1re-80/2020 — art. 187 alin.2 lit. b, f CP

1re-80/2020 — art. 187 alin.2 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1re-80/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte –Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 octombrie

2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie

2019, declarat de către condamnatul

Lefter Serghei xxxxx, născut la xxxxxx, domiciliat

r-nul xxxxx, la moment deținut în Penitenciarul nr.

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 17.09.2018 – 18.10.2018

instanța de recurs: 02.11.2018 –05.03.2019

instanța de recurs în anulare: 06.05.2020-09.09.2020

A C O N S T A T A T:

Lefter Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.

(2), lit. b), f) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea pedepsei complementare.

S-a încasat din contul lui Lefter Serghei în beneficiul lui Spoiala

Dumitru suma de 2193 lei (două mii o sută nouăzeci și trei) lei cu titlu de

prejudiciu material, suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral,

și suma de 350 (trei sute cincizeci) lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică.

jurul orelor 21:30 min., împreună și de comun acord cu altă persoană în

privința căruia cauza penală a fost disjunsă (f.d.1), aflându-se la intersecția

stației de transport public de pe str. Calea Ieșilor nr. 5 din mun. Chișinău,

urmărind scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane,

prevăzând urmările prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea

acestor urmări, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea

scopului infracțional, l-au doborât la pământ pe cet. Spoiala Dumitru, în mod

deschis i-a sustras din mână geanta personală la prețul de 220 lei, în care se

1

afla buletin de identitate, permis de conducere, carnet de pensionar, certificat

de înmatriculare a automobilului de model „Mercedes Sprinter” cu n/î

xxxxxx, două cârduri bancare de la banca "Moldova Agroindbank”, toate

aceste acte erau perfectate pe numele lui Spoială Dumitru, un portmoneu de

culoare vișinie la preț de 100 lei, bani în sumă de 3 500 lei și 10 dolari SUA,

care conform ratelor de schimb a BNM la acea perioadă constituia suma de

166 lei, o pereche de ochelari pentru vedere la preț de 400 lei amplasați într-o

cutie mică de culoare neagră, câteva chei pentru reparația automobilelor cu

mărimile 11-13, 17-19 și cheile de la apartament într-o legătură format din 3

chei mari și una mai mică de la cutia poștală și o cheie electrică de culoare

albastră, după care, având asupra lor bunurile sustrase au părăsit locul

săvârșirii infracțiunii într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate

Spoiala Dumitru un prejudiciu material considerabil în valoare de 4 386 lei.

Lefter Serghei a săvârșit cu bună știință infracțiunea prevăzută de

art.187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal - jaf adică sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei penale cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunile lui Lefter Serghei să fie

recalificate în baza art. 323 Cod Penal, cu aplicarea art.90 Cod Penal la

stabilirea pedepsei.

3.1 În motivarea cererii de apel, inculpatul a invocat faptul că:

- nu a comis fapta care i se incriminează, iar în cererea de apel

suplimentar a menționat că instanța de judecată a dat o apreciere superficială

probelor, și în special declarațiilor inculpatului, a declarațiilor părții vătămate

Spoială Dumitru, precum și declarațiilor inculpatului Marcu Constantin, în

privința căruia cauza fiind disjunsă și a fost examinată în procedură

simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, din care rezultă

că în data respectivă inculpatul Lefter Serghei s-a întâlnit întâmplător cu

Marcu Constantin, respectiv invocă că careva discuții, inclusiv gesturi între

aceștia referitor la planificarea comiterii jafului nu au fost;

- partea vătămată nu poate indica precis cine i-a făcut piedică și i-a luat

geanta;

- a invocat lipsa intenției inculpatului de a tăinui o infracțiune

planificată, specificând în acest sens că a căutat partea vătămată în vederea

restituirii bunurilor-actele care le-a lăsat în postă (zonă unde este instalată

supraveghere video), a telefonat pe adresa indicate în buletin, precum și a

transmis cheile prin șofer;

2

- acțiunile sale cad sub incidența normelor prevăzute la art.49, 323 Cod

Penal și anume latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod penal

se exprimă în fapta prejudiciabilă constând în acțiunea de favorizare dinainte

nepromisă a infracțiunii grave, deosebit de grave sau excepțional de grave.

a fost respins ca nefondat apelul și apelul suplimentar declarat de către

inculpatul Lefter Serghei și menținută sentința fără modificări.

certitudine, că Lefter Serghei a comis infracțiunea imputată lui și că acțiunile

inculpatului au fost corect calificate de către instanța de fond în baza art. 187

alin.(2) lit. b), f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile or, la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce indică

cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate constatările primei instanțe

care a evidențiat în acțiunile făptuitorului în speță prezența elementelor

constitutive ale infracțiunii imputate lui Lefter Serghei.

