1ra-1680/2020 — art. 208/1 CP

1ra-1680/2020 — art. 208/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1680/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Nicolae Craiu,

Victor Burduh,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19

februarie 2020, declarate de procurorul în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Maxim Motînga, de avocații Gheorghe

Amihalachioaie, Gheorghe Avornic și inculpatul

Modîrca Denis XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 11.06.2019 – 07.11.2019,

instanța de apel: 28.11.2019 – 19.02.2020,

instanța de recurs:13.07.2020 – 26.08.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 2081 Cod penal la 1 an închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 3 ani.

De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în

sumă de 6300 lei.

octombrie 2017, inculpatul Modîrca D., aflându-se la domiciliul său amplasat în

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX XXXXXX, utilizând sisteme informatice ce

erau conectate la rețeaua internet cu adresa IP: 93.113.115.86, ce i-a fost alocată

ultimului, de către compania de telecomunicații „ARSACO” SRL, intenționat a

folosit, deținut și distribuit în rețeaua internet, prin intermediul programelor soft

specializate în partajarea de fișiere în spațiul internet de tip „torrent”, utilizând

numărul unic de identificare „XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXXX” - 160

fișiere grafice și video, care potrivit bazei de date internaționale, administrată de

OIPC „Interpol” – „JCSE”, se atribuie la categoria pornografiei infantile, printre

1

care și următoarele fișiere: „(XXXXXXXX) Pthc - 10Yo XXXXXXX In A Car

By Old XXXXXX She Cries!.mpg” care are valoarea HASH de tip XXX:

BFAB95E017EXXXXXXXD9EAE” și „(Pthc) 12yo Laura Compilation Russian

11-12y XXXXXX XXXXXX (1h 10m 21s).avi”, care are valoarea HASH de tip

EDK2: E321A9EA2604AB363FBE24C D0CE7B6B4”.

Tot el, în perioada 25 septembrie 2010 - 15 mai 2011, folosind sistemul

informatic și rețeaua internet cu IP adresa 95.65.76.114, cu adresa conectării în

XXXXXX XXXXXX XXX, unde ultimul își avea domiciliul la acel moment, a

copiat și răspândit în rețeaua Internet, prin intermediul programei soft

specializate pentru partajarea de fișiere în spațiul internet „eMule v0.50a” - 18 din

categoria „Child Notable”, adică - pornografie infantilă.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-1981 din 21.03.2019,

s- a stabilit că, în sistemul informatic utilizat de către Modîrca D., și anume, în

laptopul marca „Dell” de model „P10S” cu dispozitivul de stocare a informației

marca „Seagate” de model „ST9500420AS” cu numărul de serie „5VJAN6VM” ,

în spațiile nealocate de pe DSI, au fost depistate urme cu privire la faptul că pe

DSI, au fost prezente fișiere de tip video, în numele cărora sunt prezente cuvinte

cu conținut de pornografie infantilă, printre care: „XXXXX (Pthc) - 2 8Yo

Mexicans XXXXX XXXXX (Hussyfan) (XXXX) (XXXXX) - music, sound XXX

frifam nablot XXXXX; Woman & XXXXXX Compilation -- Womanboy Mix,

Straight Shota, XXXXX !! â~†â~†â~† â~†â~†!!.XXXXX - 12Yo Maja &

XXXXXX.mpg;XXXXX, Part 2 ••• 2014 XXXXX Loli 10Yo 8Yo 9Yo 11Yo

12Yo Kids XXXX Family.avi;XXXX 2013 2 girls XXXXXXX pthc-

XXXXX.mpg; [pthc] XXXX - Part 3 [22m14s - HD] ••• 2014 opva preteen loli

10yo 8yo 9yo 11yo XXXXXX mom family.wmv; [preteen] 10y & 11y XXXXX

Girls In Russian XXXXXX ~ opva XXXXXXX 10y kids lolitabay 2014 ptsc

pthc.avi; (XXXXX) XXXX Video Models - Kr04 - Kristina 7Yo (60m, Topless)

(XXXXXXX) (XXXX, дети, девочки,малолетки.avi; (XXXXX) Young Video

Models – Lk05N - Larisa XXXX Kristina XXXo (XXXXXXXls Yvm)

(XXXXXXXXXXXX).avi; [pthc] Tara - The Movie (02h03m, All Videos) ~ opva

2014 pedo lolita 7y 8y 9y 10y 11y preteen XXXXXX new compilation full.avi;

