1ra-1185/2019 — art. 27, 145 alin. 2 lit. e/1, 201/1 alin. 1 lit. b, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 06 iulie 2018, Brașoveanu Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul din 31.03.2017), la 3 ani închisoare; - art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal (episodul din 13.07.2017, ora 11:20), la 3 ani închisoare; - art.155 Cod penal (episodul din 13.07.2017, ora 11:30), la 3 ani închisoare; - art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal (episodul din 12.07.2017; luna mai - iunie 2017), la 3 ani închisoare. În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa 5 ani închisoare. Potrivit art.85 Cod penal, a fost inclusă parțial la pedeapsa stabilită și pedeapsa neexecutată care a fost aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți din 17 noiembrie 2016, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 5 ani 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de până la 3 ani. A fost respinsă solicitarea privind încasarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Brașoveanu 1 Vitalie la 31 martie 2017, aflându-se în domiciliul cet. Baranov Serghei amplasat în xxxxx, unde împreună cu ultimul au consumat băuturi alcoolice, folosindu-se de încrederea acordata de ultimul, i-a comunicat că nu are unde înnopta și l-a rugat să- i permită să înnopteze în locuința acestuia, la care ultimul a fost de acord. Astfel, aflându-se în domiciliul cet. Baranov Serghei amplasat în xxxxx, la 31 martie 2017, aproximativ la ora 22:00, folosindu-se de faptul că ultimul a adormit și bunurile ce-i aparțineau au rămas fără supraveghere, acționând cu o intenție criminală unică, dându-și seama de caracterul social-periculos al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea unor astfel de consecințe, intenționat, în mod conștient, urmărind scopul de a dobândi ilicit bunurile altei persoane, asigurându-se că nu este văzut de nimeni, din coridor, a sustras șapte borcane cu legume conservate care nu pot fi evaluate în bani, un polizor unghiular marca ,,Interscol” de culoare gri în valoare 1 500 lei, un ferestrău electric pendular marca ,,Fireline” de culoare roșie în valoare de 600 lei și o mașină de găurit marca ,,Ferm” de culoare albastră combinat cu negru în valoare de 500 lei, astfel, însușind bunurile, a părăsit locuința cet. Baranov Serghei, prin care faptă i-a cauzat părții vătămate o daună materială considerabilă, în sumă totală de 2 600 lei. Tot el, pe parcursul concubinajului cu Cubreac Angela, a comis fapte de violență în familie, exprimate prin acțiune intenționată, manifestată verbal și fizic, comisă de către concubin asupra concubinei, care a provocat suferință psihică și fizică, iar în ultima perioadă de timp, în scop de impunere a voinței sale și control personal a acesteia permanent o intimidează, astfel, la data de 13 iulie 2017, ora 11:20, în timp ce concubina sa Cubreac Angela se afla în curtea vecinei, având scopul de impunere a voinței sale și controlului personal asupra victimei prin intimidarea ei, a numit-o pe aceasta cu cuvinte necenzurate, înjosindu-i cinstea și demnitatea, apucând-o de mână a dus-o cu forța acasă pe xxxxx, după care continuând s-o înjosească s-a apropiat de ea stropind-o peste cap și haine cu benzină, prin ce a cauzat victimei dureri fizice, leziuni corporale și suferințe psihice exprimate prin stare de tensiune, umilință și anxietate. Tot el, a fost învinuit că, la 13 iulie 2017 aproximativ la ora 11:30, aflându- se la domiciliul din xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având asupra sa o butelie, în care se aflau aproximativ 2 litri de benzină, ca urmare a cerții inițiate de către el cu concubina sa Cubreac Angela, s-a apropiat de ultima, și strigând în adresa acesteia ,,î-ți dau foc, te omor” a turnat benzina peste capul și hainele acesteia, iar când Cubreac Angela a început a fugi în stradă, acesta cu scopul lipsirii ilicite și intenționate de viață a persoanei, alerga din urma lui Cubreac Angela pentru a o incendia, aceasta din cauze independente de voința lui nu și-a produs efectul, acțiunile lui Brașoveanu Vitalie fiind curmate de un vecin la ieșirea din ogradă. Tot el, în perioada de timp a sfârșitului lunii mai începutul lunii iunie 2017, cu scop sustragere a bunurilor altei persoane, profitând de faptul că nu e văzut de nimeni, a pătruns în gospodăria cet. Dobrojan Elena, amplasată în xxxxx pe ascuns a sustras o sapă la preț de 100 lei, 4 scaune din masă plastică în sumă de 600 lei, un lavoar uzat la preț de 300 lei, 5 țevi cu lungimea de 5 metri la preț de 280 lei