1ra-1185/2019 — art. 27, 145 alin. 2 lit. e/1, 201/1 alin. 1 lit. b, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-1185/2019 — art. 27, 145 alin. 2 lit. e/1, 201/1 alin. 1 lit. b, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1185/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului și de către inculpatul

Brașoveanu Vitalie, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți sediul

Central din 06 iulie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30

ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Brașoveanu Vitalie xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.05.2017 - 06.07.2018;

Instanță de apel: 07.08.2018 - 30.01.2019;

Instanță de recurs: 13.05.2019 - 31.07.2019.

A C O N S T A T A T :

Brașoveanu Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul din 31.03.2017), la 3 ani

închisoare;

- art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal (episodul din 13.07.2017, ora 11:20), la 3

ani închisoare;

- art.155 Cod penal (episodul din 13.07.2017, ora 11:30), la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal (episodul din 12.07.2017; luna mai -

iunie 2017), la 3 ani închisoare.

În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa 5 ani închisoare.

Potrivit art.85 Cod penal, a fost inclusă parțial la pedeapsa stabilită și

pedeapsa neexecutată care a fost aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți din 17

noiembrie 2016, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 5 ani 8 luni închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de până la 3 ani.

A fost respinsă solicitarea privind încasarea cheltuielilor de judecată.

1

Vitalie la 31 martie 2017, aflându-se în domiciliul cet. Baranov Serghei amplasat

în xxxxx, unde împreună cu ultimul au consumat băuturi alcoolice, folosindu-se de

încrederea acordata de ultimul, i-a comunicat că nu are unde înnopta și l-a rugat să-

i permită să înnopteze în locuința acestuia, la care ultimul a fost de acord. Astfel,

aflându-se în domiciliul cet. Baranov Serghei amplasat în xxxxx, la 31 martie

2017, aproximativ la ora 22:00, folosindu-se de faptul că ultimul a adormit și

bunurile ce-i aparțineau au rămas fără supraveghere, acționând cu o intenție

criminală unică, dându-și seama de caracterul social-periculos al acțiunilor sale,

consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea unor astfel de consecințe,

intenționat, în mod conștient, urmărind scopul de a dobândi ilicit bunurile altei

persoane, asigurându-se că nu este văzut de nimeni, din coridor, a sustras șapte

borcane cu legume conservate care nu pot fi evaluate în bani, un polizor unghiular

marca ,,Interscol” de culoare gri în valoare 1 500 lei, un ferestrău electric pendular

marca ,,Fireline” de culoare roșie în valoare de 600 lei și o mașină de găurit marca

,,Ferm” de culoare albastră combinat cu negru în valoare de 500 lei, astfel, însușind

bunurile, a părăsit locuința cet. Baranov Serghei, prin care faptă i-a cauzat părții

vătămate o daună materială considerabilă, în sumă totală de 2 600 lei.

Tot el, pe parcursul concubinajului cu Cubreac Angela, a comis fapte de

violență în familie, exprimate prin acțiune intenționată, manifestată verbal și fizic,

comisă de către concubin asupra concubinei, care a provocat suferință psihică și

fizică, iar în ultima perioadă de timp, în scop de impunere a voinței sale și control

personal a acesteia permanent o intimidează, astfel, la data de 13 iulie 2017, ora

11:20, în timp ce concubina sa Cubreac Angela se afla în curtea vecinei, având

scopul de impunere a voinței sale și controlului personal asupra victimei prin

intimidarea ei, a numit-o pe aceasta cu cuvinte necenzurate, înjosindu-i cinstea și

demnitatea, apucând-o de mână a dus-o cu forța acasă pe xxxxx, după care

continuând s-o înjosească s-a apropiat de ea stropind-o peste cap și haine cu

benzină, prin ce a cauzat victimei dureri fizice, leziuni corporale și suferințe

psihice exprimate prin stare de tensiune, umilință și anxietate.