[pthc] 9yo Chilean Preteen Girl XXXXXX Neighbour ===== OPVA 2014 2015

latina 8y 10y 11y 12y XXXXXX XXXXX; 13yo XXXXX XXXXX.mpg; 10yo

Black Girl - XXXXXXXXX BY MAN - pthc lolita pedo XXXXXXX.avi;

[www.XXXXX] Perfect Boobies, Perfect Body [XXXXXXX,

15yo,14yo,preteen,XXXX].mp4; Jailbait - 13yo Denia XXXXX by 17yo boy, until

she XXXXX; [pthc] Anya (13y) & Nastia (14y) XXXXXX (MORE PLEASE!)

~~~ new 2014 OPVA XXXXX preteen 11y 12y XXXXX silver ptsc kids.mp4;

[pthc] 10y Graciela Preteen XXXXXX ~~ HD 2015 opva new 2014 kids (32).avi;

webcam 10yo & XXXXX_-06- !!New!! Ang - 1 11yo XXXXXX brother.avi;

XXXXXX New Serie 2011 (Pthc) Julia 8Yo Lisa 4Yo Mike 7Yo Lara 8Yo.avi;

XXXXXXX Little Boys And Girls XXXXX ~ Excellent Frifam 6Yo 9Yo

12Yo.avi; ANON !!! BEST - XXXXXX !!- girl 15yo XXXX XXXXX; Bob!!

15Yo Great Cunt! XXXXX Ragazza XXXXXX Fa Vedere Tette E Figa In

Webcam Marzo 2012.avi; (Kleuterkutje) (Ptsc) XXXXX - Private Рае 1 - (Mother

& Daughter 3Yo).mpg; etc”.

2

Programul criminalistic „FTK Toolkit” a restabilit din spațiile nealocate de

pe DSI, 21 fișiere grafice, în conținutul cărora se presupune că sunt reprezentări

ale minorilor în ipostaze lascive/obscene, cu reprezentări ale organelor sexuale.

Programul „Magnet Axiom” a restabilit din spațiile nealocate de pe DSI, 54

fișiere de tip video, în conținutul cărora se presupune că sunt reprezentări ale

minorilor în ipostaze lascive/obscene, cu reprezentări ale organelor sexuale și

implicați în activități sexuale. Unele din aceste fișiere video au denumirea:

falkovideo part II și TEACHING LOLITA SEX.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-1982 din 06.03.2019,

s-a stabilit că, în sistemul informatic utilizat de către Modîrca D., și anume,

laptopul marca „Asus” de model „K551L”, cu dispozitiv de stocare a informației

marca „Samsung” de model „ST750LM022”, cu numărul de serie

„S2Y7J9FDB03412”, în spațiul nealocat de pe DSI, au fost depistate urme cu

privire la faptul că pe DSI, și anume pe calea D:\GAMES\BATTLE.NET\LOG\ au

fost prezente fișiere de tip video, o urmă în profilul sistemului Microsoft

Windows. Recent a fost vizualizate/accesate fișiere, în denumirile cărora sunt

prezente cuvinte cu conținut de pornografie infantilă, și anume: (XXXXXX -

äĺňńęĺ ďîđίî) XXXXXX make XXXXX - äâĺ ěŕëîëĺňeč čăđŕțň â ëĺńáč·ίîę 2.avi;

XXXXXXXX I0483, PAAR Hc 155 1 - 11Yo Boy And XXXXX, Try To Figure

Out How XXXXX Using XXXXX XXXXXX XXXX XXXX 08.26(1.mpg; (pthc

pedo) mylola.info XXXXXX_xxx).lnk.

La fel, în fișierul de sistem 4cb9c5750d51c07f.automaticDestinations-ms de

tip Jump Lists (fișiere de sistem ce păstrează careva informații despre fișierele

accesate/vizualizate), au fost depistate urme cu referire la faptul că a fost accesat

un fișier de tip video în numele căruia sunt prezente cuvinte cu conținut de

pornografie infantilă și anume: „(XXXXX) XXXXX.info Люба 11 лет XXXXX

(XXXXX,девочки,малолетки) (XXXX XXXX_ххх).avi.”.

În cadrul examinării celor 21 fișiere grafice și 54 fișiere video restabilite din

spațiile nealocate de pe dispozitivul de stocare a informației „Seagate” de model

„ST9500420AS” cu numărul de serie „5VJAN6VM”, din laptopul „Dell” de model

„P10S” ridicat în cadrul percheziției la domiciliul lui Modîrca D., situat în

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX XXXXXX, care fiind verificate în baza de date

specializată în identificarea victimelor pornografiei infantile, abuzului și

exploatării sexuale a copiilor „ICSE”, administrată de OIPC „Interpol”, a fost

stabilit că, 6 fișiere foto și 5 fișiere video, s-au identificat drept pornografie

infantilă și anterior au fost depistate de organele de drept ale altor state.

Instanța a reținut că inculpatul nu și-a recunoscut vina, invocând că în actul

de învinuire sunt o mulțime de contradicții și fapte care se doresc a fi ca reale.

După ridicarea tehnicii de pe adresa XXXXXX, XXXXXX , aceasta a fost sigilată

și anchetatorul Slivciuc N. l-a asigurat că va fi desigilată doar în prezența lui și că

nu va suporta nici un fel de modificări. A doua zi după ridicarea tehnicii, s-a

prezentat la anchetatorul Slivciuc N. și i-a comunicat că a depistat faptul că rețeaua

de internet pe care o folosea a fost spartă, fapt care a fost indicat într-un proces-

verbal. Acesta a verificat declarațiile sale și a stabilit că poate utiliza datele sale din

altă localizare, ca într-un final să se indice că accesul a fost din XXXXXX . Aceste

circumstanțe nu au fost verificate de organul de urmărire penală, fiind lăsate fără

