nina Ostapova bani în sumă de 1 000 euro, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 592 euro, ce constituie 9 674,58 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile în sumă de 20 913,57 lei. Tot ea, continuindu-și acțiunile criminale, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, în luna iulie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la Musian Svetlana bani în sumă de 100 dolari SUA și 3 000 lei, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 30 dolari SUA, ce constituie 368,1 lei și 3 000 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile în sumă de 3 368,1 lei. Tot ea, cu scopul dobîndirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna septembrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet „Zolotaya moneta”, știind despre faptul că așa program nu există, a primit de la Sergheeva Natalia bani în suma de 1 480 dolari SUA, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 1260 dolari SUA, ce constituie 15 416,56 lei, cauzându-i astfel părții vătămate о daună în proporții considerabile. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, în luna octombrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la Proscurin Iuri bani în sumă de 365 dolari SUA, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 95 dolari SUA, ce constituie 1 122,2 lei, cauzându-i astfel părții vătămate о dauna în proporții considerabile. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna octombrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor siteului 6 www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la Tatiana Niconenco bani în suma de 800 euro și 3 700 lei, din care ilegal și-a însușit bani în suma de 3 700 lei și 13 euro, ce constituie 212,68 lei, cauzându-i astfel părții vătămate о daună în proportii considerabile în suma de 3912,68 lei. În total, în perioada de timp iulie-octombrie 2010, Oleinic Liudmila ilegal a dobândit mijloace bănești în sumă de 44 733,11 lei. Acțiunile inculpatei Oleinic Liudmila au fost încadrate, în drept, în baza art.190 alin.(2) lit.c) Cod penal, după indicii calificativi: escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot ea, conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, sub pretextul introducerii unei sume de bani pentru participarea în programa electronică derulată în rețeaua de internet în limitele saitului www.startworkmarketing.com, în perioada de timp cuprinsă între 24.10.2010 până la 20.01.2011, a primit de la Savciuc Alexandru bani în sumă de 2 600 dolari SUA (echivalentul cărora conform cursului de schimb a Bancii Naționale constituie 31 104,58 lei), bani pe care i-а însușit, cauzând astfel părții vătămate Savciuc Alexandru un prejudiciu material în proporții considerabile în mărime de 31 104, 58 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, ce vizează învinuirea adusă lui Oleinic Liudmila pentru faptele întreprinse în raport cu Savciuc Alexandr, în urma cercetării probelor administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit.c) Cod penal, după indicii calificativi: escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Pe parcursul examinării cauzei în fond, procurorul în Procuratura mun.Bălți, Oxana Munteanu, prin ordonanța din 28.11.2013 a modificat acuzarea adusă față de Oleinic Liudmila în sensul agravării, fiindu-i incriminată infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi – escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții mari. În sensul agravării învinuirii procurorul a reținut, că în perioada de timp iulie- octombrie 2010 și 24 octombrie 2010 - 20 ianuarie 2011, Oleinic Liudmila ilegal a dobândit mijloace bănești în sumă de 75 837,69 lei, adică în proporții mari.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 7.1. Procurorul, a solicitat casarea acesteia în partea pedepsei stabilite inculpatei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Oleinic Liudmila să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art.190 alin.(4) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar 7 pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani. În motivarea apelului procurorul a invocat ca eronată concluzia instanței de fond de a înceta procesul penal intentat în privința lui Oleinic Liudmila pe episoadele privind însușirea ilegală a bunurilor părților vătămate Osipova Nina, Musian Svetlana, Sergheeva Natalia, Proscurin Iuri, Niconenco Tatiana. Ordonanța procurorului în Procuratura mun.Bălți, Oxana Munteanu, din 26.03.2012 a fost anulată, prin ordonanța procurorului ierarhic superior din 25.02.2012, ca fiind ilegală. Anulîndu-se ordonanța procurorului din 26.03.2012, au fost aplicate prevederile art.287 alin.(1) Cod de procedură penală, care erau în vigoare la acel moment. Totodată, reieșind din conținutul art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 7.2. Avocatul Mariana Arabadji în numele inculpatei Oleinic Liudmila, solicitând casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a inculpatei Oleinic Liudmila din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor infracțiunii. În motivarea cererii, apelantul a invocat că acuzarea nu a prezentat probe, care să demonstreze vinovăția lui Oleinic Liudmila în săvîrșirea infracțiunii de escrocherie, precum că din start avea intenția să însușească suma împrumutată, fără a urmări scopul restituirii acesteia. Probele prezentate de acuzare nu au fost apreciate de către instanța de judecată, de altfel, instanța urma să adopte o sentință de achitare. Pe parcursul cercetării judecătorești s-a demonstrat că inculpata a eliberat o recipisă pentru suma de bani care i-a transmis-o lui Savciuc Alexandru, ultimul a confirmat acest fapt. Instanța urma să rețină și faptul că inculpata a restituit unora din părțile vătămate sumele de bani. Acest fapt a avut loc pînă la începerea urmăririi penale, când Oleinic Liudmila a înțeles că, Drozdenco Liubovi o induce pe ea și pe alte persoane în eroare cu programul la care participa, refuzînd participarea în continuare la acel program. Banii primiți de către Oleinic, de la părțile vătămate, erau transmiși apoi lui Drozdenco Liubovi, ultima fiind cea care a introdus părțile vătămate în program. Inculpata nu a acționat în scopul sustragerii mijloacelor bănești și nu a avut intenția de a nu-și executa obligația de restituire. La stabilirea proporțiilor prejudiciului cauzat de Savciuc Alexandru instanța nu a respectat prevederile art.126 Cod penal, or, instanța în cadrul cercetării judecătorești nu 8 a stabilit circumstanțele care influențează esențial asupra stării materiale a părții vătămate Savciuc Alexandru. Reieșind din circumstanțele invocate, precum și din lipsa probelor, apelantul susține că instanța urma să emită o sentință de achitare în privința lui Oleinic Liudmila. 