fiecare, o cratiță din aluminiu cu volumul de 20 litri la preț de 300 lei, un scaun de la autobus la preț de 150 lei, o scară din metal la preț de 500 lei, o masă din lemn la 2 preț de 250 lei și o căldare din masă plastică la preț de 25 lei, prin ce a cauzat cet. Dobrojan Elena un prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 6 525 lei, după ce cu cele sustrase de la locul comiterii faptei s-a eschivat. Tot el, la 12 iulie 2017, aproximativ la ora 14:30, aflându-se în ospeție la Prodan Liuba, pe xxxxx în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, profitând de faptul că acțiunile sale nu sunt urmărite de alte persoane, pe ascuns a sustras un telefon mobil de model ,,General Mobile” de culoare albă nr. IMEI xxxxx, la preț de 4 248 lei, prin ce a cauzat cet. Prodan Liuba un prejudiciu material considerabil, după ce cu cele sustrase de la locul comiterii infracțiunii s-a eschivat.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Brașoveanu Vitalie să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.art.27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, la 15 ani închisoare; - art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare; - art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, la 3 ani închisoare; - art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare. În baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate a-i stabili pedeapsa 16 ani închisoare. Potrivit art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani. A încasa de la inculpat cheltuielile judiciare pentru expertizele efectuate. În motivarea apelului a indicat că, la recalificarea acțiunilor inculpatului de la art.art.27, 145 alin.(2) lit.e1) Cod penal la art.155 Cod penal, prima instanță nu a luat în considerație toate circumstanțele faptei comise, și anume: stropirea victimei cu benzină și deținerea pachetului de chibrite, fapte ce indică la lipsa amenințării cu omor și la prezența acțiunilor îndreptate spre lipsirea de viață a părții vătămate. Cât ține de poziția inculpatului, că a vrut doar să o sperie, dar nu să o omoare este una de apărare, ce contravine declarațiilor părții vătămate și a martorilor Vacarciuc Victor și Vacarciuc Raisa, care confirmă că după ce a stropit- o alerga din urma ei și striga că-i dă foc, dar a fost oprit de Vacarciuc Victor. Ultimul a mai declarat, că inculpatul i-a spus că oricum o să-i dea foc. La fața locului au fost depistate butelia cu soluție inflamabilă, chibritele de la Brașoveanu Vitalie, urme și îmbrăcămintea cu miros specific de benzină. 3.1. Inculpatul Brașoveanu Vitalie a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În motivarea cerințelor sale a invocat că, tatăl său are vârsta de 85 ani, este bolnav și are nevoie de ajutor medical, că are o fiică minoră de 3 ani, iar mama i-a decedat și se află în grija lui, că el este invalid din copilărie și că a făcut o greșeală, pentru care îi este rușine. 3.2. Avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, invocând că, pedeapsa stabilită de prima instanță este prea aspră, iar apelul motivat o să-l prezinte la primirea copiei motivate a sentinței. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, apelurile declarate de inculpat și de avocatul Melnic Oxana au fost respinse ca nefondate, iar apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința în latura penală, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Brașoveanu Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.art.27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, la 15 ani închisoare; - art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare; - art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, la 3 ani închisoare; - art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă 16 ani închisoare. Potrivit art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, luând în considerație pedeapsa penală stabilă prin sentința Judecătoriei Bălți din 17.11.2016, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a bunurilor materiale pe termen de 2 ani. În rest sentința a fost menținută. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat în fapt că, Brașoveanu Vitalie, la 31 martie 2017, aflându-se în domiciliul cet. Baranov Serghei amplasat în xxxxx, unde împreună cu ultimul au consumat băuturi alcoolice, folosindu-se de încrederea acordata de ultimul, i-a comunicat că nu are unde înnopta și l-a rugat să- i permită să înnopteze în locuința acestuia, la care ultimul a fost de acord. Astfel, aflându-se în domiciliul cet. Baranov Serghei amplasat în xxxxx, la 31 martie 2017, aproximativ la ora 22:00, folosindu-se de faptul că ultimul a adormit și bunurile ce-i aparțineau au rămas fără supraveghere, acționând cu o intenție criminală unică, dându-și seama de caracterul social-periculos al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea unor astfel de consecințe, intenționat, în mod conștient, urmărind scopul de a dobândi ilicit bunurile altei persoane, asigurându-se că nu este văzut de nimeni, din coridor, a sustras șapte borcane cu legume conservate care nu pot fi evaluate în bani, un polizor unghiular marca ,,Interscol” de culoare gri în valoare de 1 500 lei, un ferestrău electric pendular marca ,,Fireline” de culoare roșie în valoare de 600 lei și o mașină de găurit marca ,,Ferm” de culoare albastră combinat cu negru în valoare de 500 lei, astfel, însușind bunurile, a părăsit locuința cet. Baranov Serghei, prin care faptă i-a cauzat părții vătămate o daună materială considerabilă, în sumă totală de 2 600 lei. Prin acțiunile sale Brașoveanu Vitalie a comis infracțiunea de furt - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile, adică infracțiune prevăzută de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal. Tot el, pe parcursul concubinajului cu Cubreac Angela, a comis fapte de violență în familie, exprimată prin acțiune intenționată, manifestată verbal și fizic, comisă de către concubin asupra concubinei, care a provocat suferință psihică și fizică, iar în ultima perioadă de timp, în scop de impunere a voinței sale și control personal a acesteia permanent o intimidează. Astfel, la 13 iulie 2017, ora 11:20, în timp ce concubina sa Cubreac Angela se afla în curtea vecinei, având scopul de impunere a voinței sale și controlului personal asupra victimei prin intimidarea ei, 4 a numit-o pe aceasta cu cuvinte necenzurate, înjosindu-i cinstea și demnitatea, apucând-o de mână a dus-o cu forța acasă pe xxxxx, după care continuând s-o înjosească s-a apropiat de ea stropind-o peste cap și haine cu benzină, prin ce a cauzat victimei dureri fizice, leziuni corporale și suferințe psihice exprimate prin stare de tensiune, umilință și anxietate. Prin acțiunile sale Brașoveanu Vitalie a comis infracțiunea de violență în familie - acțiune comisă de un membru al familiei în privința altui membru a familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a voinței și a controlului personal asupra victimei, adică infracțiune prevăzută de art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal. Tot el, la 13 iulie 2017 aproximativ la ora 11:30, aflându-se la domiciliul din xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având asupra sa o butelie, în care se aflau aproximativ 2 litri de benzină, ca urmare a cerții inițiate de către el cu concubina sa Cubreac Angela, s-a apropiat de ultima și strigând în adresa acesteia ,,î-ți dau foc, te omor” a turnat benzina peste capul și hainele acesteia, iar când Cubreac Angela a început a fugi în stradă, el cu scopul lipsirii ilicite și intenționate de viață a persoanei, alerga din urma lui Cubreac Angela pentru a o incendia, aceasta din cauze independente de voința lui nu și-a produs efectul, acțiunile lui Brașoveanu Vitalie fiind curmate de un vecin la ieșirea din ogradă. Prin acțiunile sale Brașoveanu Vitalie a comis tentativa de omor - săvârșită asupra unui membru al familiei, adică infracțiune prevăzută de art.art.27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal. Tot el, în perioada de timp a sfârșitului lunii mai începutul lunii iunie 2017, cu scop de sustragere a bunurilor altei persoane, profitând de faptul că nu e văzut de nimeni, a pătruns în gospodăria cet. Dobrojan Elena, amplasată în xxxxx pe ascuns a sustras o sapă la preț de 100 lei, 4 scaune din masă plastică în sumă de 600 lei, un lavoar uzat la preț de 300 lei, 5 țevi cu lungimea de 5 metri la preț de 280 lei fiecare, o cratiță din aluminiu cu volumul de 20 litri la preț de 300 lei, un scaun de la autobus la preț de 150 lei, o scară din metal la preț de 500 lei, o masă din lemn la preț de 250 lei și o căldare din masă plastică la preț de 25 lei, prin ce a cauzat cet. Dobrojan Elena un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 6 525 lei, după ce cu cele sustrase de la locul comiterii faptei s-a eschivat. Tot el, la 12 iulie 2017, aproximativ la orele 14.30, aflându-se în ospeție la Prodan Liuba, pe xxxxx în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, profitând de faptul că acțiunile sale nu sunt urmărite de alte persoane, pe ascuns a sustras un telefon mobil de model ,,General Mobile” de culoare albă nr. IMEI xxxxx, la preț de 4 248 