1ra-1768/2020 — art. 191 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-1768/2020 — art. 191 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1768/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în comun

de inculpatul Iuri Gurali și de avocatul Constantin Lazari, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2020, în

cauza penală privindu-l pe

GURALI Iuri XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.04.2017 – 25.03.2019;

Instanța de apel: 19.02.2020 – 03.06.2020;

Instanța de recurs: 06.08.2020 – 07.10.2020.

.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

Gurali Iuri a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d)

Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legale de

administrare a bunurilor pe un termen de 4 ani.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită inculpatului Gurali

Iuri a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

De la Gurali Iuri s-a încasat în beneficiul SRL „Arama R” suma de 53 208,77

lei, cu titlu de prejudiciu material, în rest acțiunea civilă a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor prejudiciabile, dorind și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, în timp ce a fost angajat la S.R.L. „Arama R”, în baza contractului de

muncă nr. 153 din 01.03.2013, în calitate de agent de comerț, având încheiat

1

contract cu privire la răspunderea materială individuală deplină nr. 83 din

01.03.2013, în perioada de timp de la 30 aprilie 2013 până la 05 iulie 2016 a

urmărit scopul de profit și intenția directă de a însuși ilegal bunurile altei

persoane, încredințate în administrarea sa.

Astfel, fiind în serviciu la sediul societății, din str. Columna nr. 170, mun.

Chișinău, în timpul zilei de muncă, intenționat, prin fraudare la primirea și

înregistrarea comenzilor, a primit de la clienți mijloace bănești, și anume, în

perioada anului 2013, în sumă de 11 759,66 lei, în perioada anului 2014 în sumă

de 12 112 lei, în perioada anului 2015, în sumă de 18 039,87 lei, și în perioada

anului 2016, în sumă de 11 297,24 lei, mijloace bănești care nu le-a depus în

contabilitatea întreprinderii, pentru a fi reflectate în evidența contabilă la

venituri.

Prin urmare, a însușit ilicit mijloacele financiare nominalizate, prin ce a

cauzat părții vătămate S.R.L. „Arama R”, o daună în proporții considerabile, în

sumă totală de 53 208, 77 lei.

Acțiunile lui Gurali Iuri au fost încadrate în baza art. 191 alin. (2) lit. c) și

d) Cod penal ca delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor

altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu folosirea

situației de serviciu și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Gurali Iuri și avocatul Lazari Constantin, care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gurali Iuri

sa fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a argumentat că:

- atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, Gurali Iuri a

făcut referire la directorul întreprinderii și la cel de-al doilea partener - agent de

comerț, cu care el activa împreună, dar aceste persoane așa și nu au depus mărturii

la faza de urmărire penală și nici în instanța de judecată nu au fost audiate. În

schimb, atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, a fost audiat

juristul întreprinderii - Popovici Dorin (care doar recent, din 2015 s-a angajat și nu

cunoaște toată procedura de lucru real desfășurată la întreprindere), care doar a

descris situația, cum ar trebui să fie procedura, conform viziunii sale, dar el nu a

prezentat un careva Regulament intern al întreprinderii în acest sens, astfel de

declarații fiind date și de contabilul întreprinderii S.R.L. „Arama R” - Stici Valeria,

șeful secției „Piatră Artificială” a S.R.L. „Arama R” - Ilinca Andrei, care doar au

descris procedura de primire a comenzilor, îndeplinirea lor și formele de achitare a

lucrărilor, nimic mai mult;

- declarațiile martorilor Cebanu Alexandru, Televco Sergiu și Guțan Iurie,

confirmă doar faptul că aceștia au plasat comenzi de la SRL „Arama R” prin

intermediul inculpatului, că au primit comenzile plasate și că pretenții nu au;

2

- cu toate că acuzarea a pus la baza învinuirii actul de inspectare tematică la

„Arama R”, efectuat pe perioada 01.01.2013 - 31.01.2016, în care s-ar fi stabilit o

careva restanță, dar persoana, nemijlocit cointeresată, ce deținea funcția de

consultant- vânzări, a cărui activitate s-a verificat - Gurali Iurii (persoana cu care a

fost semnat Contractul privind răspunderea materială), nu a participat la efectuarea

controlului și Actul respectiv el nu l-a semnat, conținutul acestui Act lui nu-i este

cunoscut. Or, pentru a se expune asupra conținutului acestui Act, el urma să prezinte

propriile înscrisuri, să fie diferențiate comenzile lui, de cele ale colegului lui -

Serghei etc. drept, care nu i-a fost acordat de controlori (persoanele care au întocmit

actul respectiv), cu toate că, inițial, lui i s-a promis că îl vor invita la petrecerea

controlului, dar conducerea S.R.L. „Arama R” a fost împotriva participării lui la

control și i-au interzis accesul pe teritoriu;

- în Actul de control pus la baza învinuirii, controlorii au menționat, că în

conformitate cu prevederile art. 13 din Legea contabilității nr. 113-XIII din

27.04.2007, Administrația SRL „Arama R” urma să stabilească: totalitatea

politicilor și procedurilor pentru a asigura desfășurarea organizată și eficientă a

activității economice; procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune;

formularelor documentelor primare, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă

acestea nu satisfac necesitățile entității; regulilor circulației documentelor și

tehnologiei de prelucrare a informației contabile; să asigure întocmirea și

prezentarea oportună, completă și corectă a documentelor primare, privind

recepționarea și mișcarea comenzilor solicitate de beneficiari, cu reflectarea

ulterioară în registrele contabile conform regulilor stabilite de Ministerul Finanțelor;

să asigure elaborarea și respectarea politicilor contabile în conformitate cu cerințele

legii contabilității și ale SNC, însă potrivit conținutul Actului de inspectare

tematică, efectuat la S.R.L. „Arama R” se demonstrează: - lipsa unei administrări

eficiente la întreprindere, încălcarea regulilor de contabilitate, lipsa regulilor

circulației documentelor și tehnologiei de prelucrare a informației contabile care nu

au asigurat întocmirea și prezentarea oportună, completă și corectă a documentelor

primare, privind recepționarea și mișcarea comenzilor solicitate de beneficiari, cu

reflectarea ulterioară în registrele contabile;

