1ra-1083/20 — art. 149 al. 1 CP

1ra-1083/20 — art. 149 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1083/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

21 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor și Craiu Nicolae,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către

avocatul Josu Gheorghe în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 decembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Nuca Mihail Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. xxxxx, r-nul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod

penal, și i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 02 ani și 06 luni cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

i se impută că, dânsul urmărind scopul de a săvârși un omor, acționând în premeditare

și din interes material, la data de 10.08.2016, a luat de la domiciliul său arma de

vânătoare „MP-153”, calibru 12x76 cu nr. 0815344304, pe care o deținea legal, după ce

în aceiași zi, în perioada de timp între orele 20:00-23:00, aflându-se în zona de frontieră

din preajma s. Stoianovca, r-nul Cantemir, pe direcția semnului frontieră nr. 1227, a

efectuat o împușcătură cu arma de foc „MP-153”, calibru 12x76 cu nr. 0815344304 în

Novacov Anatoli, care se afla în canalul de scurgere, la distanța de 15,5 m de la

1

autoturismul său de modelul ”Honda Civic”, n/î xxxxx, în rezultatul căruia fapt lui

Novacov Anatoli, i-au fost provocate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață,

manifestate prin plăgi multiple a cutiei toracice și abdomen din armă de foc cu alice,

penetrante în cutia toracală cu lezarea a organelor interne (plămâni, cord,) și cu

complicație a hemoragiei masive interne și externe cu șoc hemoragie de la care victima

a decedat. Continuând acțiunile sale infracționale Nuca Mihail l-a deposedat victima

Novacov Anatoli de armă de vânătoare MȚ21-12, calibru 12x70 cu nr. 070519 ce îi

aparținea și de banii acestuia în suma de 2 000 lei.

Acțiunile inculpatului Nuca Mihail fiind încadrate de organul de urmărire în baza

art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, conform indicilor ”omor intenționat a unei

persoane, săvârșit în premeditare, din interes material”.

Instanța de fond însă a reținut în sarcina lui Nuca Mihail faptul că, dânsul la data

de 10.08.2016, a luat de la domiciliul său arma de vânătoare „MP-153”, calibru 12x76 cu

nr.0815344304, care o deținea legal și acționând din imprudență, în perioada de timp

între orele 20:00-23:00, aflându-se în zona de frontieră din preajma s. Stoianovca, r.

Cantemir, pe direcția semnului frontieră nr. 1227, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunii sale, prevăzând urmările ei prejudiciabile și considerând în

mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, aflându-se la o activitate de vânătoare, a

efectuat o împușcătură cu arma de foc „MP-153”, calibru 12x76 cu nr. 0815344304 în

direcția lui Novacov Anatoli, care se afla în canalul de scurgere, la o distanță de

aproximativ 15 m, în rezultatul cărui fapt lui Novacov Anatoli, i-au fost provocate

leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, manifestate prin plăgi multiple a

cutiei toracice și abdomen din armă de foc cu alice, penetrante în cutia toracală cu

lezarea organelor interne (plămâni, cord,) hemoragie masivă internă și externă cu șoc

hemoragie, de la care victima a decedat.

Acțiunile date fiind încadrate de prima instanță în baza art. 149 alin. (1) Cod penal,

menționând că nu poate reține în acțiunile inculpatului, infracțiunea prevăzută de art.

145 alin. (2), lit. a), b) Cod penal.

3.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale oficiul Sud, Babenco Valeriu, care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. a), b)

Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 19 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului depus a menționat următoarele:

- nu este de acord cu sentința contestată așa cum, incorect instanța de fond a adoptat

soluția de încadrare a faptelor în baza art. 149 alin. (1) Cod penal. Așa cum, instanța de

2

judecată a considerat că pe data de 10.08.2016, Nuca Mihail a luat de la domiciliul său

arma de vânătoare de model MP-153, pe care o deține legal și acționând din imprudență

între orele 20:00-23:00, aflându-se în zona de frontieră din preajma s. Stoianovca r.

Cantemir, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările ei prejudiciabile și considerând în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate,

aflându-se la o activitate de vânătoare a efectuat o împușcătură cu arma de foc în

direcția lui Novacov Anatoli care se afla în canalul de scurgere, în rezultatul cărui fapt

lui Novacov Anatoli i-au fost provocate leziuni corporale grave periculoase pentru

viață, de la care victima a decedat. în argumentarea poziției sale instanța de judecată s-

a bazat exclusiv pe faptul că între inculpatul Nuca Mihail și victima Novacov Anatoli

nu au fost careva conflicte si nu a fost demonstrată existenta unui motiv de omor.

Acuzarea nu contestă faptul că până la data comiterii omorului, Nuca Mihail ar fi avut

conflicte cu victima sau că ar fi avut careva motive de a însuși careva bunuri de la

victimă. Totodată, acuzarea consideră că omorul lui Novacov Anatoli nu a fost săvârșit

de către Nuca Mihail din imprudență așa cum, lipsirea de viță din imprudență este

caracterizată de lipsa intenției de a comite infracțiuni.

- în opinia acuzatorului, instanța de judecată greșit a reîncadrat acțiunile

inculpatului Nuca Mihail în baza art. 149 alin. (1) din Codul penal, și a considerat că

acesta urma a fi recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 145 alin. (2), lit. a), b) Cod penal. Astfel, instanța de judecată încadrând

acțiunile lui Nuca Mihail în baza art. 149 alin. (1) Cod penal a indicat că în cadrul

ședințelor de judecată nu au fost prezentate probe că inculpatul ar fi omorât intenționat

o persoană. Însă, procurorul a considerat că instanța de judecată a dat o apreciere

greșită probelor administrate în instanța de judecată, aceste probe demonstrând

săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod

penal. Din raportul de expertiză nr. 105 din 11.08.2016 rezultă că, împușcătura a fost

îndreptată asupra unui organ vital al victimei din care reiese că inculpatul prin acțiunile

sale a urmărit intenția omorului și nicidecum intenția de a împușca un porc mistreț,

care este cu mult mai jos ca înălțimea corpului uman, în astfel de caz alicele urmau să

ajungă în regiunea picioarelor victimei a invocat acesta în cadrul cercetării judecătorești

în instanța de fond;

- mai mult ca atât, din conținutul raportului de expertiză medico-legală indicat

supra rezultă că leziunile au fost provocate cu o armă de vânătoare, la care folosirea și

aplicarea acestora necesită unele cunoștințe și iscusință pe care inculpatul le avea fiind

vânător cu stagiu. Respectiv, concluziile instanței de judecată că inculpatul a comis o

infracțiune din imprudență crezând că a efectuat o împușcătură în direcția unui mistreț,

sunt greșite.

3

Iar, conform depozițiilor martorilor Grișenco V., Cazacu I., aceștia au declarat că

Novacov Anatolii a fost împușcat ziua, dar nu noaptea, deoarece era îmbrăcat în tricou,

nu avea asupra lui lanternă, adidașii erau curați. Din aceste considerente inculpatul

avea posibilitate pe timp de zi să vadă bine cine vine în direcția sa și asupra cui să

efectueze împușcătura, în acest caz inculpatul a văzut bine direcția din care vine victima

dar nu a tinut cont de înălțimea acesteia în coraport cu înălțimea unui porc mistreț. Pe

lângă raportul și declarațiile menționate, și celelalte probe existente în dosar

demonstrează săvârșirea infracțiunii de către inculpat, care nu a recunoscut fapta

imputată, și prin diferite versiuni lipsite de probe a negat comiterea infracțiunii,

acuzând alte persoane de comiterea acesteia. Toate acestea după părerea acuzării,

denotă că în cazul dat nu se poate vorbi despre comiterea infracțiunii din imprudență,

deoarece inculpatul împreună cu apărarea nici nu au invocat aceste circumstanțe

pentru a orienta instanța la luarea unei astfel de hotărîri. Nu este exclus apariția unor

relații ostile spontane în timpul vânatului între inculpat și victimă care au degenerat în

omorul lui Novacov Anatoli, după care inculpatul a însușit arma de vânătoare și suma

de 20 lei;

- la fel, a indicat acuzarea că este evident faptul că Novacov Anatoli avea asupra s-

a arma de vânătoare, care nu a fost găsită și suma de 2 000 lei, pe care victima o avea

asupra sa, fiind văzut la stația de alimentare cu petrol, însă la cercetarea cadavrului și

a mijlocului de transport, acestea nu au fost depistate. Din acestea concluzionează

acuzarea că, Nuca Mihail ar fi însușit bunurile dispărute. De asemenea, în cazul

respectiv acuzarea indică că nu poate fi de acord cu poziția instanței de judecată că

omorul a fost comis din imprudență. Menționând că, în asemenea mod, instanța de

judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii, de aceea ea urmează a fi casată;

- totodată, partea acuzării a considerat că suma de 6 512 lei suportată pentru

efectuarea expertizei medico - legale, urmează a fi încasată de la Nuca Mihail în baza

art. 227, art. 229 Cod de procedură penală.