lei, prin ce a cauzat cet. Prodan Liuba un prejudiciu material considerabil, după ce cu cele sustrase de la locul comiterii infracțiunii s-a eschivat. Prin acțiunile sale Brașoveanu Vitalie a comis infracțiunea de furt - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrunderea în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, adică infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal. 4.2. În continuare, instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor date, se confirmă prin declarațiile inculpatului Brașoveanu Vitalie, părții vătămate Prodan Liuba, martorilor Roșca Anatolie, Caragagian Olga, Oală Andrei, Vacarciuc Raisa, Cvasniuc Olega, Rotari Marian și probele 5 scrise: plângerea lui Dobrojan Elena din 26.06.2017 (f.d.8 vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.06.2017 (f.d.9 vol. I), extrasul din Registrul de Stat al Populației pe numele lui Brașoveanu Vitalie (f.d.32 vol. I), plângerea lui Cubreac Angela din 13.07.2017 (fd.41 vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.07.2017 (f.d.42-43 vol. I), procesul-verbal de ridicare din 13.07.2017 de la Brașoveanu Vitalie a unei cutii de chibrite cu inscripția „Avion” (f.d.48 vol. I), procesul-verbal de examinare a obiectului cu tabel foto (f.d.49-50 vol. I), copia scrisorii pe care Cubreac Angela a primit-o de la Brașoveanu Vitalie din 19.07.2017 (f.d.56 vol. I), raportul de expertiză judiciară nr.556 din 14.07.2017 (f.d.65-66 vol. I), plângerea depusă de Prodan Liuba din 13.07.2017 (f.d.102 vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.07.2017 (f.d.104-105 vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului xxxxx, în cadrul căruia a fost depistat și ridicat telefonul de model „General mobile” (f.d.106-109 vol. I), procesul-verbal nr.3060 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12.07.2017 (f.d.141-142 vol. I), certificatul nr.794 din 17.07.2017 precum că Brașoveanu Vitalie la evidența medicului narcolog nu se află (f.d.144 vol. I), caracteristica pe numele lui Brașoveanu Vitalie din 17.07.2017 (f.d.145 vol. I), concluzii medicale din 24.07.2017 precum că Brașoveanu Vitalie la evidența medicului psihiatru nu se află (f.d.146 vol. I), revindecarea pe numele lui Brașoveanu Vitalie prin care se atestă faptul că ultimul este anterior judecat (f.d.148-149 vol. I), sentința de încetare a procesului penal din 04.07.2007 în privința lui Brașoveanu Vitalie (f.d.155 vol. I), sentința din 20.05.2015 și decizia Curții de Apel Bălți din 29.06.2016 de condamnare a lui Brașoveanu Vitalie (f.d.156-165 vol. I), sentința de încetare a procesului penal din 31.10.2016 în privința lui Brașoveanu Vitalie (f.d.166-167 vol. I), sentința din 17.11.2016 de condamnare a lui Brașoveanu Vitalie (f.d.168-169 vol. I), sentința din 19.04.2011 de condamnare a lui Brașoveanu Vitalie, plângerea din 01.04.2017 depusă de Baranov Serghei (f.d.8 vol. II), procesul-verbal de ridicare din 21.04.2017 (f.d.25 vol. II), raportul de expertiză nr.34/12/l-R-4128 din 27.07.2017. Partea vătămată Cubreac Angela la urmărirea penală, a dat declarații amănunțite, confirmând că Brașoveanu Vitalie la 13 iulie 2017 la ora 11:30 în xxxxx fiind în stare de ebrietate a stropit-o cu benzină pe haine și corp, iar când ea fugea, acesta alerga din urma ei și striga că-i dă foc și o omoară, însă când a ieșit din ogradă, acesta a fost oprit de vecinul Victor, care a telefonat la poliție. De asemenea aceasta a mai confirmat aplicarea de către Brașoveanu Vitalie a violenței fizice și psihice până la aceste evenimente. Instanța de apel a indicat că, nu are temei de a se îndoi în veridicitatea declarațiilor părții vătămate Cubreac Angela, deoarece aceasta a fost audiată cu preîntâmpinarea de răspunderea penală pe art.art.311, 312 Cod penal, iar declarațiile ei coroborează cu alte probe administrate, inculpatul fiind prezent la judecarea cauzei în fond. Prin declarațiile de la urmărirea penală, declarații care au fost cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, martorii Vacarciuc Victor și Vacarciuc Raisa au confirmat faptele expuse de partea vătămată. Prin raportul de expertiză nr.556 din 14.07.2017 este stabilit, că la examinarea medico-legală a lui Cubreac Angela sau depistat două echimoze la 6 brațul drept, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, cu suprafața limitată în acțiune, cu aproximativ 7-10 zile până la examinare și se califică ca vătămare neînsemnată. Prin raportul de expertiză nr.34/12/l-R-4128 din 27.07.2017 este stabilit, că lichidul de culoare galbenă (0,92 litri) prezentă la examinare într-o butelie de 6,0 litri, ridicat la 13.03.2017 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în gospodăria lui Cubreac Angela, reprezintă produs petrolier de tipul benzină, care face parte din categoria substanțelor ușor inflamabile. Pe tricoul de culoare roșie și sorții, ridicați la 13.07.2017 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în gospodăria lui Cubreac Angela, s-au depistat urme ale produsului petrolier de tipul benzinei. Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul Brașoveanu Vitalie nu a recunoscut vina pe acest capăt de acuzare, vinovăția acestuia se confirmă prin probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în prima instanță și suplimentar în instanța de apel. Cât privesc capetele de învinuire pe furt, Brașoveanu Vitalie le recunoaște pe deplin, acestea confirmându-se și prin declarațiile părților vătămate, martorilor și actele de procedură. Probele care au fost administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în cadru ședinței de judecată, suplimentar în instanța de apel, corespund criteriilor de admisibilitate, acestea fiind în corespundere cu prevederile art.art.93-101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, reflectând realitatea obiectivă pe caz. 4.3. La capitolul individualizării pedepsei penale, cu trimitere la prevederile art.art.2, 7, 61, 75, 76-77, 78 Cod penal, instanța de apel a notat că, în cazul dat urmează a fi aplicată pedeapsa închisorii, cu executare reală în sensul solicitat de procuror, ținând cont de gravitatea infracțiunilor comise (infracțiuni mai puțin grave și excepțional de grave), motivul și scopul acestora (dorința de a-și mări patrimoniul pe seama părții vătămate și scopul cupidant, scop de impunere a voinței și control personal, scopul de omor), de personalitatea celui vinovat (prezența anterioarelor condamnări penale, lipsa evidenței la medicii narcolog și psihiatru), de prezența circumstanțelor atenuante (căința sinceră pe capetele de furt), nerecunoașterea vinei pe tentativa de omor, de prezența circumstanțelor agravante (săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză și săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate) și celelalte împrejurări individuale ale cazului. Fiind anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți din 17.11.2016, cu suspendarea pedepsei pe un termen de probă, Brașoveanu Vitalie nu și-a făcut concluziile necesare și din nou a comis infracțiuni. Din acest motiv, scopurile pedepsei prevăzute la art.61 Cod penal, de restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane vor fi atinse doar prin stabilirea pedepsei închisorii cu executare reală. 4.4. În continuare, instanța de apel a indicat că, recalificarea acțiunilor inculpatului Brașoveanu Vitalie la art.155 Cod penal nu corespunde circumstanțelor faptice și prevederilor legale, or, în cadrul examinării cauzei 7 penale s-a stabilit cu certitudine faptul, că inculpatul Brașoveanu Vitalie a stropit-o cu benzină peste haine și corp pe partea vătămată Cubreac Angela, iar când aceasta a început să fugă din gospodărie, alerga din urma ei cu chibritele, striga că îi dă foc și că o să o omoare, dar acțiunile lui au fost întrerupte de vecinul Vacarciuc Victor. Aceste circumstanțe au fost confirmate partea vătămată Cubreac Angela, martorul vizat Vacarciuc Victor, alți martori, rapoartele de expertiză, cercetarea la fața locului, ridicarea cutiei de chibrite, copia scrisorii. Circumstanțele date, fiind raportate la prevederile legale, în opinia instanței de apel, indică la prezența indicilor componenței de infracțiune prevăzuți la art.art.27, 145 alin.(2) lit.e1) Cod penal, dar nu la art.155 Cod penal, după cum a stabilit prima instanță. 4.

Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a considerat această solicitare a procurorului neargumentată, prima instanță corect trecând în contul statului cheltuielile judiciare. Din materialele cauzei, sentință și apel rezultă că, cheltuielile în sumă de 2 228 lei (raportul de expertiză nr.34/12/l-R-4128 din 27.07.2017 în sumă de 2 100 lei și raportul de expertiză judiciară nr.556 din 14.07.2017 în sumă de 128 lei) țin de efectuarea expertizei judiciare. Astfel, expertiza judiciară este o probă, care de rând cu celelalte probe acumulate pe parcursul urmăririi penale de către partea acuzării, au menirea a demonstra în instanță vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile imputate acestuia. Sub acest aspect, instanța de apel a menționat obligația pozitivă a statului de a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului - în cazul dat a cheltuielilor în sumă de 2 228 lei pentru efectuarea expertizei judiciare. În speță, autorul apelului, a făcut o interpretare extensivă a dispozițiilor art.227 Cod de procedură penală, care expres stabilește din ce sunt constituite cheltuielile judiciare și în special pct.4) alin.