1ra-1035/2020 — Art.art.27,186 alin.2 lit. b, c, d, 287 alin.1, 351 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 15 octombrie 2019, cauza fiind examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, Moroșan Dmitri a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.27, 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare; - în baza art.287 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare; - în baza art.351 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial de pedepse aplicate, lui Moroșan Dmitri i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În temeiul alin.(4) art.84 și art.87 Cod penal, pentru concurs de sentințe, cu includerea pedepsei neexecutate stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 06 decembrie 2017 și prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 06 decembrie 2019, calculându-se patru ore de muncă neremunerată în folosul comunității pentru o zi de 1 închisoare (170 ore: 4 ore = 42,5 zile), s-a stabilit lui Moroșan Dmitri pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 1 lună, cu amendă în mărime de 550 unități convenționale. În temeiul alin.(2) art.87 Cod penal, pedeapsa amenzii aplicată în privința lui Moroșan Dmitri conform prezentei sentințe urmează a fi executată de sine stătător.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Moroșan Dumitri a fost condamnat pentru faptul, că dânsul, la data de 05 martie 2018 aproximativ la ora 21:20, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin înțelegere prealabilă cu alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată, au pătruns în casa cu nr.15 de pe xxx, unde folosindu-se de faptul că nu sunt văzuți de nimeni au sustras pe ascuns un televizor de culoare neagră de model „TOSHIBA” la prețul de 1 500 lei, un aparat de fierbere a produselor alimentare de model „VITESSE” la prețul de 1 500 lei, iar în total bunuri materiale în valoare de 3 000 lei, bunuri materiale care-i aparțin lui Dolgaia Emilia și pe care au încercat să le sustragă, după care le-au scos afară din casă și le-au ascuns după casă, însă nu și-au dus intenția criminală până la capăt din motive ce nu depind de voința acestora, ei au fost depistați de către locatarul casei Ferbei Vasile, care s-a întors acasă și a stopat acțiunile lor infracționale. Tot el, la data de 05.03.2018 aproximativ la ora 21:20, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, folosindu-se de faptul că de către Dolgaia Emilia a fost deschisă ușa de la intrare, prin înțelegere cu alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată, a pătruns în interiorul casei nr.15 de pe str. Borodin mun. Bălți, unde având o exprimare fermă și sigură, o declarație hotărâtă, în procesul discuției cu Dolgaia Emilia, sustrăgându-i astfel atenția proprietarei casei vizate de la scoaterea din casă de către ei a unui televizor de culoare neagră de model „TOSHIBA” la prețul de 1 500 lei, a unui apărat de fierbere a produselor alimentare de model „VITESSE” la prețul de 1 500 lei, iar în total a bunurilor materiale în valoare de 3 000 lei, bunuri materiale care-i aparțin lui Dolgaia Emilia, timp în care, el prezentându-se ca fiind angajat al poliției, a convins-o pe Dolgaia Emilia să-l asculte și să se supună cerințelor și acțiunilor lui, fapt care a dus la sustragerea atenției lui Dolgaia Emilia de la comiterea unei infracțiuni. Tot el, fiind în stare de ebrietate alcoolică, la data de 26.04.2018 aproximativ la ora 01.10, aflându-se la etajul II al scării blocului de locuit amplasat în mun. Bălți str. A. Russo 5, care se atribuie la loc public, din intenții huliganice, acționând premeditat în scopul generării unei reacții a publicului la acțiunile sale ilegale, implicând jignirea demnității publice, precum și având scopul distrugerii și degradării bunurilor proprietarului, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate, și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând prin conținutul lor o obrăznicie deosebită și cinism demonstrativ față de regulile morale, în mod intenționat a incendiat ușa apartamentului nr.80 din blocul supra indicat, iar ulterior s-a eschivat de la locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Buracioc Galina o daună materială în mărime de 1 300 lei. Tot el, la data de 04.05.2018 aproximativ la ora 23.50, aflându-se la etajul I al scării 2 blocului de locuit amplasat în mun. Bălți str. Tudor Vladimirescu 41, din intenții huliganice, acționând premeditat în scopul generării unei reacții a publicului la acțiunile sale ilegale, implicând jignirea demnității publice, precum și având scopul distrugerii și degradării bunurilor proprietarului, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate, și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând prin conținutul lor o obrăznicie deosebită și cinism demonstrativ față de regulile morale, în mod intenționat a incendiat apartamentul nr.18 din blocul supra indicat, iar ulterior s-a eschivat de la locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Cicalenco Ruslan o daună materială în mărime de 140 000 lei.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Avocatul Rusu Lucia în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea laturii penale, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea art.90 Cod penal. În motivarea cererii, apelantul a invocat că la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal și dispozițiile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită o pedeapsă neechitabilă. A mai indicat că, la stabilirea pedepsei, prima instanță urma să țină cont că inculpatul a recunoscut vina pe deplin, în ședința de judecată a înaintat cerere privind recunoașterea probelor din rechizitoriu, în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, sa căit sincer în cele comise, circumstanțe care ar permite aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. 