Tot el, a fost învinuit că, la 13 iulie 2017 aproximativ la ora 11:30, aflându-

se la domiciliul din xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având asupra sa o

butelie, în care se aflau aproximativ 2 litri de benzină, ca urmare a cerții inițiate de

către el cu concubina sa Cubreac Angela, s-a apropiat de ultima, și strigând în

adresa acesteia ,,î-ți dau foc, te omor” a turnat benzina peste capul și hainele

acesteia, iar când Cubreac Angela a început a fugi în stradă, acesta cu scopul

lipsirii ilicite și intenționate de viață a persoanei, alerga din urma lui Cubreac

Angela pentru a o incendia, aceasta din cauze independente de voința lui nu și-a

produs efectul, acțiunile lui Brașoveanu Vitalie fiind curmate de un vecin la ieșirea

din ogradă.

Tot el, în perioada de timp a sfârșitului lunii mai începutul lunii iunie 2017,

cu scop sustragere a bunurilor altei persoane, profitând de faptul că nu e văzut de

nimeni, a pătruns în gospodăria cet. Dobrojan Elena, amplasată în xxxxx pe ascuns

a sustras o sapă la preț de 100 lei, 4 scaune din masă plastică în sumă de 600 lei, un

lavoar uzat la preț de 300 lei, 5 țevi cu lungimea de 5 metri la preț de 280 lei

fiecare, o cratiță din aluminiu cu volumul de 20 litri la preț de 300 lei, un scaun de

la autobus la preț de 150 lei, o scară din metal la preț de 500 lei, o masă din lemn la

2

preț de 250 lei și o căldare din masă plastică la preț de 25 lei, prin ce a cauzat cet.

Dobrojan Elena un prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 6 525 lei,

după ce cu cele sustrase de la locul comiterii faptei s-a eschivat.

Tot el, la 12 iulie 2017, aproximativ la ora 14:30, aflându-se în ospeție la

Prodan Liuba, pe xxxxx în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, profitând de

faptul că acțiunile sale nu sunt urmărite de alte persoane, pe ascuns a sustras un

telefon mobil de model ,,General Mobile” de culoare albă nr. IMEI xxxxx, la preț

de 4 248 lei, prin ce a cauzat cet. Prodan Liuba un prejudiciu material considerabil,

după ce cu cele sustrase de la locul comiterii infracțiunii s-a eschivat.

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Brașoveanu Vitalie să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.art.27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, la 15 ani închisoare;

- art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate a-i

stabili pedeapsa 16 ani închisoare.

Potrivit art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili

pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani.

A încasa de la inculpat cheltuielile judiciare pentru expertizele efectuate.

În motivarea apelului a indicat că, la recalificarea acțiunilor inculpatului de

la art.art.27, 145 alin.(2) lit.e1) Cod penal la art.155 Cod penal, prima instanță nu a

luat în considerație toate circumstanțele faptei comise, și anume: stropirea victimei

cu benzină și deținerea pachetului de chibrite, fapte ce indică la lipsa amenințării

cu omor și la prezența acțiunilor îndreptate spre lipsirea de viață a părții vătămate.

Cât ține de poziția inculpatului, că a vrut doar să o sperie, dar nu să o

omoare este una de apărare, ce contravine declarațiilor părții vătămate și a

martorilor Vacarciuc Victor și Vacarciuc Raisa, care confirmă că după ce a stropit-

o alerga din urma ei și striga că-i dă foc, dar a fost oprit de Vacarciuc Victor.

Ultimul a mai declarat, că inculpatul i-a spus că oricum o să-i dea foc. La fața

locului au fost depistate butelia cu soluție inflamabilă, chibritele de la Brașoveanu

Vitalie, urme și îmbrăcămintea cu miros specific de benzină.

3.1. Inculpatul Brașoveanu Vitalie a contestat cu apel sentința, solicitând

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, tatăl său are vârsta de 85 ani, este

bolnav și are nevoie de ajutor medical, că are o fiică minoră de 3 ani, iar mama i-a

decedat și se află în grija lui, că el este invalid din copilărie și că a făcut o greșeală,

pentru care îi este rușine.

3.2. Avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului a contestat cu apel

sentința, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea

unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă,

invocând că, pedeapsa stabilită de prima instanță este prea aspră, iar apelul motivat

o să-l prezinte la primirea copiei motivate a sentinței.

