1ra-1600/2020 — art. 287 alin. 1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 12 aprilie 2019, Lefter Serghei a fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 550 unități convenționale, ce constituie 27.500 lei.

Instanța de fond a constatat că, inculpatul Lefter S. la 11.06.2017, în jurul orei 2345, aflându-se în scara nr. 1 a blocului locativ din str-la XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând cu cinism și obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict cu cetățenii XXXXX și XXXXX, în urma căruia, cet. XXXXX conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 13.06.2017 i-au fost cauzate - echimoză la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatic a unui obiect contondent dur, posibil în 1 timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată și cet. XXXXX conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 13.06.2017 i-au fost cauzate edem echimotic, excoreație și echimoză la nivelul feței, excoriații la nivelul ambelor coate, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatic a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată. Instanța a reținut că inculpatul nu a negat faptul aplicării loviturilor părților vătămate, însă a indicat că a aplicat aceste lovituri cu scopul de a se apăra. Astfel, Știrbu V. împreună cu fiul său mai mare, Lefter I. au ieșit din apartament, după care peste un minut a ieșit și el împreună cu Șatcovschi A. Ieșind din apartament a observat că vecinul său, XXXXX însă era sub scara blocului, lângă panoul electric. Șatcovschi A. i-a comunicat vecinului său, să iasă afară pentru a fuma deoarece ceia ce consumau ei avea un miros specific. Ulterior, aceștia au început să o înjure pe Șatcovschi A., astfel el i-a întrebat cine dintre ei și-a permis astfel să se exprime, atunci din întuneric a ieșit în întâmpinare XXXXX, care a indicat că el a înjurat și a încercat să îl lovească, iar el cu scopul de a se apăra, cu brațul deschis 1-a lovit în regiunea capului, în partea dreaptă. După care toți trei, și anume XXXXX și doi prietenei de ai săi au început a-1 lovi. La întrebările avocatului, inculpatul Lefter S. a indicat că dacă nu îl lovea el primul, atunci XXXXX avea să îi aplice lovituri. XXXXX a încercat să îl lovească cu mâna dreaptă în partea stângă a feței, însă el s-a apărat, a menționat că dacă XXXXX nu încerca să îi aplice lovituri, el nu avea să îl lovească. Când a căzut la pământ, toți trei îi aplicau lovituri și nu a observat cine primul l-a lovit. Partea vătămată XXXXX, a declarat că, din apartamentul nr. 2 a ieșit Lefter S. cu o domnișoară, ultima s-a indignat și i-a întrebat ce fac pe scări, la ce el i-a răspuns că discută. Lefter S. le-a comunicat să discute mai în liniște că este deja târziu, la care el a acceptat cele comunicate de Serghei. Lefter S. s-a îndreptat spre ieșirea din bloc, a apăsat butonul pentru a deschise ușa, vorbind cu domnișoara și ieșind spre ușă s-a apropiat de ei și a întrebat cine a răspuns că discută, la ce i-a răspuns că el a spus această frază. După aceasta, Lefter S. s-a apropiat de el și 1-a lovit cu pumnul în față, la care el a făcut doi pași în spatele său și s-a sprijinit de prietenii săi, atunci cineva din spatele său l-a lovit pe Lefter S., după care acesta deja încerca să lovească pe cineva dintre prietenii săi care se aflau în spatele său. Domnișoara cu care era Lefter S. încerca să îi oprească pe prietenii săi iar el a decis să îl oprească pe Lefter S. La un moment dat, a realizat că unica șansă de a-l liniști pe Lefter S. era să îl îmbrățișeze, astfel ca el să nu mai aibă posibilitatea de a lovi pe cineva. Îmbrățișându-1 pe Lefter S., acesta nu a refuzat de la acțiunile sale și din cauza acestor acțiuni 1-a lovit, el a pierdut echilibrul și a căzut. În acest moment a observat că Lefter S. are o problemă la genunchi. Din motiv că în scara blocului era gălăgie, au ieșit vecinii din apartamente. Apoi cineva a sunat la poliție. Prietenii săi doar au încercat să îl apere după ce a fost lovit de către inculpat. El personal pe Lefter S. nu l-a lovit și nici nu poate comunica dacă prietenii săi l-au