(2) al respectivului articol cert stabilește, că în cazul efectuării unei expertize pot fi atribuite la cheltuieli judiciare, doar sumele cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei și nicidecum însăși cheltuielile suportate integral pentru efectuarea unei expertize când aceasta au statutul de probă în procesul penal. În această ordine de idei, instanța de apel a mai reținut că, argumentele invocate de către apelant în susținerea solicitării de încasare a cheltuielilor judiciare sunt neîntemeiate, deoarece dispozițiile art.143 alin.(1) Cod de procedură penală, prevăd că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art.143 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală). Tot aici, instanța de apel a considerat necesar de a face trimitere la prevederile alin.(3) art.227 Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă 8 modalitate. Drept urmare celor invocate, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului, după cum pledează procurorul. 4.

Instanța de apel a respins apelurile inculpatului și avocatului, deoarece în apelul său avocatul nu a indicat nici un motiv, nici de fapt și nici de drept, acest apel fiind absolut declarativ, iar circumstanțele indicate de inculpat referitor la faptul, că tatăl său are vârsta de 85 ani, este bolnav și are nevoie de ajutor medical, că are o fiică minoră de 3 ani, iar mama i-a decedat și se află în grija lui, că el este invalid din copilărie și că a făcut o greșeală, pentru care îi este rușine, sunt date complementare referitor la personalitatea inculpatului, fiind luate în considerație la stabilirea limitelor de pedeapsă. 5. Avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, în temeiul pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului pe capătul de învinuire în baza art.art.27, 145 Cod penal. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel a făcut concluzii pe cauză, care însă vorbesc despre atitudine formală, ignorarea faptelor evidente și pronunțarea neîntemeiată a unei sentințe de condamnare, în spatele căreia se află destinul unui om, și nu doar însuși a lui Brașoveanu Vitali dar și a părinților săi bătrâni și bolnavi. Indică recurentul că, inculpatul nu este de acord cu referire la argumentul de bază al instanței pentru pronunțarea unei sentințe aspre de condamnare că, nu a recunoscut vina în baza art.art.27,145 Cod penal, or, astfel, instanța îl învinuiește pe inculpat de faptul că nu dorește să recunoască ceea ce nu a comis, despre ce el a comunicat în primele declarații la organul de urmărire penală, contrar principiului prezumției nevinovăției și dreptului omului la un proces echitabil și înfăptuirea actului de justiție. În susținerea acestor concluzii, avocatul a făcut referire la practica CtEDO în cauza Prince Hans-Adam II de Liechttenstei c. Allemagne din 12.07.2001. Astfel, consideră că prin decizia instanței de apel și sentința primei instanțe lui Brașoveanu Vitalie i-a fost aplicată ilegal pedeapsa de 17 ani închisoare. 5.1. Inculpatul Brașoveanu Vitalie a depus recurs prin care a solicitat examinarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri echitabile și stabilirea unei pedepse mai blânde. În motivarea recursului a invocat că, nu a săvârșit infracțiunea prevăzute de art.art.27, 145 Cod penal, deoarece nu a avut intenția de a o incendia pe partea vătămată, a vrut să o stropească cu apă, însă a încurcat buteliile, care se aflau alături. Nu a alergat din urma părții vătămate cu cutia de chibrituri în mână și nu cunoaște din ce motive partea vătămată și martorul au dat declarații care nu corespund adevărului. Mai mult, partea vătămată a decedat la spital, după două luni de la petrecerea incidentului, din alte motive care nu au legătură cu cele petrecute, însă instanțele de fond nu au luat în considerație acest fapt. 9 Instanțele de judecată nu au examinat certificatele de deces ale părții vătămate Cubreac Angela și martorului Vacarciuc Victor, iar martorii auditați au dat declarațiile din cele auzite, care în același timp se află în relații de ostilitate cu inculpatul. La fel, inculpatul a indicat că, tatăl său are vârsta de 86 ani, este bolnav și are nevoie de ajutor medical, că are o fiică minoră de 3 ani pe care o crește singur, deoarece mama acesteia a decedat, că el este invalid din copilărie. Ulterior, inculpatul a depus un recurs suplimentar, în care a invocat că recunoaște pe deplin vina în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.2011 alin.