3

apelurile declarate de inculpat și de avocatul Melnic Oxana au fost respinse ca

nefondate, iar apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința în latura

penală, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Brașoveanu Vitalie a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza:

- art.art.27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, la 15 ani închisoare;

- art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă 16 ani închisoare.

Potrivit art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, luând în

considerație pedeapsa penală stabilă prin sentința Judecătoriei Bălți din

17.11.2016, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a

bunurilor materiale pe termen de 2 ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat în fapt că, Brașoveanu

Vitalie, la 31 martie 2017, aflându-se în domiciliul cet. Baranov Serghei amplasat

în xxxxx, unde împreună cu ultimul au consumat băuturi alcoolice, folosindu-se de

încrederea acordata de ultimul, i-a comunicat că nu are unde înnopta și l-a rugat să-

i permită să înnopteze în locuința acestuia, la care ultimul a fost de acord. Astfel,

aflându-se în domiciliul cet. Baranov Serghei amplasat în xxxxx, la 31 martie

2017, aproximativ la ora 22:00, folosindu-se de faptul că ultimul a adormit și

bunurile ce-i aparțineau au rămas fără supraveghere, acționând cu o intenție

criminală unică, dându-și seama de caracterul social-periculos al acțiunilor sale,

consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea unor astfel de consecințe,

intenționat, în mod conștient, urmărind scopul de a dobândi ilicit bunurile altei

persoane, asigurându-se că nu este văzut de nimeni, din coridor, a sustras șapte

borcane cu legume conservate care nu pot fi evaluate în bani, un polizor unghiular

marca ,,Interscol” de culoare gri în valoare de 1 500 lei, un ferestrău electric

pendular marca ,,Fireline” de culoare roșie în valoare de 600 lei și o mașină de

găurit marca ,,Ferm” de culoare albastră combinat cu negru în valoare de 500 lei,

astfel, însușind bunurile, a părăsit locuința cet. Baranov Serghei, prin care faptă i-a

cauzat părții vătămate o daună materială considerabilă, în sumă totală de 2 600 lei.

Prin acțiunile sale Brașoveanu Vitalie a comis infracțiunea de furt -

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, adică infracțiune prevăzută de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Tot el, pe parcursul concubinajului cu Cubreac Angela, a comis fapte de

violență în familie, exprimată prin acțiune intenționată, manifestată verbal și fizic,

comisă de către concubin asupra concubinei, care a provocat suferință psihică și

fizică, iar în ultima perioadă de timp, în scop de impunere a voinței sale și control

personal a acesteia permanent o intimidează. Astfel, la 13 iulie 2017, ora 11:20, în

timp ce concubina sa Cubreac Angela se afla în curtea vecinei, având scopul de

impunere a voinței sale și controlului personal asupra victimei prin intimidarea ei,

4

a numit-o pe aceasta cu cuvinte necenzurate, înjosindu-i cinstea și demnitatea,

apucând-o de mână a dus-o cu forța acasă pe xxxxx, după care continuând s-o

înjosească s-a apropiat de ea stropind-o peste cap și haine cu benzină, prin ce a

cauzat victimei dureri fizice, leziuni corporale și suferințe psihice exprimate prin

stare de tensiune, umilință și anxietate.

Prin acțiunile sale Brașoveanu Vitalie a comis infracțiunea de violență în

familie - acțiune comisă de un membru al familiei în privința altui membru a

familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a voinței și a controlului

personal asupra victimei, adică infracțiune prevăzută de art.2011 alin.(1) lit. b) Cod

penal.

Tot el, la 13 iulie 2017 aproximativ la ora 11:30, aflându-se la domiciliul din

xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având asupra sa o butelie, în care se

aflau aproximativ 2 litri de benzină, ca urmare a cerții inițiate de către el cu

concubina sa Cubreac Angela, s-a apropiat de ultima și strigând în adresa acesteia

,,î-ți dau foc, te omor” a turnat benzina peste capul și hainele acesteia, iar când

Cubreac Angela a început a fugi în stradă, el cu scopul lipsirii ilicite și intenționate

de viață a persoanei, alerga din urma lui Cubreac Angela pentru a o incendia,

aceasta din cauze independente de voința lui nu și-a produs efectul, acțiunile lui

Brașoveanu Vitalie fiind curmate de un vecin la ieșirea din ogradă.