Instanța de apel a stabilit, că latura obiectivă a infracțiunii incriminate

lui Lefter Serghei s-a realizat prin acțiunea de sustragere a bunurilor părții

vătămate Spoială Dumitru, acțiune care a cauzat urmări prejudiciabile sub

formă de prejudiciu patrimonial efectiv, stabilindu-se totodată că faptele

incriminate inculpatului s-au manifestat printr-o formă sau într-un mod

deschis a sustragerii bunurilor părții vătămate, or atât din declarațiile părții

vătămate Spoială Dumitru.

Instanța de apel a fost de acord cu concluzia primei instanțe pe care a

însușit-o precum, că chiar dacă inculpatul neagă că ar fi luat geanta părții

vătămate, faptele inculpatului constituie o sustragere în mod deschis, în

condițiile în care confirmă că a fost cu Marcu Constantin pe tot parcursul

serii, a mers cu acesta extrăgând bani din bancomat de pe cârdul bancar ce

aparține părții vătămate, împărțind suma de 10 dolari găsiți în geanta

ultimului, fapt ce presupune că a consimțit absolut toate acțiunile

lui Marcu Constantin, mai mult ca atât le-a dorit, inclusiv prin faptul ridicării

de la Lefter Serghei o pereche de ochelari pentru vedere, fapt ce se confirmă

prin ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 11.03.2018 (f.d. 14-17).

Instanța de apel a remarcat că în cadrul cercetării judecătorești s-a

constatat ca fiind dovedită și prezența laturii subiective a infracțiunii,

manifestată prin vinovăție sub formă de intenție directă, iar infracțiunea

comisă de inculpat a avut drept scop de profit și cupiditate.

Instanța e apel a penal relevat, că în rezultatul acțiunilor inculpatului

Lefter Serghei au fost grav afectate relațiile sociale cu privire la proprietate,

3

posesia și deținerea bunurilor materiale, inclusiv și faptul, că ultimul

întrunește toate trăsăturile subiectului infracțiuni imputate prevăzute de

art.21 din Codul penal.

Instanța de apel a reținut și faptul, că în speță este dovedit faptul că

inculpatul ”împreună și de comun acord cu Marcu Constantin” or, s-a stabilit

cert că anume Lefter Serghei și Marcu Constantin s-au apropiat de partea

vătămată la stație, că anume ei doi i-au sustras geanta în care se aflau

bunurile enumerate, circumstanțe care nu au fost negate de către inculpat, ci

dimpotrivă confirmă că a fost cu Marcu Constantin pe tot parcursul serii, a

mers cu acesta și a extras bani din bancomat de pe cârdul bancar ce aparține

părții vătămate, iar cu banii dați au achitat costul pentru ambii la intemet-cafe

pentru o noapte, au împărțit între ei suma de 10 dolari găsiți în geanta

ultimului, inclusiv că în urma faptei ilicite comise, părții vătămate Spoială

Dumitru i-au fost cauzate daune în proporții considerabile, fapt prin care se

apreciază calificativele agravante prevăzute la lit. b) și f) al alin.(2) art. 187

Cod penal ca utile și funcționale.

Instanța de apel a menționat, că prejudiciul cauzat părții vătămate

Spoială Dumitru a fost estimat de către aceasta ca unul considerabil și în

cadrul examinării cauzei penale aceasta nu și-a schimbat atitudinea față de

valoarea și cuantumul prejudiciului, concluzii care rezultă din declarațiile

părții vătămate date și susținute în instanța de apel.

Instanța de apel a respins ca neplauzibile alegațiile apelantului care a

invocat ca fiind superficială aprecierea primei instanțe cu referire la

declarațiile părții vătămate Spoială Dumitru, inclusiv lui Marcu Constantin și

a inculpatului Lefter Serghei, din care chipurile se atestă lipsa înțelegerii și

planificării comiterii infracțiunii de către Lefter Serghei cu Marcu Constantin

or, în declarațiile sale, inculpatul Lefter Serghei a descris concret acțiunile sale

și ale lui Marcu Constantin, fapt din care rezultă că a consimțit absolut toate

acțiunile sale și a lui Marcu Constantin și le-a dorit.