Prin urmare, în combaterea apărărilor invocate de inculpat, din datele exterioare

faptei comise, din împrejurările în care a avut loc acțiunea, din mobilul care l-a

determinat pe inculpat, din scopul pe care și l-a propus și din mijloacele de execuție

folosite, se reține, în mod indubitabil, că inculpatul a acționat cu intenția de a omorî

victima. Pe această linie de considerente cu privire la vinovăția inculpatului în

săvârșirea faptei criminale constatate, prin determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală, fapta reținută în sarcina

inculpatului în componența de infracțiune prevăzută de articolul 145 alin. (2), lit. a), b)

Cod penal. Astfel, a considerat că, soluția pronunțată nu este consecința unei activități

eficiente de judecată, or sentința emisă de prima instanță nu se bazează pe fapte

4

veridice bine dovedite și pe probe bine analizate, care să nu provoace dubii asupra

vinovăției inculpatului, de vreme ce acesta n-a recunoscut fapta imputată, iar

procurorul a prezentat probe concludente și pertinente în sprijinul învinuirii.

În drept, cererea de apel este întemeiată pe prevederile art. 227 alin. (1), (3), art. 401

alin. (1), pct. 1), art. 405 alin. (1); art. 415 alin. (2), pct. 2) Cod de procedură penală.

3.2. Avocatul Grajdan Iulian în interesele inculpatului Nuca Mihail, care a solicitat

casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri de

achitare a inculpatului, deoarece nu Nuca Mihail a săvârșit infracțiunea imputată.

În motivarea apelului depus a menționat următoarele:

- a considerat neîntemeiat argumentul primei instanțe, precum că declarațiile

martorilor apărării Bădănău Gavril, Cîrlan Ruslan, Bădănău Vasile, urmează a fi

apreciate critic, deoarece martorii audiați erau în relații de prietenie cu inculpatul Nuca

Mihail. Dar, conform declarațiilor martorilor Bădănău Gavril și Bădănău Vasile, aceștia

au menționat că sunt în relații normale cu inculpatul, și nicidecum de prietenie, or

faptul aflării acestora la aceiași ceremonie nu atestă obligatoriu și o relație de prietenie.

Cu atât mai mult că martorii au depus declarații sub jurământ, dar instanța de judecată

nu a apreciat critic declarațiile lui Tabureanu Valeriu, care a indicat că este în relații de

prietenie cu Nuca Mihail, ceea ce contravine principiului liberii aprecieri probelor, care

prevede că nici o probă nu are putere probantă dinainte stabilită. Din declarațiile

martorilor se desprinde că, Nuca Mihail era calm ca întotdeauna și nu au constatat

nimic ieșit din comun la Nuca Mihail, fapt ce atestă că acesta nu a comis infracțiunea

imputată. Or, în situația în care atestă comiterea unui omor Cîrlan Ruslan în calitate de

inspector de poliție avea posibilitatea să observe starea lui Nuca Mihail, care în mod

normal urma să fie una stresantă, de neliniștire și îngrijorare. Ceilalți martori au

declarat că Nuca Mihail era liniștit, se comporta ca altădată fară careva schimbări de

comportament, ceea ce nu poate fi în cazul unei persoane care a comis un omor;

- potrivit concluziilor expertului moartea lui Novacov Anatoli a survenit nu mai

târziu de 24 ore până la examinarea cadavrului, iar constatările instanței de judecată

referitoare la momentul survenirii decesului bazate pe faptul că, victima era îmbrăcată

în tricou și anume din acest motiv se constată că omorul din imprudență a fost săvârșit

în intervalul de timp indicat de procuror 20:00 - 23:00 le consideră neargumentate, or

instanța de judecată nu a luat în calcul faptul că infracțiunea a fost comisă la data de 10

a lunii august, care reprezintă o perioadă foarte caldă a anului când era posibil ca

victima să poarte haine și cu mânici scurte și la ora 24:00. Astfel, acuzarea nu a

demonstrat care era temperatura aerului în noaptea când a avut loc omorul și dacă a

fost sau nu posibil ca victima să fi fost îmbrăcată în tricou pe parcursul nopții. Indică

apărarea că, instanța de fond urma să dispună încetarea procesului indiferent de

motivarea expusă având în vedere cererea înaintată de partea apărării prin care s-a

5

motivat că potrivit procesului - verbal de audiere a martorului (f.d. 128) Nuca Mihail a

fost audiat la data de 15.08.2016 în calitate de martor pe marginea dosarului dat, fiind

obligat conform legii să facă declarații veridice și să răspundă la întrebările organului

de urmărire penală, potrivit art. 90 alin. (1) Cod de procedură penală martorul este

persoana citată în această calitate de organul de urmărire penală sau de instanță,

precum și persoana care face declarații, în modul prevăzut de prezentul cod, în calitate

de martor. Ca martori pot fi citate persoane, care posedă informații cu privire la vreo

circumstanță care urmează a fi constatată. Alin. (3) pct. 8) al aceluiași articol prevede că

nu pot fi citați și ascultați ca martori persoana față de care există anumite probe că a

săvârșit infracțiunea ce se investighează. Contrar acestor prevederi organul de urmărire

penală invocând că dețin anumite probe care a demonstra vinovăția lui Nuca Mihail în

comiterea infracțiunii imputate îl audiază pe acesta îi calitate de martor explicându-i

drepturile și obligațiile unui martor precum și prevederile art. 311-312 Cod penal;

- la data de 12.09.2016 Nuca Mihail a fost recunoscut în calitate de bănuit pe

marginea dosarului în cauză, respectiv până la 12.09.2016 în privința acestuia au fost

efectuate acțiuni de urmărire penală având calitate de martor. A considerat că lui Nuca

Mihail i-a fost încălcat dreptul la apărare atunci când a fost audiat în calitate de martor,

deoarece organul de urmărire penală, așa cum menționează în demersul privind

aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 de zile,

deține probe pertinente care ar demonstra bănuiala rezonabilă că Nucă Mihail ar fi

comis infracțiunea ce i se impută. Probele invocate în demersul procurorului privind

aplicarea arestului preventiv întru demonstrarea existenței bănuielii rezonabile au fost

acumulate de organul de urmărire penală până la Nuca Mihail să fie audiat în calitate

de martor. Respectiv, calitatea de martor urma să se schimbe în calitatea de bănuit doar

în cazul în care organul de urmărire penală ar fi dobândit probe noi, altele decât cele

pe care le obținuse până la 15.08.2016, în baza cărora să fie demonstrată bănuiala

rezonabilă. Fiind menționat și faptul că, organul de urmărire penală nu avea dreptul

să-l audieze pe Nuca Mihail în calitate de martor pe marginea dosarului penal, odată

ce îl bănuiau pe acesta că ar fi comis infracțiunea, încălcând prevederile art. 17 Cod de

procedură penală, art. 6 CEDO. Totodată, procurorul nu a emis nici o ordonanță prin

care să fie anulată calitatea de martor a lui Nuca Mihail sau vreo ordonanță prin care

să fie declarat nul procesul - verbal de audiere în calitate de martor a lui Nuca Mihail.

apelul avocatului Grajdan Iulian în numele inculpatului Nuca Mihail, a fost respins ca

nefondat.

Admis apelul procurorului, sentința primei instanțe casată parțial, în latura penală,

în partea constatării vinovăției și stabilirii pedepsei în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b)

6

Cod penal, rejudecată cauza, și pronunțată o nouă hotărâre în aceste privințe potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Nuca Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani

și 06 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că, audiind părțile,

examinând materialele cauzei penale și analizând în complex argumentele invocate în

raport cu apelurile declarate și în limitele acestora, a conchis de a respinge apelul depus

în interesele inculpatului și de a admite apelul declarat de către procuror, cu casarea

parțială a sentinței instanței de fond în latura penală, în partea constatării vinovăției și

stabilirii pedepsei penale și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță de recunoaștere a inculpatului vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei pentru comiterea faptei

date.

Așa cum, la caz se contestă vinovăția, la cererea procurorului au fost cercetate

suplimentar probele administrate în instanța de fond, și anume: procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 11 august 2016; procesul-verbal de examinare a obiectului

din 11 august 2016, cu anexă planșă fotografică și schemă; procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 15 august 2016, cu anexă schema amplasării teritoriului; procesul-

verbal de ridicare din 11 august 2016; procesul-verbal de ridicare din 11 august 2016;

procesul-verbal de ridicare din 12 august 2016; procesul-verbal de ridicare din 12

august 2016; ordonanță și procesul-verbal de ridicare din 13 august 2016, cu anexă DVD

RW; procesul-verbal de examinare a obiectului din 14 august 2016; procesul-verbal de

ridicare din 15 august 2016; procesul-verbal de examinare a obiectului din 15 august

2016; procesul-verbal de examinare a obiectului din 14 august 2016, cu anexe; procesul-

verbal de ridicare din 15 august 2016; procesul-verbal de examinare a obiectului din 15

august 2016, cu anexă; raportul de expertiză medico-legală nr. 105 din 18 august 2016;

raportul cu privire la stabilirea antenelor operatorilor de telefonie din 12 august 2016;

procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 02 septembrie 2016;

procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 02 septembrie 2016;

procesul-verbal de confruntare din 02 septembrie 2016; procesul-verbal de percheziție

din 12 septembrie 2016; procesul-verbal de percheziție din 12 septembrie 2016;

procesul-verbal de ridicare din 12 septembrie 2016, procesul-verbal de percheziție din