- în instanța de judecată, acuzatorul de stat așa și nu a prezentat careva probe

pertinente, veridice, obiective și legale prin care s-ar demonstra vinovăția lui Gurali

Iuri în ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) și d)

Cod penal. Iar recunoașterea vinovăției (parțială) de către persoana învinuită de

săvârșirea infracțiunii poate fi pusă la baza învinuirii doar în măsura în care ea este

confirmată de fapte și circumstanțe ce rezultă din ansamblul probelor existente în

cauză;

- caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luând-se

în considerare valoarea, cantitatea si însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

3

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului;

- acuzatorul de stat nu a demonstrat că Gurali Iuri ar fi delapidat averea

străină, mai ales, în proporții considerabile, deci în instanță nu s-a demonstrat nici

elementul calificativ, prevăzut de lit. c) alin. (2) art. 191 Cod penal. S.R.L. „Arama

R”, este o întreprindere ce activează pe piața Republicii Moldova de mai mulți ani,

fiind un multimilionar bine cunoscut de toți agenții economici și de consumatori. Iar

presupusul prejudiciu material cauzat acestui agent economic, după cum se

menționează în Actul inspectării tematice efectuată la „Arama R” la 28.02.2017,

constituie 53 208.77 lei, care raportat la zecile/sutele de milioane de lei - profit ale

S.R.L. „Arama R”, nicidecum, nu se încadrează în categoria de „prejudiciu

considerabil”, iar instanța de judecată, nu s-a expus asupra acestui aspect;

- la faza de urmărire penală, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la interpret,

așa cum acesta nu cunoaște limba de stat, înțelegând doar unele propoziții simple, la

nivel de discuție, astfel, trebuia să ia cunoștință de materialele dosarului prin

interpret.

2020, apelul declarat a fost admis, inclusiv din oficiu, casată parțial sentința și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Gurali Iuri a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 191 alin. (2) lit.

d) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie suma

de 10 000 lei.

În rest, dispozițiile sentinței în partea ce se referă la soluționarea acțiunii civile,

a fost menținută.

4.1. Astfel, instanța de apel a constatat că, argumentele expuse de instanța de

fond și motivele din sentință referitor la recunoașterea vinovăției inculpatului

pentru a evita repetări inutile, instanța de apel le însușește.

Audiind participanții la proces și evaluând totalitatea de probe în ansamblu, sub

toate aspectele și în mod obiectiv, conform propriei convingeri, instanța de apel a

conchis că instanța de fond corect a ajuns la concluzia privind vinovăția

inculpatului Iuri Gurali în faptele incriminate, vinovăția inculpatului fiind dovedită

prin probele administrate și cercetate de instanța de fond.

Fiind audiat în ședința de judecată a instanței de apel, inculpatul Iuri Gurali a

declarat că recunoaște parțial vinovăția în fapta incriminată, și anume cauzarea

prejudiciului în mărime de 20 000 lei, solicitând pronunțarea unei sentințe de

achitare.

Instanța de apel a notat, că deși inculpatul Iuri Gurali, fiind audiat în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond, vina în comiterea infracțiunii incriminate nu

4

a recunoscut-o integral, vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele

prezentate de acuzare, și anume:

- declarațiile reprezentatului părții vătămate Dorin Popovici, că în atribuțiile

lui Gurali I. intra primirea comenzii de la clienți, efectuarea calculelor, înregistrarea

comenzii la companie și transmiterea acesteia în secția respectivă pentru executare.

Pe perioada activității lui Gurali I. la întreprindere, pe comenzile ultimului,

înregistrate în anul 2014, au început să fie înregistrate neajunsuri de achitări de

comenzi pe contul întreprinderii. În 2016 a fost efectuat un control amănunțit a

activității inculpatului cu implicarea angajaților secției depozitare și secției de

producere, în urma căruia a fost deconspirată schema de însușire de către acesta a

bunurilor companiei în sumă de aproximativ 150.000 lei, sumă obținută prin dubla

înregistrare a comenzii la întreprindere. Anexând pe fiecare comandă, atât comanda

înregistrată în baza de date a întreprinderii, cât și cea dată în lucru la secția de

producere, din care reieșea că în baza de date a întreprinderii, care era verificată și

de contabilitate era înregistrată pe o sumă, iar la producere și eliberare către client

suma era mult mai mare. Inculpatul a recunoscut parțial unele prejudicii aduse

întreprinderii, menționând că au fost cazuri de însușire a banilor, dar suma însușită

era una mai mică, fără a indica cu ce sumă este de acord. Pe tot parcursul activității

lui Gurali Iuri la întreprindere, a discutat cu acesta în limba de stat;

- declarațiile martorului Stici Valeria, care a declarat că în anii 2015-2016, pe

perioada de activitate a lui Gurali Iuri, s-a acumulat o datorie la contractele încheiate

de acesta. Nu cunoaște ca Gurali Iuri să fi transmis directorului careva bani, or în

acest caz contractul urma să fie închis în registru. De fiecare dată când primea banii

bătea bonul de casă indiferent dacă acesta era eliberat clientului sau nu;

- declarațiile martorului Ilinca Andrei, că în perioada anilor 2013 - 2016,

inculpatul activa în calitate de manager principal pe vânzări. Acesta efectua

comenzile în secția de producere în baza cărora ea se deplasa la client și efectua

măsurările. Ulterior, măsurările le remitea lui Iuri Gurali pentru a efectua calculele.