lovit pe acesta deoarece el deja era la pământ lângă inculpat. Partea vătămată XXXXX, a relatat că, Artur și Egor au început o temă de discuție și în acest timp a ieșit din apartament Lefter S. cu o domnișoară. Apoi domnișoara dată, în limba rusă i-a întrebat ce fac ei acolo, la care Artur i-a răspuns că discută, atunci Lefter S. le-a spus să comunice, însă în liniște. Ei au fost de acord și au continuat discuția. Domnișoara a ieșit prima pe ușa blocului, iar Lefter S. mergea în spatele acesteia, însă pășind pragul s-a oprit și întorcându-se spre ei a întrebat cine este atât de deștept, la care Artur a răspuns că el. Atunci Lefter S. 1-a rugat pe Artur să se apropie și i-a aplicat o 2 lovitură, apoi s-a început între ei un conflict cu strigăte și lovituri. În momentul conflictului, din apartamentul lui Lefter S. au ieșit câteva persoane de gen masculin care la fel s-au implicat în conflictul din scara blocului, după care încăierarea a continuat afară. Iar la un moment dat cineva a strigat să se oprească deoarece Lefter S. avea o problemă la picior. Bătaia a stopat și mai târziu au mers în apartamentul lui Lefter S. pentru a vedea care este starea acestuia. Au așteptat până a venit politia și ambulanța, iar între timp în apartament a avut loc o ceartă, soția lui Lefter S. îl numea cu cuvinte necenzurate. Martorul Șatcovschi A., a declarat că, unul dintre cei trei tineri a început a vorbi necenzurat cu Lefter S. și s-a îndârjit spre el, de aceea Lefter S. s-a îndârjit și el spre umărul acelui tânăr, iar ulterior toți trei tineri au sărit să îl lovească pe Lefter S. După ce Lefter S. a căzut jos, unul dintre tineri i-a lovit genunchiul lui Serghei și i l-a sclintit. Când a văzut ce s-a întâmplat, a intrat în casă și a chemat-o pe soția lui Lefter S., între timp unul dintre cei trei tineri a fugit. Apoi a ieșit soția și feciorii lui Lefter S., l-au dus în casă și au chemat poliția și ambulanța. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 13.06.2017, părții vătămate XXXXX i-au fost cauzate: echimoză la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 13.06.2017, părții vătămate XXXXX i-au fost cauzate: edem echimotic, excoriație și echimoză la nivelul feței, excoriații la nivelul ambelor coate, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămate neînsemnată. În cadrul examinării cauzei, nu au fost relevate circumstanțe ce ar indica la declarațiile false ale părților vătămate. Inculpatul și părțile vătămate nu erau în relații ostile. În cazul existenței unor asemenea circumstanțe, inculpatul, în mod neapărat, le comunica instanței. Conflictul iscat între inculpat și părțile vătămate s-a produs în loc public, fiind observat și de terțe persoane. Mai mult, conflictul a avut loc pe timp de noapte, aproximativ ora 2345, ce demonstrează, că este vorba de o manifestare ce a provocat indignarea unei colectivități de persoane care au luat cunoștință de fapta săvârșită. La la baza conflictului a stat răspunsul părții vătămate XXXXX la întrebarea acordată de către inculpat și martorul A. Șatkovschi „ce fac ei în scara blocului”, care a indicat că discută și a fost de acord cu observația lui Lefter S. să discute mai în liniște deoarece este deja târziu, însă având în vedere cele ce au urmat, acest răspuns nu l-a satisfăcut pe inculpatul care a inițiat conflictul. Nu poate fi reținut argumentul avocatului inculpatulu că în privința lui XXXXX și XXXXX este pornită o cauză penală pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, ca rezultat al acțiunilor ce au avut loc la 11.06.2017. Or, în speță obiect al infracțiuni este huliganismul, a cărui element principal este încălcarea ordinii publice din motive huliganice ceea ce la caz s-a realizat. Astfel, ceea ce a urmat după ce inculpatul Lefter S. a inițiat conflictul, încălcând grosolan ordinea publică, aplicând violența fizică, nu ține de competența instanței de judecată de a cerceta și de a se expune asupra acestor fapte, fiind o cauză penală separată examinată de un alt complet de judecată. Ori, s-a stabilit cu certitudine că inculpatul, aflându-se în loc public, a încălcat grosolan ordinea publică, aplicându-i lovitura cu pumnul în regiunea feței părții 3 vătămate XXXXX, cauzându-i dureri fizice care conform raportului de expertiză judiciară au fost calificate ca vătămare neînsemnată. Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței fizice, soldată cu vătămarea neînsemnată a integrității corporale și sănătății, exteriorizată prin echimoză la nivelul feței prezentă la partea vătămată XXXXX, fiind indiciul rezultatului aplicării unei forțe traumatice externe în regiunea capului.

