4-1re-173/2020 — art. 191 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 22 februarie 2016, Rebeja Nina și Burelov Andrei au fost achitați de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Potrivit sentinței Rebeja Nina a fost învinuită că, activând în funcția de director al filialei Criuleni a CA „AG VitoriAsig” SRL, numită în funcție conform contractului individual de muncă, în perioada 01 august 2005-iulie 2010, împreună și după 1 o înțelegere prealabilă cu Burelov Andrei, au însușit ilegal bunurile încredințate în administrare în următoarele circumstanțe: În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de situația de serviciu, prin ordinul nr.7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer pe Burelov Andrei, care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-i salariul pentru perioadele după cum urmează: 01 august 2005-martie 2006 în sumă de 6400 lei; 21 iunie 2006 – 15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei; octombrie-decembrie 2006 în sumă de 2400 lei; ianuarie-aprilie 2007 în sumă de 2159,86 lei; mai-august 2007 în sumă de 2426,66 lei; septembrie-decembrie 2007 în sumă de 3200 lei; anul 2008 în sumă de 259,7 lei și pentru luna iulie 2010 în sumă de 1295,45 lei, mijloace bănești ce nu i se cuveneau și pe care i-a însușit ilegal deoarece se afla la muncă peste hotarele Republicii Moldova, cauzându-i CA „AG VitoriAsig” SRL un prejudiciu în proporții considerabile în mărime totală de 13196,22 lei.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: - procurorul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Rebeja Nina și Burelov Andrei să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 191 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la amendă în mărime de câte 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa și exercita o anumită activitate în domeniul economic pe un termen de 3 ani, pentru fiecare, invocând că instanța a apreciat eronat probele și circumstanțele cauzei; - avocatul Furnica Victor, în numele părții vătămate, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați și condamnați, potrivit învinuirii înaintate, cu admiterea acțiunii civile, invocând că instanța a apreciat eronat probele și circumstanțele cauzei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, au fost admise apelurile, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Rebeja Nina și Burelov Andrei au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 191 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la amendă în mărime de câte 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul economic pe un termen de 3 ani, pentru fiecare. S-a dispus încasarea din contul inculpaților, în mod solidar, în beneficiul CA „AG VitoriAsig” SRL, prejudiciul material în mărime de 13 196,22 lei. 2 Cerința încasării cheltuielilor de judecată, a fost respinsă, ca neîntemeiată. 4.1. Instanța de apel a indicat că prima instanță a dat o apreciere arbitrară probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor și eronat a dispus achitarea inculpaților, constatând că: Rebeja Nina, activând în funcția de director al filialei Criuleni a CA „AG VitoriAsig” SRL, numită în funcție conform contractului individual de muncă din 12 aprilie 2002, în perioada 01 august 2005 – iulie 2010, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Burelov Andrei, au însușit ilegal bunurile încredințate în administrare în următoarele circumstanțe: În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de situația de serviciu, prin ordinul nr. 7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer pe Burelov Andrei, care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-i salariul pentru perioadele după cum urmează: 01 august 2005 – martie 2006, în sumă de 6400 lei; 21 iunie 2006 – 15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei; octombrie-decembrie 2006 în sumă de 2400 lei; ianuarie-aprilie 2007 în sumă de 2159,86 lei; mai – august 2007 în sumă de 2426,66 lei; septembrie-decembrie 2007 în sumă de 3200 lei; anul 2008 în sumă de 259,7 lei și pentru luna iulie 2010 în sumă de 1295,45 lei, mijloace bănești ce nu i se cuveneau și pe care le-a însușit ilegal, deoarece se afla la muncă peste hotarele R. Moldova, cauzându-i companiei de asigurări „AG VitoriAsig” SRL un prejudiciu în proporții considerabile, în mărime totală de 13196,22 lei. Vinovăția inculpaților a fost pe deplin probată prin ansamblul de probe, administrate de către organul de urmărire penală, cercetate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel, și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate CA „AG VitoriAsig” SRL, ale martorilor Zamșa Valentin, Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica, Magla Victor, Monica Olga, procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 17.05.2012 și actele reviziei tematice a activității economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din 03.08.2012 și 27.09.2012. La stabilirea pedepsei, s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61 și 75 Cod penal, considerându-se că reeducarea și corectarea inculpaților va fi posibilă doar prin aplicarea față de aceștia a unei pedepse sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul economic. 3 Totodată, examinând acțiunea civilă, instanța de apel a considerat că aceasta, în partea cheltuielilor de judecată, este neîntemeiată, având în vedere că nu au fost prezentate probe care să demonstreze cuantumul acestora, urmând a fi respinsă, iar în partea prejudiciului material - întemeiată și care urmează a fi admisă.