1ra-1608/2020 — art. 287 alin. 3, art. 349 alin. 1-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 14 ianuarie 2019: Tiglea Serghei, Tiglea Dmitrii, Culaclî Alexandru, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 349 alin (11) Cod penal, stabilindu-li-se pedeapsa: 1 - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal – a câte 5 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis; - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin (11) Cod penal – a câte 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiune, prin cumul parțial de pedepselor, li s-a stabilit pedeapsa definitivă a câte 6 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. Bugor Eugeniu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin (11) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, închisoare pe un termen de 4 ani, în penitenciar de tip semiînchis; - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin (11) Cod penal, închisoare pe un termen de 2 ani, în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiune, prin cumul parțial de pedepse, i s-a stabilit pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 5 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat, pentru toți inculpații, din data devenirii definitive a sentinței. S-a dispus nimicirea, după rămânerea definitivă a sentinței, a corpurilor delicte. A fost respinsă scțiunea civilă a lui Ostapenco Constantin.

Pentru a se pronunța cu sentința, instanța de fond a constatat că. Tiglea Serghei la 31.08.2014, în jurul orei 22:15 , aflându-se la barul din s. Constantinovca, r. Căușeni, fiind în stare de ebrietate, împreună cu Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii, văzând că în prejma barului conducătorul auto Bugor Eugeniu, a fost stopat de către echipajul INP al IGP a MAI, demonstrând un cinism și obrăznicie deosebită se exprimau cu cuvinte necenzurate în adresa polițiștilor, aflați în exercițiul funcțiunii, Ostapenco Constantin, Caradji Gheorghe, Potîng Alexei și Slobozian Victor și având scopul sistării activității polițiștilor, s-au îndreptat în direcția acestora. Însă, văzând că, polițiștii l-au urcat pe Bugor Eugeniu, în automobilul de serviciu și au pornit de la locul faptei, demonstrând în continuare un cinism și obrăznicie deosebită, au urcat în automobil și au pornit din urma polițiștilor, astfel ajungându-i din urmă pe traseul central, la ieșirea din s. Constantinovca, i-au stopat și exprimându-se cu cuvinte necenzurate, fiind înarmați cu răngi metalice, numindu-i cu cuvinte necenzurate, amenințându-i cu aplicarea violenței, sistând activitatea polițiștilor încercau de a-l elibera pe Bugor Eugeniu din automobilul poliției, iar la cerințele legale ale polițiștilor de a înceta acțiunile ilegale și de a se îndepărta de automobilul poliției acestea nu reacționau și opuneau rezistență violentă colaboratorilor de poliție. 2 Tot Tiglea Serghei, acționând în aceleași circumstanțe având intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițiștilor, care în virtutea prevederilor art. 123 alin. (1) Cod penal, sânt persoane cu funcție de răspundere, deoarece ultimii i-au somat ca să înceteze acțiunile infracționale și le încurcau de al elibera pe Bugor Eugeniu, din automobilul poliției, în formă necenzurată i-a amenințat pe polițiști cu aplicarea violenței și chiar au aplicat violența fizică, în rezultat părțile vătămate s-au ales cu leziuni corporale: Ostapenco Constantin, traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoză a ochiului stâng, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 134/D, din 30.09.2014 se califică ca vătămare corporală ușoară; Slobozian Victor, entorsă capsulo-ligamentară a regiunii cervicale, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 223/D, din 15.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Potîng Alexei, echimoze a gâtului, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 326, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Caradji Gheorghe, echimoze și excoriații a gâtului pe dreapta, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 325, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Culaclî Alexandru, la 31.08.2014, în jurul orei 22:15, aflându-se la barul din s. Constantinovca, r. Căușeni, fiind în stare de ebrietate, împreună cu Tiglea Serghei, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii, văzând că în prejma barului conducătorul auto Bugor Eugeniu, a fost stopat de către echipajul INP al IGP a MAI, demonstrând un cinism și obrăznicie deosebită se exprimau cu cuvinte necenzurate în adresa polițiștilor, aflați în exercițiul funcțiunii, Ostapenco Constantin, Caradji Gheorghe, Potîng Alexei și Slobozian Victor r și având scopul sistării activității polițiștilor, s-au îndreptat în direcția acestora. Însă, văzând că polițiștii l-au urcat pe Bugor Eugeniu, în automobilul de serviciu și au pornit de la locul faptei, demonstrând în continuare un cinism și obrăznicie deosebită, au urcat în automobil și au pornit din urma polițiștilor, astfel ajungându-i din urmă pe traseul central, la ieșirea din s. Constantinovca, i-au stopat și exprimându-se cu cuvinte necenzurate, fiind înarmați cu răngi metalice, amenințându-i cu aplicarea violenței, sistând activitatea polițiștilor încercau de a-l elibera pe Bugor Eugeniu din automobil poliției, iar la cerințele legale ale polițiștilor de a înceta acțiunile ilegale și de a se îndepărta de automobilul poliției aceștia nu reacționau și opuneau rezistență violentă colaboratorilor de poliție. Tot Culaclî Alexandru, acționând în aceleași circumstanțe având intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițiștilor, care în virtutea prevederilor art. 123 alin. (1) Cod penal, sânt persoane cu funcție de răspundere, deoarece ultimii i-au somat ca să înceteze acțiunile infracționale și le încurcau de al elibera pe Bugor Eugeniu, din automobilul poliției, în formă necenzurată i-a amenințat pe polițiști cu aplicarea violenței și chiar au aplicat violența fizică, în 3 rezultat părțile vătămate s-au ales cu leziuni corporale: Ostapenco Constantin, traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoză a ochiului stâng, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 134/D, din 30.09.2014 se califică ca vătămare corporală ușoară; Slobozian Victor, entorsă capsulo-ligamentară a regiunii cervicale, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 223/D, din 15.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Potîng Alexei, echimoze a gâtului, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 326, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Caradji Gheorghe, echimoze și excoriații a gâtului pe dreapta, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 325, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Tiglea Dmitrii, la 31.08.2014, în jurul orei 22:15, aflându-se la barul din s. Constantinovca, r. Căușeni, fiind în stare de ebrietate, împreună cu Culaclî Alexandru, Tiglea Serghei, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii, văzând că în prejma barului conducătorul auto Bugor Eugeniu, a fost stopat de către echipajul INP al IGP a MAI, demonstrând un cinism și obrăznicie deosebită se exprimau cu cuvinte necenzurate în adresa polițiștilor, aflați în exercițiul funcțiunii, Ostapenco Constantin, Caradji Gheorghe, Potîng Alexei și Slobozian Victor și având scopul sistării activității polițiștilor, s-au îndreptat în direcția acestora. Însă, văzând că polițiștii l-au urcat pe Bugor Eugeniu, în automobil de serviciu și au pornit de la locul faptei, demonstrând în continuare un cinism și obrăznicie deosebită, au urcat în automobil și au pornit din urma polițiștilor, astfel ajungându-i din urmă pe traseul central, la ieșirea din s. Constantinovca, i-au stopat și exprimându-se cu cuvinte necenzurate, fiind înarmați cu răngi metalice, numindu-i cu cuvinte necenzurate, amenințându-i-i cu aplicarea violenței, sistând activitatea polițiștilor încercau de a-l elibera pe Bugor Eugeniu din automobil poliției, iar la cerințele legale ale polițiștilor de a înceta acțiunile ilegale și de a se îndepărta de automobilul poliției aceștia nu reacționau și opuneau rezistență violentă colaboratorilor de poliție. Tot Tiglea Dmitrii, acționând în aceleași circumstanțe având intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițiștilor, care în virtutea prevederilor art. 123 alin (1) Cod penal, sânt persoane cu funcție de răspundere, deoarece ultimii i-au somat ca să înceteze acțiunile infracționale și le încurcau de a-l elibera pe Bugor Eugeniu, din automobilul poliției, în formă necenzurată i-a amenințat pe polițiști cu aplicarea violenței și chiar au aplicat violența fizică, în rezultat părțile vătămate s-au ales cu leziuni corporale: Ostapenco Constantin, traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoză a ochiului stâng, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 134/D, din 30.09.2014 se califică ca vătămare corporală ușoară; Slobozian Victor, entorsă capsulo-ligamentară a regiunii cervicale, leziuni care conform raportului de expertiză 4 medico-legală nr. 223/D, din 15.