3

examinare, nefiind întreprinse careva acțiuni. La momentul ridicării, organul de

urmărire penală a venit să ridice informația pentru anii 2016-2018, însă careva

probe pentru anii respectivi nu au fost găsite, dar a fost găsit pentru anii precedenți.

Procedura de verificare a durat aproape un an, iar pentru anii 2016-2018 nu s-a

depistat nimic, materialul probator lipsind în totalitate. Probele indicate în

rechizitoriu au fost depistate într-un fișier îndepărtat, nu pe ecran și organul de

urmărire penală nu a probat că anume el a fost acela care le-a plasat acolo și nu alte

persoane. Crede că manipulările respective la computator au fost efectuate în

perioada activității sale de către alte persoane, pentru a-l prejudicia. Totodată, în

Republica Moldova, baza de date este la Provider, care are posibilitate de a

prezenta informația cum o dorește și de a învinovăți orice persoană, fapt ce i-a fost

comunicat de către un colaborator al companiei „Orange”, care i-a explicat că,

teoretic, orice acțiune pe care o faci în rețeaua internet poate fi înlocuită și poți fi

învinuit de orice acțiune, însă nu i-a comunicat că cineva ar face acest lucru.

Computatorul său marca „DELL” de model „P10S”, inițial, la momentul

deschiderii firmei în anul 2008 sau 2009, l-a folosit el, după care, prin anul 2011, i

l-a transmis lui Șpacova O., în scop de exercitare a atribuțiilor de lucru. De

asemenea, computatorul respectiv era utilizat și de clienți, care primeau acces de la

distanță, la fel în scop de lucru. Adresa IP 95.65.76.114, care figurează în

rechizitoriu, este înregistrată pe adresa XXXXXX, XXXXXX X, unde în perioada

anilor 2010-2014 el a locuit periodic, serviciile de internet fiind prestate de către

compania „Starnet” și în momentul în care clienții primeau acces la computator, îi

direcționa anume la adresa respectivă și toate acțiunile se efectuau anume de pe

această adresă. Până la data de 21 aprilie 2018, de nenumărate ori a observat că s-a

făcut o intruziune, au fost mai multe atacuri asupra computatorului, i s-au cerut și

sume bănești, fapt pentru care s-a adresat și organelor competente în acest sens.

Toate aceste probleme au apărut după ce a avut câștig de cauză în judecată

împotriva unei companii, pe materialul prezentat de Centrul Combaterii Crimei

Informatice. El activează în domeniul IT și cu problema respectivă s-a deplasat de

două ori în Rusia, unde i s-a comunicat că computatorul și tehnica care este folosită

în scop de serviciu, este afectată de către virusul Troian și că la computator au

acces persoane din exterior, iar accesul a fost primit prin programa Sniffer. Pe

adresa din XXXXXX, XXXXXX a început să locuiască din anul 2016-2017, iar

serviciile internet îi sunt prestate de compania „Arsaco”. Laptopul marca „ASUS”

l-a procurat de la talcioc, cu toate programele instalate. Calculatorul îl folosea în

activitatea de serviciu. Ultima dată informația din calculatorul „ASUS” a fost

printată în anul 2017. După criptare nu a depistat nici pe un calculator informație

de pornografie infantilă, a depistat doar niște fișiere care pentru a le accesa trebuia

să achite. Aceste fișiere singure se ștergeau și apăreau fără ca el să le acceseze. Nu

a schimbat calculatoarele deoarece i s-a spus că situația nu se va schimba, deoarece

permitea accesul și clienților. Pe aceste calculatoare nu salvau informație

importantă, de aceea se foloseau de ele în continuare. Calculatorul marca „Dell” în

anul 2011 i-a fost transmis lui Șpacova O. pentru a lucra, dar ulterior când s-a

învechit, i-a fost instalat sistemul de operare și din anul 2015 de acest calculator se

folosea fiul său, computatorul aflându-se la domiciliul său. La momentul când a

4

fost ridicată tehnica, au fost ridicate și alte nouă obiecte de stocare a informației, pe

care în urma verificării nu s-a depistat nimic.

Totodată, vinovăția inculpatului se confirmă prin probele administrate,

inclusiv declarațiile martorilor Modîrca L., Șarvan V. și Șpacova O.

Ori, martorul Modîrca L. a comunicat că a văzut cum inculpatul căuta pe

careva site-uri, unde apăreau fotografii și video, dar anume ca acesta să fi accesat

site-uri cu pornografie cu maturi sau minori nu a văzut.

În același timp, deși s-a constatat că și alte persoane s-au folosit de

laptopul inculpatului, acest fapt nu exclude vinovăția inculpatului.

Mai mult, deși, inculpatul a explicat noțiunea de utilizator, a indicat despre

accesul altor persoane la laptopul său și al concubinei sale, despre virusuri și