12 septembrie 2016; raportul de analiză din 2016; revendicare pe numele Nuca Mihail,

din care se desprinde că acesta anterior a fost judecat; procesul-verbal de ridicare din

28 septembrie 2016; procesul-verbal de ridicare di 20 septembrie 2016; ordonanța

privind eliberarea corpului delict din 21 octombrie 2016; raportul de stabilire a

7

antenelor ce deservesc locul comiterii infracțiunii din 11 octombrie 2016; procesul-

verbal cu privire la interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice din 19

septembrie 2016; raportul din 03 octombrie 2016; raportul privind stabilirea și ridicarea

descifrărilor convorbirilor telefonice din 18 octombrie 2016; procesul-verbal de

percheziție din 04 noiembrie 2016; procesul-verbal de percheziție din 04 noiembrie

2016, efectuată în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx la Bișir Olesea; procesul-verbal de percheziție

din 04 noiembrie 2016, efectuată în s. Cania, r-nul Cantemir la Nuca Mihail; copiile

documentelor probatorii, prin care a fost restituită cererea de asistență juridică

internațională, însoțită de actele întocmite în executarea acesteia; aviz de testare

poligraf din 19 octombrie 2016, în care este indicat la concluzie că, la răspunsurile lui

Nuca Mihail la întrebările relevante R4, R7 și R9 s-au evidențiat modificări

semnificative, care pot fi interpretate ca indici al comportamentului simulat a

subiectului; raportul de expertiză nr. xxxx din 19 septembrie 2016, cu anexă planșă

ilustrativă; raportul de expertiză nr. xxxx din 16 septembrie 2016; raportzl de expertiză

medico-legală nr. 554 din 10 octombrie 2016; raportul de expertiză medico-legală nr.

553 din 10 octombrie 2016; raportul de expertiză nr. xxxx din 29 noiembrie 2016;

ordonanță privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală din 09 ianuarie 2017;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14 octombrie 2016, cu anexă foto tabel;

raportul de expertiză medico-legală nr. 97 ”D” din 09 decembrie 2016; raportul de

expertiză nr. xxxx din 09 decembrie 2016, cu anexă planșă ilustrativă; raportul de

expertiză nr. xxxx din 07 decembrie 2016, cu anexă planșă ilustrativă; ordonanță din 09

ianuarie 2017 privind anexare la dosarul penal a corpurilor delicte; raportul de

expertiză nr. xxxx din 30 decembrie 2016; raportul de expertiză nr. xxxx din 20 martie

2017; cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea prejudiciului material și

moral, cu anexe, înaintată de partea civilă Novacov Vitalie, acesta solicitând încasarea

de la Nuca Mihail a prejudiciului material în mărime de 2 000 lei, pe care Nuca Mihail

l-a deposedat pe victima Novacov Anatolie, și prejudiciul material în mărime de 40 628

lei, prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei, cât și încasarea cheltuielilor de judecată;

declarațiile părții vătămate Novacov Vitalii din 13 martie 2018; declarațiile martorilor

Cardjov Efim și Grișenco Victor din 13 martie 2018; declarațiile martorilor Novacov

Lilia, Cazacu Ion, Malcov Vitalii, Tabureanu Valeriu; Jelev Dumitru și Arnauțanu

Nicolai din 16 octombrie 2018; declarațiile inculpatului Nuca Mihail din 15 noiembrie

2018; declarațiile martorului Cîrlan Ruslan din 13 decembrie 2018.

În speță, inculpatului Nuca Mihail de către organul de urmărire penală i se impută

că, dânsul urmărind scopul de a săvârși un omor, acționând în premeditare și din

interes material, la data de 10.08.2016, a luat de la domiciliul său arma de vânătoare

„MP-153”, calibru 12x76 cu nr. 0815344304, pe care o deținea legal, după ce în aceiași

zi, în perioada de timp între orele 20:00-23:00, aflându-se în zona de frontieră din

8

preajma s. Stoianovca, r-nul Cantemir, pe direcția semnului frontieră nr. 1227, a efectuat

o împușcătură cu arma de foc „MP-153”, calibru 12x76 cu nr. 0815344304 în Novacov

Anatoli, care se afla în canalul de scurgere, la distanța de 15,5 m de la autoturismul său

de modelul ”Honda Civic”, n/î xxxxx, în rezultatul căruia fapt lui Novacov Anatoli, i-

au fost provocate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, manifestate prin

plăgi multiple a cutiei toracice și abdomen din armă de foc cu alice, penetrante în cutia

toracală cu lezarea a organelor interne (plămâni, cord,) și cu complicație a hemoragiei

masive interne și externe cu șoc hemoragie de la care victima a decedat. Continuând

acțiunile sale infracționale Nuca Mihail l-a deposedat victima Novacov Anatoli de armă

de vânătoare MȚ21-12, calibru 12x70 cu nr. 070519 ce îi aparținea și de banii acestuia în

suma de 2 000 lei.

Acțiunile inculpatului Nuca Mihail fiind încadrate de organul de urmărire în baza

art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, conform indicilor ”omor intenționat a unei

persoane, săvârșit în premeditare, din interes material”.

Este de mentionat că, instanta de fond a reținut în sarcina lui Nuca Mihail faptul că,

dânsul la data de 10.08.2016, a luat de la domiciliul său arma de vânătoare ,,MP-153”,

calibru 12x76 cu nr. 0815344304, care o deținea legal și A acționând din imprudență, în

perioada de timp între orele 20:00-23:00, aflându-se în zona de frontieră din preajma s.

Stoianovca, r-nul Cantemir, pe direcția semnului frontieră nr. 1227, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunii sale prevăzând urmările ei prejudiciabile și

considerând în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, aflându-se la o activitate de

vânătoare, a efectuat o împușcătură cu arma de foc „MP-153”, calibru 12x76 cu nr.

0815344304 în direcția lui Novacov Anatoli, care se afla în canalul de scurgere, la o

distanță de aproximativ 15 m, în rezultatul cărui fapt lui Novacov Anatoli, i-au fost

provocate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, manifestate prin plăgi

multiple a cutiei toracice și abdomen din armă de foc cu alice, penetrante în cutia

toracală cu , lezarea organelor interne (plămâni, cord,) hemoragie masivă internă și

externă cu ' șoc hemoragie, de la care victima a decedat.

Instanța de apel a conchis că, acțiunile inculpatului incorect au fost încadrate de

prima instanță în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, menționând just că în acțiunile

inculpatului nu este infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, dar

faptele lui Nuca Mihail urmau a fi încadrate de prima instanță în baza art. 145 alin. (1)

Cod penal, nu în art. 149 alin. (1) Cod penal. Așa cum, deși a fost confirmat prin probele

existente la dosar că, Nucă Mihai l-a împușcat pe Novacov Anatoli, în cursul examinării

cauzei, partea acuzării nu a demonstrat că inculpatul a comis fapta cu premeditare, și

cu atât mai mult din interes material.

Este de menționat că, de către partea acuzării nu au fost prezentate probe din care

să rezulte că Nuca Mihail din timp a pregătit comiterea infracțiunii, din contra din

9

declarațiile martorilor reiese că aceștia erau în relații bune, chiar și martorul Tabureanu

a indicat că când i-a văzut în baltă aceștia nu se certau, deci nu poate fi reținut

argumentul procurorului că, omorul a fost comis cu premeditate.

Procurorul nu a prezentat probe care ar demonstra existența unor relații ostile între

Nuca Mihail și victimă, și nici existența a careva datorii, luarea unor bunuri de la

victimă de către făptuitor. Dimpotrivă, a fost stabilit că relațiile dintre victimă și

făptuitor au fost anterior normale, toți martorii au indicat la faptul dat, nu a fost

demonstrată existența vreo unui motiv de omor, iar martorul Tabureanu Valeriu care

i-a văzut a relatat, că nu a observat vreun conflict între Nuca Mihail și Novacov Anatoli.

Procurorul în apelul depus chiar dacă a invocat că conflictul între victimă și inculpat

putea apărea în timpul vânatului, acest fapt nu a fost demonstrat, ceea ce denotă

netemeinicia acestui argument al apelului procurorului. Astfel, corect instanța de fond

a conchis că Novacov Anatoli și Nuca Mihail se aflau la 10.08.2016 în lunca râului Prut

la vânătoare de porci mistreți, dânșii anterior au mai fost la vânătoare împreună. Însă,

chiar dacă victima în acea zi a schimbat la stația de alimentare ”Lukoil” din or.

Cantemir suma de 100 euro, primind 2 000 lei, nu a fost confirmat faptul că când a fost

omorât deținea suma dată asupra sa și că banii ar fi fost luați de inculpat. Novacov

Anatoli la fața locului putea să ajungă și fără careva sume de bani, iar partea acuzării

nu a demonstrat contrariul, astfel, corect instanța de fond nu a reținut faptul că

inculpatul ar fi omorât victima din interes material.