La solicitarea contabilului au ridicat arhiva pe lucrul efectuat, care a fost comparat

cu datele din contabilitate. În rezultatul controlului s-a depistat că unele lucrări nu

erau incluse la contabilitate sau era exclusă parțial efectuarea lucrării, deci nu toate

comenzile au fost achitate în contabilitate și nu corespundeau comenzilor;

- declarațiile martorului Chirița Adrian, că de fiecare dată când apela la

serviciile companiei S.R.L. „Arama R”, comunica cu Iuri Gurali. Lucrările erau

efectuate în baza bonului comenzii, în temeiul căruia se transmitea avansul. Ulterior,

era anunțat telefonic privitor la recepționarea lucrării și achitarea sumei integrale.

De cele mai multe ori se deplasa împreună cu clientul la S.R.L. ,,Arama R”, unde la

efectuarea comenzii, clientul achita avansul. Însă, au fost cazuri când clientul i-a

transmis banii pentru a efectua achitările necesare. Au fost cazuri când clientul

cunoaște suma necesară pentru achitare și achita fără eliberarea bonului. De

5

asemenea, au fost momente când se uita de bonuri, important era să fie achitat, iar

dacă clientul nu solicita bonul de plată, nici el la rândul său nu solicita eliberarea

acestuia de la S.R.L. „Arama R”. În majoritatea cazurilor pentru serviciile prestate

de S.R.L. „Arama R”, achita la casă, însă de două ori când persoanele de la casă se

aflau la prânz, a transmis banii lui Gurali Iuri, pentru a achita la casă. Gurali Iuri,

vorbea 30% în limba rusă;

- declarațiile martorului Cebanu Alexandru, care a declarat că Gurali Iurie

primea comenzile la întreprinderea S.R.L. „Arama R”, iar în cazul în care avea

nevoie de o comandă mai urgentă, Iurie îl ajuta. Din spusele inculpatului a înțeles că

comanda urgentă urma fi efectuată la o altă întreprindere. A transmis lui Iuri Gurali

suma de 1 236 lei, iar ultimul i-a rezolvat problema. Ulterior, după aproximativ

jumătate de an, a aflat de la poliție despre cauza dată, că este datorie pe numele său.

Din câte își amintește, comanda pe numele său a fost întocmită de Serghei, la

rugămintea lui Iuri;

- declarațiile martorului Sergiu Televca, că în anul 2016, s-a adresat la

compania S.R.L. „Arama R” pentru confecționarea mobilei de bucătărie. A achitat

avansul de 5000 lei, suma totală a lucrării fiind de aproximativ 600 euro. După

aproximativ o lună, Gurali Iuri a dispărut, iar după ce l-a mai telefonat acesta i-a

comunicat că poate să vină să ridice comanda. Respectiv s-a deplasat la depozit de

unde a ridicat comanda pentru care a achitat suma integrală, însă nu-și amintește

dacă a primit bon de plată. După aproximativ un an jumătate, a fost telefonat de la

IP Buiucani, care i-au explicat problema, ulterior a căutat bonul de plată a avansului

în sumă de 5000 lei pe care l-a prezentat colaboratorilor de poliție;

- declarațiile martorului Guțan Iurie, care a declarat că în primăvara anului

2016, s-a adresat la fabrica S.R.L. „Arama R”, referitor la un blat pentru baie. În

secția respectivă activa Iuri Gurali, cărui i-a achitat avansul, iar ulterior acesta a

venit la domiciliu împreună cu echipa și au instalat blatul, după care a transmis

restul sumei. Atât avansul cât și suma integrală a achitat-o lui Gurali I., însă bon de

casă nu a primit, decât doar actul de primire. Nu-și amintește cât a achitat pentru

avans, și nici suma integrală, însă presupune că aproximativ 240-250 euro. Gurali

Iuri, a discutat probabil în limba română;

- plângerea adresată Inspectoratului de Poliție Buiucani din 05.11.2016,

conform căreia directorul S.R.L. „Arama R”, Igor Aramă a solicitat organelor de

poliție de a trage la răspundere penală pe consultantul de vânzări Iuri Gurali care în

perioada anului 2015 până în 2016 prin fraudarea înregistrării comenzilor în care nu

indica o parte din servicii a însușit ilegal de la S.R.L. „Arama R” suma de 79 933,84

lei, cu schemă aproximativ identică acesta, continuu pe perioada anilor 2013-2015 a

însușit de la S.R.L. ”Arama R” bani în sumă de 47 229,74 lei. (vol. I, f.d.19-20);

- procesul-verbal de compensare nr. 1/2015 din 07.04.2015 și Acordul privind

compensarea datoriei din 07.04.2015, conform cărui Gurali I. și Caleaghin S. s-au

6

obligat contra semnătură ca până la data de 12.05.2015 să contacteze clienții ce nu

au transferat sumele de bani stabilite de anexa nr. l la procesul verbal nr. l/2015 în

vederea achitării datoriilor restante S.R.L. „Arama R” în caz contrar, sumele rămase

nerestituite vor fi încasate de la contul lui I. Gurali și S. Caleaghin (V-I, f.d. 21, 92,

103);

- procesul-verbal din 07.12.2016, potrivit căruia de la reprezentantul S.R.L.

„Arama R”, a fost ridicat copia contractului individual de muncă nr. 153, ordin nr.

32, conform căruia Gurali Iuri, a fost angajat la 01.03.2013, în calitate de agent

comerț, copia contractului de răspundere materială nr. 83 din 01.03.2013, încheiat

între S.R.L. „Arama R” și Gurali Iuri, (vol. I, f.d.123-130);

- actul inspectării tematice efectuate la S.R.L. „Arama R„ din 28.02.2017,

potrivit căruia, în urma efectuării inspectării tematice la S.R.L. „Arama R” în

perioada 01.01.2013 - 31.01.2016, s-a stabilit că în rezultatul primirii a 220 comenzi

de către consultantul de vânzări, Gurali Iuri, urmau a fi recepționate și reflectate în

evidenta contabilă venituri în valoare totală de 1 436 465,85 lei. Diferența dintre

comenzile primite și cele achitate și eliberate constituie 13- în valoare totală de 183

355,95 lei, plus valoarea restantă din livrările de bunuri de 7 087,59. Concomitent,