Instanța de apel a remarcat ca fiind nefondate criticile aduse sentinței

contestate în partea în care invocă o aprecierea superficială a declarațiilor

inculpatului Marcu Constantin, or din textul sentinței se atestă că în cadrul

ședinței de judecată acuzatorul de stat a refuzat de la proba cu declarațiile

martorului Marcu Constantin, iar din procesul verbal al ședinței de judecată

nu rezultă că ar fi fost invocată de către partea apărării, astfel proba dată nu a

fost cercetată în instanța de fond și nici în instanța de apel făcând trimitere la

art. 26 alin. (2) Cod penal.

Referitor la alegațiile apelantului prin care se invocă lipsa intenției de a

tăinui o infracțiune planificată, menționându-se că a căutat partea vătămată

în vederea restituirii bunurilor-actele care le-a lăsat în postă (zonă unde este

4

instalată supraveghere video), a telefonat pe adresa indicate în buletin,

precum și a transmis cheile prin șofer, instanța de apel le respinge ca

neplauzibile și remarcă în acest sens. că în situația în care inculpatul nu ar fi

avut o asemenea intenție, nu consimțea acțiunile lui Marcu Constantin, având

posibilitatea să le curme, să-și manifeste dezacordul cu acestea la fața locului,

ori după săvârșirea acestora, să se întoarcă la partea vătămată să-i restituie

actele de identitate și celelalte bunuri, inclusiv geanta, pe care pretinde că a

aruncat-o la gunoiște Marcu Constantin.

Instanța de apel este fermă de constatările primei instanțe asupra

calificării și încadrării juridice a faptei inculpatului Lefter Serghei, care au fost

deduse din caracteristicile infracțiunii de jaf descrise mai sus, astfel că fapta

comisă de către inculpat se regăsește cu certitudine în temeiul art. 187 alin.(2)

lit. b), f) Cod Penal.

Instanța de apel a apreciat nefondate alegațiile apelantului, precum că

acțiunile sale cad sub incidența normelor prevăzute la art.323 Cod Penal,

referindu-se la latura obiectivă or. prin argumentările relevate supra, în

acțiunile inculpatului s-a constatat cert existența laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b), f) Cod Penal.

Instanța de apel a reiterat că prima instanță a luat în considerare

caracterul și gradul de pericol social al crimei comise, personalitatea

inculpatului, circumstanțele agravante și cele atenuante răspunderii

prevăzute de legislația penală, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, concluzionând întemeiat asupra faptului,

că sentința de condamnare. în prezenta cauză penală, va avea un efect

preventiv serios atât pentru inculpat, cât și pentru alte persoane predispuse la

comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare că

drepturile și libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi ale RM sunt

apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Instanța de apel a considerat justă și a menținut concluzia primei

instanțe în latura civilă, privind acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Spoială Dumitru, respectiv corect a remarcat că în urma acțiunilor ilicite

comise de către Lefter Serghei, Spoiala Dumitru este în drept de a-i fi reparat

prejudiciul materiale suportat, iar reieșind din faptul, că fapta prejudiciabilă

constatată, rezultă că a fost comisă în complicitate cu o altă persoană în

privința căruia cauza a fost disjunsă, corect a concluzionat că compensarea

prejudiciului urmează a fi admisă corespunzător faptelor comise.

Întemeiat s-a reținut că prin faptele comise de Lefter Serghei în

complicitate cu o altă persoană, a fost cauzat prejudiciu lui Spoiala Dumitru

în mărime de 4 386 lei, însă reieșind din faptul că fapta a fost comisă în

complicitate cu o altă persoană urmărirea penală în privința căruia a fost

5

disjunsă. întemeiat s-a admis parțial cerința părții vătămate dispunând

încasarea sumei de 2193 lei, sumă apreciată proporțional faptelor comise de

inculpat.