Prin acțiunile sale Brașoveanu Vitalie a comis tentativa de omor - săvârșită

asupra unui membru al familiei, adică infracțiune prevăzută de art.art.27, 145

alin.(2) lit. e1) Cod penal.

Tot el, în perioada de timp a sfârșitului lunii mai începutul lunii iunie 2017,

cu scop de sustragere a bunurilor altei persoane, profitând de faptul că nu e văzut

de nimeni, a pătruns în gospodăria cet. Dobrojan Elena, amplasată în xxxxx pe

ascuns a sustras o sapă la preț de 100 lei, 4 scaune din masă plastică în sumă de

600 lei, un lavoar uzat la preț de 300 lei, 5 țevi cu lungimea de 5 metri la preț de

280 lei fiecare, o cratiță din aluminiu cu volumul de 20 litri la preț de 300 lei, un

scaun de la autobus la preț de 150 lei, o scară din metal la preț de 500 lei, o masă

din lemn la preț de 250 lei și o căldare din masă plastică la preț de 25 lei, prin ce a

cauzat cet. Dobrojan Elena un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 6

525 lei, după ce cu cele sustrase de la locul comiterii faptei s-a eschivat.

Tot el, la 12 iulie 2017, aproximativ la orele 14.30, aflându-se în ospeție la

Prodan Liuba, pe xxxxx în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, profitând de

faptul că acțiunile sale nu sunt urmărite de alte persoane, pe ascuns a sustras un

telefon mobil de model ,,General Mobile” de culoare albă nr. IMEI xxxxx, la preț

de 4 248 lei, prin ce a cauzat cet. Prodan Liuba un prejudiciu material considerabil,

după ce cu cele sustrase de la locul comiterii infracțiunii s-a eschivat.

Prin acțiunile sale Brașoveanu Vitalie a comis infracțiunea de furt -

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrunderea în alt

loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, adică

infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

4.2. În continuare, instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor date, se confirmă prin declarațiile inculpatului Brașoveanu

Vitalie, părții vătămate Prodan Liuba, martorilor Roșca Anatolie, Caragagian

Olga, Oală Andrei, Vacarciuc Raisa, Cvasniuc Olega, Rotari Marian și probele

5

scrise: plângerea lui Dobrojan Elena din 26.06.2017 (f.d.8 vol. I), procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 13.06.2017 (f.d.9 vol. I), extrasul din Registrul de

Stat al Populației pe numele lui Brașoveanu Vitalie (f.d.32 vol. I), plângerea lui

Cubreac Angela din 13.07.2017 (fd.41 vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 13.07.2017 (f.d.42-43 vol. I), procesul-verbal de ridicare din

13.07.2017 de la Brașoveanu Vitalie a unei cutii de chibrite cu inscripția „Avion”

(f.d.48 vol. I), procesul-verbal de examinare a obiectului cu tabel foto (f.d.49-50

vol. I), copia scrisorii pe care Cubreac Angela a primit-o de la Brașoveanu Vitalie

din 19.07.2017 (f.d.56 vol. I), raportul de expertiză judiciară nr.556 din 14.07.2017

(f.d.65-66 vol. I), plângerea depusă de Prodan Liuba din 13.07.2017 (f.d.102 vol.

I), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.07.2017 (f.d.104-105 vol. I),

procesul-verbal de cercetare la fața locului xxxxx, în cadrul căruia a fost depistat și

ridicat telefonul de model „General mobile” (f.d.106-109 vol. I), procesul-verbal

nr.3060 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului,

stării de ebrietate și naturii ei din 12.07.2017 (f.d.141-142 vol. I), certificatul

nr.794 din 17.07.2017 precum că Brașoveanu Vitalie la evidența medicului

narcolog nu se află (f.d.144 vol. I), caracteristica pe numele lui Brașoveanu Vitalie

din 17.07.2017 (f.d.145 vol. I), concluzii medicale din 24.07.2017 precum că

Brașoveanu Vitalie la evidența medicului psihiatru nu se află (f.d.146 vol. I),

revindecarea pe numele lui Brașoveanu Vitalie prin care se atestă faptul că ultimul

este anterior judecat (f.d.148-149 vol. I), sentința de încetare a procesului penal din