în evidența contabilă, la contul 523 „avansuri primite”, au fost înregistrate mijloace

financiare în sumă de 137 234,77 lei, inclusiv pe anii: 2013- 2 comenzi - 49 590,8

lei; anul 2014 - 2 comenzi - 13 720,0 lei; anul 2015 - 4 comenzi - 8 864,0 lei; anul

2016 - 5 comenzi - 65 059,97 lei. În baza documentelor prezentate și reflectate în

evidența contabilă inspectarea a constatat o diferență de mijloace financiare

nerecepționate în evidența contabilă de 53 208,77 lei. În actul de verificare din

30.12.2016, suma de 66 139,9 lei a fost stabilită de către Direcția juridică în baza

contractelor încheiate, atunci când inspectarea s-a efectuat în baza documentelor

prezentate și reflectate în evidența contabilă. Conform datelor evidenței contabile

este imposibil de constatat diferența dintre comenzile recepționate de către Gurali

Iuri și comenzile eliberate de către secția de producere, deoarece de către

administrația S.R.L. „ARAMA R” nu a fost efectuat controlul eliberări comenzilor

din depozit pentru toți agenții de vânzări, inclusiv și pentru Gurali Iuri. În evidența

contabilă casarea materialelor în secțiile de producere nu se duce separat pe

comenzile recepționate de către cei 7 agenți de vânzări, angajați ai S.R.L. „ARAMA

R”. Totodată, controlului au fost prezentate acte de primire predare a comenzilor

recepționate de către Iuri Gurali, care confirmă faptul ca comenzile recepționate de

la beneficiari au fost efectuate și livrate, iar agentul de vânzări Iurii Gurali nu a

prezentat în contabilitate mijloacele financiare obținute din livrări, pentru a fi

reflectate în evidența contabilă la venituri, în valoare de 53 208,77 lei. Inspectarea a

constatat că diferența obținută dintre comenzile recepționate și cele achitate în avans

de 53 208,77 lei, inclusiv valoare restantă din livrările de bunuri de 7087,59,

constituie indirect valoarea prejudiciului cauzat de către Iuri Gurali, S.R.L.

7

„ARAMA R” în perioada de activitate 2013-2016, care se confirmă prin actele de

primire-predare a mărfii semnată de beneficiar și predată de Iuri Gurali (vol. II, f.d.

3-7);

- documente financiare S.R.L. „Arama R” în baza cărora a fost efectuată

inspectarea tematică la „Arama R”, în perioada 01.01.2013 - 31.01.2016, care

confirmă la conturile corespunzătoare Gurali Iuri diferența de mijloace financiare

nerecepționate în evidența contabilă de în sumă de 53 208,77 lei ( vol. II, f.d.8-257);

În urma evaluării integrale a probelor, instanța de apel a conchis, că judecând

cauza penală, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Gurali Iuri în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Totodată, Colegiul penal a indicat, că acțiunile inculpatului Iuri Gurali au fost

încadrate de către instanța de fond în baza art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal ca

delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane,

încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018,

în vigoare din 17 august 2018, au fost operate mai multe modificări la Codul penal,

inclusiv acestea vizează norma de incriminare din această cauză, art. 191 Cod penal,

potrivit cărora, la art. 191 în dispoziția alin. (1), textul „însușirea ilegală a bunurilor

altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului„ se substituie cu textul

„însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau a altor persoane de

către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori

refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile”. Așa dar, la 26 iulie 2018,

a fost adoptată o nouă redacție a alin. (1) din art. 191 Cod penal și agravanta de la

alin. (2) al art. 191 inserată la lit. c): cu cauzarea de daune în proporții considerabile

se regăsește în componența alin. (1) din aceiași normă. În dispoziția alineatului (2),

litera c) nu fost exclusă, comparativ cu dispoziția alin. (2) art. 190 Cod penal, unde

litera c) a fost exclusă.

Astfel, rezultă că legislatorul a concretizat fapta și consecințele prejudiciabile

prin care se poate comite infracțiunea de delapidare a averii străine, adoptând un

concept mai detaliat, care aplicate la circumstanțele concrete din această cauză,

rezultă că, acțiunile infracționale comise de Iuri Gurali se subscriu și în continuare

infracțiunii de delapidare a averii străine, însă prejudicierea considerabilă a părții

vătămate deja nu mai este o variantă agravantă de comitere a acestei infracțiuni, ci

se încadrează în varianta-tip a infracțiunii de delapidare a averii străine, conform

noilor modificări, în alin. (1), ceea ce, în principiu, îi atenuează situația inculpatului

și îi permite instanței de apel, la această etapă a procedurilor să intervină în soluția

adoptată de către instanța de fond pe marginea acestei cauze, în temeiul art. 10 Cod

8

penal, încadrând astfel acțiunile inculpatului în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod

penal, cu excluderea agravantei lit. c).

Colegiul a reținut că, prin modificările legislative operate la art. 191 Cod penal,

nu s-au decriminalizat acțiunile inculpatului Iuri Gurali, legislatorul nu a schimbat

conceptul de delapidare a averii străine sau conținutul ei, ci ținând cont de

recomandările CEDO, recomandările naționale și internaționale, precum și de

Hotărârile Curții Constituționale a RM privitor la claritatea și previzibilitatea normei

penale, a înlocuit sintagmele prea generale, cu fapte prejudiciabile, metode și

mijloace de comitere a delapidării mai concrete, mai clare. Prin urmare, instanța de

apel a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Iuri Gurali urmează a fi încadrate

în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal în redacția Legii din 26.07.2018, în

vigoare din 17.08.2018 după indicii calificativi delapidarea averii străine, adică

însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului,

săvârșită cu folosirea situației de serviciu.

Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale,

Colegiul Penal a conchis că argumentele invocate de avocatul Constantin Lazari și

inculpatul Iuri Gurali nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze

penale, or în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe

pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția

inculpatului Iuri Gurali în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2), lit.

lit. d) Cod Penal.