7.3. Avocatul Angela Pogolșa la 18.01.2019, a depus apel suplimentar în numele inculpatei Oleinic Liudmila. În susținerea apelului declarat a indicat că reieșind din faptul că art.190 Cod penal a suferit modificări, astfel a solicitat recalificarea faptelor inculpatei, prin prisma art.10 Cod penal, conform art.190 alin.(1) Cod penal. A indicat asupra recuperării de către inculpată a prejudiciului cauzat părților vătămate, inclusiv și a pagubei cauzate lui Savciuc Alexandru, drept confirmare servește recipisa din 20.03.2016, conform căreia ultimul nu are pretenții față de Oleinic Liudmila.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019, a fost respins apelul declarat de către avocatul Mariana Arabadji și apelul suplimentar al avocatului Angela Pogolșa în numele inculpatei Oleinic Liudmila, ca nefondat, a fost admis apelul declarat de către procuror, cu casarea sentinței, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Oleinic Liudmila a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.190 alin.(4) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani. 8.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a consemnat că Oleinic Liudmila acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, folosindu-se de încrederea acordată, prin înșelăciune, în luna iulie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet ”Zolotaya moneta”, știind despre faptul că așa program nu există, ilegal a dobîndit de la Nina Ostapova bani în sumă de 700 euro, ce constituie 11 238,99 lei, iar în luna septembrie 2010 cu scopul debîndirii ilegale a bunurilor altei persoane, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor siteului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la Nina Ostapova bani în sumă de 1000 euro, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 592 euro, ce constituie 9674,58 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile în sumă de 20913,57 lei. Tot ea, continuindu-și acțiunile criminale, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu scopul dobîndirii ilegale a bunurilor altei persoane, în luna iulie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la Musian Svetlana bani în sumă de 100 dolari SUA și 3 000 lei, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 30 9 dolari SUA, ce constituie 368,1 lei și 3 000 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile în sumă de 3 368,1 lei. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna septembrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet „Zolotaya moneta”, știind despre faptul că așa program nu există, a primit de la Sergheeva Natalia bani în suma de 1480 dolari SUA, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 1 260 dolari SUA, ce constituie 15 416,56 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate о daună în proporții considerabile. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, în luna octombrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor site-ului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la Proscurin Iuri bani în sumă de 365 dolari SUA, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 95 dolari SUA, ce constituie 1 122,2 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate о dauna în proporții considerabile. Tot ea, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna octombrie 2010, sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programul de cîștig prin internet a programelor siteului www.startworkmarketing.com, știind despre faptul care sume de bani urmează a fi depuse pentru înregistrarea participanților, a primit de la Tatiana Niconenco bani în suma de 800 euro și 3700 lei, din care ilegal și-a însușit bani în suma de 3 700 lei și 13 euro, ce constituie 212,68 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate о daună în proportii considerabile în suma de 3 912,68 lei. Tot ea, conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale, urmînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, sub pretextul introducerii unei sume de bani pentru participarea în programa electronică derulată în reteaua de internet în limitele saitului www.startworkmarketing.com, în perioada de timp cuprinsă între 24.10.2010 pînă la 20.01.2011, a primit de la Savciuc Alexandru bani în sumă de 2 600 dolari SUA (echivalentul cărora conform cursului de schimb a Bancii Naționale constituie 31 104,58 lei), bani pe care i-а însușit, cauzînd astfel părții vătămate Savciuc Alexandru un prejudiciu material în proporții considerabile în mărime de 31 104, 58 lei. În perioada de timp iulie-octombrie 2010 și 24 octombrie 2010 - 20 ianuarie 2011, Oleinic Liudmila ilegal a dobîndit mijloace bănești în sumă de 75 837,69 lei, adică în proporții mari. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța de apel a reținut că, în drept, faptele inculpatei Oleinic Liudmila întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi: - escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții mari. 10 Instanța de apel a indicat că, deși inculpata nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate, vinovăția acesteia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanța a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina acesteia rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv. Astfel, instanța de apel a stabilit că inculpata Oleinic Liudmila, urmărind scopul sustragerii sumelor de bani pentru însușirea proprie a acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere a creat impresii greșite victimelor Ostapova Nina, Musian Svetlana, Sergheeva Natalia, Proscurin Iuri, Niconenco Tatiana, Savciuc Alexandr despre investirea resurselor financiare, obținute de la ultimii, în cadrul unor programe de cîștiguri pe internet. Astfel, inculpata Oleinic Liudmila urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, folosindu-se de încrederea acordată, prin înșelăciune, invocând investirea sumelor de bani în programe de cîștig bănesc pe internet, cu promisiunea obținerii de profit, a dobîndit de la Ostapova Nina, în luna iulie 2010, bani în sumă de 700 euro, echivalentul a 11 238,99 lei. Sub pretext asemănător, cu promisiunea de a obține cîștig, a obținut de la Ostapova Nina bani în sumă de 1 000 euro, din care a însușit ilegal suma de 592 euro, echivalentul a 