(1) lit. b), 155, 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru ce se căiește sincer, în susținerea acestuia indicând motive similare celui depus anterior. 6. Asupra recursurilor declarate a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale, deoarece instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect a încadrat acțiunile făptașului în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că titularii invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit, eronat dispunând condamnarea lui Brașoveanu Vitalie în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal. Însă, verificând alegațiile recurenților, în raport cu actele cauzei, Colegiul conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de respingere a apelurilor părții apărării și admiterii apelului procurorului, cu pronunțarea unei noi hotărâri a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în 10 conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent prezența în acțiunile lui Brașoveanu Vitalie a elementelor infracțiunii prevăzute la art.art.145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componențelor de prevăzute de art.art.145 alin.(2) lit. e1) Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct.5. și 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate și pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Colegiul penal respinge ca fiind declarativ argumentul avocatului că, inculpatul nu este de acord cu referire la argumentul de bază al instanței pentru pronunțarea unei sentințe aspre de condamnare că, nu a recunoscut vina în baza art.art.27,145 Cod penal, or, astfel, instanța îl învinuiește pe inculpat de faptul că nu dorește să recunoască ceea ce nu a comis, despre ce el a comunicat în primele declarații la organul de urmărire penală, contrar principiului prezumției nevinovăției și dreptului omului la un proces echitabil și înfăptuirea actului de justiție, deoarece instanța de apel în decizia sa a indicat că, ,,… Inculpatul Brașoveanu Vitalie n-a recunoscut vina în tentativa de omor, dar a acceptat să dea declarații și a dat declarații reieșind din poziția sa, formându-și linia de apărare. Darea declarațiilor și alegerea linii sale individuale de apărare este un drept al 11 inculpatului prevăzut la art.17 și 21 Cod de procedură penală. Nerecunoașterea vinei în tentativa de omor de către inculpatul Brașoveanu Vitalie se apreciază ca libertate de mărturisire împotriva sa, consfințită la art.21 Cod de procedură penală, ea nu echivalează cu achitarea inculpatului, în cursul judecării cauzei fiind prezentate probe care dovedesc cu certitudine vinovăția lui în comiterea infracțiunii ce i se impută. Deși inculpatul Brașoveanu Vitalie n-a recunoscut vina pe acest capăt de acuzare, vinovăția acestuia se confirmă prin probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel care au fost menționate mai sus...”. La fel, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele inculpatului precum că, partea vătămată a decedat la spital, după două luni de la petrecerea incidentului, din alte motive care nu au legătură cu cele petrecute, însă instanțele de fond nu au luat în considerație acest fapt, deoarece inculpatului nu i-a fost incriminată infracțiunea de omor dar tentativa de omor a părții vătămate. În continuare, Colegiul penal reține că, la capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.2, 7, 61, 75, 76-77, 84 alin.(1), 85 alin.(1) Cod penal, stabilit inculpatului o pedeapsă echitabilă în raport cu faptele săvârșite. Mai mult, instanța de apel a stabilit că, Brașoveanu Vitalie prin sentința Judecătoriei Bălți din 17.11.2016 a fost condamnat la pedeapsă cu stabilirea unui termen de probă, însă n-a făcut concluziile necesare și din nou a comis infracțiuni. În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate în recursuri în acest sens, or, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. O pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către făptuitor și alte persoane. În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului și de către inculpatul Brașoveanu Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Brașoveanu Vitalie xxxxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. 12 Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019. Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Elena Cobzac Copia corespunde originalului, Judecător Anatolie Țurcan 13