Instanța de apel a statuat că declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa în

comiterea faptei penale incriminate se combat prin totalitatea de probe pertinente,

concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin

declarațiile părții vătămate și martorilor nominalizați supra și probele scrise

cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează

incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel o apreciază ca o metodă de

apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură

penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu pot fi calificate ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale.

Referitor la alegațiile avocatului Lazari Constantin și inculpatului Iuri Gurali

conform cărora fapta lui Gurali Iuri nu întrunește elementele infracțiunii, instanța de

apel a menționat că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”,

se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile

acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu

este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau

legătura cauzală dintre acestea).

9

Prin probele administrate, Colegiul Penal a stabilit cu certitudine că s-a stabilit

întrunirea tuturor elementelor infracțiunii incriminate inculpatului.

La caz, probele administrate în cadrul urmăririi penale, ulterior examinate și în

cadrul cercetării judecătorești, demonstrează pe deplin vinovăția lui Iuri Gurali în

delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane,

încredințate în administrarea sa. Or, însuși Gurali Iuri nu a negat faptul că în virtutea

funcției deținute la S.R.L. ”Arama R” primea comenzile de la clienți, efectua

calculele și măsurările după care le transmitea pentru executare secției de producere.

La fel, nu a negat că a primit de la clienți bani pentru lucrările executate, doar că

susține că toate sumele au fost transmise fie în contabilitate, fie nemijlocit

directorului Companiei. Astfel bunurile s-au aflat efectiv, în condițiile legii, în

gestiunea și administrarea făptuitorului, încredințarea acestor a avut loc în baza

relațiilor contractuale de muncă încheiate, inclusiv ce țin de răspunderea materială

deplină a inculpatului, fiind constatate ca neajuns la societate, în urma cărora părții

vătămate i s-a cauzat prejudiciu material în sumă de 53 208,77 lei.

Cu referire la alegația apărării precum că, actul inspectării tematice la S.R.L.

„Arama R” nu poate fi pus la baza sentinței de condamnare din motiv că Gurali Iuri

nu a participat la efectuarea controlului și nu a avut posibilitatea de a se expune

asupra lui, instanța de apel a reținut că inspecția financiară a fost inițiată la data de

24.02.2017 și a fost finalizată la data de 28.02.2017, iar la 26.04.2017 învinuitului

Gurali Iuri și apărătorului acestuia Lazari Constantin le-au fost prezentate

materialele de urmărire penală cusute în dosar în trei volume, iar din conținutul

proceselor-verbale de informare despre terminarea urmăririi penale și de prezentare

a materialelor de urmărire penală rezultă că partea apărării nu a avut careva cereri

sau demersuri, precum nu au avut nici obiecții vis-a-vis de Actul inspectării tematice

efectuată la S.R.L. „Arama R” (vol. III, f.d. 28-31).

Pe cale de consecință, alegațiile apărării precum că lui Gurali Iuri nu i-a fost

prezentat Actul menționat, nu i s-a oferit șansa de a face cunoștință cu acesta, de a

prezenta notițele sale și de a se expune în contradictoriu concluziilor expuse nu

corespund circumstanțelor constatate. La fel, nici în instanța de judecată partea

apărării nu a adus nici un argument plauzibil care ar convinge instanța că rezultatele

inspecției și constatările făcute ar fi fost altele în cazul participării lui Gurali Iuri la

inspectare.

Cu referire la argumentul apărării, precum că S.R.L. „Arama R” activează pe

piața Republicii Moldova de mai mulți ani, fiind un multimilionar bine cunoscut de

toți agenții economici și de consumator, iar presupusul prejudiciu de 53 208,77 lei,

raportat la zecile/sutele de milioane de lei profit ale Societății nu se încadrează în

categoria de „prejudiciu considerabil” instanța de apel a notat că, potrivit

prevederilor art. 126 Cod Penal, caracterul considerabil al prejudiciului se determină

nu doar reieșind din starea materială a victimei sau veniturile acesteia, ci și din

10

valoarea și cantitatea bunurilor. Or, inculpatul a săvârșit faptele prejudiciabile în

perioada aprilie 2013 – iulie 2016.

Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 951 din 20.12.2012 salariul

mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013 a fost stabilit în mărime de

3850 lei. În 2014 salariul mediu lunar pe economie a fost stabilit în mărime de 4255

lei. Astfel în anul 2013 prejudiciul era considerat ca cauzat în proporții mari în cazul

în care valoarea pagubei ar fi constituit 77 000 lei, iar în 2014 – 85 100 lei.

Respectiv, indiferent de valoarea activelor unui agent economic, de rulajul bancar,

de profitul obținut, cauzarea unei pagube în valoare de 77 000 lei ar fi fost apreciată

ca o pagubă în proporții mari. La caz, valoarea prejudiciului cauzat de către Gurali

Iuri părții vătămate S.R.L. „Arama R” constituie 53 208,77 lei, care urmează a fi

apreciată ca o daună considerabilă. Acest fapt rezultă și din plângerea depusă de

directorul S.R.L. „Arama R” împotriva lui Iuri Gurali în care se menționează că

ultimul prin acțiunile sale a cauzat Societății menționate o daună considerabilă.

Privitor la alegația apărării precum că, vinovăția inculpatului nu a fost probată

prin probe suficiente și pertinente, că condamnatul ar fi comis infracțiunea

incriminată. Instanța de apel a menționat că, probele administrate pe cauză în

acuzare, cercetate în ședința instanței de fond, precum și verificate suplimentar în

ședința instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură

penală, fiind pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei

sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii stabilite de instanța de apel.

Cu referire la afirmațiile apărării precum că în cursul urmăririi penale și în

instanța de judecată lui Gurali Iuri i-a fost încălcat dreptul la interpret, el fiind

vorbitor de limba rusă, instanța de apel a reținut că, în ședințele de judecată în

instanța de fond Iuri Gurali a fost asistat de interpret. La fel, acestuia i-a fost

înmânată o copie a sentinței tradusă în limba rusă.