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Potîng Alexei, echimoze a gâtului, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 326, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Caradji Gheorghe, echimoze și excoriații a gâtului pe dreapta, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 325, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Neaguș Dumitru, la 31.08.2014, în jurul orei 22:15, aflându-se la barul din s. Constantinovca, r. Căușeni, fiind în stare de ebrietate, împreună cu Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Tiglea Serghei, Cula Dmitrii, văzând că în prejma barului conducătorul auto Bugor Eugeniu, a fost stopat de către echipajul INP al IGP a MAI, demonstrând un cinism și obrăznicie deosebită se exprimau cu cuvinte necenzurate în adresa polițiștilor, aflați în exercițiul funcțiunii, Ostapenco Constantin, Caradji Gheorghe, Potîng Alexei și Slobozian Victor și având scopul sistării activității polițiștilor, s-au îndreptat în direcția acestora. Însă, văzând că polițiștii l-au urcat pe Bugor Eugeniu, în automobilul de serviciu și au pornit de la locul faptei, demonstrând în continuare un cinism și obrăznicie deosebită, au urcat în automobil și au pornit din urma polițiștilor, astfel ajungându-i din urmă pe traseul central, la ieșirea din s. Constantinovca, i-au stopat și exprimându-se cu cuvinte necenzurate, fiind înarmați cu răngi metalice, numindu-i cu cuvinte necenzurate, amenințându-i-i cu aplicarea violenței, sistând activitatea polițiștilor încercau de a-l elibera pe Bugor Eugeniu din automobil poliției, iar la cerințele legale ale polițiștilor de a înceta acțiunile ilegale și de a se îndepărta de automobilul poliției aceștia nu reacționau și opuneau rezistență violentă colaboratorilor de poliție. Tot Neaguș Dumitru, acționând în aceleași circumstanțe având intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițiștilor, care în virtutea prevederilor art. 123 alin. (1) Cod penal, sânt persoane cu funcție de răspundere, deoarece ultimii i-au somat ca să înceteze acțiunile infracționale și le încurcau de al elibera pe Bugor Eugeniu, din automobilul poliției, în formă necenzurată i-a amenințat pe polițiști cu aplicarea violenței și chiar au aplicat violența fizică, în rezultat părțile vătămate s-au ales cu leziuni corporale: Ostapenco Constantin, traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoză a ochiului stâng, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 134/D, din 30.09.2014 se califică ca vătămare corporală ușoară; Slobozian Victor, entorsă capsulo-ligamentară a regiunii cervicale, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 223/D, din 15.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Potîng Alexei, echimoze a gâtului, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 326, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Caradji Gheorghe, echimoze și excoriații a gâtului pe dreapta, leziuni 5 care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 325, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Cula Dmitrii la 31.08.2014, în jurul orei 22:15, aflându-se la barul din s. Constantinovca, r. Căușeni, fiind în stare de ebrietate, împreună cu Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru, Tiglea Serghei văzând că în prejma barului conducătorul auto Bugor Eugeniu, a fost stopat de către echipajul INP al IGP a MAI, demonstrând un cinism și obrăznicie deosebită se exprimau cu cuvinte necenzurate în adresa polițiștilor, aflați în exercițiul funcțiunii, Ostapenco Constantin, Caradji Gheorghe, Potîng Alexei și Slobozian Victor și având scopul sistării activității polițiștilor, s-au îndreptat în direcția acestora. Însă văzând că polițiștii l-au urcat pe Bugor Eugeniu, în automobil deserviciu și au pornit de la locul faptei, demonstrând în continuare un cinism și obrăznicie deosebită, au urcat în automobil și au pornit din urma polițiștilor, astfel ajungându-i din urmă pe traseul central, la ieșirea din s. Constantinovca, i-au stopat și exprimându-se cu cuvinte necenzurate, fiind înarmați cu răngi metalice, numindu-i cu cuvinte necenzurate, amenințându-i-i cu aplicarea violenței, sistând activitatea polițiștilor încercau de a-l elibera pe Bugor Eugeniu din automobil poliției, iar la cerințele legale ale polițiștilor de a înceta acțiunile ilegale și de a se îndepărta de automobilul poliției aceștia nu reacționau și opuneau rezistență violentă colaboratorilor de poliție. Tot Cula Dmitrii, acționând în aceleași circumstanțe având intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițiștilor, care în virtutea prevederilor art. 123 alin. (1) Cod penal, sânt persoane cu funcție de răspundere, deoarece ultimii i-au somat ca să înceteze acțiunile infracționale și le încurcau de al elibera pe Bugor Eugeniu, din automobilul poliției, în formă necenzurată i-a amenințat pe polițiști cu aplicarea violenței și chiar au aplicat violența fizică, în rezultat părțile vătămate s-au ales cu leziuni corporale: Ostapenco Constantin, traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoză a ochiului stâng, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 134/D, din 30.09.2014 se califică ca vătămare corporală ușoară; Slobozian Victor, entorsă capsulo-ligamentară a regiunii cervicale, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 223/D, din 15.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Potîng Alexei, echimoze a gâtului, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 326, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Caradji Gheorghe, echimoze și excoriații a gâtului pe dreapta, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 325, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Bugor Eugeniu la 31.08.2014, în jurul orei 22:15, aflându-se în automobilul de serviciu al poliției de model „Școda Rapid” n/î MAI 9776, deoarece urma să fie documentat pentru comiterea unui accident rutier, aflându-se pe traseul central, la 6 ieșirea din s. Constantinovca, văzând că de automobilul poliției s-au apropiat cunoscuții săi Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru, Tiglea Serghei, care prin acțiunile lor sistau activitatea polițiștilor și opuneau rezistență violentă, în scop de al elibera pe dânsul din automobil poliției, a ieșit din automobil și a încercat să fugă, iar la somația polițistului Ostapenco Constantin, de a se opri, Bugor Eugeniu, demonstrând în continuare un cinism și obrăznicie deosebită, a opus rezistență violentă colaboratorului, de poliție Ostapenco Constantin. Tot Bugor Eugeniu, acționând în aceleași circumstanțe având intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițistului Ostapenco Constantin, care în virtutea prevederilor art. 123 alin. (1) Cod penal este persoană cu funcție de răspundere, deoarece ultimul l-a somat ca să înceteze acțiunile infracționali și îl încurca ca să se eschiveze de la polițiști, a aplicat violența fizică asupra polițistului Ostapenco Constantin, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului, care în rezultat s-a ales cu traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoză a ochiului stâng, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 134/D, din 30.09.2014 se califică ca vătămare corporală ușoară. Aceste acțiuni ale inculpaților Tîglea Serghei, Tîglea Dmitrii, Culaclî Alexandru, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea și aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite cu aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității și în baza art. 349 alin (11) Cod penal – aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane, iar ale lui Bugor Eugeniu în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea și aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, comise de mai multe persoane și în baza art. 349 alin (11) Cod penal – aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane. 2.1. Prima instanță a statuat că, necitând la faptul că inculpații nu recunosc vina, vinovăția acestora, în comiterea faptelor imputate, s-a dovedit cu certitudine. Semnele componenței de infracțiune imputate au fost demonstrate prin probele administrate, iar afirmațiile susținute de apărare au fost apreciate în scopul exercitării libertății la autoincriminare. 7 Critic au fost apreciate declarațiile martorilor apărării Tiglea Natalia și Bugor Boris, or prima este soția inculpatului Tiglea Serghei, iar cel de-al doilea – fratele inculpatului Bugor Eugeniu. Mul mult aceste declarații nu și-au găsit justificare în probatoriul cercetat în ședința de judecată. La individualizarea pedepsei, s-a ținut cont de: gravitatea faptelor infracționale, care, potrivit art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria celor mai puțin grave și grave; personalitatea inculpaților; circumstanțele comiterii infracțiunii și aportul fiecăruia la comiterea infracțiunilor; pericolul care l-au cauzat inculpații prin acțiunile sale ilegale agresive în privința colaboratorilor de poliție; lipsa circumstanțelor ce atenuează răspunderea penală și prezența celor ce o agravează – comiterea infracțiunii, ne recunoașterea vinovăției, atragerea minorilor la comiterea infracțiunii. Referitor la acțiunea civilă înaintată, prima instanță a reținut că reclamantul nu a probat prejudiciul material, iar faptul condamnării generează o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată proporțional acțiunilor ilegale ale inculpaților întreprinse prin comiterea infracțiunii în privința sa, or, partea vătămată, la momentul comiterii infracțiunii se afla în exercitarea atribuțiilor sale de colaborator al organelor MAI și în atribuțiile acestuia se include și contribuirea la curmarea infracțiunilor, depistarea acestora și respectarea ordinii publice.

