1ra-1435/20 — art. 360 alin. 2 CP

Dosarul nr. 1ra-1435/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Sergiu

Vasiliu în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 28 ianuarie 2020, în cauza penală, în privința lui

Ciobanu Vladimir XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 07.06.2019 până la 26.09.2019;

Instanța de apel de la 17.12.2019 până la 28.01.2020;

Instanța de recurs de la 27.05.2020 până la 19.08.2020.

a c o n s t a t a t :

Vladimir Ciobanu, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 360 alin. (2) Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 2 ani

închisoare.

În temeiul art. 90 Codul penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Vladimir

Ciobanu, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

S-a obligat Vladimir Ciobanu, în perioada de probațiune să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului de probațiune și să participe la programe

probațiunile.

decembrie 2018, aproximativ pe la orele 19.00, aflându-se la domiciliul lui situat în

or. Cantemir, str. Trandafirilor, 9 ap. 2, în urma unui conflict avut cu Angela Arnaut,

având intenția de ai limitata libertatea de circulație i-a luat din geantă pașaportul cu

seria și nr. XXXXX eliberat la data de 28.08.2017 și buletinului de identitate cu seria

și nr. XXXXX pe numele Angela Arnaut, ce aparțin acesteia, îngrădindu-i victimei

dreptul de-a dispune și folosi actele respective.

1

Acțiunile inculpatului Vladimir Ciobanu au fost calificate conform art. 360 alin.

(2) Cod penal, cu indicii: luarea buletinelor de identitate sau a altor documente importante

ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de

circulație, sau de a o lipsi de aceasta.

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin acesta să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de fond eronat a pronunțat o

sentință de condamnare bazată doar pe presupuneri, or, ultimul nu a comis fapta, iar

în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii prevăzută la art. 360 alin. (2) Cod

penal.

Astfel, inculpatul a declarat dezacordul cu aprecierea probelor dată de către

instanța de apel.

3.1. Avocatul Sergiu Vasiliu a declarat apel suplimentar în numele inculpatului

prin care a solicitat achitarea ultimului din motivul lipsei în acțiunile inculpatului a

elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal.

În motivarea cererii de apel, apărătorul susține pe deplin alegațiile inculpatului

indicate în cererea de apel a acestuia.

2020, au fost respinse apelurile declarate, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constat că, instanța de judecată a

respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale și de asemenea

corect a apreciat măsura de pedeapsă aplicată inculpatului, ținând cont de

circumstanțele reale și personale, de circumstanțele atenuante și agravante.

Astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a ajuns la concluzia

precum că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin.

(2) Cod penal, a fost pe deplin demonstrată prin cumulul de probe administrate,

amplu analizate și just apreciate de instanță, și anume: declarațiile părții vătămate

Angela Arnaut, martorul Roman Martea, procesul-verbal de confruntare dintre

partea vătămată Angela Arnaut și inculpatul Vladimir Ciobanu. (f.d.54).

Cu referire la alegațiile inculpatului, în sensul că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, lipsind intenția de a limita

libertatea de circulație a persoanei, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate

din considerentele că respectivele afirmații nu coroborează cu probele analizate

supra. În atare situație, nu se poate dispune achitarea inculpatului Vladimir Ciobanu

pentru săvârșirea infracțiunii deduse judecății, atâta timp cât probele dosarului

confirmă fără dubii vinovăția lui, sub forma intenție directe.

2

Cât privește solicitarea inculpatului de pronunțare a unei sentințe de achitare în

privința art. 360 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a constatat că cerința nu este

întemeiată, deoarece acțiunile inculpatului urmăreau un caracter infracțional, cert a

fost constatată intenția inculpatului de a-i limita libertatea de circulație a părții

vătămate Angela Arnaut, prin luarea buletinului de identitate și pașaportul pe

numele acesteia.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentul inculpatului precum că

partea vătămată, personal i-a dat actele ca garanție de a restitui datoria în sumă de

600 lei pe care o avea, or, potrivit declarațiilor martorului Roman Martea, colaborator

al IP Cantemir, care urmare a solicitării telefonice s-a deplasat la fața locului, unde

inculpatul i-a declarat că nu-i va restitui actele părții vătămate până nu-i va întoarce

banii împrumutați, iar la explicația colaboratorului IP Cantemir precum că acțiunile

date sunt ilegale, inculpatul a încercat să rupă actele.(f.d.98, verso).