Cât privește lipsa interpretului la etapa urmăririi penale, Colegiul Penal a

constatat că fiind audiat în calitate de bănuit, Iuri Gurali a scris personal declarațiile

sale în limba rusă, fapt ce denotă că acesta cunoștea în ce este bănuit. La fel,

Colegiul Penal atestă că lui Iuri Gurali i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de

punere sub învinuire și a fost audiat în calitate de învinuit în lipsa interpretului. Din

actele procesuale menționate nu rezultă însă că Gurali Iuri sau apărătorul acestuia

Constantin Lazari ar fi solicitat prezența unui interpret la efectuarea acțiunilor

respective.

De asemenea din materialele cauzei nu rezultă că Gurali Iuri sau apărătorul

acestuia ar fi solicitat procurorului traducerea rechizitoriului în limba rusă, iar

încălcarea dreptului la interpret a fost invocată de apărare doar în cererea de apel.

Cu privire la individualizarea pedepsei, Colegiul Penal a constatat că la

stabilirea pedepsei cu închisoarea în privința inculpatului, instanța de fond a aplicat

11

în mod eronat normele de drept penal, deoarece s-a considerat, că în privința lui

Gurali Iuri poate fi atins scopul legii penale, doar prin stabilirea unei pedepse în

formă de închisoare, soluție apreciată drept una prematură.

În sensul vizat, instanța de apel a conchis că pedeapsa aplicată de instanța de

fond, este una prea aspră în raport cu circumstanțele cauzei și personalitatea

inculpatului, nefiind nici motivată soluția justificat. Or, la caz, instanța de apel a

ținut cont de personalitatea inculpatului și anume faptul că, acesta nu are

antecedente penale, a comis o infracțiune din categoria infracțiunilor grave, a

recunoscut parțial vina incriminată, nu se află la evidența medicului narcolog sau

psihiatru, se caracterizează satisfăcător, astfel, în acest sens, concluzionând că

scopul pedepsei penale va fi atins prin aplicarea inculpatului Gurali Iuri a unei

pedepse în formă de amendă.

Cu referire la soluționarea acțiunii civile, instanța de apel a reținut că

prejudiciul material cauzat SRL „Arama R” în sumă de 52 208,77 lei a fost

confirmat, menținând soluția în această parte.

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au contestat cu recurs comun decizia,

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatul Gurali Iuri să fie achitat, pe motiv că nu au fost prezentate probe

suficiente, veridice, obiective și legal obținute, probele prezentate de acuzare,

urmând a fi declarate nule, deoarece contravin principiilor de bază ale procedurii

penale.

În motivarea recursului invocă următoarele:

- atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, Gurali Iuri a

făcut referire la directorul întreprinderii și la cel de-al doilea partener - agent de

comerț, cu care el activa împreună, dar aceste persoane așa și nu au depus mărturii

la faza de urmărire penală și nici în instanța de judecată nu au fost audiate. În

schimb, atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, a fost audiat

juristul întreprinderii - Popovici Dorin (care doar recent, din 2015 s-a angajat și nu

cunoaște toată procedura de lucru real desfășurată la întreprindere), care doar a

descris situația, cum ar trebui să fie procedura, conform viziunii sale, dar el nu a

prezentat un careva Regulament intern al întreprinderii în acest sens, astfel de

declarații fiind date și de contabilului întreprinderii S.R.L. „Arama R” - Stici

Valeria, șeful secției ’’Piatră Artificială” a S.R.L. ’’Arama R” - Ilinca Andrei, care

doar au descris procedura de primire a comenzilor, îndeplinirea lor și formele de

achitare a lucrărilor, nimic mai mult;

- declarațiile martorilor Cebanu Alexandru, Televco Sergiu și Guțan Iurie,

confirmă doar faptul că aceștia au plasat comenzi de la SRL „Arama R” prin

intermediul inculpatului, că au primit comenzile plasate și că pretenții nu au;

- cu toate că acuzarea a pus la baza învinuirii actul de inspectare tematică la

12

„Arama R”, efectuat pe perioada 01.01.2013 - 31.01.2016, în care s-ar fi stabilit o

careva restanță, dar persoana, nemijlocit cointeresată, ce deținea funcția de

consultant- vânzări, a cărui activitate s-a verificat - Gurali Iuri (persoana cu care a

fost semnat Contractul privind răspunderea materială), nu a participat la efectuarea

controlului și Actul respectiv el nu l-a semnat, conținutul acestui Act lui nu-i este

cunoscut. Or, pentru a se expune asupra conținutului acestui Act, el urma să prezinte

propriile înscrisuri, să fie diferențiate comenzile lui, de cele ale colegului lui -

Serghei etc. drept, care nu i-a fost acordat de controlori (persoanele care au întocmit

actul respectiv), cu toate că, inițial, lui i s-a promis că îl vor invita la petrecerea

controlului, dar conducerea S.R.L. „Arama R” a fost împotriva participării lui la

control și i-au interzis accesul pe teritoriu;

- în Actul de control pus la baza învinuirii, controlorii au menționat, că în

conformitate cu prevederile art. 13 din Legea contabilității nr. 113-XIII din

27.04.2007, Administrația SRL „Arama R” urma să stabilească: totalitatea

politicilor și procedurilor pentru a asigura desfășurarea organizată și eficientă a

activității economice; procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune;

formularelor documentelor primare, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă

acestea nu satisfac necesitățile entității; regulilor circulației documentelor și

tehnologiei de prelucrare a informației contabile; să asigure întocmirea și

prezentarea oportună, completă și corectă a documentelor primare, privind

recepționarea și mișcarea comenzilor solicitate de beneficiari, cu reflectarea

ulterioară în registrele contabile conform regulilor stabilite de Ministerul Finanțelor;

să asigure elaborarea și respectarea politicilor contabile în conformitate cu cerințele

legii contabilității și ale SNC, însă potrivit conținutul Actului de inspectare

tematică, efectuat la S.R.L. „Arama R” se demonstrează: - lipsa unei administrări

eficiente la întreprindere, încălcarea regulilor de contabilitate, lipsa regulilor

circulației documentelor și tehnologiei de prelucrare a informației contabile care nu

au asigurat întocmirea și prezentarea oportună, completă și corectă a documentelor

primare, privind recepționarea și mișcarea comenzilor solicitate de beneficiari, cu

reflectarea ulterioară în registrele contabile;

- în instanța de judecată, acuzatorul de stat nu a prezentat probe pertinente,

veridice, obiective și legale prin care s-ar demonstra vinovăția lui Gurali Iuri în ce

privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal.