capturile care au permis citirea corespondenței și a altor acțiuni de pe laptop,

argumentele acestuia n-au putut combate probele administrate de acuzare și

afirmațiile expertului că fișierul a fost accesat de pe un dispozitiv de stocare a

informației de tip USB Flash „Transcend”, precum și informația din baza de date

internațională polițienească „GRIDCOP”, că pe parcursul perioadei de 01.08.2017-

31.10.2017, utilizatorul adresei IP 93.113.115.86. a copiat și distribuit 160 de

fișiere cu conținut de pornografie infantilă, declarațiile inculpatului fiind

nefondate.

Ori, toate probele coroborează între ele și pe deplin dovedesc vinovăția

inculpatului, iar nerecunoașterea vinei, faptul că anterior n-a avut careva

sancționări penale și contravenționale nu pot servi temei de a fi pronunțată o

sentință de achitare, circumstanțele atenuante urmând a fi luate în considerație la

stabilirea pedepsei.

Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatului pe art. 2081 Cod penal, ca

distribuirea, folosirea și deținerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai

mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, de imagini

sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră

lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod

penal, că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, că nu au fost stabilite

circumstanțe agravante, cele atenuante fiind săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni mai puțin grave, că are la întreținere un copil minor, precum și de

atitudinea lui după săvârșirea infracțiunii, ce rezultă din prezentarea în fața

autorității, concluzionând că restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea

acestuia este posibilă fără izolare de societate.

Cauze Speciale, Maxim Motînga, a depus apel, solicitând casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită

pedeapsa de 1 an închisoare, cu executare.

Apelantul a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului este insuficientă și prea

blândă pentru a asigura atingerea scopului pedepsei penale, manifestat prin

prevenția specială, precum și prin prevenția generală or, pentru comiterea unei

infracțiuni mai puțin grave este prea blândă o pedeapsă nonprivativă de libertate.

Infracțiunea prevăzută la art. 2081 Cod penal face parte din categoria

infracțiunilor contra familiei și a minorilor, menită să protejeze integritatea fizică și

5

psihică a copilului, iar scopul acestei norme penale constă în prevenirea săvârșirii

de către făptuitori a unor eventuale infracțiuni grave și deosebit de grave împotriva

minorilor și a infracțiunilor privind viața sexuală a acestora, obiectul juridic

constituindu-l relațiile sociale cu privire la dezvoltarea socială, spirituală și morală

a minorului, apărate împotriva pornografiei infantile.

3.1. A declarat apel și avocatul Gheorghe Amihalachioaie, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe

motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

Apelantul a indicat că instanța de fond și-a întemeiat sentința exclusiv în

baza raportului de expertiză judiciară din 21.03.2019 și din 06.03.2019, efectuat de

către expertul Munteanu D., care este inspector de poliție cu un stagiu de șase ani

și care a dat răspuns la întrebările înaintate tot de un colaborator de poliție, fără a

asigura și dreptul legal al inculpatului de a formula întrebări, de a solicita un expert

la dorința acestuia în afara poliției.

Mai mult, expertul Munteanu D., la întrebările apărării, a declarat că la

întocmirea raportului de expertiză s-a axat doar pe întrebările ordonatorului de

expertiză și a stabilit numai utilizatorul din sistem, care era înregistrat în laptopul

examinat, dar nu se poate stabili persoana care a întreprins acțiuni de pornografie

prin programul laptopului utilizatorului și la examinarea sa prealabilă nu a fost

pusă întrebarea dacă a avut acces cineva din exterior la programul laptopului

examinat.

Expertul judiciar a indicat că pentru a efectua astfel de acțiuni este nevoie de

un specialist avansat ce cunoaște sistemul, cum funcționează toate registrele și

fișierele din sistem și atunci el poate să gestioneze cu operațiunile respective.

Ori, aceste declarații ale expertului judiciar nu au fost analizate de instanța

de judecată în conținutul sentinței din motiv că ele nu sunt în favoarea învinuirii,

iar judecătorul a fost predispus să accepte concluziile date de organul de urmărire