9 674,58 lei. Prejudiciul integral adus lui Ostapova Nina de către Oleinic Liudmila fiind de 20 913,57 lei. Oleinic Liudmila, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit de la Musian Svetlana suma de 100 dolari SUA și 3 000 lei, din care ilegal și-a însușit bani în sumă de 30 dolari SUA, echivalentul a 368,1 lei, și 3 000 lei. Prejudiciul total adus acesteia fiind de 3368,1 lei. În luna septembrie 2010, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere a primit de la Sergheeva Natalia bani în sumă de 1480 dolari SUA, din care ilegal a însușit 1260 dolari SUA, ceea ce constituie 15416,56 lei. Tot ea, Oleinic Liudmila, cu scopul dobândirii ilegale a bunrilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna octombrie 2010, a primit de la Proscurin Iurie bani în sumă de 365 dolari SUA, din care ilegal a însușit 95 dolari SUA, echivalentul a 1122,2 lei. În scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna octombrie 2010, a primit de la Niconenco Tatiana bani în sumă de 800 euro și 3700 lei, din care ilegal și-a însușit suma de 3700 lei și 13 euro, ceea ce constituie 3912,68 lei. Conștientizând caracterul ilicit al faptei sale, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, în perioada 24.10.2010 – 20.01.2011 a primit de la Savciuc Alexandru bani în sumă de 2600 dolari SUA, ceea 11 ce constituie 31104,58 lei. Astfel, Oleinic Liudmila, în perioadele de timp iulie-octombrie 2010 și 24.10.2010 – 20.01.2011, ilegal a dobîndit mijloace bănești în sumă de 75837, 69 lei, adică în proporții mari. Instanța de apel a reținut că faptele comise de Oleinic Liudmila în raport cu părțile vătămate pe cauză, se încadrează în perimetrul legal de incriminare a infracțiunii de escrocherie conform art.190 alin.(4) Cod penal. Obiect juridic nemijlocit al infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, reprezintă relațiile sociale a căror existență și bună desfășurare sunt protejate de legislația ce reglementează relațiile patrimoniale. Latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie incriminată de alin.(4) art.190 Cod penal, are o structură complexă, fapta prejudiciabilă a inculpatului se manifestă prin două acțiuni – dobândirea ilicită a buurilor altei persoane și realizarea acestei acțiuni prin înșelăciune sau abuz de încredere. Faptele perjudiciabile nominalizate se soldează cu prejudiciul adus victimei infracțiunii sub forma prejudiciului patrimonial. O condiție indispensabilă este legătura de cauzalitate dintre fapta comisă de inculpat și urmările negative suportate de victimă. Prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, în contextul infracțiunii de escrocherie, se înțelege transmiterea benevolă infractorului de către victimă a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor sub influența înșelăciunii sau a abuzului de încredere. Dobîndirea ilicită se dovedește prin luarea ilegală și gratuită a surselor bănești de către inculpat din posesia părții vătămate care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acesteia săvîrșită în scop de cupiditate, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate și probele materiale nominalizate în speță. Abuzul de încredere fiind prezent având la bază relațiile interpersonale, astfel inculpatul a exploatat cu rea voință relațiile și raporturile de încredere care sau stabilit între el și victimă. Subiect al infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, este persoana fizică care la momentul comiterii infracțiunii are împlinită vîrsta de 14 ani, în acest sens dictează și norma prevăzută de art.21 alin.(2) Cod penal. Latura subiectivă a infracțiunii date se caracterizează prin vinovăția lui în formă de intenție directă, cu scop de cupiditate. Angajamentul luat de Oleinic Liudmila este calificat ca escrocherie, întrucît încă la momentul primirii banilor, urmărea scopul sustragerii lor, fără a avea intenția să îndeplinească obligația asumată. Instanța de apel a menționat că susține temeinicia poziției acuzatorului de stat, care conform apelului declarat consideră eronată concluzia instanței de fond la adoptarea sentinței din 18.01.2017, prin care a dispus încetarea procesului penal în privința lui Oleinic Liudmila pe capetele de învinuire aduse acesteia pentru comiterea infracțiunii de escrocherie în raporturile cu Ostapova Nina, Musian Svetlana, Sergheeva Natalia, Proscurin Iurie, Niconenco Tatiana. 12 Instanța de apel a constatat că ordonanța procurorului din 25.05.2012 prin care s-a dispus anularea ordonanței din 26.03.2012 nu a fost contestată, iar temei de a pune la dubii legalitatea acesteia sau existența unor erori de drept nu este găsit. Instanța de fond, în motivarea concluziei cu privire la încetarea procesului penal în privința lui Oleinic Liudmila pe unele capete a învinuirii, a invocat situația încălcării principiului non bis in idem în condițiile în care la reluarea urmăririi penale procurorul ierarhic superior nu a ținut cont de prevederile art.22 alin.(2) Cod de procedură penală. În combaterea acestei ipoteze invocate de instanța de fond, susținută prin apelurile declarate de partea apărării, instanța de apel a reținut că sub rezerva art.22 Cod de procedură penală, care impune anumite condiții, reluarea urmăririi penale de către procuroul ierarhic-superior nu poate fi îngrădită în situația cînd hotărîrea procurorului ierarhic-inferior a fost luată pripit și se constatată că nu au existat în fapt circumstanțele care au determinat luarea măsurii de scoatere a persoanei de sub urmărire penală. În acest context, se reține că ordonanța Procuraturii mun.Bălți din 25.05.2012, prin care a fost anulată ordonanța Procuraturii mun.Bălți din 26.03.2012, privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Oleinic Liudmila, din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor infracțiunii prvăzute de art.190 Cod penal, și s-a dispus reluarea urmăririi penale în prezenta cauză penală, a fost adoptată de procurorul ierarhic superior în baza prevederilor art.287 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții apărării despre nevinovăția inculpatei, alegațiile fiind orientate spre a evita răspunderea penală, or argumentele aduse de acesta în apărarea sa au fost întru totul combătute de probele prezentate de acuzatorul de stat. La caz, în cadrul ședinței de judecată fiind audiate părțile vătămate Ostapova Nina, Musian Svetlana, Sergheeva Natalia, Proscurin Iurie, Niconenco Tatiana, Savciuc Alexandr, care au declarat unanim că banii au fost transmiși lui Oleinic Liudmila, la