Iar recunoașterea vinovăției (parțială) de către persoana învinuită de săvârșirea

infracțiunii poate fi pusă la baza învinuirii doar în măsura în care ea este confirmată

de fapte și circumstanțe ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză;

- caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luând-se

în considerare valoarea, cantitatea si însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

13

drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului;

- acuzatorul de stat nu a demonstrat că Gurali Iurii ar fi delapidat averea

străină, mai ales, în proporții considerabile, deci în instanță nu s-a demonstrat nici

elementul calificativ, prevăzut de lit. c) a alin. (2) art. 191 Cod penal. S.R.L.

„Arama R”, este o întreprindere ce activează pe piața Republicii Moldova de mai

mulți ani, fiind un multimilionar bine cunoscut de toți agenții economici și de

consumatori. Iar presupusul prejudiciu material cauzat acestui agent economic, după

cum se menționează în Actul inspectării tematice efectuată la ’’Arama R” la

28.02.2017, constituie 53 208.77 lei, care raportat la zecile/sutele de milioane de lei

- profit ale S.R.L. „Arama R”, nicidecum, nu se încadrează în categoria de

„prejudiciu considerabil”, iar instanța de judecată, nu s-a expus asupra acestui

aspect;

- la faza de urmărire penală inculpatului i-a fost încălcat dreptul la interpret,

așa cum acesta nu cunoaște limba de stat, înțelegând doar unele propoziții simple, la

nivel de discuție, astfel, trebuia să ia cunoștință de materialele dosarului prin

interpret și pe cale de consecință, toate acțiunile întreprinse la această etapă în lipsa

interpretului, urmează a fi declarate nule în temeiul art. 251 alin. (2) Cod de

procedură penală.

5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință prin care

solicită respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia,

pentru considerentele ce urmează.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

urmează a se reține că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de recurent.

Din conținutul recursului ordinar declarat în comun de avocatul Constantin

Lazari și inculpatul Gurali I. se constată că aceștia, invocând temeiurile de casare

prevăzute de pct. 6), 8) și 12) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală,

pledează pentru casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de

către aceiași instanță, în alt complet de judecată, din motiv că motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele

14

infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând materialele dosarului în raport cu criticele punctate de recurent în

cererea de recurs, Colegiul penal conchide asupra netemeiniciei acestora, întrucât la

judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere parțială a sentinței, prin

excluderea agravantei de la lit. c) alin. (2) art. 191 Cod penal, recunoscându-l astfel,

pe Gurali Iuri vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d)

Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, ce constituie suma de 10 000 lei.

În opinia Colegiului penal, soluția instanței de apel expusă supra este

argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept constatate în

speță, iar careva temeiuri de a interveni în aceasta nu s-au stabilit.

În continuare, Colegiul menționează că, invocând eroarea de drept prevăzută

de pct. 6), apărătorul semnalează despre faptul că motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, cu toate acestea dânsul nu relevă

expres asupra erorii de fapt, care a afectat soluția instanței și nici asupra motivelor

care contrazic dispozitivul hotărârii recurate. În atare situație, Colegiul consideră

nefondate aceste alegații reiterând că, invocarea unor pretinse erori admise la etapa

judecării cauzei de către instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare

corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor

cauzei cărora sunt subsecvente, ceea ce în cazul dat nu s-a realizat.

Or, verificând decizia recurată, se constată că, aceasta cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, că motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii

și că nu au fost admise erori de fapt, care au afectat soluția instanței, iar argumentele

pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

Analizând textul cererii de apel în paralel cu cel din recursul ordinar declarat,

se observă că, recurenții critică aceleași chestiuni factologice (pct. 3. - 5. din

decizie).

Deși recurentul insistă asupra faptului că instanțele nu s-ar fi pronunțat prin

răspunsuri detaliate la toate alegațiile sale din cererea de apel și nu ar fi dat o

apreciere cuvenită probelor administrate, Colegiul Penal reține fără rezerve că, în

decizia recurată se conțin argumentele de rigoare care au condiționat respingerea în

parte a apelului, ca nefondat (pct. 4.1. din Decizie).

În același context, se reiterează că, în jurisprudența constantă a Curții Europene

pentru Drepturile Omului, cu fiecare ocazie posibilă se reamintește că echitatea unei

proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia, iar o hotărâre motivată, în

sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să

conțină motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la

15

adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport

cu actele cauzei.

Respectiv, Colegiul nu va reține argumentele recurentului precum că instanța

de apel nu ar fi respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă

instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, întrucât motivarea

hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu

presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât

sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale de

condamnare, adică așa cum s-a procedat în cauza de față. Fiind investită cu o

situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a

expus circumstanțele speței reținute în cauză și a concluzionat corect că urmează a fi

condamnat inculpatul Gurali I. în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece

fapta lui întrunește toate elementele infracțiunii date.

Prin urmare, opozabil poziției susținute de apărător, Colegiul penal, verificând

suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelul instanța a adoptat o

soluție corectă, legală și întemeiată. Or, așa cum rezultă din textul deciziei atacate,

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept

care au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de partea apărării, ca nefondat.