penală în defavoarea inculpatului contrar prevederilor al art. 26 alin. (3) Cod de

procedură penală.

La fel, instanța de fond a indicat în sentință toate procesele-verbale din

rechizitoriu, în final, indicând „că a fost răsturnată prezumția de nevinovăție a

inculpatului, iar acțiunile acestuia au fost corect încadrate în prevederile art. 2081

Cod penal.

Totodată, instanța de judecată, începând cu pct. 5) al sentinței, se expune în

defavoarea inculpatului la general, fără a indica careva probe concrete, ce ar dovedi

vinovăția acestuia în săvârșirea acțiunilor concrete prevăzute în conținutul art. 2081

Cod penal și în strictă concordanță cu prevederile art. 281 alin. (2) Cod de

procedură penală cu privire la conținutul concret al ordonanței de punere sub

învinuire, care nu a fost respectat de organul de urmărire penală și învinuirea adusă

la modul general încalcă dreptul fundamental la apărare al inculpatului.

Instanța de fond declarativ a invocat în sentință că inculpatul, prin afirmațiile

sale declarative, a urmărit scopul inducerii instanței în eroare și eschivarea de la

răspunderea penală, iar în pct. 6) a indicat că apărarea nu a prezentat în instanță

careva probe în vederea confirmării argumentelor inculpatului.

Ori, afirmațiile instanței nu corespund realității, deoarece la solicitarea

apărării au fost audiați martorii adăugători și expertul judiciar, care au depus

6

declarații în favoarea inculpatului, dar au fost ignorate de instanța de judecată, cu

toate că în pct. 10) al sentinței s-a indicat, că „deși în sentința de judecată s-a

constatat că și alte persoane s-au folosit de laptopul inculpatului, însă în opinia

instanței acest fapt nu exclude vinovăția inculpatului Modîrca D. or, nu s-a probat

că aceste persoane au descărcat și distribuit fișierele cu caracter de pornografie

infantilă...”.

Concluziile conținute în sentință încă o dată confirmă că instanța de fond a

fost de la bun început de partea învinuirii în defavoarea inculpatului și nu a analizat

conținutul învinuirii aduse acestuia, care este una la modul general și care a fost

acceptată de către instanța de judecată, încălcând toate principiile generale ale

procesului penal, care duc la încălcarea dreptului fundamental prevăzut la art. 6 din

CEPO.

Mai mult, declarațiile inculpatului, ale martorilor Modîrca L., Șarvan V.,

Șpacova O. nu au fost analizate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, ce a dus la emiterea unei sentințe de condamnare a inculpatului

în comiterea unei infracțiuni pe care acesta nu a săvârșit-o, conform probelor

prezentate de învinuire și de apărare fiind constatat că și alte persoane au folosit și

aveau acces la laptopul inculpatului și cu bună credință se poate concluziona că

acțiunile imputate acestuia puteau fi săvârșite de către o altă persoană, iar organul

de urmărire penală nu a cercetat această versiune, care este una reală și trezește

dubii serioase în temeinicia învinuirii aduse, iar aceste dubii se interpretează,

conform prevederilor al art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, în favoarea

acuzatului.

apelurile au fost respinse, ca nefondate.

Instanța de apel a indicat că instanța de judecată corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a

săvârșit infracțiunea imputată, aceste împrejurări fiind constatate din probele

administrate, corect apreciate, cu respectarea prevederile art. 101 Codul de

procedură penală.

Instanța de fond și-a motivat și întemeiat concluzia privind vinovăția

inculpatului în baza probelor pertinente, concludente, utile și veridice și care

coroborează între ele, și anume, declarațiile martorilor Modîrca L., declarațiile

Șarvan V. și Șpacova O. care, fiind analizate în coroborare cu celelalte probe,

demonstrează cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Totodată, inculpatul în instanța de fond a declarat că nu recunoaște

învinuirea înaintată, menționând că nu este vinovat de comiterea infracțiunii

imputate. Aceste declarații în colaborare cu probele prezente la cauză cu

certitudine dovedesc vina inculpatului.

Ori, acțiunile lui au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma

art. 2081 Codul penal, ca distribuirea, folosirea si deținerea de imagini sau alte

reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite,

reale sau simulate, de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui

copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică.

În același timp, afirmațiile din cererea de apel că sentința este nefondată, nu