04.07.2007 în privința lui Brașoveanu Vitalie (f.d.155 vol. I), sentința din

20.05.2015 și decizia Curții de Apel Bălți din 29.06.2016 de condamnare a lui

Brașoveanu Vitalie (f.d.156-165 vol. I), sentința de încetare a procesului penal din

31.10.2016 în privința lui Brașoveanu Vitalie (f.d.166-167 vol. I), sentința din

17.11.2016 de condamnare a lui Brașoveanu Vitalie (f.d.168-169 vol. I), sentința

din 19.04.2011 de condamnare a lui Brașoveanu Vitalie, plângerea din 01.04.2017

depusă de Baranov Serghei (f.d.8 vol. II), procesul-verbal de ridicare din

21.04.2017 (f.d.25 vol. II), raportul de expertiză nr.34/12/l-R-4128 din 27.07.2017.

Partea vătămată Cubreac Angela la urmărirea penală, a dat declarații

amănunțite, confirmând că Brașoveanu Vitalie la 13 iulie 2017 la ora 11:30 în

xxxxx fiind în stare de ebrietate a stropit-o cu benzină pe haine și corp, iar când ea

fugea, acesta alerga din urma ei și striga că-i dă foc și o omoară, însă când a ieșit

din ogradă, acesta a fost oprit de vecinul Victor, care a telefonat la poliție. De

asemenea aceasta a mai confirmat aplicarea de către Brașoveanu Vitalie a violenței

fizice și psihice până la aceste evenimente.

Instanța de apel a indicat că, nu are temei de a se îndoi în veridicitatea

declarațiilor părții vătămate Cubreac Angela, deoarece aceasta a fost audiată cu

preîntâmpinarea de răspunderea penală pe art.art.311, 312 Cod penal, iar

declarațiile ei coroborează cu alte probe administrate, inculpatul fiind prezent la

judecarea cauzei în fond.

Prin declarațiile de la urmărirea penală, declarații care au fost cercetate în

ședința de judecată a instanței de apel, martorii Vacarciuc Victor și Vacarciuc

Raisa au confirmat faptele expuse de partea vătămată.

Prin raportul de expertiză nr.556 din 14.07.2017 este stabilit, că la

examinarea medico-legală a lui Cubreac Angela sau depistat două echimoze la

6

brațul drept, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent

dur, cu suprafața limitată în acțiune, cu aproximativ 7-10 zile până la examinare și

se califică ca vătămare neînsemnată.

Prin raportul de expertiză nr.34/12/l-R-4128 din 27.07.2017 este stabilit, că

lichidul de culoare galbenă (0,92 litri) prezentă la examinare într-o butelie de 6,0

litri, ridicat la 13.03.2017 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în gospodăria

lui Cubreac Angela, reprezintă produs petrolier de tipul benzină, care face parte din

categoria substanțelor ușor inflamabile. Pe tricoul de culoare roșie și sorții, ridicați

la 13.07.2017 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în gospodăria lui

Cubreac Angela, s-au depistat urme ale produsului petrolier de tipul benzinei.

Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul Brașoveanu Vitalie nu a

recunoscut vina pe acest capăt de acuzare, vinovăția acestuia se confirmă prin

probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în prima instanță și

suplimentar în instanța de apel.

Cât privesc capetele de învinuire pe furt, Brașoveanu Vitalie le recunoaște

pe deplin, acestea confirmându-se și prin declarațiile părților vătămate, martorilor

și actele de procedură.

Probele care au fost administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în

cadru ședinței de judecată, suplimentar în instanța de apel, corespund criteriilor de

admisibilitate, acestea fiind în corespundere cu prevederile art.art.93-101 Cod de

procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între

ele, reflectând realitatea obiectivă pe caz.