La fel, nu a fost demonstrat de partea acuzării faptul că, la fața locului Novacov

Anatoli ar fi luat arma cu el și că Nuca Mihail i-ar fi luat-o, dacă nu a fost găsită la el

acasă, aceasta nu exclude faptul că arma s-ar fi aflat în altă parte. Faptul că o armă a lui

Novacov Anatoli, cealaltă decât cea pe care acesta i-o dăduse lui Caradjov Efim, nu a

fost găsită la victimă acasă, nu demonstrează faptul că aceasta a fost luată de inculpat.

Nu a fost demonstrat faptul că victima la fața locului s-a dus cu arma, putea să meargă

cu Nuca Mihail la vânătoare și fără armă și chiar de mergea cu armă, nu a fost exclus

de partea acuzării faptul că după ce a fost împușcat de către Nuca Mihail și ultimul a

plecat de la fața locului, altcineva nu putea să-i i-a banii de îi avea asupra sa și arma așa

cum, acesta a fost găsit într-un loc deschis și nu imediat după omor, în zona de frontieră

din preajma s. Stoianovca, r-nul Cantemir. Astfel, interesul material nu a fost probat de

către partea acuzării, și nici săvârșirea omorului cu premeditare nu a fost confirmată,

circumstanțe ce denotă netemeinicia argumentelor apelului, invocate în acest sens.

Aceste circumstanțe corect au fost conchise de instanta de fond, însă eronat a stabilit

faptul că, Nuca Mihail din imprudență a efectuat o împușcătură în direcția lui Novacov

Anatoli, care se afla în vegetație, fără a-l vedea pe acesta, orientându-se după zgomot,

deoarece victima era îmbrăcată și în haine de camuflaj, se afla într-un șanț, și a crezut

că este o pradă, cu atât mai mult că în acel loc vegetația era abundentă, se întuneca (ori

10

poate deja era întuneric), ceea ce a creat impedimente de vizibilitate. Instanța de apel a

reținut ca fiind eronate aceste constatări ale instanței de fond, și nu este clar în baza la

ce a făcut asemenea concluzii.

Instanta de fond neavând careva date în acest sens, incorect a conchis că omorul a

fost săvârșit din imprudență, deci eronat a încadrat acțiunile lui Nuca Mihail în baza

art. 149 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: „lipsirea de viață din imprudență”.

Materialele cauzei denotă că, instanța de fond conchizând săvârșirea omorului din

imprudență, a dat o apreciere greșită probelor administrate, probe care demonstrează

săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Din raportul de expertiză nr. 105 din 11.08.2016 a rezultat că, împușcătura a fost

îndreptată asupra unui organ vital al victimei din care reiese că inculpatul prin acțiunile

sale a urmărit intenția omorului și nicidecum intenția de a împușca un porc mistreț,

care este cu mult mai jos ca înălțimea corpului uman, în astfel de caz alicele urmau să

ajungă în regiunea picioarelor victimei, ceea ce a fost invocat în instanța de fond, dar

aceasta nu a pus accent pe circumstanțele date. Mai mult ca atât, din conținutul

raportului de expertiză medico-legală indicat supra a rezultat că leziunile au fost

provocate cu o armă de vânătoare, la care folosirea și aplicarea acestora necesită unele

cunoștințe și iscusință pe care inculpatul le avea fiind vânător cu stagiu. Inculpatul nu

a negat faptul că mergea la vânătoare, acesta având permis de port armă, are și

cunoștințe în domeniu, este instruit și doar cu intenție putea efectua împușcătura. Deci,

nu se poate face concluzia că din greșeală ar fi împușcat victima, acesta este vânător

iscusi și doar cu intenție putea efectua tragerea din armă, și despre acest fapt vorbește

și caracterul leziunilor corporale, cât și experiența mare pe care o are inculpatul în

domeniul vânatului. Astfel, Nuca Mihail cunoaște consecințele tragerii într-o direcție

fară a fi sigur în ce tragi, iar o asemenea versiune nici nu a fost invocată de inculpat,

acesta de la bun început a negat săvârșirea infracțiunii și nu este clar de unde și în baza

la ce instanța de fond își formulează concluziile privind lipsirea de viață a victimei din

imprudență.

În asemenea circumstanțe, se desprinde temeinicia argumentelor apelului

procurorului, precum că, concluziile instanței de judecată că inculpatul a comis o

infracțiune din imprudență crezând că a efectuat o împușcătură în direcția unui mistreț

sau cerb, sunt greșite.

Cu referire la argumentul apelului depus în interesele inculpatului, precum că în

ziua respectivă inculpatul Nuca Mihail s-ar fi aflat în intervalul în care a fost săvârșită

fapta, la sărbătorirea unei zile de naștere, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat.

Or, s-a constatat faptul că în perioada de timp între orele 20:00-23:00, Nuca Mihail

aflându-se în zona de frontieră din preajma s. Stoianovca, r-nul Cantemir, pe direcția

semnului frontieră nr. 1227, a comis omorul lui Novacov Anatolii. Acest fapt este probat

11

prin materialele cauzei, care au fost analizate în raport cu declarațiile martorilor,

instanța de fond punând accent pe faptul că, martorii nu au indicat perioada de timp

concretă, ci cu aproximație, când a venit Nuca Mihail la ziua de naștere. Mai mult ca

atât, martorul Tabureanu Valeriu, cel care ultimul i-a văzut împreună pe inculpat și

victimă la fel, a indicat perioada de timp aproximativ când i-a văzut, dar nu ora

concretă, însă a făcut trimitere la faptul că era spre seară, între ora 19-20. Deci, nici

această persoană nu a indicat ora concretă, și chiar dacă dânsul a participat la

sărbătorirea zilei de naștere, aceasta s-a întâmplat evident mai târziu decât timpul

săvârșirii infracțiunii.

Instanța de apel a menționat că, în susținerea vinovăției lui Nuca Mihail de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, vin următoarele probe:

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.08.2016, în cadrul acestei acțiuni a fost

depistat cadavrul victimei Novacov Anatoli, vehiculul acestuia, un tub de cartuș din

plastic de culoare roșie, cu rozetă metalică. Conform schemei anexate la procesul-verbal

de cercetare la fața locului, tubul de cartuș a fost depistat la o distanță de 0,6 m de la

marginea drumului și la o distanță de 12,8 m de la cadavru. Potrivit raportului de

expertiză nr. xxxxx din 09.12.2016, pe hainele victimei nu au fost depistate urme de

factori suplimentari ai împușcăturii, ceea ce înseamnă că împușcătura s-a efectuat de la

o distanță mai mare decât acțiunea factorilor suplimentari.

Mai mult ca atât, conform raportului de expertiză nr. xxxxx, tubul de cartuș ridicat

în cadrul cercetării la fața locului și prezentat la examinare, a fost tras cu arma

semiautomată de model ”MP 153”, cu nr. „0815344304”, care a fost ridicată de la Nuca

Mihail. Deteriorările pe maioul victimei reprezintă orificii de intrare a proiectilelor cu

diametrul cuprins între 8-9mm (mitraliilor). Proiectilele au fost propulsate spre victimă

într-un snop creat ca urmare a unei singure împușcături dintr-o arma de foc cu țeava

lisă, de la stânga ' spre dreapta sub un unghi de aproximativ 45°, de sus în jos sub un

unghi apropiat celui de 90°,de la o distanță de aproximativ 15 m. în consecință, a fost

stabilit fară dubii, că tubul de cartuș depistat la fața locului a fost tras din arma lui Nucă

Mihail. Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, distanța dintre locul

unde a fost depistat cartușul și cadavru este de 12,8 m, iar conform raportului de

expertiză nominalizat, a fost stabilit că împușcătura s-a efectuat de la o distanță de t

aproximativ 15 m, ceea ce coincide cu situația de fapt stabilită la fața locului.

Conform aceluiași raport de expertiză, în rezultatul examinării urmei percutorului

armei lui Nuca Mihail și cel imprimat pe tubul de cartuș depistat la fața locului, a fost

stabilit că acestea diferă. În rezultatul cercetării nemijlocite a percutorului, a fost stabilit

că vârful a fost prelucrat mecanic cu un instrument abraziv, adică a fost modificat. În

cadrul audierii în calitate de inculpat Nuca Mihail a declarat, că nu a făcut modificări

la arma sa, inclusiv nu a modificat percutorul. Cu toate acestea, este evident că tubul

12

depistat la fața locului a fost tras anume din arma lui Nuca Mihail, aceasta fiind stabilit

după urmele de pe rozeta tubului, dar și partea metalică a lui. În aceste circumstanțe,

corect instanța de fond a conchis că, Nuca Mihail pentru a se eschiva de a răspundere,

după efectuarea împușcăturii în direcția victimei și până la ridicarea armei de către

organul de urmărire penală, a modificat percutorul armei date pentru ca în caz de

verificare, acesta să lase urme diferite pe capsă decât cele stabilite pe tubul de cartuș

depistat la fața locului. Astfel, Nuca Mihail realizând modificările menționate a

considerat că identificarea armei cu care a fost tras cartușul dat nu va fi posibilă, dacă

va modifica suprafața percutorului care vine în contact cu capsa și care lasă urma de

adâncime. Totuși, în rezultatul expertizei balistice a fost posibil a stabili utilizarea armei

lui Nuca Mihail la tragerea cartușului găsit la fața locului, prin urmele lăsate pe rozetă

și partea metalică a }' acestuia, chiar dacă tubul a fost reîncărcat si tras de mai multe ori.