solicitarea ultimei fiind invocată investirea sumelor în cadrul unor programe de cîștig pe internet, din care părțile vătămate ca investitori urmau să obțină profit bănesc după o perioadă de timp. Instanța de apel a menționat, că inculpata din start a avut intenția de înșela părțile vătămate, le-a promis obținerea unor cîștiguri bănești de pe urma participării la programul de cîștig prin internet “Zolotaya Moneta”, știind că așa program nu există. Urmărind același scop, de dobîndire ilegală a sumelor bănești de la părțile vătămate, a obținut mijloace bănești sub pretextul depunerii banilor pentru participare în programele de cîștig prin internet de pe site-ul www.startworkmarketing.com, însă solicitînd sume mai mari decît cele necesare pentru înregistrare, chiar și în situația în care părțile vătămate au fost înregistrate în programul de obținere a cîștigului pe internet, diferența de bani rezultată din suma obținută de la părțile și banii transferați pentru participare la program, a fost reținută de inculpată pentru propria folosință. Mai mult ca atât, vina inculpatei în comiterea infracțiunii respective este evidentă și din probele prezentate în instanță și în special probelor ce adeveresc faptul că Oleinic 13 Liudmila a obținut banii prin înșelăciune, prin comunicarea unor fapte greșite despre investirea sumelor în cadrul programelor financiare, or, după cum se dovedește prin probele anexate la materialele cauzei (f.d.121-130, f.d.135- 140, f.d. 145-150, f.d. 155- 160, f.d. 165-170), în conturile părților vătămate nu au parvenit integral sumele de bani transmise de acestea către Oleinic Liudmila. Partea-vătămată Proscurin Iu., fiind audiat în instanța de apel a declarat: La acel moment a înțeles și s-a convins că în acele matrice și scheme careva bani erau, însă nu erau la 100%. Instanța de apel a menționat, în scopul activității infracționale, Oleinic Liudmila prezenta părților vătămate informația cu privire la existența unor programe de cîștig pe internet, la a căror participare este posibilă obținerea de profit bănesc, astfel trezind interesul acestora le propunea să se înscrie în aceste programe. Obținând acordul părților vătămate, solicita de la acestea sume bănești în cuantum diferit de la persoană la persoană sub pretext că, sumele pretinse urmează a fi investite în programele de cîștig pe internet. Banii obținuți de Oleinic Liudmila erau însușiți ilegal, în măsura în care din sumele obținute doar o parte din bani erau investiți în programele de cîștig financiar, restul banilor rămași erau însușiți ilegal de inculpată. În contextul celor expuse, argumentul inculpatei privind restituirea sumelor bănești primite de la părțile vătămate nu poate fi privit ca o circumstanță care înlătură caracterul penal al faptei comise, în sensul căruia se pledează pentru achitarea lui Oleinic Liudmila. Astfel, argumentul în cauză este unul neîntemeiat, și vine în contradicție cu situația de fapt a speței. Este vădit clar că Oleinic Liudmila a urmărit scopul dobîndirii ilicite a sumelor bănești, iar întru atingerea acestei finalități a acționat prin înșelăciune și abuz de încredere, faptele acesteia întrunind elementele componenței infracțiunii de escrocherie. Escrocheria se consideră consumată din momentul în care făptuitorul, intrând în posesia asupra bunurilor altei persoane, obține posibilitatea reală de a se folosi și a dispune de acestea la dorința sa. Instanța de apel a menționat, că faptul comiterii infracțiunii de escrocherie de către Oleinic Liudmila, conform apelului suplimentar depus de Pogolșa Angela, nu este negat, în situația în care partea apărării pledează pentru stabilirea unei pedepse minime pentru comiterea faptei infracționale de către Oleinic Liudmila în raport cu partea vătămată Savciuc Alexand. Totodată, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate în apeluri apărării sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelurilor. În acest context, instanța de apel a menționat că, în acțiunile inculpatei se regăsesc modalitățile de săvârșire a faptei prejudiciabile urmate de cauzarea de daune în proporții mari, potrivit laturii obiective a infracțiunii incriminate. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei, instanța de apel a ținut 14 cont de prevederile art.art.7, 61, 75, 76, 77 Cod penal și anume, de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpata Oleinic Liudmila, de motivul acesteia, de personalitatea infractorului, care anterior nu a fost condamnat, nu a recunoscut vina, de circumstanțe atenuante și agravante, care nu au fost stabilite în speță, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel, ajungând la concluzia că, restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, este posibilă doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate cu executarea efectivă a acesteia.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, au declarat recursuri ordinare: 9.1. Inculpata, care invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.8), 9), 13), 16) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată, din motiv că în acțiunile acesteia nu se întrunesc elementele infracțiunii incriminate. În motivarea recursului susține că, instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu a dat o apreciere corectă probelor, acestea fiind bazate doar pe presupuneri, atât la etapa urmăririi penale cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel nu au fost acumulate probe pertinente și directe care ar demonstra vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate. 9.2. Avocatul Angela Pogolșa în numele inculpatei, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 8), 12), 13) și 16) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Oleinic Liudmila să fie achitată de sub învinuirea înaintată din motiv că în acțiunile inculpatei nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o calificare greșită, a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului, iar norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Susține, că instanța de apel, în lipsa unui temei legal, a preluat argumentele acuzării, neîntemeiat respingând circumstanțele obiective invocate de către apărare, or, în cadrul examinării apelului, instanța de apel nu și-a motivat suficient poziția întru susținerea prezenții înșelăciunii sau dobândirea ilicită, care constituie latura obiectivă a infracțiunii incriminate, în acțiunile inculpatei și nu a cercetat, verificat și analizat suficient probele cauzei penale și astfel, prematur a ajuns la concluzia privind condamnarea inculpatei în baza art.190 alin.