Împotriva sentinței apeluri, în termen, au depus avocatul Cașu Alexandru, în numele inculpatului Culaclî Alexandru, avocatul Roșca Inga, în numele inculpatului Culaclî Alexandru, inculpatul Cula Dmitrii, avocatul Bodean Ina, în numele inculpaților Cula Dmitrii, Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Bugor Eugeniu, avocatul Ipatii Denis, în numele inculpaților Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Bugor Eugeniu, avocatul Butescu Tudor, în numele inculpatului Neaguș Dumitru, inculpatul Neaguș Dumitru și avocatul Pitel Victor, în numele inculpatului Cula Dmitrii. Avocații Cașu Alexandru și Roșca Inga în apelurile declarate în numele inculpatului Culaclî Alexandru au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Culaclî Alexandru să fie achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 349 alin. (11) Cod Penal. În susținerea apelurilor s-a invocat că: - nu a fost dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate; - instanța de fond a întemeiat sentința de condamnare exclusiv pe declarațiile părților vătămate, care nu sunt clare și consecutive, dânșii neputând să vadă, în timp de noapte, ce acțiuni concrete a întreprins fiecare inculpat; - au fost lăsate fără apreciere declarțiile coinculpaților care au indicat că Culaclî Alexandru nu a participat la conflict, nici lângă barul din s. Constantinovca, nici în drumul ce duce spre s. Pervomaisc; 8 - la urmărirea penală și în procesul examinării cauzei în judecată nu a fost dovedită fapta de aplicare a violenței, cu ranga metalică sau cu scândura, de Culaclî Alexandru în privința polițiștilor. Inculpatul Cula Dmitrii prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care în privința sa să fie aplicată Legea nr. 210 cu privire la amnistie și încetarea procesului penal, pe capătul de acuzare conform art. 287 alin. (3) Cod Penal, și stabilirea unei pedepse mai blânde sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității, pe capătul de acuzare conform art. 349 alin. (11) Cod penal, motivând că instanța a omis să enumere probele care au convins-o și care sunt în măsură să convingă și alți observatori imparțial din afara procesului nu se face vinovat de faptele imputate. Nu a fost rezolvat fondul cauzei, nefiind indicat dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit; dacă această faptă a fost săvârșită totuși de el și care au fost acțiunile ilegale comise; dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută; dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni și care este gradul de vinovăție stabilit de instanță; care sunt circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea. De asemenea, învinuirea înaintată este neconcrete, neprecisă și declarativă și infracțiunile comise, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, fac parte din categoria celor mai puțin grave. La individualizarea pedepsei, nu s-a ținut cont că a manifestat o acțiune conștiincioasă, nu s-a eschivat de la organul de urmărire penală sau instanța de judecată, a participat activ la fiecare acțiune procesuală sau ședința de judecată, a dat declarații, a relatat faptele așa cum le percepe, a răspuns la toate întrebările și a explicat motivul acțiunilor sale din 31 august 2014. Este vorbitor de limbă rusă și posibil calitatea actelor care i-au fost traduse, sau posibil actul de traducere în sine insuficient sau nesatisfăcător a dus la crearea mai multor dificultăți în comunicarea cu instanța cât și posibilitatea de a se exprima corect, ce a dus la anumite dificultăți de a fi înțeles. Cunoscând faptul că părțile vătămate poartă armă, nu a putut și nu a întreprins acțiuni care să perturbeze activitatea acestora și nu a avut scop de insultare, în mod conștient sau cu intenție directă. În virtutea faptului că și-a făcut griji pentru soarta unui om care a fost târât, iar ulterior împușcat de colaboratorii de poliție, a acționat poate un pic agresiv față de aceștia, cerându-le explicații privind motivul reținerii lui Bugor Eugeniu și locul unde va fi transportat, dând dovadă de spirit civic și precauție. Se căiește sincer și regretă cele întâmplate, nefiind înțeles corect de polițiști și numai după ce a fost atacat, a pornit încăierarea. Ținând cont că fapta s-a petrecut cu 9 mult timp în urmă și posibil era sub influența alcoolului, nu-și amintește toate circumstanțele. Avocatul Pitel Victor, în numele inculpatului Cula Dmitrii, a depus apel suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței și emiterea unei sentințe de achitare a inculpatului deoarece s-a dat o apreciere juridică incorectă circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei, majoritatea probelor fiind denaturate și, chiar, falsificate. Astfel, cauza a fost pornită în baza ordonanței din 01.09.14 (f.d. 11) adică peste câteva ore de la incidentul invocat. La baza cauzei penale stat materialele cu nr. 977 înregistrate în REI 1 în aceiași zi la 01.09.14. Pe respectivul act este ștampila că este înregistrat la 01.09.14. Potrivit raportului din 31.08.14 polițistului de gardă Roșca în unitatea de gardă a parvenit o informație telefonică că poliția patrulează ilegal în s. Constantinovca. Pe acest act este rezoluția conducătorului V. Arnaut, din 31.08.2014, potrivit căreia ofițerul I. Rabdău să ia o decizie conform legii și să anexeze respectivul act la materialul R977. Acesta ca și alte acte, este un fals, deoarece R977 a fost înregistrat în REI 1 la 01.09.2014 așa cum am menționat mai sus. Acest șef cu familia Arnaut nu putea să știe despre R977, deoarece el la 31.08.14, când a dat indicații materialul nu era înregistrat și respectiv încă nu avea număr. În continuare fila dosarului cu nr. 12, tot același polițist de gardă informează conducerea la 31.08.14 că la ora 22:15 polițistul Slobozean a fost agresat de 15 persoane. Pe acest raport cu nr. 4053 este ștampila și este datat cu 31.08.14. De asemenea pe el este rezoluția șefului Arnaut cu aceiași dată 31.08.14 prin care el îi dă indicație ofițerului I. Rabdau să anexeze materialele la materialele R977. Exact același algoritm de falsificare se relevă la fila dosarului nr. 13. Din unele materiale a cauzei și în special declarațiile martorului Grîncear Ivan se relevă că, până a fi pornită cauza penală inculpatul Bugor Eugen a fost împușcat din arma de foc de către polițistul Ostapenco Constantin. Ulterior conform expertizei nu s-au adeverit declarațiile ultimului potrivit cărora Bugor Eugen era la volan în stare de ebrietate. Organul procuraturii nu a stabilit care a fost motivul privării de libertate prin urcarea lui Bugor Eugen în automobilul poliției și care a fost motivul aplicării armei de foc. Ofițerul Răbdău I., la 02.09,2014 emite Ordonanța privind dispunerea efectuării expertizei medico-legale a lui Potîng Alexei (f.d. 115), dar alogic expertul în raportul de expertiză medico-legală nr. 326 din 01.09.2019 (f.d. 116) face referință la o ordonanță care încă nu era adoptată și constată vătămări corporale la Potîng Alexei, cauzate în urma altercațiilor din data de 31.08.2014, or, această expertiză s-a efectuat cu examinarea la vedere a lui Potîng și nu în baza actelor. 