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare avocatul Bobu Petru, în numele inculpaților, și inculpatul Burelov Andrei care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei, vinovăția acestora fiind bazată doar pe declarațiile martorilor, care nu au fost audiați la judecarea cauzei în apel; - deși martorii Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica și Monica Olga au fost audiați la cererea părții apărării, instanța de apel a utilizat declarațiile lor în favoarea acuzării, fără a indica în descriptivul deciziei în ce mod aceste declarații confirmă învinuirea adusă; - instanța eronat a pus la baza deciziei de condamnare raportul de revizie tehnică a activității economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL, având în vedere că revizia a fost efectuată de către SRL „Volnal- Com” care este un agent de asigurare din cadrul companiei - parte vătămată, precum și că, potrivit acestuia, nu au fost stabilite încălcări ce ar avea tangență cu acțiunile inculpaților; - eronat a fost acceptat drept probă actul de revizie tehnică a activității economico- financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din 27.09.2012, deoarece din acest act rezulta că Burelov Andrei a însușit suma de 5809 lei și nu de 13196,22 lei, precum și că pe perioada când acesta nu se afla în țară, din materialele cauzei rezultă însușirea de către acesta doar a sumei de 3203,11 lei; - actul reviziei tematice a activității economico-financiare a întreprinderii din 27.09.2012, anexat la materialele cauzei la 28.09.2012, nu poate fi admis drept probă, deoarece a fost întocmit și anexat la cauză înafara procesului penal; - ordonanțele de prelungire a termenului de urmărire penală din 10.09.2012 până pe 10.01.2013, nu au fost semnate de către procuror și toate actele organului de urmărire penală emise în perioada respectivă sunt nule; - acțiunile inculpaților, deși formal conțin semnele unei fapte prejudiciabile prevăzute de Codul penal, sunt lipsite de importanță și nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni, constituind încălcări de ordin financiar; - fapta inculpaților, considerată de către instanța de apel ca fiind o infracțiune, urma a fi recalificată în baza art.335 Cod penal, așa cum a solicitat procurorul în ședința de judecată în apel; - respingând cererea prin care procurorul a renunțat la învinuire, instanța de apel a depășit limitele judecării cauzei. 4

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2016, au fost admise recursurile ordinare, casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei penale în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece argumentele invocate în recursuri sunt temeinice, instanța de apel nerespectând prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală – nu au fost audiați pe viu martorii acuzării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, au fost admise apelurile, inclusiv din oficiu, conform prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care: Rebeja Nina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 4 ani; Burelov Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. S-a dispus încasarea din contul inculpaților, în mod solidar, în beneficiul CA „AG VitoriAsig” SRL, prejudiciul material în mărime de 13196,22 lei. Cerința încasări cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. 7.1. Instanța de apel a considerat că prima instanță eronat a apreciat probele, fără să țină seama de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și a constatat că: Rebeja Nina, activând în funcția de director al filialei Criuleni a CA „AG VitoriAsig” SRL, numită în funcție conform contractului individual de muncă din 12 aprilie 2002, în perioada 01 august 2005 – iulie 2010, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Burelov Andrei, au însușit ilegal bunurile încredințate în administrare în următoarele circumstanțe: În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de situația de serviciu, prin ordinul nr.7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer pe Burelov Andrei care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-i salariul pentru perioadele și în mărimea, după cum urmează: 01 august 2005-martie 2006 în sumă de 6400 lei; 21 iunie 2006 - 15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei; octombrie - decembrie 2006 în sumă de 2400 lei; ianuarie -aprilie 2007 în sumă de 2159,86 lei; mai - august 2007 în sumă de 2426,66 lei; septembrie-decembrie 2007 în sumă de 3200 lei; 5 anul 2008 în sumă de 259,7 lei și pentru luna iulie 2010 în sumă de 1295,45 lei, mijloace bănești ce nu i se cuveneau și pe care i-a însușit ilegal deoarece se afla la muncă peste hotarele Republicii Moldova, cauzându-i companiei de asigurări „AG VitoriAsig” SRL un prejudiciu în proporții considerabile, în mărime totală de 13196,22 lei. Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal – delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și ale inculpatului în baza art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal – complicitatea la însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Deși inculpații nu și-au recunosc vina, vinovăția lor în săvârșirea infracțiunii indicate supra este dovedită prin următoarele probe care, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, sunt pertinente, concludente, utile, veridice și care coroborează între ele: declarațiile reprezentantului părții vătămate Furnica Victor, ale martorilor Zamșa Valentin, Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica, Magla Victor, Magla O. și Monica Olga, procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 17.05.2012, actele reviziei tematice a activității economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din 03.08.2012 și 