Totodată, cele menționate supra combat declarațiile inculpatului Nuca Mihail,

precum că posibil tubul de cartuș a rămas de la el la fața locului pentru că anterior a

fost acolo la vânătoare, deoarece în acest caz urmele percutorului ar fi fost identice cu

cele obținute în cazul examenului comparativ (dânsul declarând că nu a făcut

modificări ale armei, după ultima sa vânătoare, care a avut loc cu mult mai înainte de

la 10.08.2016. Mai mult, din fotografia anexată la procesul-verbal de cercetare la fața

locului, nu se poate conchide că tubul respectiv se află acolo de o perioadă îndelungată,

iar deteriorări vizibile ale părții metalice a tubului nu se observă.

În cursul examinării cauzei în instanța de apel a fost stabilit cu certitudine faptul că,

Nuca Mihail la data de 10.08.2016, a luat de la domiciliul său arma de vânătoare „MP-

153”, calibru 12x76 cu nr. 0815344304, care o deținea legal și acționând cuii^ intenție, în

perioada de timp între orele 20:00-23:00, aflându-se în zona de frontieră din preajma s.

Stoianovca, r. Cantemir, pe direcția semnului frontieră nr. 1227, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, prevăzând urmările ei prejudiciabile, aflându-

se la o activitate de vânătoare, a efectuat o împușcătură cu arma de foc „MP-153”,

calibru 12x76 cu nr. 0815344304 în direcția lui Novacov Anatoli, care se afla în canalul

de scurgere, la o distanță de aproximativ 15 m, în rezultatul cărui fapt lui Novacov

Anatoli, i-au fost provocate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață,

manifestate prin plăgi multiple a cutiei toracice și abdomen din armă de foc cu alice,

penetrante în cutia toracală cu lezarea organelor interne (plămâni, cord,) hemoragie

masivă internă și externă cu șoc hemoragie, de la care victima a decedat. Acțiunile lui

Nuca Mihail urmează a fi încadrate corect în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, conform

indicilor calificativi: ”omorul unei persoane”.

Instanța de apel a notat că, inculpatul nefiind de acord cu sentința pronunțată, a

contestat-o în întregime, deci, acesta nu este de acord nici cu admiterea acțiunii civile și

încasarea prejudiciului moral în sumă de 150 000 lei.

13

Succesorul victimei, Novacov Vitalii, a depus o acțiune civilă prin care a solicitat

încasarea sumei de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu material, bani sustrași de la victimă

de către inculpat, suma de 40 628 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 500 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

La caz, s-a stabilit că lui Novacov Vitali fără dubiu i-a fost produs prejudiciu moral,

care în urma acțiunilor inculpatului a rămas fără o persoană dragă, fără frate. Chiar

dacă succesorul victimei la depunerea apelului a invocat necesitatea admiterii integrale

a acțiunii civile, instanța de apel nu le-a putut reține ca întemeiate așa cum, la caz

întemeiat prima instanță a stabilit că, este necesar de încasat de la inculpat în beneficiul

lui Novacov Vitali suma de 150 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

infracțiune. Este de reținut că, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral este

necesar de a se pune accent pe faptul că în urma săvârșirii infracțiunilor, o persoană a

fost lipsită de viață, suma de 150 000 lei fiind în concordanță cu suferințele succesorului

victimei, raportate la circumstanțele comiterii faptelor.

instanța de apel ca și prima instanță, pune accent pe gravitatea faptelor săvârșite și

consecințele acestora, de posibilitatea de restabilire a psihicului succesorului victimei,

de satisfacția pe care o primește persoana în urma pedepsirii inculpatului. Astfel,

instanța de apel consideră că anume această sumă este una rezonabilă și suficientă

pentru recuperarea prejudiciului moral. Cu atât mai mult, că recuperarea prejudiciului

moral nu poate avea drept scop sancționarea repetată a inculpatului, crearea pentru el

a unei situații financiare grele, iar pentru succesorul victimei nu poate servi ca o metodă

de îmbogățire fară justă cauză, iar suma solicitată în mărime de 500 000 lei are un

caracter excesiv și nu este rezonabilă în raport cu suferințele suportate și acțiunile

inculpatului, anume suma de 150 000 lei este în concordanță cu suferințele succesorului

victimei, raportate la circumstanțele comiterii faptelor. în circumstanțele expuse, se

manifestă temeinicia concluziilor instanței de fond privitor la admiterea parțială a

acțiunii civile și încasarea anume a sumei de 150 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Iar, privitor la prejudiciul material instanța de fond corect a conchis că, sumele de 1

230 lei și 2 060 lei nu se confirmă că au fost cheltuite pentru organizarea funerarilor

victimei Novacov Anatoli, deoarece aceste bonuri sunt eliberate la 12, respectiv 13

septembrie 2016, adică cu mult după înmormântarea victimei. Mai mult ca atât, în

cursul examinării cauzei nu a fost stabilită sustragerea vreo unei sume bănești de la

victimă de către inculpat, astfel acțiunea civilă pe capătul de cerere privind încasarea

sumei de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu material, corect a fost respinsă de prima instanță

ca neîntemeiată. La fel, în privința sumelor de 10 127 lei, 10 846 lei, 5 450 lei, 10 915 lei

instanța de fond corect a considerat necesar de a respinge încasarea lor în beneficiul

părții civile, deoarece din factură rezultă că suma dată a fost achitată nu de partea civilă

ci de către Novacov Lilia care nu are calitate procesuală corespunzătoare.

14

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a reținut necesitatea de a acorda

deplină eficiență prevederilor art. 61, art. 75-78 Cod penal, deci, a ținut cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de circumstanțele în care a fost comisă fapta,

de persoana celui vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

acestuia. Așa cum, pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului, cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Or, restabilirea echității sociale reprezintă o valoare

supremă în societate și este garantată de art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova. Astfel, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii săvârșite de Nuca

Mihail, care potrivit art. 16 Cod penal, face parte din infracțiunile deosebit de grave,

punând accent pe personalitatea inculpatului, atitudinea acestuia față de infracțiunea

comisă, a conchis necesitatea de a stabili în privința acestuia pedeapsa cu închisoare

anume pe un termen de 10 ani și 06 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, în baza art. 72 Cod penal. Concluzie ce are la baza acordarea eficienței

prevederilor legislației naționale și internaționale așa cum, din circumstanțele cauzei

rezultă imposibilitatea aplicării pedepsei mai mici, anume pedeapsa cu închisoare pe

un termen de 10 ani și 06 luni, este una echitabilă și proporțională, în raport cu

circumstanțele cauzei.

Instanța de apel a menționat că, procurorul la depunerea apelului a invocat că este

rezervat asupra soluției instanței de a nu încasa cheltuieli judiciare de la inculpat,

menționând că instanța de fond incorect l-a scutit pe inculpat de la plata cheltuielilor

judiciare în mărime de 6 512 lei, costul expertizelor efectuate pe prezenta cauză.

Este de notat că din materialele dosarului se desprinde că în prezenta cauză au fost

întocmite rapoarte de expertiză judiciară la suma totală de 6 512 lei.

Instanța de apel a notat că, prima instanță corect a ajuns la concluzia că în cadrul

urmăririi penale nu au fost suportate careva cheltuieli judiciare care ar putea fi încasate

de la inculpat. Așa cum, solicitantul efectuării expertizei este statul RM, în persona

organului de urmărire penală, prin urmare, obligația de suportare a cheltuielilor pentru

efectuarea expertizei o poartă anume statul RM în persoana Inspectoratului de Poliție

ca solicitant.

Este de notat și faptul că prima instanță concluzionând necesitatea respingerii

cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată a pus accent pe prevederile

legislației în vigoare la momentul numirii expertizelor. Chiar dacă inculpatul dispune

de mijloace financiare, acest fapt nu este temei ca cheltuielile de judecată pentru

efectuarea expertizelor, să fie încasate din contul său așa cum, în baza art. 143 Cod de

procedură penală, în vigoare la momentul suportării cheltuielilor menționate, acestea

se încasează din contul mijloacelor bugetului de stat.

15

5.1. Procurorul, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și

12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării

cauzei penale în instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele motive:

- instanța de apel incorect a încadrat acțiunile inculpatului Nuca Mihail în baza

art. 145 alin. (1) Cod penal, or pe parcursul examinării cauzei penale s-a constatat că

acesta urma a fi recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal.

Infracțiunea a fost comisă cu premeditare, deoarece caracteristic omorului cu

premeditare este trecerea unui interval de timp din momentul luării deciziei și până în

momentul executării omorului, la fel activitatea de chibzuire asupra modului în care va

săvârși infracțiunea și că făptuitorul a avut posibilitatea să mediteze, să cântărească

șansele de realizare a deciziei;

- concluzia instanței de apel precum că, de către partea acuzării nu au fost prezentate

probe din care rezultă că Nuca Mihail din timp a pregătit comiterea infracțunii, din contra din

declcarațiile martorilor reise că aceștia erau în relații bune, chiar și martorul Tabureanu a indicat

că când i-a văzut în baltă aceștia nu se certau, deci nu poate fi reținut argumentul procurorului

câ, omorul a fost comis cu premeditate - este neîntemeiată din următoarele considerente.