10 Un alt algoritm de falsificare se evidențiază din raportul de expertiză medico- legală nr. 325, în care constată la Caradji Gheorghe vătămări corporale, deși la materialele cauzei este anexat procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate, nr. 550 din 31.08.2014, întocmit la ora 22:58 în care expres este indicat că, Caradji Gheorghe vizual este îngrijit, nu are vătămări vizibile și nu are acuze. De asemenea acte de denaturare a adevărului și dubii privind acțiunile incriminate servește faptul că, partea vătămată Potîng Alexei în perioada de timp 22:55-23:20 s-a aflat la spitalul Căușeni unde a fost întocmit proces-verbal de stabilire a stării de ebrietate. Adică el a ajuns din s. Constantinovca în or. Căușeni (care este la o distanță destul de mare, mai mult de 40 km) timp de circa 40 min, fără a mai ține cont de timpul în care el a fost implicat în pretinsul fapt de huliganism, din momentul care conform rechizitoriului a durat în sat și apoi lângă câmp începând cu ora 22:15. După circa două ore de la incident, după examinare la spital a stării lui de ebrietate, în perioada de timp 01:00-03:00 după ce i s-a aplicat toate procedurile privitor la partea vătămată el este audiat în această calitate (f.d. 42). Aici nu este clar când exact s-a pornit urmărirea penală, când s-a format grupul de ofițeri, când s-a întocmit planul acțiunilor de urmărire, când în privința acestuia au fost îndeplinite formalitățile procesuale privind statutul acestuia de parte vătămată, (de primire a cererii acestuia prin care solicită sa fie recunoscut ca parte vătămate, de emitere a ordonanței în această calitate, de comunicare de ofițer a drepturilor părții vătămate). Această situație denotă dubii referitor la acțiunile de urmărire efectuate cu participarea acestuia, precum și asupra declarațiilor acestuia. Tot el, în continuare în perioada de timp 06:00-06:40 de către ofițerul Țurcan Diana a fost audiat în calitate de victimă, iar în același timp în perioada de timp 06:35-06:50 participa la ridicare armei din dotare, procedură realizată de șeful SUP Arnaut. În continuare peste zece minute el din Căușeni ajunge și participă la cercetarea la fața locului (01.09.14 ora 07:00-08:40), de lângă s. Constantinovca, care se află la o distanță de peste 40 km, de unde chipurile cu participarea acestuia a fost ridicată „o bucată de lemn”. Logic acesta în 10 minute nu putea ajunge din Căușeni la pretinsul loc al faptei și respectiv nu putea să participe la această acțiune de urmărire. Acest argument denotă dubii că la 01.09.14 ora 07:00-08:40 s-a realizat o așa acțiune de urmărire cu participarea lui Potîng și că anume prin această acțiune s-a ridicat „o bucată de lemn”. Acest dubiu își are reflectare și prin acea că, în aceeași zi 01.09.14 la ora 03:05-03:35 în același loc, de către V. Arnautu s-a efectuat cercetarea la fața locului unde au fost găsite și ridicate cinci tuburi de la cartușe. 11 Cercetarea locului faptei s-a realizat noaptea la lumina farurilor de automobil și că prin iarbă sau depistat tuburile care au aproximativ 0,5 cm pe 2 cm și nicidecum n- au fost depistate obiectele în calitate de armă a huliganismului – corpurile delicte indicate de prima instanță care au lungimea de circa 2 m. Adică tuburile de jumate de centimetru, noaptea, la lumina farurilor au fost găsite, iar pretinsele corpuri delicte de 2 m nu au fost găsite. Conform actului a fost găsită „o bucată de lemn” cu participarea părții vătămate Potîng, care conform logicii descrise puțin mai sus nu putea fi la fața locului. În conținutul dosarului nu este nici o probă și respectiv în prima instanță nu s-a administrat nici o probă, din care să se releve că de la inculpați, de la alte persoane sau de la fața locului să se fi ridicat măcar vreo rangă metalică. După două luni și 17 zile de la pornirea urmăririi, la 17.11.14 ofițerul Răbdău, examinează o rangă metalică de 2 metri (care în mod normal nu încape în autoturism) și o ștachetă și ulterior le anexează ca corp delict la dosar. Apare întrebarea cum și de unde ele au ajuns în dosar și cum ulterior instanța le-a pus la baza condamnării în situația când nu sunt acte de ridicare a acestora. Avocatul Ina Bodean în apelul declarat în numele inculpaților Cula Dmitrii, Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Bugor Eugeniu, solicită casarea parțială a sentinței ei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpați nominalizați pe capătul de învinuire adus în baza art. 287 alin. (3) Cod penal să fie achitați, pe motiv că fapta acestora nu întrunește elementele infracțiunii, iar pe capătul de acuzare adus în baza art. 349 alin. (11) Cod penal procesul penal să fie încetat pe motiv că fapta constituie contravenție și menținerea dispozițiilor sentinței referitor la respingerea acțiunii civile depusă de partea vătămată Ostapenco Constantin. În susținerea apelului s-a menționat că, constatarea instanței de fond este eronată, nefondată și contrară probatoriului administrat, din moment ce declarațiile părților vătămate sânt divergente și nu coroborează cu declarațiile martorilor și a inculpaților. Învinuirile aduse sunt formale și neclare și în acțiunile inculpaților lipsesc elementele infracțiunilor incriminate. Astfel, învinuirea formulată în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, este susținută doar în baza declarațiilor părților vătămate, care urmează a fi reținute ca fiind făcute în scopul justificării acțiunilor neîntemeiate, întreprinse în seara de 31.08.2014. Nu a fost dovedită legătura cauzală dintre vătămările corporale constatate la părțile vătămate și acțiunile inculpaților, deoarece ultimii au declarat că nici nu au amenințat, nici nu au aplicat violența față de primii, declarații care coroborează cu depozițiile martorilor Grîncear Ivan și Bugor Boris. 12 În cadrul cercetării judecătorești nu a fost probată prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal și acțiunile lor pe acest episod urmează a fi încadrate în baza art. 353 alin. (2) Cod contravențional. Făcând referința la episodul derulat în preajma barului din s. Constantinovca, a menționat că martorii audiați nu au declarat că, inculpații ar fi săvârșit careva acțiuni care ar fi încălcat ordinea publică, or, ar fi sistat activitatea colaboratorilor de poliție, declarațiile martorilor combând circumstanțele relatate de părțile vătămate Tiglea Natalia a fost audiată la demersul acuzatorului de stat, fiind inclusă în lista probelor prezentate de către acesta, deci, este martorul acuzări și nu a apărării, cum s-a indicat în sentința. Deși a înserat în conținutul sentinței declarațiile martorului Grîncear Ivan, instanța de fond a omis de a se expune referitor la proba în cauza, or ea coroborează cu declarațiile inculpaților și martorului Bugor Boris și infirmă declarațiile părților vătămate referitor la aplicarea violenței de către inculpați. Episodul de pe dealul la ieșirea din s. Constantinovca nu a fost săvârșit într-un loc public, condiție indispensabilă pentru calificarea acesteia ca act de huliganism. În cadrul examinării cauzei nu și-a găsit confirmare indicelui calificativ „aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității”. Or, atât inculpații, cât și martorii audiați, au declarat că, inculpații nu avea asupra lor careva obiecte, inclusiv apte de a cauza vătămări. Avocatul Ipatii Denis în apelul declarat în numele inculpaților Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Bugor Eugeniu a solicitat admiterea casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bugor Eugeniu, Tîglea Dmitrii și Tîglea Serghei, să fie achitați, nefiind prezentată vreo probă care ar confirma că, inculpații s-au aflat în grup, că aceștia au manifestat comportament agresiv și au încălcat ordinea publică. Reținerea că acțiunile huliganice au fost însoțite de aplicarea răngilor metalice, este lipsită de suport deoarece, în Ordonanța de pornire a urmăririi penale se indică că, se pornește urmărirea penală conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și tot în baza acestui articol, inițial, ei au fost puși sub învinuire, or părțile vătămate în primele declarații nu au indicat la prezența și utilizarea obiectelor periculoase pentru viață, corpurile delicte fiind recunoscute și examinate la 2 luni de la petrecerea situației, nefiind descrisă modalitatea colectării acestora, existând contradicții între datele din procesul-verbal de cercetare la fața locului cu cele din procesul-verbal de examinare a obiectului. Încadrarea juridică făcută aduce atingere dublei condamnări, or pentru una și aceiași fapta, care nu poate fi calificată penală, ci mai degrabă contravențională, s-a făcut o dublă calificare. 