În general, după cum se învederează din conținutul cererii de recurs, titularul

acesteia se focusează preponderent pe critici care țin nemijlocit de chestiunea de

apreciere a probelor, afirmând că martorii audiați nu au confirmat vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, ci doar au descris procedura de

lucru în cadrul SRL „Arama - R”, că actul de inspectare în baza căruia a fost stabilit

prejudiciul cauzat, ar fi fost făcut în lipsa lui, fiind lipsit de dreptul de a prezenta

propriile calcule și probe în acest sens și că în general, probele prezentate de

acuzatorul de stat nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate.

Totuși, față de aceste critici, care de altfel sunt identice cu argumentele

invocate și în apel, urmează de consemnat că în cadrul cercetării judecătorești au

fost administrate suficiente probe pentru clarificarea faptelor și împrejurărilor cauzei

sub toate aspectele în condiții de nemijlocire, publicitate și contradictorialitate. Din

atare considerente, ține exclusiv de competența instanțelor de fond de a se expune

asupra probatoriului din dosar și de a-i da o apreciere corespunzătoare acestuia.

Pe de altă parte, Colegiul penal reamintește că aprecierea probelor, ca

operațiune finală a activității de probațiune, permite judecătorului să determine

măsura în care probele reflectă adevărul. Prin aprecierea tuturor probelor

administrate, în ansamblul lor, judecătorul își formează convingerea cu privire la

temeinicia sau netemeinicia acuzației, cu privire la măsura în care prezumția de

16

nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăție, dacă se impune

sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecății.

La caz, fiind respectate aceste cerințe, instanța de apel justificat a statuat că,

Gurali Iuri se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2)

lit. d) Cod penal, delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu folosirea situației de

serviciu.

De altfel, tot aici se notează că, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere

distincte cu privire la modul de apreciere al acelorași probe nu este un motiv

suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum

solicită avocatul și inculpatul și mai ales achitarea acestuia, în situația în care

inculpatul în ședința de judecată a recunoscut parțial faptele incriminate.

Cu referire la argumentul recurenților că atât la faza de urmărire penală, cât și în

instanța de judecată directorul întreprinderii srl „Arama - R” cât și partenerul

inculpatului – al doilea agent de vânzări nu au fost audiați, Colegiul reține că astfel

de cereri din partea apărării nici nu au parvenit pe întregul proces penal, atât la faza

urmăririi penale cât și în instanțele inferioare.

La fel, cu toate că apărarea critică actul de inspectare tematică la SRL „Arama -

R”, efectuat în perioada 01.01.2013 – 31.01.2016, sub aspectul că inculpatul Gurali

Iuri nu a participat la întocmirea actului respectiv, nu l-a semnat și nu îi este

cunoscut conținutul astfel fiind lipsit de dreptul de a prezenta propriile înscrisuri și

explicații, la finisarea urmăririi penale la data de 26 aprilie 2017 când inculpatului și

apărătorului le-au fost prezentate materialele cauzei penale, aceștia nu au înaintat

careva cereri sau demersuri prin care să prezinte propriile înscrisuri și calcule la

actul de inspectare sus-numit, mai mult ca atât aceștia nici nu au invocat careva

obiecții vis-a-vis de actul de inspectare respectiv (vol. III, f.ds. 28-31).

Pe cale de consecință, Colegiul apreciază ca fiind declarative argumentele

recurenților în aspectul vizat.

Subsidiar, Colegiul Lărgit va aprecia ca fiind declarative și alegațiile apărării

privind încălcarea dreptului la interpret al inculpatului la etapa urmăririi penale, or

din materialele dosarului rezultă că inculpatul a scris și semnat cererea de angajare

în cadrul SRL „Arama - R” în limba de stat (f.d. 126, vol. I), la fel, fiind audiat în

calitate de învinuit, acesta asistat de apărătorul său – Lazari Constantin, a indicat tot

în limba de stat că „învinuirea este clară și vina recunosc parțial, în rest susțin

declarațiile de bănuit la care nu am ce adăuga” (f.d. 6, vol. III), iar potrivit

procesului verbal de informare despre terminarea urmăririi penale și de prezentare a

materialelor de urmărire penală din 26 aprilie 2017, din nou inculpatul Gurali Iuri,

fiind asistat de avocatul Constantin Lazari, au indicat că nu au cereri și demersuri și

nici careva obiecții (f.d. 28-31, vol. III).

Astfel, având în vedere că la urmărirea penală, careva cereri privind participarea

17

interpretului, din partea apărării nu au parvenit, inculpatul abia în cadrul ședinței de

judecată, a indicat că nu ar cunoaște bine limba de stat și astfel a fost asistat de

interpret pe parcursul judecării cauzei în instanța de fond și de apel, instanța de

recurs va respinge ca fiind declarative și respectivele argumente.

Cât privește argumentul recurentului că nu ar fi fost demonstrat elementul

calificativ prevăzut de lit. c) a alin. (2) art. 191 Cod penal, Colegiul subliniază că

instanța de apel, pronunțând o nouă hotărâre în privința inculpatului Gurali Iuri, a

exclus din învinuirea acestuia lit. c) a alin. (2) art. 191 Cod penal, condamnând

inculpatul Gurali Iuri, în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Subsidiar, se reține că instanța de apel a apreciat corect existența daunei

considerabile, conform prevederilor art. 126 alin. (2) Cod penal, motivare pe care

instanța de recurs, și-o însușește pe deplin.

Instanța de recurs mai atestă și faptul, că argumentele invocate de recurenți, de

fapt au constituit obiect de examinare în cadrul examinării cauzei în instanța de apel,

și care au fost combătute de aceasta în mod corespunzător, soluție pe care instanța

de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CtEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele inferioare au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Pornind de la prevederile art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor,

iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune

acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este

lipsită de orice temei legal.

18

Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis erorile

de drept prevăzute în pct. 6), 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală

la care face referință recurentul, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției

adoptate de către instanța de apel.

Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la

prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal

concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat

prevederile legale relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

recursul declarat în comun de inculpat și de avocat în numele inculpatului, este

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat în comun de inculpatul Iuri Gurali

și de avocatul Constantin Lazari, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 iunie 2020, în cauza penală privindu-l pe Gurali Iuri XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 octombrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

19