sunt fondate, deoarece sentința instanței de fond este una argumentată, inclusiv în

7

raport cu susținerile verbale ale avocatului în ședința de judecată, care sunt identice

cu argumentele apelului declarat, totodată, repronunțarea asupra argumentelor

apelului nu poate duce la casarea sentinței contestate.

Prin urmare, argumentele instanței de fond la adoptarea soluției, în

virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile sunt acceptate și de

instanța de apel, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO.

Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța de fond just a ținut cont de faptul că

inculpatul anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog sau psihiatru

nu se află, are la întreținere un copil minor, împrejurări în care solicitarea

procurorului de aplicare în privința acestuia a pedepsei cu închisoare cu executare

reală este lipsită de temei și nu se regăsește în circumstanțele cauzei și

personalitatea inculpatului.

Cauze Speciale, Maxim Motînga, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea

deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că în împrejurările în care astfel de infracțiuni au o

amploare răspândită în țară, iar legea penală apără aceste valori de orice atentate și

sunt pasibile de pedeapsă penală, instanța de apel urma să excludă aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal n privința inculpatului, pentru a evita contribuirea la

dezvoltarea în rândul cetățenilor a sentimentului că nu pot beneficia de o protecție

adecvată din partea statului și curmarea încrederii infractorilor în faptul că vor fi

pedepsiți blând.

Concluziile instanței de apel în partea individualizării pedepsei inculpatului

sunt greșite, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării

răspunderii penale și pedepsei penale.

În cadrul examinării cauzei nu au fost stabilite motive care ar duce la

concluzia că nu este rațional ca inculpatul să nu execute pedeapsa сu închisoarea

prevăzută de lege și solicitată de acuzare pentru fapta săvârșită.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

5.1. Avocații Gheorghe Amihalachioaie, Gheorghe Avornic și inculpatul, la

fel, au declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat.

Recurenții au indicat că în instanța de apel apărarea a invocat o serie de

argumente în favoarea înlăturării răspunderii penale în privința inculpatului care,

potrivit deciziei instanței de apel, nici nu au fost supuse examinării, ce reprezintă o

violare a art. 6 din CEDO, deoarece apelantului nu i-a fost oferit un răspuns la

toate argumentele invocate, acestea fiind respinse arbitrar.

Atât instanța de fond, cât și cea de apel au ignorat concluziile raportului de

expertiză judiciară din 21.03.2019, potrivit căruia au fost instalate și utilizate

programe speciale de spionare.

Mai mult, instanțele de fond și de apel nu au ținut cont de faptul că

inculpatul a doua zi după percheziția efectuată la domiciliu, a depus o explicație

scrisă că juristul Negură V. , care activează la SRL „Trigor AVD”, care este

8

principalul lui concurent, permanent l-a amenințat și ulterior a pierdut toate

procesele judiciare.

Pe lângă aceasta este irelevantă și nu urma a fi reținută de instanțele de fond

și de apel concluzia din raportul de expertiză judiciară din 21.03.2019, că au fost

depistate urme în anul 2014, fiind expirat termenul de prescripție, infracțiunea

incriminată inculpatului fiind una mai puțin gravă.

Mai mult, instanțele de fond și de apel au omis declarațiile martorului

Șpacova O. că calculatorul examinat de expert, pe parcursul anului 2014 s-a aflat la

domiciliul ei, ea aflându-se în concediu de maternitate, fiind nefondată învinuirea

înaintată inculpatului, în împrejurările în care el nu a folosit acest calculator.

Instanțele de fond și de apel urmau să țină cont de argumentele apărării că la

materialele cauzei au fost prezentate probe ce demonstrează că în cadrul

percheziției la domiciliul inculpatului au fost ridicate două calculatoare, patru

telefoane mobile și cinci sticuri, practic toate resursele electronice, fiind paralizată

activitatea companiei FGM-TEH SRL, care îi aparține cu drept de proprietate și

achită sume importante în bugetul de stat, în favoarea concurentului său SRL

„Trigor AVD”, având posibilitatea reală de a falsifica probele cu ajutorul organului

de urmărire penală, care a efectuat expertiza peste un an.

Inculpatul a întreprins toate măsurile pentru a demonstra nevinovăția sa, cu