13 De asemenea, Tiglea Serghei și Tiglea Dmitri în momentul altercației și după efectuarea tragerilor pe verticală de către polițiști nu erau pe loc, și au fost reținuți ulterior la domiciliile acestora, iar părțile vătămate declară că altercațiile au fost între Garadji cu Cula, Potîng cu Neaguș și Ostapenco cu Bugor, astfel frații Tiglea nu au aplicat violență asupra polițiștilor. Toată poziția părților vătămate este doar o schemă de a se eschiva de la răspundere pentru fărădelegile comise, iar cu acordul și ajutorul colegilor din poliție și procuratura or. Căușeni ei au falsificat intenționat un șir de acte pe care le-au anexat la prezentul material în calitate de probe, deși în marea lor parte sunt cu erori vădite și care cad sub incidența nulității absolute. Toate actele perfectate în privința părților vătămate au fost făcute ulterior, în vederea eschivării acestora de la răspundere pentru ilegalitățile comise, prin ce se confirmă inadmisibilitatea și nulitate lor. Caradji Gheorghe, Potîng Alexei au declarat și au susținut faptul că ei au fost prezenți în momentul tamponării automobilului lui Bugor și au văzut toate cele petrecute, iar potrivit declarațiilor tuturor martorilor audiați la fața locului de grupul operativ, au declarat că al doilea automobil, în care era Potîng Alexei si Caradji Gheorghe, nu a fost prezent în momentul ciocnirii, ci doar peste circa 10 minute a trecut cu mare viteză prin fața barului și nici nu s-a oprit. Instanța nu a dat apreciere nici la alte materiale importante care în esență relevă circumstanțele de facto petrecute în seara zilei de 31.08 2018 care combat vădit poziția acuzării și a părților vătămate. În încheierea anchetei de serviciu au fost indicate că persoanele care i-au agresat pe părțile vătămate nu erau înarmate și nu au folosit obiecte periculoase pentru viață. În mașină cu Bugor Eugeniu, în momentul accidentului, era Carabadneac Andrei care, a fost audiat. La părțile vătămate au fost depistate vătămări neînsemnate. Inculpatul Neaguș Dumitru în comun cu avocatul Butescu Tudor prin apelul declarat au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Neaguș Dumitru, să fie achitat, deoarece inculpatul împreună cu sătenii săi s-au pornit după automobilul de serviciu să vadă unde o să-l ducă pe Bugor Eugeniu, or de multe ori se întâmplă că, colaboratorii de politie urcă persoanele civile în mașini îi duc în pădure și-i maltratează. Nu au avut de gând să atace colaboratorii de politie, conflictul petrecându-se în afara s. Constantinovca și Neaguș Dumitru nu a săvârșit careva acțiuni ilegale, doar a fost martor. Părțile vătămate au neglijat ședințele de judecată, de aceia, că se simțeau vinovați ei în acțiunile lor, mai mult ca atâta că au împușcat în om. 14

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2019 au fost admise apelurile, casată total sentința, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre prin care:  în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală, în baza art. 60 alin. (1) lit. b) Cod Penal, a fost încetat procesul penal pornit în baza: - art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (11) Cod penal în privința lui Bugor Eugeniu; - art. 349 alin. (11) Cod penal în privința lui Cula Dmitrii, Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Neaguș Dumitru.  Cula Dmitrii, Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei, Neaguș Dumitru au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsă a câte 4 (patru) ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 3 (trei) ani.  Culaclî Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de: - art. 287 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, în penitenciar de tip semiînchis; - art. 349 alin. (11) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) luni, în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod pena, pentru concurs de infracțiune, prin cumul parțial de pedepse, i s-a stabil pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 1 (una) lună, în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 3 (trei) ani. 4.1. Instanța de apel a constatat că: Tiglea Serghei împreună și de comun acord cu Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii, la 31.08.2014, în jurul orei 22:15, aflându- se la barul din s. Constantinovca, r. Căușeni, văzând că în prejma barului conducătorul auto Bugor Eugeniu, a fost stopat de către echipajul INP al IGP a MAI, demonstrând un cinism și obrăznicie deosebită se exprimau cu cuvinte necenzurate în adresa polițiștilor aflați în exercițiul funcțiunii: Ostapenco Constantin, Caradji Gheorghe, Potîng Alexei și Slobozian Victor și având scopul sistării activității polițiștilor se îndreptau în direcția acestora. Însă văzând că polițiștii l-au urcat pe Bugor Eugeniu, în automobil de serviciu și au pornit de la locul faptei, demonstrând în continuare un cinism și obrăznicie deosebită, au urcat în automobil și au pornit din urma polițiștilor, astfel ajungându-i din urmă pe traseul central, la ieșirea din s. 15 Constantinovca, i-au stopat și exprimându-se cu cuvinte necenzurate, fiind înarmați cu răngi metalice, numindu-i cu cuvinte necenzurate, amenințându-i-i cu aplicarea violenței, sistând activitatea polițiștilor încercau de a-l elibera pe Bugor Eugeniu din automobil poliției, iar la cerințele legale ale polițiștilor de a înceta acțiunile ilegale și de a se îndepărta de automobilul poliției aceștia nu reacționau și opuneau rezistență violentă colaboratorilor de poliție. Aceste acțiunile ale lui Tiglea Serghei, Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru și Cula Dmitrii au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea și aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite cu aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității. Tot Tiglea Serghei împreună și de comun acord cu Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii, acționând în aceleași circumstanțe având intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițiștilor, care în virtutea prevederilor art. 123 alin. (1) Cod penal sânt persoane cu funcție de răspundere, deoarece ultimii i-au somat ca să înceteze acțiunile infracționale și le încurcau de a-l elibera pe Bugor Eugeniu, din automobilul poliției, în formă necenzurată i-a amenințat pe polițiști cu aplicarea violenței și chiar au aplicat violența fizică, în rezultat părțile vătămate s-au ales cu leziuni corporale: Ostapenco Constantin, traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoză a ochiului stâng, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 134/D, din 30.09.2014 se califică ca vătămare corporală ușoară; Slobozian Victor, entorsă capsulo-ligamentară a regiunii cervicale, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 223/D, din 15.