3.2. Inculpatul, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia. În motivarea cererii, apelantul a invocat că instanța de fond nu a luat în considerare că, inculpatul și-a recunoscut vinovăția, nu a ținut cont de persoană și starea familială a acestuia, stabilindu-i o pedeapsă neechitabilă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019, apelurile declarate au fost respinse, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Moroșan Dmitri de săvârșirea infracțiunilor imputate. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în 3 cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță. Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.art.7, 61, 75, 76, 78 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, scopul pedepsei în sensul corectării și reeducării vinovatului. Instanța de apel a apreciat că, modalitatea de executare aleasă de prima instanță este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere faptele comise, urmările produse, personalitatea inculpatului și situația familiară a acestuia. Instanța de apel a considerat că, anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar pedeapsa stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de acesta, cât și personalității inculpatului. Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de către instanța de apel, avocatul Vlas Elena în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, invocând ca temei de casare prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă cu aplicarea art.90 Cod penal, motivând că pedeapsa aplicată este prea aspră. În continuare, a invocat că, în lipsa circumstanțelor agravante, pedeapsa stabilită este prea aspră și nemotivată, or, potrivit prevederilor legale o pedeapsă mai aspră se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă nu v-a asigura atingerea scopului pedepsei.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din textul recursului declarat de către partea apărării, Colegiul penal constată că 4 recurentul deși invocă temeiul pentru declararea recursului prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în conținutul recursului nu expune nici o argumentare în susținerea respectivului temei, criticând hotărârile instanțelor de fond doar sub aspectul asprimii pedepsei aplicate inculpatului Moroșan Dmitri. Prin urmare, Colegiul penal apreciază că invocarea incidenței la caz a prevederilor art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, este declarativă și neîntemeiată. Astfel, reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs apreciază ca fiind prea aspră pedeapsa aplicată de instanțele de fond, invocând dezacordul cu mărimea pedepsei penale aplicate inculpatului Moroșan Dmitri, motive care se subscriu temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului, întrucât celălalt temei de casare indicat în recurs nu a fost motivat de către titularul cererii de recurs, iar în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al recurentului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. În susținerea acestei concluzii, examinând motivul invocat în recursul ordinar, Colegiul penal constată că prin aceasta se expune o opinie critică asupra modalității de individualizare a pedepsei, precum și cele ce țin de executarea acesteia. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că motivul și temeiul de recurs invocat de către partea acuzării, nu și-a găsit confirmarea, în speță nefiind constată eroarea de drept invocată. Tot aici, Colegiul penal menționează, că argumentele din recurs preponderent sunt aceleași care au fost invocate și în cererea de apel, în privința cărora instanța de apel s-a pronunțat în mod argumentat și detaliat și reiterarea cărora nu o consideră necesară. Din materialele cauzei rezultă că, instanțele legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului Moroșan Dmitri, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, de faptul că inculpatul a recunoscut integral vina, solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată, cât și de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal și art.3641 Cod de procedură penală, conform cărora, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea 5 categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Deci, pedeapsa stabilită inculpatului Moroșan Dmitri a fost motivată, individualizată și aplicată în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acesteia, cât și din partea altor persoane. Colegiul penal reține că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Practica judiciară demonstrează că pedeapsa prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, iar o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni cât și de prevenirea săvârșirii infracțiunilor, de aceea Colegiul penal consideră că anume o astfel de pedeapsă este echitabilă în raport cu acțiunile și comportamentul inculpatului Moroșan Dmitri. Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea părții apărării privind aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Moroșan Dmitri, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, este neîntemeiată, doar faptul că inculpatul nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca temei pentru aplicarea în privința lui Moroșan Dmitri a unei pedepse mai blânde. Mai mult, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței instanței de fond, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit. 6 Colegiul penal constată că, pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Din considerentele nominalizate, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de recurent nu și-a găsit confirmare, ceea ce impune dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Moroșan Dmitri xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 octombrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 7