4.3. La capitolul individualizării pedepsei penale, cu trimitere la prevederile

art.art.2, 7, 61, 75, 76-77, 78 Cod penal, instanța de apel a notat că, în cazul dat

urmează a fi aplicată pedeapsa închisorii, cu executare reală în sensul solicitat de

procuror, ținând cont de gravitatea infracțiunilor comise (infracțiuni mai puțin

grave și excepțional de grave), motivul și scopul acestora (dorința de a-și mări

patrimoniul pe seama părții vătămate și scopul cupidant, scop de impunere a

voinței și control personal, scopul de omor), de personalitatea celui vinovat

(prezența anterioarelor condamnări penale, lipsa evidenței la medicii narcolog și

psihiatru), de prezența circumstanțelor atenuante (căința sinceră pe capetele de

furt), nerecunoașterea vinei pe tentativa de omor, de prezența circumstanțelor

agravante (săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță

pentru cauză și săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate) și celelalte împrejurări

individuale ale cazului.

Fiind anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți din 17.11.2016, cu

suspendarea pedepsei pe un termen de probă, Brașoveanu Vitalie nu și-a făcut

concluziile necesare și din nou a comis infracțiuni.

Din acest motiv, scopurile pedepsei prevăzute la art.61 Cod penal, de

restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane vor fi atinse doar prin stabilirea pedepsei închisorii cu executare reală.

4.4. În continuare, instanța de apel a indicat că, recalificarea acțiunilor

inculpatului Brașoveanu Vitalie la art.155 Cod penal nu corespunde

circumstanțelor faptice și prevederilor legale, or, în cadrul examinării cauzei

7

penale s-a stabilit cu certitudine faptul, că inculpatul Brașoveanu Vitalie a stropit-o

cu benzină peste haine și corp pe partea vătămată Cubreac Angela, iar când

aceasta a început să fugă din gospodărie, alerga din urma ei cu chibritele, striga că

îi dă foc și că o să o omoare, dar acțiunile lui au fost întrerupte de vecinul

Vacarciuc Victor.

Aceste circumstanțe au fost confirmate partea vătămată Cubreac Angela,

martorul vizat Vacarciuc Victor, alți martori, rapoartele de expertiză, cercetarea la

fața locului, ridicarea cutiei de chibrite, copia scrisorii.

Circumstanțele date, fiind raportate la prevederile legale, în opinia instanței

de apel, indică la prezența indicilor componenței de infracțiune prevăzuți la

art.art.27, 145 alin.(2) lit.e1) Cod penal, dar nu la art.155 Cod penal, după cum a

stabilit prima instanță.

4.5. Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a

considerat această solicitare a procurorului neargumentată, prima instanță corect

trecând în contul statului cheltuielile judiciare.

Din materialele cauzei, sentință și apel rezultă că, cheltuielile în sumă de

2 228 lei (raportul de expertiză nr.34/12/l-R-4128 din 27.07.2017 în sumă de 2 100

lei și raportul de expertiză judiciară nr.556 din 14.07.2017 în sumă de 128 lei) țin

de efectuarea expertizei judiciare.

Astfel, expertiza judiciară este o probă, care de rând cu celelalte probe

acumulate pe parcursul urmăririi penale de către partea acuzării, au menirea a

demonstra în instanță vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile

imputate acestuia.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat obligația pozitivă a statului de

a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării

făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul

statului - în cazul dat a cheltuielilor în sumă de 2 228 lei pentru efectuarea

expertizei judiciare.

În speță, autorul apelului, a făcut o interpretare extensivă a dispozițiilor

art.227 Cod de procedură penală, care expres stabilește din ce sunt constituite

cheltuielile judiciare și în special pct.4) alin.(2) al respectivului articol cert

stabilește, că în cazul efectuării unei expertize pot fi atribuite la cheltuieli judiciare,

doar sumele cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau

nimicite în procesul de efectuare a expertizei și nicidecum însăși cheltuielile

suportate integral pentru efectuarea unei expertize când aceasta au statutul de probă

în procesul penal.