Totodată, instanța de apel a menționat că, nu constituie temei de achitare a

inculpatului, argumentul avocatului Sergiu Vasiliu precum că ,la pct.21 din sentință,

instanța de fond a constatat comiterea faptei de sustragere a buletinului de identitate

și a pașaportului lui Angela Arnaut, deși inculpatul Vladimir Ciobanu a fost învinuit

de partea acuzării de luarea buletinelor de identitate sau a altor documente

importante, or prin pct.13 a sentinței, instanța de fond a stabilit cu certitudine faptele

specificate în învinuirea înaintată inculpatului Ciobanu Vladimir.

Astfel, toate argumentele inculpatului și a apărătorului acestuia referitor la

achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2)

Cod penal, instanța de apel le-a respins ca fiind lipsite de orice suport faptic sau

juridic.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a indicat că, instanța de fond în baza

probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședințele de judecată a instanței de fond, cu respectarea prevederilor art. 100, alin.

(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce și corect a constatat starea de fapt ce corespunde

probelor din dosar, acțiunile inculpatului Vladimir Ciobanu just fiind calificate în

baza indicilor calificativi ai infracțiunilor prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal și

fiindu-i aplicată o pedeapsă conform infracțiunii comise.

Cu referire la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a menționat că, prima

instanță corect a ținut cont de faptul că acesta la momentul condamnării nu era

cunoscut cu antecedente penale, este la prima abatere de la lege, de motivul și

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

3

care atenuează (nu au fost stabilite), și agravează răspunderea (nu au fost stabilite),

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Sergiu Vasiliu în numele inculpatului care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de

către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate apărătorul indică că, instanța de apel la baza

sentinței de condamnare la fel ca și prima instanță eronat au pus declarațiile părții

vătămate care sunt contradictorii.

Mai mult decât atât, recurentul remarcă că alte probe nu au fost administrate în

respectiva cauză penală și este absolut neclar cum instanța de judecată a ajuns la

concluzia precum că în acțiunile inculpatului este prezent scopul special prevăzut de

art. 360 alin. (2) Cod penal, și anume: de a limita libertatea de circulație a persoanei,

or, ultimul a luat actele de la partea vătămată cu scopul că aceasta va îi va întoarce

datoria în valoare de 600 lei.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este

în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat de avocat, se reține că recurentul invocă

temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a

7 pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat

pe deplin în esența acțiunilor inculpatului Vladimir Ciobanu, și eronat a menținut

sentința prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal.

Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă s-

a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

4

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurentului precum că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a

inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele părții acuzării, care nu

coroborează cu celelalte probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții

apărării.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod

de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,

formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege.

Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine

judecătorului.

De asemenea, Colegiul penal apreciază drept neîntemeiat argumentul

recurentului precum că, instanțele de fond au pus la baza sentinței de condamnare

declarațiile părții vătămate care sunt contradictorii, or, acesta este lipsit de suport

probatoriu din punct de vedere al coroborării cu toate probele în ansamblu.

Totodată, Colegiul penal accentuează că, argumentele avocatului Sergiu Vasiliu

invocate în cererea de recurs privind modalitatea de apreciere a probelor și

neîntrunirea în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a infracțiunii

prevăzute de art.360 alin. (2) Cod penal, au constituit obiect de examinare în instanța

de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe

larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., concluzii care se însușesc de către instanța

de recurs pe deplin.

Astfel nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert

c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CțEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către partea

apărării nu este aplicabil din punct de vedere al prezenții erorilor de drept, care ar

5

da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Sergiu Vasiliu

în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 28 ianuarie 2020, în cauza penală, în privința lui Ciobanu Vladimir

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțarea integrală la 19 august 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6