În opinia instanței de apel este relevantă și concluzia primei instanțe,

precum că compensarea prejudiciului moral trebuie să fie echitabilă și

proporțională întinderii suferințelor cauzate părții vătămate Spoiala Dumitru,

luând în considerare acțiunile prejudiciabile și modalității acțiunii

inculpatului Lefter Serghei și celeilalte persoane cu care a acționat în

complicitate, precum și acțiunile ulterioare a inculpatului care neagă cu

vehemență pertinența la comiterea faptei, deși singur expune cum a

beneficiat în egală măsură cu Marcu Constantin de bunurile sustrase de la

Spoiala Dumitru, precum și faptul că după eliberarea din arest s-a ascuns de

organul de urmărire penală, deși, cunoștea natura învinuirii sale, astfel

apreciind ca fiind echitabilă, suficientă și proporțională suma de

5000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

condamnatul Lefter Serghei, prin care solicită casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare din motiv că fapta nu a

fost săvîrșită de el.

6.1 În motivarea recursului în anulare condamnatul Lefter Serghei a indicat

că:

- consideră că sentința de condamnare ca fiind ilegală și nefondată,

bazată pe presupuneri și pe interpretări eronate a probelor, care au fost

apreciate subiectiv și unilateral sub aspectul condamnării necondiționate;

- contrar prevederilor art. 8 alin. (3) și art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța de judecată s-a manifestat în favoarea acuzării și și-a

întemeiat sentința doar pe presupuneri, iar dubiile în probarea învinuirii care

nu au fost posibil de înlăturat în condițiile legii, au fost interpretate de

defavoarea sa;

- în sentință este făcută o simplă descriere a declarațiilor părții vătămate

și trimitere la unele materiale din dosarul penal și atât;

- consideră că nu sunt probe decât declarațiile părții vătămate care a

declarata că a fost bătut numai de Lefter Serghei, poziția părții vătămate este

dictată de dorința de a câștiga mijloace financiare;

- consideră că din declarațiile părții vătămate nu au fost stabilite cu

certitudine circumstanțele cazului, sentința fiind emisă doar pe declarațiile

părții vătămate;

- acțiunea civilă o consideră nefondată și ilegală deoarece Lefter Serghei

nu a comis infracțiunea incriminată;

6

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură

penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat,

în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În dispoziția art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală, se specifică

căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special

conținutul acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului

de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.

În speța supusă judecării, din conținutul recursului declarat, se

constată că autorul acestuia solicită casarea sentinței primei instanțe adoptată la

caz și dispunerea rejudecării deoarece consideră că nu a fost confirmată

vinovăția condamnatului în săvârșirea infracțiunii imputate, în cele din urmă

neinvocând nici un temei din cele prevăzute în art. 453 Cod de procedură

penală.

Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se

menționează care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare și

anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul

reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv

când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii, iar alineatul (2) al aceluiași articol prevede că

recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în

prezentul articol sau este declarat repetat.

Drept urmare, Colegiul penal remarcă că, recursul în anulare este o cale

extraordinară de atac. Susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare este

hotărârea irevocabilă în urma exercitării căilor ordinare de atac, reglementate

de capitolul IV, Secțiunea I și a II-a a Codului de procedură penală – calea

apelului și a recursului ordinar. Potrivit acestei norme, rezultă că o hotărâre

judecătorească poate fi atacată cu recurs în anulare, doar după utilizarea

căilor ordinare de atac.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, autorul

recursului în anulare nu a epuizat căile ordinare de atac, or acesta s-a adresat

cu recurs în anulare omițând calea declarării recursului ordinar în

corespundere cu dispozițiile art. 420 Cod de procedură penală, potrivit

cărora, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel ca

instanțe de apel. Încheierile instanței de apel pot fi atacate cu recurs numai o

dată cu decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi

7

atacate separat cu recurs. Recursul declarat împotriva deciziei instanței de

apel se consideră făcut și împotriva încheierilor acesteia, chiar dacă acestea au

fost date după pronunțarea hotărîrii recurate. Nu pot fi atacate cu recurs

sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea

apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.

Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de

apel prin care i s-a înrăutățit situația. Procurorul care nu a folosit apelul poate

ataca cu recurs decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea

apărării.

Prin urmare, instanța de recurs în anulare constată că condamnatul Lefter

Serghei nu a utilizat calea de atac recursul ordinar, iar recursul în anulare

declarat de către condamnatul Lefter Serghei nu se încadrează în art. 453 Cod

de procedură penală.

În temeiul celor expuse și întrucât recurentul a formulat recursul în

anulare ne respectând prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, Colegiul penal va dispune inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

(1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 18 octombrie 2018 și a deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, declarat de către condamnatul

Lefter Serghei xxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de

conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători

Boico Victor

Toma Nadejda

8