Avocatul Marin Afanas a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Lefter S. să fie achitat, din motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Apelantul a invocat că, vina inculpatului nu a fost dovedită atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată, respectiv probele pe care s-a bazat acuzatorul de stat, poartă un caracter superficial și pripit. Cât privește declarațiile martorului A. Șatkovschi, urmează a fi apreciate pozitiv din punct de vedere juridic, or, acestea îl dezvinovățesc pe inculpat. Instanța nu a intrat absolut în esența faptelor și cronologia desfășurării acestora, ceea ce a condus la expunerea greșită față de probele examinate și asupra vinovăției inculpatului. Apelantul, la fel nu este de acord cu mențiunea din sentință, pag. 5, ultimul aliniat, că - „versiunea inculpatului contravine declarațiilor părților vătămate. În cadrul examinării cauzei nu au fost relevate circumstanțe ce ar indica la declarațiile false ale părților vătămate”. Aceste circumstanțe nu sunt corecte și sunt expuse neobiectiv, deoarece instanței de fond i s-a explicat că părțile vătămate au interesul de a se apăra și a ascunde adevărul, or, acestea la rândul lor sunt acuzați în altă cauză penală în baza art. 152 alin. (2) Cod penal, unde parte vătămată este deja - Lefter S., iar părțile vătămate XXXXX și Bujor Iulian, fiind deja inculpați. Inculpatul XXXXX, care este parte vătămată pe prezenta cauză, în procesul examinării cauzei penale pe art. 152 alin. (2) Cod penal, a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele comise și prin cerere scrisă personal a solicitat instanței de judecată de a fi examinată cauza penală în privința sa în procedură simplificată, adică în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală. La 06.03.2019 Judecătoria mun. XXXXX, sediul Râșcani, mun. XXXXX, a emis sentința de condamnare în privința inculpatului XXXXX, pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, cauza fiind examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. Deci, se constată cert, că inculpatul XXXXX, a recunoscut vina complet, inclusiv a recunoscut, că a încălcat în mod grosolan ordinea publică, acționând cu cinism și obrăznicie deosebită, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste corpul și capul lui Lefter S., în urma la ce i-au cauzat vătămări corporale medii - fractura piciorului/genunchiul stâng, etc. Cauza penală în privința inculpatului XXXXX, pe art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal, prin încheierea Judecătoriei mun. XXXXX, sediul Râșcani din 21.12.2018, a fost disjunsă și trimisă pentru examinare în ordine generală conform competenței în Judecătoria mun. XXXXX, (sediul Buiucani). 4 Aceste circumstanțe denotă că, primul a inițiat conflictul XXXXX, or, imediat după aceasta inculpatul Lefter S., a fost trântit la podea și maltratat cu cruzime de toți trei pe diferite părți ale corpului. Totodată, instanța de fond a menționat în sentință că, părților vătămate XXXXX și XXXXX, le-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate de către inculpatul Lefter S., ceea ce nu corespunde adevărului, deoarece leziunile corporale neînsemnate, au fost cauzate de către feciorul inculpatului Lefter S. și anume de către: - Lefter A., în timp ce a fost chemat în ajutor de a-l scăpa/proteja de la maltratarea așa numitelor părți vătămate XXXXX, XXXXX și a persoanei necunoscute pe nume „Igor”, respectiv ultimii au fost bruscați și loviți de către Lefter A. Bănuitul Lefter A., în baza ordonanței procurorului în Procuratura mun. XXXXX, oficiul Râșcani, L. Verdeș din 20.09.2017, a