(4) Cod penal. Consideră, că în lipsa probelor care ar demonstra vinovăția lui Oleinic Liudmila în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, din care motiv urmează 15 a fi aplicate prevederile art.8 Cod de procedură penală. De asemenea, orice probă acumulată în cadrul urmăririi penale urmează să fie cercetată în fața instanței de judecată, în virtutea principiului unui proces echitabil și anume contradictorialitatea procesului. În cazul de față mărturiile lui Oleinic Liudmila, sunt importante pentru cercetarea tuturor aspectelor cauzei, or o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia doar pe declarațiile părților vătămate. Suplimentar, recurentul atrage atenția instanței de recurs despre ordonanța procurorului Procuraturii Bălți O. Munteanu din 26.03.2012 prin care a dispus scoterea de sub urmărirea penală a lui Oleinic Liudmila și Drozdenco Liubovi cu încetarea procesului penal pe cauza penală nr.2011041300 din motivul lipsei în acțiunile acestora a elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal. Ulterior la 25.05.2012 prin ordonanța procurorului adjunct al Procuraturii mun. Bălți I. Covaliciuc, a fost anulată ordonanța din 26.03.2012, cu reluarea urmăririi penale, doar numai în privința lui Oleinic Liudmila, iar Drozdenco Liubovi, din învinuită a devenit în cauza penală martor, în baza acelorași probe indicate din ordonanța din 26.03.2012. Menționează apărarea că, ordonanța procurorului din 25.05.2012 nu conține referire la fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, acesta indicând un motiv mai mult formal, și anume că la adoptarea hotârârii procurorul a apreciat necorespunzător circumstanțele cauzei, fiind neargumentată și fără o trimitere la temeiurile legale de reluare a urmăririi penale. Ca urmare a acestor grave încălcări la etapa urmăririi penale a dus ulterior la încălcarea dreptului lui Oleinic Liudmila la un proces echitabil în sensul art.6 CEDO, și art.4 alin.(2) din Protocolul adițional nr.7 la CEDO. Mai indică, că în ordonanța de reluare a urmăririi penale din 25.05.2012, în baza acelorași probe invocate și în ordonanța din 26.03.2012, fără a indica alte fapte noi sau fapte recent descoperite, sau viciu fundamental, Oleinic Liudmila a rămas în continuare în calitatea sa de învinuită, ulterior condamnată, iar Drozdenco Liubovi, organizatorul acestei piramide financiare a fost scoasă de sub urmărirea penală fără motive deosebite și a devenit martor pe cauza data. Instanța de apel, nu a argumentat în decizia sa, faptul că pretinsele părți vătămate indică clar că Drozdenco Liubovi era coordonatoarea procesului piramidei financiare, și tot ea primea banii de la Oleinic Liudmila și îi introducea în programul piramidal în calculator, eliberind parola și loginul tuturor invitațiilor. Mai indică, că acțiunile lui Oleinic Liudmila greșit au fost încadrate conform art.190 alin.(4) Cod penal, or în acțiunile inculpatei, lipsește intenția de a săvârși careva infracțiuni de escrocherie. Menționează, că procurorul na prezentat nici o dovadă că i-a adus la cunoștință sub semnătura, și în limba pe care o posedă Oleinic Liudmila adică tradus în rusă ordonanța din 25.05.2012, pentru ca ultima să aibă posibilitate să o atace, cum pretinde instanța 16 de apel, la fel n-a indicat acest temei, care este o încălcare a drepturilor lui Oleinic Liudmila la un proces echitabil. În opinia apărării, instanța de apel nu s-a expus motivat asupra tuturor motivelor invocate de apărare în apelulrile sale, dar s-a limitat doar la aprecierea și susținerea apelului acuzatorului de stat, iar motivele respingerii a două apeluri prezentate de apărare, au rămas neargumentate și nemotivate în decizie, pur superficial au fost respinse, soluția instanței se intemeiază pe presupuneri, pe interpretarea eronata a declarațiilor părților vătămate, n-a motivat faptul încadrării acțiunilor inculpatei în componența infracțiunii art.l90 alin.(4) Cod penal.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. Consideră acuzatorul de stat că motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Judecând recursurile ordinare, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate în speță, Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 8), 9), 12), 13), 16) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; 9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului; și, respectiv, 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, însă reieșind din esența argumentelor expuse de recurenți, reiese că aceștia solicită să fie achitată Oleinic Liudmila de sub învinuirea înaintată din motiv că în acțiunile inculpatei nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, întrucât în opinia recurenților instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în speța dată. 17 Totodată, recurenții invocă faptul că, instanța de apel nu și-a motivat corespunzător soluția privind casarea integrală a sentinței și condamnării inculpatei și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, hotărârea adoptată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar prin toate acestea instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității, egalității părților în proces și, contrar prevederilor art.24 Cod de procedură penală, art.6 CoEDO, a privat apărarea de a dovedi nevinovăția inculpatei, cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, admițând astfel o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția. Concomitent, în conținutul cererii de recurs partea apărării consemnează doar circumstanțe factologice, pe care le descrie în detaliu, evidențiind că instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probatoriul administrat pe caz, conținutul deciziei instanței de apel denotă caracterul formal al acesteia, interpretarea extensivă a legii și circumstanțelor cauzei, fără a ține cont că învinuirea adusă lui Oleinic Liudmila este una neprobată și ilegală. Mai mult, instanța de apel nu a dorit să ia în considerare motivele invocate de apărare, astfel instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat. Colegiul penal lărgit reține că recurentul în recursul declarat indică erori prevăzute la art.427 Cod de procedură penală, dar de fapt invocă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele de judecată. Analizând argumentele recurenților prin prisma temeiurilor de drept invocate, Colegiul penal lărgit conchide, că acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse din considerentele descrise în continuare. Față de cele invocate, Colegiul penal lărgit, amintește că, motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei hotărâri penale de condamnare, așa cum s-a procedat și în speță. Fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect că aceasta se circumscrie încadrării juridice imputabile inculpatei de către partea acuzării. În aceeași ordine de idei, se notează că instanța de apel și-a motivat decizia, în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează limitele judecării cauzei, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la soluția expusă în pct. 8.1. din prezenta decizie. Mai mult, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.art.27, 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, fapt care se confirmă prin procesul-verbal al ședințelor de judecată, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatei Oleinic Liudmila de săvârșirea infracțiunii 18 prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, iar careva temeiuri de a dispune achitarea acesteia, nu s-au stabilit nici de instanța de recurs. Totodată, instanța de recurs menționează că recursul apărării nici nu este motivat sub aspectul erorilor de drept invocate, iar majoritatea argumentelor recurentului constituie un dezacord cu aprecierea de către instanța de apel a probelor, fără a ține cont de faptul că reapreciarea probelor nu poate constitui temei de recurs în sensul art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Deci, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, iar instanța de apel a dat răspuns argumentelor decisive invocate de părți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția. Cu referire la argumentele recurenților cu privire la existența în cauza examinată a erorii de drept prevăzute la pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpata Oleinic Liudmila a fost recunoscută vinovată și condamnată de către prima instanță în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal și a fost încetat procesul penal în privința lui Oleinic Liudmila învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, pe episoadele privind însușirea ilegală, pe motiv că au fost constatate circumstanțe ce exclud urmărirea penală. La rândul său, instanța de apel fiind investită cu judecarea apelurilor declarate, a casat sentința primei instanței, considerând că din probele administrate la materialele cauzei rezultă vinovăția lui Oleinic Liudmila în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal. Sub acest aspect Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a constatat vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate, analizând și apreciind obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor. Pe aceiași linie de considerente, în contradicție cu poziția recurenților, Colegiul 19 penal reamintește că aprecierea probelor, ca operațiune finală a activității de probațiune, permite judecătorului să determine măsura în care probele reflectă adevărul. Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, judecătorul își formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia acuzației înaintate, cu privire la măsura în care prezumția de nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăție și dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecății. Fiind respectate aceste cerințe, instanța de apel, prin judecarea cauzei și analizarea minuțioasă a tuturor probelor cercetate, justificat a statuat că, Oleinic Liudmila se face vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, iar sentința urmează a fi casată, motivând detaliat și clar soluția adoptată. Deși se invocă că Oleinic Liudmila nu este vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile respective nu generează achitarea acesteia precum s- a solicitat în cererea de apel, or în cursul judecării cauzei în apel au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatei în cele imputate. Cu referire la argumentul apărării că în acțiunile lui Oleinic Liudmila lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, Colegiul penal lărgit consideră că acest argument nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, menționând în acest sens că acest fapt rezultând din declarațiile părților vătămate Ostapova Nina, Musian Svetlana, Sergheeva Natalia, Proscurin Iurie, Niconenco Tatiana, Savciuc Alexandr, date în cadrul instanței de apel sub jurământ, care au declarat unanim că banii au fost transmiși lui Oleinic Liudmila, la solicitarea ultimei fiind invocată investirea sumelor în cadrul unor programe de câștig pe internet, din care părțile vătămate ca investitori urmau să obțină profit bănesc după o perioadă de timp, fapt confirmat prin probele anexate la materialele cauzei (f.d.121-130, f.d.135- 140, f.d. 145-150, f.d. 155-160, f.d.165-170), din care reiese că în conturile părților vătămate nu au parvenit integral sumele de bani transmise de aceștea către Oleinic Liudmila, iar partea-vătămată Proscurin Iu., fiind audiat în instanța de apel a declarant: “La acel moment a înțeles și s-a convins că în acele matrice și scheme careva bani erau, însă nu erau la 100%”. Or, se reține că inculpata Oleinic Liudmila a fost condamnată pentru sumele însușite, care au fost solicitate de la părțile vătămate în surplus la ceea ce urmau să fie investite în cadrul unor programe de câștig pe internet. În acest sens sunt irelevante argumentele apărării precum că Oleinic Liudmila n-a însușit sumele primite de la părțile vătămate, dar le-a investit în programele de câștig pe internet. În privința argumentelor părții apărării prin care se invocă ilegalitatea ordonanței de reluare a urmăririi penale din 25 mai 2012 și de anulare a ordonanței de scoaterea de sub urmărire penală a lui Oleinic Liudmila din 26 martie 2012, Colegiul penal reține ca fiind întemeiate constatările instanței de apel cu referire la faptul că, ordonanța de 20 reluare a urmăririi penale din 25 mai 2012, n-a fost contestată nici la urmărirea penală, nici în instanța de fond, iar temei de a pune la dubii legalitatea acesteia sau existența unor erori de drept nu au fost stabilite, totodată instanța de recurs menționează că argumentele invocate au constituit obiect de examinare în instanța de apel, care s-a pronunțat asupra acestui motiv, indicând că ordonanța privind reluarea urmăririi penale din 25 mai 2012 este legală și întemeiată, din motiv că procurorul ierarhic superior, just a dispus reluarea urmăririi penale în privința lui Oleinic Liudmila anulând în așa fel ordonanța privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală din 26 martie 2012, în conformitate cu art.287 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală. În ce privește argumentul părții apărării cu privire la faptul că, ordonanța din 25.05.2012 nu i-a fost adus la cunoștință sub semnătura și în limba pe care o posedă Oleinic Liudmila adică tradus în rusă, Colegiul penal îl respinge ca fiind neîntemeiat și în acest sens menționează că, instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate prin decizia din 28.08.2014, a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de fond, iar potrivit sentinței instanța de judecată a soluționat chestiunea referitor la asigurarea dreptului inculpatei cu interpret, astfel reieșind din materialele cauzei, nu se atestă nici depunerea căreiva cereri de către inculpată sau avocatul acestuia, de a face cunoștință cu ordonanța menționată. Prin urmare, analizând argumentele recurentului, în coraport cu materialele cauzei și decizia recurată, instanța de recurs ajunge la concluzia că probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă că inculpata Oleinic Liudmila a comis infracțiunea prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatei, nu au fost depistate, totodată instanța de apel a pus la baza soluției numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și a motivat admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate, nefiind stabilită derogarea de la prevederile procesual penale precum și încălcare dreptul pârților la un proces echitabil, garantat de art.6 alin.(1) CtEDO. Astfel, Colegiul penal constată că la judecarea apelurilor, instanța de apel a respectat prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs atestă că argumentele apărării referitor la lipsa vinovăției inculpatei se focusează pe critica probelor administrate la dosar, însă din textul deciziei recurate se atestă că instanța de apel analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect a ajuns la concluzia vinovăției inculpatei Oleinic Liudmila pe toate epizoadele, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 8.1. al acestei decizii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră 21 necesară. Raportând motivele invocate în recursurile declarate la materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit reține că argumentele invocate de recurenți nu își găsesc confirmare în speța dată, motiv pentru care le va respinge ca neîntemeiate. De asemenea, nu se impune necesitatea de a dezbate, prin alte argumente, alegațiile recurenților, deoarece careva temeiuri de casare ex officio Colegiul penal nu a stabilit. Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție cuvenită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal. Prin urmare, poziția inculpatei de nerecunoaștere a vinovăției, susținută pe tot parcursul procesului penal, nu echivalează cu dispunerea achitării acesteia, atâta timp cât prin probe concludente și pertinente vinovăția inculpatei a fost cu certitudine dovedită de către procuror. Adică, faptul nerecunoașterii vinovății nu o absolvă pe inculpată de la răspunderea penală pe care acesta o poartă pentru faptele prejudiciabile comise. În partea ce ține de invocarea de avocatul Angela Pogolșa a jurisprudenței CtEDO, instanța de recurs consideră că precedentele menționate au avut ca obiect de discuție alte circumstanțe decât cele existente în prezenta cauză. În final, urmează de reiterat că, la etapa precedentă de judecare a prezentei cauze, toate chestiunile disputate în procedură de recurs au fost puse în discuție de instanța de apel, respectiv în decizia adoptată se conțin deja argumentele privitor la netemeinicia criticilor aduse de recurenți. Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în decizia instanței de apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența justețea concluziilor formulate de instanțe. În final, instanța de recurs consideră necesar de a interveni cu mențiunea că, potrivit statuărilor Curții Europene, aceasta a evidențiat, cu titlul de principiu, că instanțele judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art.6§1 al Convenției (cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al pârților, mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte 22 succintă poate satisface cerințele art.6 din Convenție. (a se vedea în acest sens cauza Bachowski vs. Polonia din 02.11.2010) Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia, că în speță nu se constată existența erorii de drept, prevăzută la pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Într-o altă ordine de idei, Colegiul penal constată că în speță nu și-a găsit confirmare nici temeiul pentru recurs invocat de apărare și prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 9) Cod de procedură penală. În acest sens recurenții invocă că inculpata a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, deoarece prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018 privind modificarea unor acte legislative, în vigoare din 17 august 2018 a fost modificată dispoziția art.190 Cod penal, pe când învinuirea adusă inculpatei, atât și condamnarea ei este în baza art.190 alin.(4) Cod penal, în redacția de până la 17 august 2018. Cu referire la aceste argumente însă instanța de recurs menționează, că modificările intervenite în dispoziția art.190 Cod penal prin Legea nr. 179 din 27 iulie 2018, în vigoare la 17 august 2018, nu influențează nici într-un fel încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, or, potrivit art.8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Totodată, analizând semnul calificativ cuprins la alin.(4) al art.190 Cod penal - în proporții mari, prin prisma modificărilor operate la art.126 alin.