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Potîng Alexei, echimoze a gâtului, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 326, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată; Caradji Gheorghe, echimoze și excoriații a gâtului pe dreapta, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 325, din 01.09.2014 se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Aceste acțiunile ale lui Tiglea Serghei, Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii și Bugor Eugeniu au fost încadrate în baza art. 349 alin (11) Cod penal – aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane. Bugor Eugeniu, la 31.08.2014 în jurul orei 22:15, aflându-se în automobilul de serviciu al poliției de model „Școda Rapid”, n/î MAI 9776, deoarece urma să fie documentat pentru comiterea unui accident rutier, pe traseul central, la ieșirea din s. 16 Constantinovca, văzând că de automobilul poliției s-au apropiat cunoscuții săi Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitri, Neaguș Dumitru, Tiglea Serghei, care prin acțiunile lor sistau activitatea polițiștilor și opuneau rezistență violentă, în scop de al elibera pe dânsul din automobil poliției, a ieșit din automobil și a încercat să fugă, iar la somația polițistului Ostapenco Constantin, de a se opri, Bugor Eugeniu demonstrând în continuare un cinism și obrăznicie deosebită a opus rezistență violentă colaboratorului de poliție Ostapenco Constantin. Aceste acțiunile ale lui Bugor Eugeniu au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea și aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, comise de mai multe persoane. Tot Bugor Eugeniu, acționând în aceleași circumstanțe având intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițistului Ostapenco Constantin, care în virtutea prevederilor art. 123 alin. (1) Cod penal este persoană cu funcție de răspundere, deoarece ultimul l-a somat ca să înceteze acțiunile infracționale și îl încurca ca să se eschiveze de la polițiști, a aplicat violența fizică asupra polițistului Ostapenco Constantin, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului, care în rezultat s-a ales cu traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoză a ochiului stâng, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 134/D, din 30.09.2014 se califică ca vătămare corporală ușoară. Aceste acțiunile ale lui Bugor Eugeniu au fost încadrate în baza art. 349 alin (11) Cod penal. Judecarea cauzei în ordine de apel a avut loc în lipsa inculpatului Culaclî Alexandru, acesta fiind dat în căutare și fiind intentat dosarul de căutare nr, 2016180069. Instanța de apel a audiat inculpații Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei, Bugor Eugen, Neaguș Dumitru și Cula Dmitrii. În instanța de apel au fost cercetate: - declarațiile inculpaților Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei, Bugor Eugen, Neaguș Dumitru și Cula Dmitrii, făcute în prima instanță; - declarațiile inculpatului Culaclî Alexandru făcute la urmărirea penală; - declarațiile părților vătămate Solobozean Victor, Potîng Alexei, Caradji Gheorghe, Ostapenco Constantin și ale martorilor Tiglea Natalia, Pernei Dumitru, Bugor Boris, Grîncear Ivan, făcute în prima instanță - declarațiile martorului Ganceva Cristina, făcute la urmărirea penală și în prima instanță; - declarațiile părților vătămate Ostapenco Constantin și Potîng Alexei, făcute la urmărirea penală; 17 - procesul-verbal de examinare corporală a lui Ostapenco Constantin, procesul- verbal de examinare a obiectelor, raportul de expertiză medico-legală nr. 134/D din 30.09.2014, raportul de expertiză medico-legală nr. 223/D din 15.09.2014, raportul de expertiză medico-legală nr. 326/D din 01.09.2014, raportul de expertiză medico- legală nr. 325/D din 01.09.2014, procesele-verbale al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei nr. 552, procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Ostapenco Constantin și bănuitul Bugor Eugen, procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Slobozian Victor și bănuitul Culaclî Alexandru, procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Slobozian Victor și bănuitul Cula Dmitrii, procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Cardaji Gheorghe și bănuitul Culaclî Alexandru; - corpurile delicte: o rangă metalică și o bucată de lemn de la gard (ștachetă). Cercetând ansamblul probator, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor infracționale reținute în seama lor, și-a găsit confirmare și că afirmațiile susținute de apărare sunt netemeinice deoarece partea apărării, în termen legal, nu a contestat legalitatea actelor emise în cadrul urmăririi penale și nu au sesizat despre o posibilă încălcare a drepturilor procesuale, prin prisma dreptului la interpret. Afirmațiile de recalificare a acțiunilor inculpatului Bugor Eugen în baza art. 353 Cod contravențional cât și de achitare a celorlalți inculpați nu au fost admise, reieșind din faptul că în acțiunile acestora au fost constatate acțiuni de încălcare grosolană a ordinii publice, exprimate printr-o vădită lipsă de respect față de societate, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei. De asemenea a fost confirmată și învinuirea adusă în baza art. 349 alin. (11) Cod penal și reținută în seama inculpaților, or părțile vătămate sunt persoane cu funcție de răspundere, la momentul săvârșirii infracțiunilor ei exercitau atribuțiile de serviciu și în privința acestora inculpații au aplicat violența nepericuloasă pentru viață și sănătate, în vederea sistării activității legale. Cu referire la faptele infracționale reținute în seama inculpatului Bugor Eugen (art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (11) Cod penal) și a faptei infracționale reținute în seama inculpaților Cula Dmitrii, Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Neaguș Dumitru (art. 349 alin. (11) Cod penal), instanța de apel apreciat că a intervenit termenul de prescripție, or infracțiunile se califică ca mai puțin grave și grave, iar de la data săvârșirii lor până la data pronunțării hotărârii au expirat termenii indicați în prevederile art. 60 Cod penal. Inculpatul Culaclî Alexandru se eschivează de la răspunderea și pedeapsa penală, prin urmare prevederile art. 60 Cod penal nu au fost aplicabile. 18 La stabilirea pedepsei pentru fapta infracțională reținută în seama inculpaților Cula Dmitrii, Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Neaguș Dumitru (art. 287 alin. (3) Cod penal), instanța de apel a apreciat că scopurile prevăzute la alin. (2) art. 621 Cod penal vor fi atinse prin pedeapsa cu închisoare, a cărei executare a fost suspendată pe un termen de probațiune de 3 ani, fiecare. Acțiunea civilă părții vătămate Ostapenco Constantin a fost respinsă, motivându-se că solicitările privind încasarea prejudiciului material și moral în mărime totală de 50000 lei, nu a fost probată și argumentată.

