1ra-1080/2020 — art. 287 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1080/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul

Groza Cristian, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 10 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

GROZA Cristian XXXXX, născut XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.09.2018 – 03.10.2019;

Instanța de apel: 31.10.2019 – 10.12.2019;

Instanța de recurs: 21.02.2020 – 20.05.2020.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală,

Groza Cristian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată

de 140 ore.

A fost respinsă cerința procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului

a cheltuielilor în sumă de 448 lei pentru efectuarea expertizei.

S-a dispus încasarea din contul lui Groza Cristian în beneficiul reprezentantului

legal al părții vătămate XXXXX, Codru Nina, prejudiciul material în sumă de 6584,

35 lei, precum și prejudiciul moral în sumă de 10.000 lei.

2018, în jurul orelor 17:12, urmărind scopul comiterii unui act de huliganism, aflându-

se pe teritoriul stației PECO „Lukoil”, amplasată în XXXXX, adică într-un loc

accesibil publicului, din intenții huliganice, fără careva motive întemeiate, din motiv

că XXXXX a refuzat să-i permită să se plimbe cu bicicleta sa, cu intenție că fapta să

fie auzită și văzută de două sau mai multe persoane, în prezența a patru persoane,

încâlcind grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, a încălcat grosolan ordinea publică și i-a aplicat lui XXXXX 2 lovituri cu

palma în regiunea feței, ca rezultat ultimul căzând jos și pierzând cunoștință,

cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201802P2416

1

din 13.07.2018, plaga contuză la nivelul capului, excoriații la nivelul omoplatului

drept și antebrațului stâng, echimoză la nivelul hemitoracelui drept, cauzate în

rezultatul acțiunilor traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează ca vătămare ușoară, încălcând concomitent

ordinea publică.

către avocatul Cebotari Adrian în interesele părții vătămate XXXXX, care a solicitat

casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie admisă acțiunea

civilă integral și aplicată o pedeapsă mai aspră față de inculpat.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Cebotari Adrian a invocat

următoarele:

– consideră că încasarea prejudiciului moral în sumă de 10.000 lei nu este

suficientă și echivalentă suferințelor fizice și psihice ale părții vătămate;

– în urma agresării partea vătămată a avut de suferit mult și moral și fizic, fiind

înjosit de agresor, i s-a înrăutățit starea sănătății, mama acestuia fiind impusă să

meargă cu partea vătămată peste hotare la tratament;

– de asemenea este prea blândă pedeapsa aplicată inculpatului, or instanța nu a

ținut cont de comportamentul acestuia, inculpatul nu și-a cerut scuze de la partea

vătămată, nu l-a vizitat la domiciliu sau la spital, nu a contribuit la tratamentul lui.

2019, apelul avocatului s-a admis, cu casarea sentinței parțial în latura civilă și

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima

instanță, prin care s-a dispus încasarea de la Groza Cristian în beneficiul lui XXXXX

prejudiciul moral în mărime de 25.000 lei. În rest sentința atacată s-a menținut.

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal,

și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de amendă, care este una echitabilă și

proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, din

categoria celor mai puțin grave, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor

agravante și atenuante, de personalitatea inculpatului, anterior nejudecat, se

caracterizează satisfăcător, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către

inculpați, cât și din partea altor persoane.

În prezenta cauză avocatului Cebotari Adrian în interesele părții XXXXX a

înaintat acțiunii civile împotriva inculpatului conform căreia a solicitat încasarea de

la inculpat a prejudiciului material în sumă de 6584,35 lei și a prejudiciului moral în

2

sumă de 100.000 lei (f.d. 109-110). Ca urmare, instanța de apel a admis acesta,

motivând prin prevederilor art. 219, 220, 225 Cod de procedură penală și 1422-1423

Cod civil, respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și

estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită

prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc,

conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părții vătămate, de

circumstanțele cazului concret.

Mărimea prejudiciului moral solicitat de către partea vătămată XXXXX în

cuantum de 100.000 lei, nu a fost dovedit în cuantumul cerut, tot odată a fost reținut

faptul că partea vătămată, fără îndoială, a avut de suferit moral în urma acțiunilor

ilegale ale inculpatului, prin faptul că a avut stări de stres, disconfort, dureri suportate,

suferințe psihice, de faptul că în urma agresării de către inculpat în loc public, în

prezența a altor persoane, inculpatul, dorind să-și împuie supremația fizică și morală

asupra unui tânăr neajutorat, dar și de faptul că a fost internat, fiind-i aplicate diverse

tratamente, a administrat mai multe tipuri de medicamente pentru ameliorarea stării

de sănătate, la fel fiind suspusă mai multor investigații, astfel a fost considerat

mărimea prejudiciului moral ce urmează a fi încasat în contul părții vătămate în sumă

de 25.000 lei este echitabilă și rezonabilă ținând cont de suferințele psihice și fizice

care i-a fost provocate părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale

inculpatului. În rest sentința se menține.

ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând

casarea parțială a deciziei în partea stabilirii prejudiciului moral și menținerea

sentinței.

În motivare recurentul a indicat:

- instanța de apel nu a luat în considerație că inculpatul a recunoscut cele comise,

este de acord cu pedeapsa stabilită, dar fiind student la Universitatea de Stat, nu

dispune de bani pentru a achita prejudiciul, totuși este de acord să achite părții

vătămate suma stabilit de prima instanță;

- partea vătămată nu a prezentat probe, care ar demonstra cuantumul

prejudiciului moral;

- nu s-a luat în considerație situația materială a inculpatului, posibilitățile

financiare ale subsemnatului, fiind student, la întreținerea mamei;

- instanța de fond, coraportînd suferințele fizice și psihice invocate ca fiind

suportate de partea vătămată, precum și circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii

săvârșite și personalitate inculpatului, a considerat echitabilă compensarea

prejudiciului moral în sumă de 10000 lei.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului

3

inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează despre inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Colegiul penal constată că recurentul în recursul declarat nu invocă nici un temei

de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă, critică cuantumul

prejudiciului moral.

Din conținutul cererii rezultă că inculpatul pledează pentru micșorarea

prejudiciului moral, iar în vederea susținerii acestei poziții face trimitere la mai multe

circumstanțe factologice, pe care le descrie în detaliu, evidențiind că instanță de apel

nu au apreciat la justa valoare probatoriu administrat pe caz.

Colegiul reține că, recurentul, deși este de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor lui, critică decizia

contestată doar în partea ce ține de acțiunea civilă, considerând-o prea mare, solicitând

în acest sens, menținerea sentinței instanței de fond.

Soluția instanței de apel este una corectă și justificată, deoarece conform art. 219

alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin

depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către

persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau

morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau

în legătură cu săvârșirea acesteia. Alin. (3) pct. 1), prevede că prejudiciul material

se consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă

în cheltuieli pentru tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia.

În plus, la judecarea cauzei instanța de judecată, ține cont de faptul că în cazul

vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a sănătății, precum și în cazurile

de deces a victimei, persoanele vătămate au dreptul în conformitate cu art. 1422 și

616 alin. (2) Cod civil la repararea prejudiciului nepatrimonial (moral) sub formă de

despăgubiri în bani în suma stabilită de instanțele judecătorești în baza unei aprecieri

conform principiilor echității. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și

întinderea prejudiciului patrimonial.

Luând în considerație cele menționate, instanța de recurs conchide, că soluția

instanței de apel referitor la admiterea acțiunii civile depuse de partea vătămată Codru

4

Ruslan, în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordine

civilă, este una corectă și justificată, deoarece la materialele cauzei lipsesc careva

probe ce ar confirma prețurile solicitate de XXXXX, totodată este reținut fără îndoieli

că partea vătămată a avut suferințe fizice și psihice în urma agresării din partea

inculpatului.

Conform prevederile art. 220 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, acțiunea

civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu prevederile prezentului

cod. Normele procedurii civile și normele procesului de mediere a litigiilor civile se

aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului

penal nu prevăd asemenea reglementări.

În stabilirea cuantumului prejudiciului moral s-a ținut cont de graviditatea

suferinței, circumstanțele situației, dar de menționat că inițial în ședința instanței de

fond, apărătorul și inculpatul au susținut integral acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată (f.d. 125).

Totodată, instanța de apel în motivarea soluției sale a reținut că, mărimea

prejudiciului solicitat de către partea vătămată XXXXX în cuantum de 100000 lei, nu

a fost dovedit în cuantumul cerut, însă consideră mărimea prejudiciului moral ce

urmează a fi încasat în contul părții vătămate în sumă de 25000 lei drept echitabilă și

rezonabilă ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-a fost provocate părții

vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatului.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel

în decizia sa, sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna

situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în

sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile

sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat și potrivit legii decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Groza Cristian,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2019,

în cauza penală privindu-l pe Groza Cristian XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iunie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

5