Dacă ne referim la circumstanțele cauzei, constatăm că inculpatul Nuca Mihail

dinaintea realizării acțiunilor sale infracționale manifestate prin tragerea cu arma de

foc în Novacov Anatoli a hotărât să-l omoare pe ultimul.

Astfel, inculpatul dinainte a știut unde o să fie victima, deoarece foarte des mergea

la vânătoare împreună cu Novacov Anatoli.

Mai mult ca atât, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond martorul Cardjov

Efim a declarat că el a fost cu Novacov Anatolii în baltă, și când se deplasau Anatolii

vorbea cu cineva la telefon, apoi Nuca Mihail a venit cu mașina în baltă.

Inculpatul intenționat a hotărât să-l omoare pe Novacov Anatoli în ziua când el a

fost invitat la ziua de naștere a lui Badanau Vasile, astfel creând pentru sine alibi pe

perioada comiterii infracțiunii, or imediat după comiterea infracțiunii de omor

inculpatul a plecat la ziua de naștere.

Respectiv, inculpatul Nuca Mihail pe tot parcursul urmăririi penale, cât și în

instanțele de judecată nu a recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate, negând

toate acuzațiile, declarând că în ziua și în intervelul de timp în care a fost săvârșită fapta,

el s-a aflat la sărbătorirea unei zile de naștere.

Mai mult ca atât, deja după comiterea infracțiunii Nuca Mihail pentru a se eschiva

de la răspundere, după efectuarea împușcăturii în direcția victimei și până la ridicarea

armei de către organul de urmărire penală, a modificat petrecutorul armei date pentru

16

ca în caz de verificare, acesta să lase urme diferite pe capsă decât cele stabilite pe tubul

de cartuș depistat la fața locului.

Argumenul instanței de apel, precum că procurorul nu a prezentai probe care ar

demonstra existența unor relații ostile între Nuca Mihail și victimă, trebuie să fie

apreciata critic, or acest fapt nu demonstrează că între timp între inculpat și victima nu

au apărut relații ostile, iar ca rezutlat al acestora a fost omorul intenționat a lui Novacov

A.;

- Novacov Anatoli avea asupra s-a arma de vânătoare care nu a fost găsită și suma

de 2000 lei pe care victima o avea asupra sa, fiind văzută la stația de alimentare cu

petrol. însă, la cercetarea cadavrului și a mijlocului de transport arma și mijloace bănești

nu au fost depistate.

Totodată, argumentul instanței de apel, precum că nu a fost demonstrat faptul că

victima la fața locului s-a dus cu arma, vin în contradicție cu declarațiile însuși inculpatului

Nuca Mihail care a declarat că, a fost în baltă cu Novacov și s-au uitat la urmele lăsate de

mistreți și când se aflau acolo pe lângă ei a trecui Tabureanu și Novacov s-a dezbrăcat de scurtă

și a aruncat-o pe bancheta din spate, unde era arma semiautomată. ...Novacov Anatoli l-a

întrebat daca va veni cu el la vânătoare că nu are cu cine și dacă nu poate să-l sune pe Caradjov

Efim, care i-a povestit că va veni scara cu el la vânătoare.

Mai mult ca atât, alegații instanței de apel precum că nu a fost exclus de partea

acuzării faptul că după ce a fost împușcat de către Nuca Mihail și ultimul a plecat de la

fața locului, altcineva nu putea să-i i-a banii da îi avea asupra sa și arma așa cum, acesta

a fost găsit într-un loc deschis și nu imediat după omor, în zona de frontieră din preajma

s. Stoianovca, r-nul Cantemir, trebuie să fie apreciate critic, or la acuzatorul de stat pe

tot parcursul examinării cauzei penale nu au apărut careva dubii în ceea ce privește

însușirea de către inculpatul Nuca Mihail a armei de vânătore și sumei de 2000 lei ce

aparținea victimei Novacov Anatoli;

- consideră neîntemeiată soluția instanței de apel de a respinge cerința privitor la

încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Nuca Mihail în beneficiul

statului în sumă de 6512 lei.

Soluția cu privire la cheltuielile judiciare, instanța de apel a motivat prin aceea că,

cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea expertizei judiciare,

reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului.

Însă, în decizie și sentința lipsește dispoziția privind trecerea cheltuielilor judiciare

pe contul statului.

În primul rând, cheltuielile legate cu efectuarea expertizelor judiciare sunt cheltuili

în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală - expertiza judiciară.

17

În al doilea rând, la soluționarea chetiunii cine suportă cheltuielile respective,

trebuie soluționată reieșind din prevederile art. 229 aiin. (1) Cod de procedură penală,

care pe prim plan pune sarcina pe condamnat, responsabil de aceste cheltuieli în

legătură cu comiterea infracțiunii. Și doar dacă condamnatul nu este în stare să le achite

din diferite motive, invaliditate, incapacitatea juridică etc., cheltuielile sunt trecute în

contul statului.

În al treilea rând, instanța de apel odată ce a dispus respingerea cererii

procurorului încasării de la inculpatul a sumei de 6512 lei cu titlu de cheltuieli judiciare,

nu a dispus trecerea acestora în contul statului, astfel, rezultă că nu dispunem de o

dispoziție referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare, așa cum se cere prin

prevederile art. 397 pct. 5) și art.416 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel, în speță noastră, nu a soluționat corect chestiunea legată

cu cheltuieli judiciare.

5.2. Avocatul Josu Gh. în numele inculpatului, prin care indicînd temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei atacate, cu emiterea unei hotărâri de achitare în privința lui Nuca Mihail,

deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele motive:

- nu sântem de acord cu sentința primei instanțe și decizia Curții de Apel, deoarece

le considerăm neîntemeiate, lipsite de probe, emise cu încălcarea dreptului la un proces

echitabil, motiv pentru care este pasibilă de a fi casate integral cu emiterea unei noi

decizii prin care Nuca Mihail să fie achitat deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpat;

- instanțele de judecată au apreciat neîntemeiat critic declarațiile martorilor

apărării Bădănău Gavril, Cîrlan Ruslan și Bădănău Vasile, deoarece chipurile martorii

audiați erau în relații de prietenie cu inculpatul Nuca Mihail.

Potrivit declarațiilor lui Bădănău Gavril și Bădănău Vasile date în ședința de

judecată și la etapa urmăririi penale aceștia au declarat că sunt în relații normale cu

inculpatul Nuca Mihail și nicidecum de prietenie, or faptul aflării acestora la aceiași

ceremonie nu atestă obligatoriu și o relație de prietenie.

Mai mult ca atât, aceștia au dat declarați sub jurământ fiind preîntâmpinați de

răspunderea penală în cazul în care fac declarații false sau mincinoase de unde se

prezumă că declarațiile acestora corespund adevărului. Cu atât mai mult dacă

învinuirea a considerat că acești 3 martori sunt prieteni de a lui Nuca Mihail atunci

pentru a demonstra acest fapt puteau lărgi cercul martorilor prezenți la ziua de naștere,

deoarece acolo erau prezenți mai mulți de 20 persoane;

- totodată instanța de judecată nu a apreciat critic declarațiile luiTabureanu

Valeriu care a declarat expres că este în relații de prietenie cu Nuca Mihail, ceea ce

18

contravine principiului liberii aprecieri a probelor care prevede că nici o probă nu are

putere probantă dinainte stabilită;

- raportul de expertiză nr. xxxxx este unul incomplet, nu poate da răspuns la mai

multe întrebări care au o importanță deosebită la soluționarea cauzei penale și anume:

Prin raportul de expertiză medico-legal nr. 97D din data de 25.11.2016 s-a urmărit

de a da răspuns întrebărilor adresate expertului ce ține de momentul survenirii

decesului cetățeanului Novacov Anatoli și momentul cauzării leziunilor corporale care

au cauzat decesul cet. Novacov Anatoli. Potrivit concluziilor expertului moartea

cetățeanului Novacov Anatoli a survenit nu mai târziu de 24 de ore până la examinarea

cadavrului. Însă conform raportului de expertiză medico-legală nr. 97 "D” din 09

decembrie 2016, în care la concluzii este indicat că, ținând cont de modificările

cadaverice de descompunere stabilite la examinarea cadavrului lui Novacov Anatoli, a

fost concluzionat că moartea ultimului a survenit nu mai puțin de 24 de ore până la

examinarea cadavrului. La examenul de laborator histologic a fragmentelor de organe

prelevat de la cadavrul cetățeanului Novacov Anatoli s-au depistat modificări.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 105 din data de 18.08.2016

examinarea cadavrului a început la data de 12.08.2016 ora 14:00 și s-a finisat la ora 18:00

aceiași zi. Respectiv concluzia expertului precum că decesul a survenit nu mai târziu

de 24 de ore până la examinarea cadavrului este una neclară care nu a fost argumentată

sub nici o formă și care lasă mai multe semne de întrebare și care vine în contradicție

cu răspunsul la întrebarea 2 prin care expertul concluzionează că pe fragmentele

organelor prelevate de la cadavrul cet. Novacov Anatoli s-au depistat modificări pentm

care rezultatul examenului histoloiric nu se va lua în considerare.