Nefiind de acord cu decizia recurs ordinar au declarat: procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, avocatul Pitel Victor, în numele inculpatului Cula Dmitrii, avocatul Bodean Ina, în numele inculpaților Tiglea Serghei și Tiglea Dmitrii, și avocatul Ipatii Denis, în numele inculpaților Tiglea Serghei, Tiglea Dmitrii și Bugor Eugeniu. Procurorul critică hotărârea instanței de apel pentru netemeinicie, indicând la greșita aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, soluție nemotivată sub aspectul consecințelor survenite, fenomenului infracțional și a circumstanțelor comiterii faptei prejudiciabile. În drept, recursul se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicitându-se casarea parțială a decizie cu adoptarea unei hotărâri de dispunere executării pedepsei stabilite lui Cula Dmitrii, Culaclî Alexandru, Neaguș Dumitru, Tiglea Serghei și Tiglea Dmitrii în locurile de recluziune. Avocatul Pitel Victor prin recursul declarat, în numele inculpatului Cula Dmitrii, solicită casarea totală a deciziei cu adoptarea unei hotărâri de achitare, motivând că nu au fost înlăturate dubiile referitoare la pornirea și derularea urmăririi penale cât și cele ce se referă la circumstanțele comiterii faptei pentru care inculpatul a fost condamnat, or nu a fost elucidat în ce constă participația și contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii. De asemenea, nu este clar cum au fost administrate corpurile delicte și din ce considerente au reieșind medicii legiști când și-au expus concluziile în rapoartele de expertiză, de vreme ce inițial, când părțile vătămate au fost supuse examinării medicale de constatare a stării de ebrietate, acestea nu prezentau acuze și vătămări corporale. Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului cum putea partea vătămată Potîng Alexei să se afle într-un termen foarte scurt de timp în mai multe locuri, o locațiune fiind situată la 40 km față de alta. În drept, recursul se întemeiază conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 19 Avocatul Bodean Ina în susținerea recursului declarat în numele inculpaților Tiglea Serghei și Tiglea Dmitrii a reiterat motivele de drept ale apelului și suplementar a invocat că instanța de apel nu s-a expus asupra criticilor aduse declarațiilor părților vătămate, care sunt confuze și divergente. În drept, recursul se întemeiază conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și prin el se solicită casarea totală a deciziei cu adoptarea unei hotărâri de achitare a lui Tiglea Serghei și Tiglea Dmitrii de sub învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (3) Cod penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și dispunerea încetării procesului penal pe învinuirea adusă în baza art. 349 alin. (11) Cod penal pe motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 352 alin. (2) Cod contravențional. Avocatul Ipatii Denis în recursul declarat în numele inculpaților Tiglea Serghei, Tiglea Dmitrii și Bugor Eugeniu a motivat că: - acuzarea nu a administrat probe ce ar fi confirmat că Tiglea Serghei și Tiglea Dmitrii s-ar fi aflat în grupul de persoane menționat de părțile vătămate în declarațiile lor și că aceștia au încălcat ordinea publică și că au utilizat un obiect în scopul cauzări de vătămări a integrității. Mai mult părțile vătămate au indicat că aceștia au fugit de la locul infracțiunii; - potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului a fost ridicată o bucată de lemn de 1,5 m, iar în procesul examinării de obiecte, au fost examinate deja o bucată de lemn de 2 m și o rangă metalică de 2 m, nefiind clară provenința celui de-al doilea corp delict; - a fost făcută o calificare greșită a acțiunilor, or acțiunile de sistare a activității polițiștilor se conțin în dispoziția art. 349 Cod penal, nefiind necesar a fi calificate și conform art. 287 Cod penal; - în aceiași ordine de idei se motivează și cu privire la acțiunile lui Bugor Eugen; - părțile vătămate incriminează pe nedrept pentru a-și putea ascunde acțiunile ilegale săvârșite în seara de 31 august 2014 în s. Constantinovca; - actele întocmite în cadrul urmăririi penale se lovesc de nulitate, ele conținând date ce nu puteau fi obținute în condițiile descrise; - la urmărirea penală a fost adusă atingere dreptului la interpret. Drept urmare, se solicită casarea totală a deciziei cu adoptarea unei hotărâri de achitare a lui Bugor Eugen, Tiglea Serghei și Tiglea Dmitrii.

Se constată că recursurile ordinare au fost depuse în termen legal și nu sunt în mod vădit nefondate, în sensul art. 432 Cod de procedură penală, fiind admisibile, or din conținutul acestora se constată că ele îndeplinesc cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele prescrise de lege.

Judecând recursurile ordinare, în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, casată total decizia instanței 20 de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, enunțate exhaustiv în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 1)-16) Cod de procedură penală. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dispoziția art. 434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din temeiurile de drept ale recursului declarat, se reține că se invocă incidența cazurilor de casare prevăzute la pct. 6), 8 și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs fiind obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia). Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză 21 obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat. Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea juridică a faptei săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Colegiul penal lărgit ține să consemneze că găsește întemeiate criticele titularilor dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența motivării deciziei adoptate de instanța de apel și consideră relevant de a puncta că, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului administrat în cauză. Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 CoEDO, s-a conchis că în procedurile desfășurate în fața judecătorilor, înțelegerea condamnării se bazează, în principal, pe motivele indicate în deciziile luate (hotărârea CtEDO Taxquet versus Belgia), iar o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus Finlanda). Din conținutul hotărârii recurate, se constată că prevederi legale ale art. 414 și 417 Cod de procedură penală nu au fost respectate, și anume instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspuns la toate motivele esențiale invocate de apelanți, iar nepronunțarea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelurilor de către instanța de apel, instanța de apel fiind obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea apelanților, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri. În sensul celor menționate, Colegiul menționează că instanța de apel a desființat sentința prin prisma principiului devolutiv (art. 409 Cod de procedură penală) fără a motiva și indica erorile de fapt și de drept ce au stat la baza acestei statuări. 22 Este lipsită de argumentare juridică și noua constatare a stării de fapt, descrisă de instanța de apel în pct. 171-178 a deciziei. Mai mult, prin cele constatate de instanța de apel au fost depășite limitele învinuirilor aduse lui Bugor Eugen, or el a fost pus sub învinuire pentru o faptă infracțională prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal , iar instanța de apel, în seama lui, reține două fapte infracționale distincte cu referire la învinuirea adusă în baza art. 349 alin. (11) Cod penal: una săvârșită prin participație cu Tiglea Serghei, Tiglea Dmitrii, Culaclî Alexandru, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii (pct. 173-174 a deciziei) – „Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Tiglea Serghei, Tiglea Dmitrii, Culaclî Alexandru, Neaguș Dumitru, Cula Dmitrii, Bugor Eugeniu, au comis infracțiunea prevăzută la art. 349 alin (11) Cod penal…” – și una săvârșită în lipsa participației (pct. 177-178 a deciziei). De asemenea, iinstanța de apel s-a limitat și doar la enumerarea și expunerea conținutului probelor, fără a le aprecia după intimă ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor, în ansamblul, și interconexiunea lor, fără a indica circumstanțele ce determină concluzionarea de admitere parțială a învinuirii și de respingere a versiunii înaintate de apărare. Colegiul specifică că, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește cu desăvârșire analiza și aprecierea