În această ordine de idei, instanța de apel a mai reținut că, argumentele

invocate de către apelant în susținerea solicitării de încasare a cheltuielilor

judiciare sunt neîntemeiate, deoarece dispozițiile art.143 alin.(1) Cod de procedură

penală, prevăd că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru

constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul

când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art.143 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală).

Tot aici, instanța de apel a considerat necesar de a face trimitere la

prevederile alin.(3) art.227 Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile

judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

8

modalitate.

Drept urmare celor invocate, în cazurile când expertiza a fost dispusă de

către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului, după cum

pledează procurorul.

4.6. Instanța de apel a respins apelurile inculpatului și avocatului, deoarece

în apelul său avocatul nu a indicat nici un motiv, nici de fapt și nici de drept, acest

apel fiind absolut declarativ, iar circumstanțele indicate de inculpat referitor la

faptul, că tatăl său are vârsta de 85 ani, este bolnav și are nevoie de ajutor medical,

că are o fiică minoră de 3 ani, iar mama i-a decedat și se află în grija lui, că el este

invalid din copilărie și că a făcut o greșeală, pentru care îi este rușine, sunt date

complementare referitor la personalitatea inculpatului, fiind luate în considerație la

stabilirea limitelor de pedeapsă.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile

adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a

inculpatului pe capătul de învinuire în baza art.art.27, 145 Cod penal.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel a făcut concluzii pe

cauză, care însă vorbesc despre atitudine formală, ignorarea faptelor evidente și

pronunțarea neîntemeiată a unei sentințe de condamnare, în spatele căreia se află

destinul unui om, și nu doar însuși a lui Brașoveanu Vitali dar și a părinților săi

bătrâni și bolnavi.

Indică recurentul că, inculpatul nu este de acord cu referire la argumentul de

bază al instanței pentru pronunțarea unei sentințe aspre de condamnare că, nu a

recunoscut vina în baza art.art.27,145 Cod penal, or, astfel, instanța îl învinuiește

pe inculpat de faptul că nu dorește să recunoască ceea ce nu a comis, despre ce el a

comunicat în primele declarații la organul de urmărire penală, contrar principiului

prezumției nevinovăției și dreptului omului la un proces echitabil și înfăptuirea

actului de justiție.

În susținerea acestor concluzii, avocatul a făcut referire la practica CtEDO în

cauza Prince Hans-Adam II de Liechttenstei c. Allemagne din 12.07.2001.

Astfel, consideră că prin decizia instanței de apel și sentința primei instanțe

lui Brașoveanu Vitalie i-a fost aplicată ilegal pedeapsa de 17 ani închisoare.

5.1. Inculpatul Brașoveanu Vitalie a depus recurs prin care a solicitat

examinarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri echitabile și stabilirea unei pedepse

mai blânde.

În motivarea recursului a invocat că, nu a săvârșit infracțiunea prevăzute de

art.art.27, 145 Cod penal, deoarece nu a avut intenția de a o incendia pe partea

vătămată, a vrut să o stropească cu apă, însă a încurcat buteliile, care se aflau

alături. Nu a alergat din urma părții vătămate cu cutia de chibrituri în mână și nu

cunoaște din ce motive partea vătămată și martorul au dat declarații care nu

corespund adevărului.

Mai mult, partea vătămată a decedat la spital, după două luni de la petrecerea

incidentului, din alte motive care nu au legătură cu cele petrecute, însă instanțele

de fond nu au luat în considerație acest fapt.

9

Instanțele de judecată nu au examinat certificatele de deces ale părții

vătămate Cubreac Angela și martorului Vacarciuc Victor, iar martorii auditați au

dat declarațiile din cele auzite, care în același timp se află în relații de ostilitate cu

inculpatul.

La fel, inculpatul a indicat că, tatăl său are vârsta de 86 ani, este bolnav și

are nevoie de ajutor medical, că are o fiică minoră de 3 ani pe care o crește singur,

deoarece mama acesteia a decedat, că el este invalid din copilărie.