(1) Cod penal, instanța de apel corect a remarcat, că suma de 75 837, 69 lei constituie proporții mari, atât în redacția la data săvârșirii infracțiunii cât și în redacția art.126 Cod penal în vigoare la data examinării cauzei. Recurenții mai invocă și pct. 12) din norma indicată supra, care prevede că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă Colegiul penal constată că acest temei doar a fost indicat în recurs, autorii căreia nu și-au expus viziunile în baza cărei norme penale urmează a fi reîncadrate acțiunile inculpatei Oleinic Liudmila, or, prin invocarea acestui temei aceștea recunosc faptul săvârșirii de către inculpată a unor acțiuni ilegale, care urmează a fi supuse răspunderii penale și pedepsei penale, însă nu sunt de acord cu încadrarea juridică a faptelor sale. Din aceste considerente, instanța de recurs a ajuns la concluzia că este în imposibilitate de a se expune asupra acestui temei de casare. La fel, instanța de recurs menționează că, recurenții indică și temeiul de recurs prevăzut în pct. 13) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, însă nu motivează în nici un fel invocarea acestei erori judiciare. De asemenea, referitor la invocarea de către recurenți a pct. 16) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că, hotărârea instanție de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci când: norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, Colegiul penal constată că, recurenții 23 de asemenea nu și-au expus în acest sens argumentele, astfel că, instanța de recurs nu se va expune asupra invocărilor privind aceste temeiuri de recurs, deoarece autorii recursului au omis să ofere o motivare în această parte. Pe cale de consecință, reieșind din raționamentele expuse supra, instanța de recurs va sintetiza argumentele ce stau la baza soluției de inadmisibilitate a recursurilor ordinare declarate, și anume acestea se exprimă în faptul că, odată ce cauza a fost examinată minuțios de către instanța de apel, iar criticele avansate de recurenți au primit deja răspunsuri detaliate și fundamentate pe actele cauzei, nu este necesară reluarea și repetarea acestora. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpata Oleinic Liudmila și de către avocatul acesteia, Angela Pogolșa, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019, în cauza penală privind-o pe Oleinic Liudmila xxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 03 decembrie 2020. Președinte Vladimir Timoft Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma Elena Cobzac Ion Guzun 24 20 octombrie 2018 Dosar Nr .1ra-1158/2020 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorilor Vladimir Timofti și Anatolie Țurcan Conform art.art.339 alin (7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală în cauza penală privind-o pe Oleinic Liudmila. Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 18.01.2017: - Oleinic Liudmila a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa – 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 2 (doi) ani; În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Oleinic Liudmila a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani; În temeiulart.275 pct.9) Cod de procedură penală, s-a încetat procesul penal de învinuire a lui Oleinic Liudmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, pe episoadele privind însușirea ilegală a bunurilor părților vătămate Ostapova Nina. Musian Svetlana, Proscurin Iuri, Niconenco Tatiana și Sergheeva Natalia, pe motiv că au fost constatate circumstanțe ce exclud urmărirea penală. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019: - au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocații Arabadji Mariana și Pogolșa Angela în interesele inculpatei; - admis apelul procurorului în Procuratura mun. Bălți, casată sentința primei instanțe, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Oleinic Liudmila u fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa 7 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Au fost admise acțiunile civile, dispunându-se încasarea de la inculpați a sumelor solicitate de părțile vătămate. Prin decizia Colegiului penal lărgit din 20 octombrie 2020, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpata Oleinic Liudmila și avocatul Pogolșa Angela în numele inculpatei, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019. La soluționarea cauzei penale asupra recursului ordinar în cauză, expunem opinia separată reieșind din următoarele considerente. Considerăm că, instanța de apel insuficient de argumentat a dispus casarea sentinței și contrar prevederilor art.art.101, 414 Cod de procedură penală, nu a dat 25 aprecierea fiecărei probe administrate – în susținerea învinuirii înaintate, dar și nu s- a expus asupra tuturor motivelor invocate în apeluri. În acest sens, concluziile instanței de apel (pct.11, 12 din decizie), - că ... conținutul probelor confirmă cu certitudine săvârșirea faptelor imputate, nicidecum nu desfășoară motive concrete pe care s-ar baza aprecierea critică a argumentelor invocate în apelurile declarate în numele și apărarea inculpatei, dar și nu este arătat în ce anume constă necorespunderea versiunilor de apărare cu starea de fapt a lucrurilor. Tot la pct.12 din decizia sa, instanța de apel expune că ”...restituirea banilor primiți de la părțile vătămate... nu poate fi privit ca o circumstanță care înlătură caracterul penal al faptei comise, însă de fapt, nu se expune absolut de loc vizavi de faptul existenței faptei de însușire a mijloacelor bănești, în mărimea sumei incriminate și prin ce anume se exprimă latura subiectivă, - adică intenția (de înșelăciune sau abuz de încredere?), limitându-se la o expresie generică și alogică precum că ... în apelul suplimentar depus de avocatul A. Pogolșa, nu este negat scopul de escrocherie, deoarece, se pledează pentru stabilirea unei pedepse minime. Expunând în decizie argumentele invocate de avocat, instanța de apel absolut nici într-un mod nu s-a expus asupra unora din aceste argumente, sau lea evitat prin fraze de ordin generic și nici nu a încercat să le respingă. La fel, instanța de apel, contrar prevederilor art.101, 414 alin.(5) Cod de procedură penală, nu a dat o apreciere argumentelor părții apărării și fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, cu respectarea exigențelor art.6 CțEDO, art.art.23, 26 din Constituția Republicii Moldova și art.art.7,17, 281 Cod de procedură penală, deși a menționat că, argumente în scop de apărare sunt invocate de apelanți. Prin aprecierea eronată și cu caracter de presupuneri, instanța de apel nu doar că a înfăptuit superficial și incomplet actul de justiție, dar și a admis ca persoana inculpată să fie lipsită de posibilitatea de a-și apăra efectiv interesele, astfel, creând premisele unui viciu fundamental, care afectează soluția adoptată, or, soluția despre existența faptei infracțiunii, dovedirea vinovăției persoanelor puse sub învinuire, în mod imperativ trebuie să fie bazată pe norme legale și o argumentare clară. Pentru aceste motive am considerat că, în speță, ar fi corectă doar soluția de admitere a recursurilor ordinare declarate, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019 și remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Judecători Vladimir Timofti Anatolie Țurcan 26