toate că se încalcă principiul prezumției nevinovăției, lipsa probelor fiind de

competența organelor de drept.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul sau acesta este expus

neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația inculpatului.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325

alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 66 alin. (1), (2) pct. 1)

9

Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul la apărare și dreptul să știe pentru

ce faptă este învinuit. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să pună la baza

hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în

egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate. Potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile

despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe

presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în

condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului. În

corespundere cu art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare

nu poate fi bazată pe presupuneri.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte. (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct.

3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța

de fond (pct. 2. din decizie):

a) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete, în fapt și în drept,

invocate în rechizitoriu pe fiecare episod în parte.

Ori, constatările în fapt, sumare și neclare, de felul că: „intenționat a folosit,

deținut și distribuit în rețeaua internet, prin intermediul programelor soft

specializate în partajarea de fișiere - 160 fișiere grafice și video, care potrivit

bazei de date internaționale, se atribuie la categoria pornografiei infantile,

printre care și următoarele fișiere..., folosind sistemul informatic și rețeaua

internet, a copiat și răspândit în rețeaua Internet, prin intermediul programei

soft specializate pentru partajarea de fișiere în spațiul internet - 18 din categoria

„Child Notable”, adică - pornografie infantilă..., în spațiile nealocate de pe

DSI, au fost depistate urme cu privire la faptul că pe DSI, au fost prezente fișiere

de tip video, în numele cărora sunt prezente cuvinte cu conținut de pornografie

infantilă, printre care:..., etc..., programul criminalistic „FTK Toolkit” a

restabilit din spațiile nealocate de pe DSI, 21 fișiere grafice, în conținutul cărora

se presupune că sunt reprezentări ale minorilor în ipostaze...., programul

„Magnet Axiom” a restabilit din spațiile nealocate de pe DSI, 54 fișiere de tip

video, în conținutul cărora se presupune că sunt reprezentări ale minorilor în

ipostaze... unele din aceste fișiere video au denumirea..., în spațiul nealocat de

pe DSI, au fost depistate urme cu privire la faptul că pe DSI au fost prezente

fișiere de tip video, o urmă în profilul sistemului Microsoft Windows, în

denumirile cărora sunt prezente cuvinte cu conținut de pornografie infantilă...,

în fișierul de sistem au fost depistate urme cu referire la faptul că a fost accesat

un fișier de tip video în numele căruia sunt prezente cuvinte cu conținut de

pornografie infantilă și anume...”, nu au fost coroborate, sub nicio formă, cu

prevederile art. 66 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, art. 8 alin. (3), 389

10

alin. (2) Cod de procedură penală, că inculpatul are dreptul la apărare și dreptul să

știe pentru ce faptă concretă, clar expusă și argumentată este învinuit, că

concluziile despre vinovăție și sentința de condamnare nu poate fi bazată pe

presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează în favoarea

inculpatului;

b) la calificarea juridică a faptelor conform semnului: „inclusiv în formă

electronică”, ce prezumă că și în alte forme posibile, a depășit limitele învinuirii

formulate inculpatului, ori, asemenea element calificativ nu i-a fost incriminat

acestuia prin rechizitoriu;

c) doar a trecut în revistă probele administrate, însă nu a apreciat fiecare

probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, neindicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării,

inclusiv cele invocate în apel și recurs (pct. 2., 3.1., 5.1. din decizie);

Mai mult, a constatat confuz și neclar că vina inculpatului este dovedită și

prin declarațiile martorilor Modîrca L., Șarvan V. și Șpacova O. – probe

considerate a fi ale apărării, iar concluziile sumare că: „...deși s-a constatat că și

alte persoane s-au folosit de laptopul inculpatului, acest fapt nu exclude