Ulterior, inculpatul a depus un recurs suplimentar, în care a invocat că

recunoaște pe deplin vina în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.2011

alin.(1) lit. b), 155, 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru ce se căiește sincer, în

susținerea acestuia indicând motive similare celui depus anterior.

expus pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale, deoarece instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei și corect a încadrat acțiunile făptașului în baza art.art.27, 145

alin.(2) lit. e1) Cod penal.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile, din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că

titularii invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanța de apel nu a

intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit,

eronat dispunând condamnarea lui Brașoveanu Vitalie în baza art.art.27, 145

alin.(2) lit. e1) Cod penal.

Însă, verificând alegațiile recurenților, în raport cu actele cauzei, Colegiul

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de

respingere a apelurilor părții apărării și admiterii apelului procurorului, cu

pronunțarea unei noi hotărâri a respectat prevederile legale, adoptând o soluție

corectă și întemeiată.

Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, în

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în

10

conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța

de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a

respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent

prezența în acțiunile lui Brașoveanu Vitalie a elementelor infracțiunii prevăzute la

art.art.145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, și constatarea juridică a corespunderii exacte

între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele

componențelor de prevăzute de art.art.145 alin.(2) lit. e1) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și

reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România

din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct.5. și 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate și pe critica modului

în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de

procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o

nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea

este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură

penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită

de orice temei legal.

Colegiul penal respinge ca fiind declarativ argumentul avocatului că,

inculpatul nu este de acord cu referire la argumentul de bază al instanței pentru

pronunțarea unei sentințe aspre de condamnare că, nu a recunoscut vina în baza

art.art.27,145 Cod penal, or, astfel, instanța îl învinuiește pe inculpat de faptul că

nu dorește să recunoască ceea ce nu a comis, despre ce el a comunicat în primele

declarații la organul de urmărire penală, contrar principiului prezumției

nevinovăției și dreptului omului la un proces echitabil și înfăptuirea actului de

justiție, deoarece instanța de apel în decizia sa a indicat că, ,,… Inculpatul

Brașoveanu Vitalie n-a recunoscut vina în tentativa de omor, dar a acceptat să dea

declarații și a dat declarații reieșind din poziția sa, formându-și linia de apărare.

Darea declarațiilor și alegerea linii sale individuale de apărare este un drept al

11

inculpatului prevăzut la art.17 și 21 Cod de procedură penală.

Nerecunoașterea vinei în tentativa de omor de către inculpatul Brașoveanu

Vitalie se apreciază ca libertate de mărturisire împotriva sa, consfințită la art.21

Cod de procedură penală, ea nu echivalează cu achitarea inculpatului, în cursul

judecării cauzei fiind prezentate probe care dovedesc cu certitudine vinovăția lui

în comiterea infracțiunii ce i se impută.

Deși inculpatul Brașoveanu Vitalie n-a recunoscut vina pe acest capăt de

acuzare, vinovăția acestuia se confirmă prin probele administrate de organul de

urmărire penală, cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel

care au fost menționate mai sus...”.

La fel, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele inculpatului

precum că, partea vătămată a decedat la spital, după două luni de la petrecerea

incidentului, din alte motive care nu au legătură cu cele petrecute, însă instanțele

de fond nu au luat în considerație acest fapt, deoarece inculpatului nu i-a fost

incriminată infracțiunea de omor dar tentativa de omor a părții vătămate.

În continuare, Colegiul penal reține că, la capitolul individualizării pedepsei

penale, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.2, 7, 61, 75,

76-77, 84 alin.(1), 85 alin.(1) Cod penal, stabilit inculpatului o pedeapsă echitabilă

în raport cu faptele săvârșite.

Mai mult, instanța de apel a stabilit că, Brașoveanu Vitalie prin sentința

Judecătoriei Bălți din 17.11.2016 a fost condamnat la pedeapsă cu stabilirea unui

termen de probă, însă n-a făcut concluziile necesare și din nou a comis infracțiuni.

În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate în recursuri

în acest sens, or, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și

restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite,

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane. O pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de

către făptuitor și alte persoane.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile

art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de

casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cojocar

Rodica în numele inculpatului și de către inculpatul Brașoveanu Vitalie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în cauza

penală în privința lui Brașoveanu Vitalie xxxxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

12

Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

13