Constatările instanței de judecată referitor la momentul survenirii decesului

bazate pe faptul că victima era îmbrăcat în tricou și anume din acest motiv se constată

că omorul lui a fost săvârșit în intervalul de timp indicat de procuror 20-23°° le

considerăm neargumentate or instanța de judecată nu a luat în calcul faptul că

infracțiunea a fost comisă la data de 10 a lunii august care reprezintă o perioada foarte

caldă a anului când era posibil ca victima să poarte haine cu mâneca scurtă și la ora 24-

00.

Astfel, acuzarea nu a demonstrat care era temperatura aerului în noaptea când a

avut loc omorul și dacă a fost sau nu posibil ca victima să fi fost îmbrăcat în tricou pe

tot parcursul nopții;

- la data de 12.09.2016 Nuca Mihail a fost recunoscut în calitate de bănuit pe

marginea dosarului in cauză, respectiv până la 12.09.2016 în privința acestuia au fost

efectuate acțiuni de urmărire penală având calitate de martor.Consider că lui Nuca

Mihail i-a fost încălcat dreptul la apărare atunci când a fost audiat în calitate de martor,

deoarece organul de urmărire penală, așa cum menționează in demersul privind

19

aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un temem de 30 de zile,

deținea probe pertinente care ar demonstra bănuiala rezonabilă că Nucă Mihail, ar fi

comis infracțiunea ce i se impută.

Constatăm că organul de urmărire penală nu avea dreptul să-l audieze pe Nuca

Mihail în calitate de martor pe marginea dosarului penal odată ce îl bănuiau pe acesta

în baza probelor sus menționate că a comis infracțiunea încălcând astfel art. 17 Cod de

procedură penală, art. 6 CEDO care prevede tuturor persoanelor dreptul la un proces

ediitabil și dreptul la o hotărâre motivată din partea organelor statului care urmează să

se expună obligatoriu asupra tuturor argumentelor invocare în cerere de către parte

apărării respectând in acest fel dreptul egalității armelor în procesul penal.Totodată,

procurorul nu a emis nici o ordonanță prin care să fie anulată calitatea de martor a lui

Nuca Mihail sau vreo altă ordonanța prin care să fie declarat nul procesul verbal de

audiere în calitate de martor a lui Nuca Mihail;

- prima instanța și Curtea de Apel nu pun la îndoială faptul că între inculpatul

Nuca Mihail și victima Novacov Anatoli nu au fost careva conflicte și nu a fost

demonstrată existența unui motiv de omor. Acuzarea nu contestă faptul că până la data

comiterii omorului, Nuca Mihail ar fi avut conflicte cu victima sau că ar fi avut careva

motive de al omorî și de a însuși careva bunuri de la victimă.

Instanța face trimitere la depozițiile martorilor Grișenco V., Cazacu I., aceștia au

declarat că Novacov Anatolii a fost împușcat ziua, dar nu noaptea, deoarece era

îmbrăcat în tricou, nu avea asupra Iui lanternă, adidașii erau curați. Adică instanța face

concluzie despre ora comiterii infracțiunii din declarațiile acestora,adică se bazează pe

presupuneri Și de aici instanța mai face o concluzie stranie că din aceste considerente

inculpatul avea posibilitate pe timp de zi să vadă bine cine vine în direcția sa și asupra

cui să efectueze împușcătura, în acest caz inculpatul a văzut bine direcția din care vine

victima, dar nu a ținut cont de înălțimea acesteia în coraport cu înălțimea unui porc

mistreț,considerând că inculpatul a acționat intenționat;

- nevinovăția lui Nuca M. se demonstrază și prin procesul-verbal cu privire la

interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice din 19 septembrie 2016, în

rezultat fiind indicat că pe DVD + R sunt înregistrate discuțiile convorbirilor telefonice

a lui Nuca Mihail, Bișir Olesea și Petreanu Vasile, discuții duse cu diferite persoane,

însă fiind ascultate s-a constatat că, înregistrările convorbirilor telefonice nu prezintă și

nu oferă careva informații probatorii și date care ar avea legătură cu circumstanțele

cauzei penale;

- instanța de apel nu dă apreciere ordonanței privind scoaterea persoanei de sub

urmărire penală din 09 ianuarie 2017, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire

penală a lui Caradjov Efim, deoarece s-a constatat că fapta nu a fost săvârșită de el,

deoarece până la scoaterea lui Caradjov Efim de sub urmărire penală învinuirea îi

20

consideră potențiali infractori pe Nucă M. și Caradjov E. și care probe au fost acumulate

pentru a face o concluzie fermă că infracțiunea a fost săvârșită de Nuca M. și nu de

Caradjov E.;

- conform raportului de expertiză nr. xxxxx dirt 09 decembrie 2016, se confirmă

faptul că aceleaș tip, calibru de cartușe au fost depistate la ambii adică la Caradjov E. și

Nuca M. și posibil au majoritatea vânătorilor care dețin așa tipuri de arme. Deoarece

expertul menționează că tubul de cartuș, prezentat spre examinare, a fost tras, într-o

armă de foc letală, semi-automată, cu țeava lisă de cal. 12, de model „MP 151”, „MP

153”, sau din altă armă cu amplasarea similară a pieselor creatoare de urme.

Însă, până la urmă expertul face o concluzie condradictorie cu cele relatate mai

sus, tubul de cartuș ridicat în cadrul CFL și prezentat la examinare, a fost tras cu arma

semi-automată de model „MP 153”, cu nr. „0815344304”, care a fost ridicată de la Nuca

Mihail, fără să fie indicat prin care probe se face așa concluzie;

- de asemenea instanța nu dă o apreciere declarațiile martorului Cardjov Efim din

13 martie 2018, care a declarat că a fost cu Novacov Anatolii în baltă, și când se deplasau

Anatolii vorbea cu cineva la telefon, apoi Nuca Mihail a venit cu mașina în baltă. Acesta

a indicat că au stat ceva timp în baltă apoi a plecat acasă și după aceasta nu la mai văzut

pe Novacov Anatoli. În ziua aceia a indicat că nu au vânat doar s-au uitat la urmele de

mistreți, la fel, a indicat că la vânătoare a fost de două ori cu Novacov Anatoli și Nuca

Mihail. Acesta a indicat că Novacov Anatoli i-a spus să meargă seara cu el la vânătoare,

dar el i-a spus că nu poate și Anatolii nu i-a spus cu cine va merge la vânătoare;

- la fel, a menționat că, Novacov Anatoli avea două arme diferite, la vânătoare

mergea Nuca Mihail avea armă de vânătoare asemănătoare cu cea a lui Novacov

Anatoli. A indicat și faptul că el are armă de calibru 16, că ar avea Novacov Anatoli

dușmani, nu a auzit, și nici să se certe cu Nuca Mihail nu a auzit;

- la examinarea locului infracțiunii nu sau depistat careva urme de sânge, nu au

auzit împușcătura nici patrula de la poliția de frontieră și nici alte persoane care se aflau

în zona respectivă cu atât mai mult că doar la câteva sute de metri sunt o mulțime de

case de locuit, însă acuzarea nu a găsit de necesar de a stabili timpul concret când s-a

produs împușcătura, iar în cazul când nimeni nu a auzit-o să stabilească locul unde a

fost împușcată victima,că nu este exclus faptul că a fost împușcat în alt loc și transportat

mai apoi la locul depistării;

- instanța de apel mai face o concluzie contradictorie, deoarece se menționează că

conform raportului de expertiză nr. xxxxx, tubul de cartuș ridicat în cadrul cercetării la

fața locului și prezentat Ia examinare, a fost tras cu arma semiautomată de model ”MP

153”, cu nr. „0815344304”, care a fost ridicată de Ia Nuca Mihail. Tot odată conform

aceluiași raport de expertiză, în rezultatul examinării urmei percutorului armei lui

Nuca Mihail și cel imprimat pe tubul de cartuș depistat la fața locului, a fost stabilit că

21

acestea diferă. în rezultatul cercetării nemijlocite a percutorului, a fost stabilit că vârful

a fost prelucrat mecanic cu un instrument abraziv, adică a fost modificat. în cadrul

audierii în calitate de inculpat Nuca Mihail a declarat, că nu a făcut modificări la arma

sa, inclusiv nu a modificat percutorul. Cu toate acestea, instanța face o presupunere că

este evident că tubul depistat la fața locului a fost tras anume din arma lui Nuca Mihail,

aceasta fiind stabilit după urmele de pe rozeta tubului, dar și partea metalică a lui. Însă

nu se pune la îndoială faptul că acest tub dacă a și fost de la arma Iui Nuca M.ultimul a

menționat că nu numai odată a fost prin această zonă la vânat;

- prima instanță a conchis neîntemeiat bazându-se iarăși pe presupuneri că, Nuca

Mihail pentru a se eschiva de la răspundere, după efectuarea împușcăturii în direcția

victimei și până la ridicarea armei de către organul de urmărire penală, a modificat

percutorul armei date pentru ca în caz de verificare, acesta să lase urme diferite pe capsă

decât cele stabilite pe tubul de cartuș depistat la fața locului,instanța nu menționează

în baza căror probe s-a stabilit acest fapt și de ce nu se exclude că împușcătura a fost

efectuată din altă armă care ar coincide urma de Ia percutor. Dacă instanța presupune

că lui Nuca M. i-a dat prin cap să modifice percutorul cu scopul de a lăsa urme

diferite,oare dacă Nuca M. efectua împușcătura nu era mai simplu să ridice de la fața

locului tubul de cartuș.

lărgit concluzionează că acestea sânt în măsură să desființeze hotărârea recurată și

întemeiază dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, din următoarele considerente:

Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel,

ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă,

completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul

probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o

cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect

devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept,

în privința persoanelor ce a fost declarat.