vinovăția inculpatului..., deși, inculpatul a explicat noțiunea de utilizator, a

indicat despre accesul altor persoane la laptopul său și al concubinei sale, despre

virusuri și capturile care au permis citirea corespondenței și a altor acțiuni de pe

laptop, argumentele acestuia n-au putut combate probele administrate de

acuzare și afirmațiile expertului..., toate probele coroborează între ele și pe

deplin dovedesc vinovăția inculpatului”, nu corespund exigențelor prescrise în art.

101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate

în cadrul cauzei penale.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de

drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie

să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

11

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) statuând că: „instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea

imputată”, nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept

comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a

desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale, menținând o

sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

b) doar a trecut în revistă probele administrate, însă nu a apreciat fiecare

probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, neindicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării,

inclusiv cele invocate în apel și recurs (pct. 2., 3.1., 5.1. din decizie);

Mai mult, a constatat confuz și neclar că: „inculpatul în instanța de fond a

declarat că nu recunoaște învinuirea înaintată, menționând că nu este vinovat de

comiterea infracțiunii imputate. Aceste declarații în colaborare cu probele

prezente la cauză cu certitudine dovedesc vina inculpatului”, că vina inculpatului

este dovedită și prin declarațiile martorilor Modîrca L., Șarvan V. și Șpacova O. –

probe considerate a fi ale apărării, iar concluziile sumare că: „...repronunțarea

asupra argumentelor apelului nu poate duce la casarea sentinței contestate...,

argumentele instanței de fond la adoptarea soluției, în virtutea corectitudinii lor

și pentru a evita repetări inutile sunt acceptate și de instanța de apel”, nu

corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind

evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale;

c) la calificarea juridică a faptelor conform semnului: „inclusiv în formă

electronică”, ce prezumă că și în alte forme posibile, a depășit limitele învinuirii

formulate inculpatului, ori, asemenea element calificativ nu i-a fost incriminat

acestuia prin rechizitoriu;

d) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărăii, și

repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3.1. și 5.1. din

prezenta decizie, și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu

au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu

cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului, și că recursul

ordinar al apărării este întemeiat (pct. 5.1. din decizie).

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Deoarece, încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar al apărării, casării totale a

12

deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În al treilea rând, dat fiind că instanțele de fond și de apel nu au judecat

fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, adoptând hotărâri care

nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, generând dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, argumentele invocate în recursul

procurorului cu privire la individualizarea incorectă a pedepsei aplicate

inculpatului, pe motivul blândeții ei, devin absolut neîntemeiate. Ori, în apelul și

recursul procurorului lipsesc criticile sub aspectul soluționării defectuoase a

fondului cauzei de către ambele instanțe (pct. 3., 5. din decizie).

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, în cazul în care se constată că el este

neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este neîntemeiat, recursul procurorului urmează a fi

respins ca inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Maxim Motînga, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 19 februarie 2020, în privința inculpatului Modîrca Denis XXXXXX.

Admite recursul ordinar declarat de avocații Gheorghe Amihalachioaie,

Gheorghe Avornic și inculpatul Modîrca Denis XXXXXX casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2020, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 30

octombrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Nicolae Craiu

Victor Burduh

13