fost scos de sub urmărire penală în temeiul art. 275 pct. 3) și art. 284 alin. (1-2), pct. 2) Cod de procedură penală, adică din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile acestuia. Inculpatul Lefter S. este participant al consecințelor avariei de la Cernobâl în anul 1986, respectiv fiind invalid de gradul - II și cu o reducere a vitalității de 74 %, adică 26%, având capacitatea vitală, ceea ce este extrem de mică și nu poate munci ca o persoană sănătoasă, de aceea statul îi acordă pensia de invaliditate în sumă de 2210 lei. Vorbind în mod ipotetic, în cazul dacă ar fi fost vinovat inculpatul Lefter S. în infracțiunea imputată, neavând antecedente penale, nu merită o pedeapsă atât de aspră. Instanța de fond tendențios și greșit a apreciat probele pe cauza dată, respectiv neîntemeiat și eronat a constatat vinovăția inculpatului, adică ilegal a aplicat normele legii penale în acest caz. Mai mult ca atât, instanța de judecată n-a dat nici o apreciere și/sau contraargumentare asupra argumentelor apărării și inculpatului susținute de probele acumulate la cauza penală, în ce privește acțiunile inculpatului sub prisma legitimei apărări. În afară de faptul că instanța n-a argumentat obiectiv, complet și legal unele probe (indicate mai sus), alte probe nici n-au apreciate din punct de vedere juridic, privind pertinitatea acestora etc, ceea ce contravine legii.

Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2019, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a statuat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată prevăzută de art. 287 alin .(1) Cod penal, după indicii calificativi - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei. Ori, este dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părților vătămate XXXXX, XXXXX și martorului Șatcovschi A. Este dovedit în afara dubiilor rezonabile că Lefter Serghei, la 11.06.2017, în jurul orei 2345, aflându-se în scara nr. 1 a blocului locativ din str-la XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând cu cinism și obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict cu cetățenii 5 XXXXX și XXXXX, în urma căruia, cet. XXXXX conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 13.06.2017 i-au fost cauzate - echimoză la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatic a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată și cet. XXXXX conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 13.06.2017 i-au fost cauzate edem echimotic, excoreație și echimoză la nivelul feței, excoriații la nivelul ambelor coate, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatic a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată. În speță, infracțiunea s-a consumat din momentul în care inculpatu a încălcat ordinea publică, i-a cauzat dureri fizice lui Tessa Artur prin aplicarea loviturii cu pumnul în față, iar pe Bujor Iulian a dorit să-l lovescă. În acest context, s-a stabilit cu certitudine că inculpatul, aflându-se în loc public, a încălcat grosolan ordinea publică, aplicând-i lovitura cu pumnul în regiunea feței părții vătămate XXXXX, cauzându-i dureri fizice care conform raportului de expertiză judiciară au fost calificate ca vătămare neînsemnată. Mai mult, conflictul a avut loc pe timp de noapte, aproximativ ora 23:45, ce demonstrează, că este vorba de o manifestare ce a provocat indignarea unei colectivități de persoane care au luat cunoștință de fapta săvârșită. Fapta prejudiciabilă exprimată prin încălcarea grosolană a ordinii publice de către Lefter S. se exprimă prin aplicarea loviturii cu pumnul în regiunea feței părții vătămate XXXXX, cauzându-i dureri fizice care conform raportului de expertiză judiciară au fost calificate ca vătămare neînsemnată. În asemenea circumstanțe, prin probe se constată încălcarea ordinii publice de către inculpatul Lefter S., însoțită de aplicarea violenței fizice, soldată cu vătămarea neînsemnată a integrității corporale și sănătății, exteriorizată prin echimoză la nivelul feței prezentă la partea vătămată XXXXX, fiind indiciul rezultatului aplicării unei forțe traumatice externe în regiunea capului.