probelor. Omisiunea instanței de apel de a face o analiză a probatoriului administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea cauzei. La caz, nu există o coroborare între probele aduse în susținerea învinuirii și cele prezentate în favoarea achitării inculpatului. Procedând în asemenea mod, instanța de apel a admis încălcarea art. 6 § 1 CoEDO, potrivit căruia ... orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa. Potrivit art. 101 alin. (4) coroborat cu art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probe ce nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Inculpatul Cula Dmitrii prin apelul declarat a solicitat aplicarea Legii nr. 210 cu privire la amnistie și încetarea procesului penal, pe capătul de acuzare conform art. 23 287 alin. (3) Cod Penal, argument ce nu și-a găsit reflectare în motivarea instanței de apel. Prin apeluri apărarea a sesizat despre încălcarea dreptului la interpret în privința lui Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Bugor Eugen. Asupra acestor argumente, instanța de apel în pct. 215 a deciziei indică la netemeinicia afirmațiilor, ordonanțele de punere sub învinuire fiind întocmite atât în limba de stat, cât și în limba rusă, în privința lui Tiglea Dmitrii (f.d. 198,199, 200, 201, vol. II), Tiglea Serghei (f. d. 205-206, 207-208, 209, 210, vol. II) și Bugor Eugeniu (f.d. 222, 223-224, 225, 226, vol. II). Raportând textul hotărârii recurate la textul procesului-verbal al ședinței de judecată se constată că actele procesuale enunțate supra nu au fost obiect de studiu în instanța de apel, ele nefiind examinate în prezența părților, în cadrul judecării apelurilor. Mai mult, apărarea a indicat la încălcarea dreptului la interpret nu numai la etapa înaintării bănuirii și a învinuirii, ci și în procesul de audiere a lui Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Bugor Eugeniu în calitate de bănuit și învinuit, afirmații asupra cărora instanța de apel a invocat netemeinicia pe motiv interpretul Romanski Aliona a fost prezent în timpul audierilor în calitate de învinuit și ulterior a tradus ordonanțelor de punere sub învinuire și rechizitoriu, instanța de apel omițându-se a se expuse asupra proceselor-verbale de audiere în calitate de bănuit: - f.d. 251, vol. I potrivit căreia rubrica „Interpret” nu este semnată și completată și lipsește mențiunea cu privire la datele de anchetă a interpretului și preîntâmpinarea acestuia în baza art. 312-313 Cod penal; - f.d. 11-12, vol. II potrivit cărora, chiar dacă actul procesual a fost semnat de interpret, lipsește mențiunea cu privire la datele de anchetă a interpretului și preîntâmpinarea acestuia în baza art. 312-313 Cod penal, interpretul Bîrlădeanu Aurelia nefiind preîntâmpinată de răspunderea penală pe care o poartă; - f.d. 61, vol. II potrivit căreia rubrica „Interpret” lipsește așa cum lipsește și mențiunea cu privire la datele de anchetă a interpretului și preîntâmpinarea acestuia în baza art. 312-313 Cod penal. Este adevărat că instanța nu este obligată să se expună detaliat asupra afirmațiilor părților, însă chestiunea respectării drepturilor procesuale este una primordială, de vreme ce constatarea unei asemenea încălcări creează situații favorabile pentru persoana pusă sub acuzare: în caz de condamnare beneficiază de reducerea termenului pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, iar în caz de achitare – obținerea compensației morale a încălcării drepturilor procesuale. De rând cu cele menționate, se statuează și că instanța de apel s-a limitat la invocarea unor fraze generale în motivarea hotărârii și a omis să se expună asupra 24 afirmațiilor apărării cu referire la plecarea inculpaților Culaclî Alexandru, Tiglea Dmitrii și Tiglea Serghei de la locul infracțiunii până la începerea altercațiilor cu angajații MAI. Tot aici, se reține și că lipsește o motivare asupra: - cerințelor de neadmiterea a corpurilor delicte; - veridicității rapoartelor de expertiză medico-legală întocmite prin care s-a concluzionat gravitatea și natura vătămărilor corporale depistate la părțile vătămate, or datele conținute în aceste probe contravin datelor din procesele-verbale de stabilire a stării de ebrietate și natura ei, întocmite în privința părților vătămate, în ultimele acte făcându-se referire la lipsa vătămărilor corporale și a acuzelor; - neconsecutivității declarațiilor părților vătămate cu referire la aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității corporale. Un alt temei de casare a hotărârii instanței de apel, rezidă și din faptul că ea nu corespunde rigorilor prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală (sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazul expirării termenului de prescripție), or, deși, în partea descriptivă a fost reținută vinovăția inculpaților Cula Dmitrii, Tiglea Dmitrii, Tiglea Serghei și Neaguș Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal și a lui Bugor Eugeniu – art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (11) Cod penal, în partea dispozitivă a actului judecătoresc, nu se regăsește mențiunea privind constatarea că inculpații nominalizați se recunosc vinovați de săvârșirea infracțiunii/infracțiunilor reținute în seama lor/lui, fiind indicat doar faptul că „Se încetează procesul penal …. în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală, în baza art. 60 alin. (1) lit. b) Cod Penal.” Se constată și că instanța de apel nu a motivat în nici un mod aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, or cele indicate de instanță în pct. 315-326 a deciziei nu pot fi apreciate ca o motivare relevantă a exercitării dreptului instanței de a suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoare. O altă eroare de drept rezultă din nerespectarea prevederilor art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală potrivit căruia dispozitivul actului judecătoresc, pe lângă chestiunile enumerate în art. 395 și 396, în cazurile necesare, trebuie să mai cuprindă și hotărârea cu privire la acțiunea civilă înaintată sau hotărârea pronunțată din oficiu de către instanță referitor la repararea pagubei. La această concluzie, instanța de recurs ajunge reieșind din faptul în partea descriptivă a hotărârii (pct. 327-340) se cuprinde motivarea instanței de apel referitoare la soluționarea acțiunii civile depuse de partea vătămată Ostapenco Constantin, iar dispozitivul decizie nu conține soluția adoptată de instanța de apel vis-a-vis de chestiunea soluționării acțiunii civile. 25 Deci, partea descriptivă a hotărârii instanței de apel nu corespunde cu partea dispozitivă a acesteia, fiind prezentă eroarea de drept prevăzută în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Reieșind din cele descrise, Colegiul constată că, chestiunile asupra cărora Curtea de Apel trebuia să se pronunțe, nu au fost examinate în mod corespunzător, ca o chestiune de proces echitabil, și că recursurile sânt întemeiate, erorile de drept neputând fi corectate în prezenta procedură, or instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în vederea înlăturării erorilor de fapt și de drept, substituind instanța care a judecat în ordine de apel cu încălcarea prevederilor legii procesual-penale. Toate cele menționate supra permit concluzionarea dispunerii rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, or dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv, decât dacă, susținerile parților sunt examinate de către instanță (hotărârea CtEDO Achina versus Romania) și dacă nu au fost admise erori de drept ce generează nulitatea totală a actului judecătoresc. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel, inclusiv cele cu referire la acțiunile procesuale efectuate la urmărirea penală; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, iar în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, de avocatul Pitel Victor, în numele inculpatului Cula Dmitrii, de avocatul Bodean Ina, în numele inculpaților Tiglea Serghei și Tiglea Dmitrii, și de avocatul Ipatii Denis, în numele inculpaților Tiglea Serghei, Tiglea Dmitrii și Bugor Eugeniu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Cula Dmitrii XXXXX, Culaclî Alexandru XXXXX, Tiglea Dmitrii XXXXX, Tiglea 26 Serghei XXXX, Neaguș Dumitru XXXXX și Bugor Eugeniu XXXXX cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată și pronunțată integral la 03 septembrie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecător Liliana Catan Judecător Ion Guzun Judecător Nicolae Craiu Judecător Victor Burduh 27