Chestiunile de fapt pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția

materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă

probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima

instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

22

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal

ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu

suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea juridică a faptei

săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale.

Din conținutul recursului ordinar declarat de către procuror se constată că acesta

este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit

cărora - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Josu Gh. în numele

insculpatului, se constată că acesta critică decizia instanței de apel prin prisma

temeiurilor prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit

cărora, solicitând achitarea inculpatului Nuca Mihail, pe motiv că acțiunile inculpatului

nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din interpretarea normelor expuse supra, rezultă că instanța de recurs poate să

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată

comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra,

hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare

în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental

admis în cadrul unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o

ignorare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de

23

recurs fiind obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic

inferioare, în caz contrar, art. 6 CtEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii

(hotărârea CtEDO Leoni vs Italia).

Sub acest aspect, la caz, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de fond și de apel

au comis erori de drept, ce nu permit preluarea concluziilor primei instanțe și

desființează hotărârea instanței de apel și nu pot fi înlăturate de instanța de recurs, or

instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra

legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor

procesual-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești, impunându-se soluția de

dispunere a rejudecării cauzei de instanța de apel, în alt complet de judecată.

Conform art. 325 Cod de procedură penală judecarea cauzei în primă instanță se

efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu, modificarea învinuirii admițându-se numai, dacă prin aceasta,

nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare, iar

modificarea învinuirii în sensul agravării situației inculpatului se admite numai în

cazurile și în condițiile prevăzute de art. 326 Cod de procedură penală.

Din rechizitoriul întocmit în privința lui Nuca Mihail rezultă că, acesta a fost pus

sub învinuire în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, conform indicilor „omorul

intenționat al unei persoane săvârșit în premeditare din interes material”, indicând în fapta

constată că ,, Inculpatul Nuca Mihail urmărind scopul de a săvârși un omor, acționând cu

premeditare și din interes material, la data de 10.08.2016, a luat de la domiciliul său arma

de vânătoare ,,MP-153” calibru 12x76 cu nr. 0815344304, pe care o deținea legal, după ce în

aceiași zi, în perioada de timp între orele 20:00-23:00, aflându-se în zona de frontieră din

preajma s. Stoianovca, r-nul Cantemir, pe direcția semnului frontieră nr. 1227, a efectuat o

împușcătură cu arma de foc „MP-153”, calibru 12x76 cu nr. 0815344304 în Novacov

Anatoli,…”.

Adoptând sentință de condamnare, prima instanță a constatat că, acțiunile lui

Nuca Mihail urmează a fi încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, conform

indicilor ,,lipsirea de viață din imprudență”, din motiv că partea acuzării nu a demonstrat

că inculpatul a comis fapta cu premeditate, cu atât mai mult din interes material,

menționând în fapta constatată ,,Nuca Mihail la data de 10.08.2016, a luat de la domiciliul

său arma de vânătoare ,,MP-153” calibru 12x76 cu nr. 0815344304, care o deținea legal și

acționând din imprudență, în perioada de timp între orele 20:00-23:00, aflându-se în zona de

frontieră din preajma s. Stoianovca, r-nul Cantemir, pe direcția semnului frontieră nr. 1227,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, prevăzând urmările ei

prejudiciabile și considerând în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, aflându-se la

o activitate de vânătoare, a efectuat o împușcătură cu arma de foc „MP-153”, calibru 12x76

cu nr. 0815344304 în Novacov Anatoli,…”.

24

Instanța de apel, rejudecând cauza, a conluzionat că prima instanță în mod eronat

a recalificat acțiunile inculpatului Nuca Mihail în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, și că

acestea urmează a fi calificate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, conform indicilor

,,omorul intenționat”, indicând în fapta constată că ,,Nuca Mihail la data de 10.08.2016, a

luat de la domiciliul său arma de vânătoare ,,MP-153” calibru 12x76 cu nr. 0815344304, pe

care o deținea legal și acționând cu intenție, în perioada de timp între orele 20:00-23:00,

aflându-se în zona de frontieră din preajma s. Stoianovca, r-nul Cantemir, pe direcția semnului

frontieră nr. 1227, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, prevăzând

urmările ei prejudiciabile, aflându-se la o activitate de vânătoare, a efectuat o

împușcătură cu arma de foc „MP-153”, calibru 12x76 cu nr. 0815344304 în Novacov

Anatoli,…”.

Astfel, lecturând rechizitoriul, sentința și decizia, Colegiul penal lărgit constată

divergențe la descrierea faptei reținută ca fiind săvârșită de către inculpatul Nuca

Mihail.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, atât prima

instanță, cât și instanța de apel, au ieșit din limitele învinuirii, invocând alte fapte care

nu au fost înaintate prin rechizitoriu.

În continuare, Colegiul penal lărgit constată că, în argumentarea concluziilor de

condamnare a inculpatului Nuca Mihaul în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, instanța

de apel a menționat că ,,procurorul nu a prezentat probe care ar demonstra existența unor

relații ostile în tre Nuca Mihail și victimă, și nici existența a careva datorii, luarea unor bunuri

de la victimă de către făptuitor. Dimpotrivă, a fost stabilit că relațiile dintre victimă și făptuitor

anterior au fost normale, toți martorii au indicat la faptul dat, nu a fost demonstrată

existența vreo unui motiv de omor (…)” (f.d. 26, vol. II).

Astfel, Colegiul observă că, deși instanța de apel califică acțiunile inculpatului

Nuca Mihail conform dispoziției art. 145 alin. (1) Cod penal – omorul intenționat al unei

persoane, în partea descritivă a sentinței indică că ,,nu a fost demonstrată existența vreunui

motiv de omor”, ca ulterior, la pag. 27 din decizie să menționează că, ,,Din raportul de

expertiză nr. 105 din 11.08.2016 rezultă că, împușcătura a fost îndreptată asupra unui organ

vital al victimei din care reiese că inculpatul prin acțiunile sale a urmărit intenția omorului și

nicidecum intenția de a împușca un porc mistreț, (…)”.

Din cele consemnate rezultă că, decizia instanței de apel conține afirmații

contradictorii în partea ce ține de motivarea soluției adoptate asupra învinuiri de omor

adusă lui Nuca Mihail.

De asemenea, incontestabil, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat

efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având

obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor

de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea CtEDO Achina vs Romania). Singura

25

garanție că instanță a analizat susținerile părților, argumentele și probele administrate

o reprezintă motivarea hotărârii judecătorești (hotărârea CtEDO Fomin vs Republica

Moldova).

Motivare a unei hotărâri trebuie înțeleasă ca un silogism logic, de natură a explica

inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, o expunere a argumentelor

fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să influențeze soluția.

Astfel, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă, să se refere la probele

administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept

la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic și convingător la soluția

din dispozitiv. Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului

echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților,

motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru

care s-au înlăturat cererile/apărările părților (hotărârea CtEDO Perez vs Franța).

Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul

necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate de

lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei.

În rezumat la cele menționate supra, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de

apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate coinculpatului, să

verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale

să prezinte raționamentele forte care au stat la baza soluției de condamnare.

Omisiunea instanței de apel de a face o analiză a probatoriului administrat și de

a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte este cu certitudine o lacună care

nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor urmând

a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea cauzei.

De asemenea, Colegiul penal constată că, în conținutul deciziei recurate, nu se

regăsește argumentarea tuturor motivelor invocate în apelurile, care de altfel, urmau a

fi examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de

drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al cauzei.

Astfel, reieșind din cele expuse, instanța de recurs ajunge la concluzia că cele

enunțate cad sub incidența pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, iar erorile

comise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs,

deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se

pronunța asupra legalității hotărârii, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate,

să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate

26

și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea

și temeinicia sentinței atacate, să dea apreciere obiectivă probelor administrate în

cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și, în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, precum să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să analizeze versiunea procurorului privind prezența sau

lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor agravante – omorul săvârșit cu premeditate

și/sau din interes material, incriminate prin rechizitoriu.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către avocatul Josu Gheorghe în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09

decembrie 2019, în privința lui Nuca Mihail Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Nuca Mihail Gheorghe urmează a fi eliberat din Penitenciar, dacă nu execută alte

hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 20 august 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Craiu Nicolae

27