Avocatul Marin Afanas a declarat recurs ordinar, solicitând casarea sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Recurentul a invocat că, vina inculpatului nu a fost dovedită atât la urmărirea penală cât și în instanța de fond, respectiv probele pe care s-a bazat acuzatorul de stat poartă un caracter superficial. Cât privește declarațiile martorului A. Șatkovschi, urmează a fi apreciate pozitiv din punct de vedere juridic, or, acestea îl dezvinovățesc pe inculpat. Instanța nu a intrat absolut în esența faptelor și cronologia desfășurării acestora, ceea ce a condus la expunerea greșită, față de probele examinate și asupra vinovăției inculpatului. Instanța de apel, a lăsat sub umbră aceste circumstanțe indicate de apărare, inclusiv neargumentându-se obiectiv o altă careva poziție la acest subiect. Este foarte stranie logica instanței când se expune în sentință, pag. 5, ultimul alineat, că - ”versiunea inculpatului contravine declaraților părților vătămate. în cadrul examinării cauzei nu au fost relevate circumstanțe ce ar indica la declarațiile false ale părților vătămate”. Aceste circumstanțe nu sunt corecte și sunt expuse neobiectiv, deoarece instanței de fond, cât și instanței de apel, s-a explicat că părțile vătămate au interesul de a se apăra 6 și a ascunde adevărul, or, acestea la rândul lor sunt acuzați în altă cauză penală în baza art. 152 alin. (2) Cod penal, unde parte vătămată este deja - Lefter S., iar părțile vătămate XXXXX și Bujor Iulian, fiind deja inculpați. Inculpatul XXXXX, care este parte vătămată pe prezenta cauză în procesul examinării cauzei penale pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele comise și prin cerere scrisă personal a solicitat instanței de judecată - judecătoria mun. XXXXX, sediul Rîșcani, de a fi examinată cauza penală în privința s-a, în procedură simplificată, adică în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală. La 06.03.2019 Judecătoria mun. XXXXX, sediul Rîșcani, a emis sentința de condamnare în privința inculpatului XXXXX, pe art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal, cauza fiind examinată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, fiindu- i stabilită pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani (sentința este anexată la dosar). Deci, se constată cert, că inculpatul XXXXX, a recunoscut vina complet, inclusiv a recunoscut, că a încălcat în mod grosolan ordinea publică, acționând cu cinism și obrăznicie deosebită, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste corpul și capul lui Lefter S., în urma la ce i-au cauzat vătămări corporale medii - fractura piciorului/genunchiul stâng, etc. Cauza penală în privința inculpatului XXXXX, pe art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal, prin încheierea Judecătoriei mun. XXXXX, sediul Râșcani din 21.12.2018, a fost disjunsă și trimisă pentru examinare în ordine generală conform competenței în Judecătoria mun. XXXXX, (sediul Buiucani). Aceste circumstanțe denotă că, primul a inițiat conflictul XXXXX, or, imediat după aceasta inculpatul Lefter S., a fost trântit la podea și maltratat cu cruzime de toți trei pe diferite părți ale corpului. Totodată, instanța de fond a menționat în sentință că, părților vătămate XXXXX și XXXXX, le-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate de către inculpatul Lefter S., ceea ce nu corespunde adevărului, deoarece leziunile corporale neînsemnate, au fost cauzate de către feciorul inculpatului Lefter S. și anume de către: - Lefter A., în timp ce a fost chemat în ajutor de a-l scăpa/proteja de la maltratarea așa numitelor părți vătămate XXXXX, XXXXX și a persoanei necunoscute pe nume „Igor”, respectiv ultimii au fost bruscați și loviți de către Lefter A. Bănuitul Lefter A., în baza ordonanței procurorului în Procuratura mun. XXXXX, oficiul Râșcani, L. Verdeș din 20.09.2017, a fost scos de sub urmărire penală în temeiul art. 275 pct. 3) și art. 284 alin. (1-2), pct. 2) Cod de procedură penală, adică din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile acestuia. Inculpatul Lefter S. este participant al consecințelor avariei de la Cernobâl în anul 1986, respectiv fiind invalid de gradul - II și cu o reducere a vitalității de 74 %, adică 26%, având capacitatea vitală, ceea ce este extrem de mică și nu poate munci ca o persoană sănătoasă, de aceea statul îi acordă pensia de invaliditate în sumă de 2210 lei. Ipotetic vorbind, chiar dacă ar fi fost vinovat inculpatul Lefter S. în infracțiunea imputată, neavând antecedente penale, nu merită o pedeapsă atât de aspră. Instanța de fond tendențios și greșit a apreciat probele pe cauza dată, respectiv neîntemeiat și eronat a constatat vinovăția inculpatului, adică ilegal a aplicat normele legii penale în acest caz. 7 Mai mult, instanța de judecată n-a dat nicio apreciere și/sau contraargumentare asupra argumentelor apărării și inculpatului susținute de probele acumulate la cauza penală, în ce privește acțiunile inculpatului sub prisma legitimei apărări. Deci, în acest caz se reiterează suplimentar că în afară de faptul că instanța nu a argumentat obiectiv, complet și legal unele probe (indicate mai sus), altele-probe nici nu au fost apreciate din punct de vedere juridic, privind pertinitatea acestora etc, ceea ce contravine legii. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărăii, respectiv decizia atacată nu cuprinde motivele de drept pe care se întemeiază soluția, or, această motivație este făcută în pripă, fără elucidarea completă și obiectivă a circumstanțelor ce au condus la emiterea acestei decizii. Inclusiv instanța de apel eronat și insuficient a interpretat prevederile legale în acest caz, cât privește legitima apărare. În asemenea condiții, instanța de apel, eronat a interpretat prevederile legale în acest caz, inclusiv eronat a constatat elementele constitutive ale infracțiunii incriminate inculpaților și aprecierea eronată a altor fapte indicate în cererea de apel, care fiind lipsite de probe, le apreciază ca pertinente și complete, respectiv instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, ce ține de contra probarea vinei inculpatului prin declarațiile martorilor ce demonstrează acțiunile ilegale a așa numitor părți vătămate, care au inițiat conflictul și l-au maltratat pe inculpat, etc. Instanța de apel nu s-a expus nicicum la argumentele probate ale apărării, asupra faptului că leziunile corporale cauzate așa numitor părți vătămate au fost produse nu de inculpat, dar de feciorul acestuia Lefter A., care îl apăra de a agresiunile acestora în timp ce inculpatul era imobilizat la podea. Deși, este demonstrat că leziunile corporale așa numitor victime au fost cauzate de feciorul inculpatului pe nume Lefter A. - (care este scos de sub urmărire penală), aceste prejudicii aduse sănătății se pun pe seama/în acuzarea inculpatului Lefter S., ceia ce nu numai că este incorect, dar este și ilegal, însă cu regret, nici instanța de apel n-a dorit să aprecieze aceste fapte obiectiv, etc. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. 8 În primul rând, potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3), 14) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni: dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu- se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Conform art. 113 alin. (1) Cod de procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvărșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39., 41.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța de fond (pct. 2. din decizie): a) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu. Ori, indicând în fapt că inculpatul: „acționând cu cinism și obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict cu cetățenii XXXXX și XXXXX, în urma căruia, cet. XXXXX ... i- au fost cauzate... vătămare neînsemnată și cet. XXXXX... i-au fost cauzate ... vătămare neînsemnată” și încadrând acțiunile lui: „în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței fizice”, nu a descris, deci nici constatat, cine concret, cum și în care circumstanțe a cauzat părților vătămate respectivele vătămări neînsemnate, iar la încadrarea juridică a faptei lipsește soluția privind calificativele imputate prin rechizitoriu ca: „acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită”. Pe lângă aceasta, s-a contrazis indicând ulterior, confuz și neclar, că inculpatul l- ar fi lovit doar pe XXXXX - „stabilit cu certitudine că inculpatul, aflându-se în loc public, a încălcat grosolan ordinea publică, aplicându-i lovitura cu pumnul în regiunea feței părții vătămate XXXXX, cauzându-i dureri fizice”; b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele apărării, nefiind clar care declarații ale inculpatului, părților vătămate, martorului au fost admise și care respinse. 9 Pe lângă aceasta, a indicat că vinovăția inculpatului este dovedită și prin declarațiile martorei A. Șatkovschi, însă avocatul consideră că aceasta a apărării, care î- l dezvinovățește pe inculpat; c) constatarea că inculpatul: „de o manifestare ce a provocat indignarea unei colectivități de persoane care au luat cunoștință de fapta săvârșită..., aplicându-i lovitura cu pumnul în regiunea feței părții vătămate XXXXX...”, nu a fost coroborată sub nicio formă cu limita învinuirii formulate inculpatului prin rechizitoriu. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate deoarece, conform descriptivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; b) indicând în fapt că inculpatul: „acționând cu cinism și obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict cu cetățenii XXXXX și XXXXX, în urma căruia, cet. XXXXX ... i- au fost cauzate... vătămare neînsemnată și cet. XXXXX... i-au fost cauzate ... vătămare neînsemnată” și încadrând acțiunile lui: „în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței fizice”, nu a descris, deci nici constatat, cine concret, cum și în care circumstanțe a cauzat părților vătămate respectivele vătămări neînsemnate, iar la încadrarea juridică a faptei lipsește soluția privind calificativele imputate prin rechizitoriu ca: „acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită”. 10 Mai mult, s-a contrazis indicând ulterior, confuz și neclar, că inculpatul l-ar fi lovit doar pe XXXXX - „în speță, infracțiunea s-a consumat din momentul în care inculpatul a încălcat ordinea publică, i-a cauzat dureri fizice lui Tessa Artur prin aplicarea loviturii cu pumnul în față, iar pe Bujor Iulian a dorit să-l lovească”; Totodată, constatarea că inculpatul: „de o manifestare ce a provocat indignarea unei colectivități de persoane care au luat cunoștință de fapta săvârșită..., aplicându- i lovitura cu pumnul în regiunea feței părții vătămate XXXXX...”, nu a fost coroborată sub nicio formă cu limita învinuirii formulate inculpatului prin rechizitoriu; c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele apărării, nefiind clar care declarații ale inculpatului, părților vătămate, martorului au fost admise și care respinse. Pe lângă aceasta, a indicat că: „este dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părților vătămate XXXXX, XXXXX și martorului Șatcovschi A.”, pe când avocatul consideră că martora Șatcovschi A. este a apărării, care î-l dezvinovățește pe inculpat; d) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul de pe rol și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 5., cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3. - 5. din decizie); e) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 24, 147, cât și declarațiile inculpatului date la urmărirea penală, declarațiile părților vătămate pe parcursul urmăririi penale. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul ordinar este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, 11 D E C I D E : admite recursul ordinar declarat de avocatul Marin Afanas, casează total decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2019, în privința inculpatului Lefter Serghei XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 04 septembrie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Nicolae Craiu 12