27.09.2012, ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 24.02.2014. Chiar dacă Burelov Andrei nu deținea calitatea specială de persoană căreia i-ar fi fost încredințate bunurile companiei de asigurări „AG VictoriAsig” SRL, acesta a acționat în calitate de complice la săvârșirea faptelor prejudiciabile ale autorului infracțiunii, adică ale inculpatei astfel, acționând în participație complexă, în condițiile prevăzute de art. 46 Cod penal. Procurorul eronat a atribuit inculpaților calitatea de coautori la săvârșirea delapidării și a recalificat acțiunile inculpatei din prevederile art. 191 alin. (2) lit. b), c), d) în cele ale art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, iar ale inculpatului din prevederile art. 191 alin. (2) lit. b), c), d) în cele ale art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal. La individualizarea pedepsei, instanța de apel, ținând cont de dispozițiile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celor vinovați, de faptul că dânșii anterior n-au fost condamnați, că circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite, a considerat că reeducarea și corijarea inculpaților poate 6 avea loc prin aplicarea față de aceștia a unei pedepse sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale. Acțiunea civilă urmează a fi admisă în partea prejudiciului material și respinsă în partea cheltuielilor de judecată, având în vedere că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11.05.2016, a fost respinsă această cerință, iar partea vătămată, CA „AG VitoriAsig” SRL nu a atacat-o cu recurs.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Bodean Ina, în numele inculpaților care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - fapta nu cuprinde elementele constitutive ale infracțiunii; - instanța a ignorat prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală și nu a ținut cont de indicațiile date de către Curtea Supremă de Justiție în decizia din 18.10.2016; - instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare declarațiile martorilor Zamșa Valentin, Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica, Monica Olga care au fost puse la baza sentinței de achitare, fără audierea lor repetată; - instanța nu a ținut cont de faptul că declarațiile martorilor Magla Victor și O. Magla conțin divergențe, sunt confuze și lipsite de precizie; - instanța a utilizat declarațiile martorilor Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica și Monica Olga în favoarea acuzării, deși aceștia au fost audiați la solicitarea apărării; - eronat a fost acceptat drept probă Actul de revizie tehnică a activității economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din 27.09.2012, deoarece din acest act rezulta că Burelov Andrei a primit suma de 5809 lei și nu de 13196,22 lei, precum și că pe perioada când acesta nu se afla în țară, din materialele cauzei rezultă că acesta a primit doar 3203,11 lei; - actul reviziei tematice a activității economico-financiare a întreprinderii din 27.09.2012, anexat la materialele cauzei la 28.09.2012, nu poate fi admis drept probă, deoarece a fost întocmit și anexat la cauză înafara procesului penal; - ordonanțele de prelungire a termenului de urmărire penală din 10.09.2012 până la 10.01.2013, nu au fost semnate de către procuror și toate actele organului de urmărire penală emise în perioada respectivă sunt nule; - instanța nu a ținut cont că în perioada 01.07.2006 – 01.06.2007, Burelov Andrei s-a aflat în concediu neplătit și pentru această perioadă nu a primit salariu; - instanța nejustificat a considerat că Burelov Andrei a încasat salariu pentru perioadele 21.06.2016 – 15.09.2016, octombrie 2006 – decembrie 2006, ianuarie 2007 – aprilie 2007 și pentru luna mai 2007; - instanța eronat a 7 constat că Burelov Andrei ilegal a primit salariu pentru luna iulie 2010 pe când s-a aflat peste hotarele țării or, în luna iulie 2010, acesta a ridicat salariul pentru luna iunie 2010, lună în care a ieșit din țară doar pentru 3 zile, care se încadrează în zilele libere prevăzute de Codul muncii; - instanța nu a ținut cont de faptul că nu este stabilit cu certitudine prejudiciul adus părții vătămate, care nu a putut indica cu certitudine mărimea prejudiciului cauzat prin infracțiune; - instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare, inclusiv contractul de răspundere materială, document care, însă nu a fost prezentat în instanța de judecată; - instanța nu a ținut cont de faptul că plângerea a fost depusă peste un an de la data demisiei inculpatei, precum și că a fost semnată de către fiul lui Magla Victor – Magla O., care nu are drept de semnătură.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2017, a fost admis recursul ordinar, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Rebeja Nina și Burelov Andrei și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea deciziei instanța de recurs ordinar a invocat că contrar indicațiilor instanței de recurs, instanța de apel, rejudecând cauza, nu s-a conformat acestora, audiind repetat doar martorii Magla Victor și Magla O., concomitent, punând la baza deciziei de condamnare aceleași declarații date de martorii Zamșa Valentin, Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica, Monica Olga în instanța de fond, în baza cărora inculpații au fost achitați. Deși instanța de recurs în decizia din 18.10.2016, a indicat că instanța de apel, la rejudecarea cauzei, urmează să țină cont de cele invocate în recursuri, recurenții invocând inclusiv, nulitatea actelor de procedură efectuate în perioada 10.09.2012 - 10.01.2013, pe motiv că nu sunt semnate de către procuror, instanța de apel nu s-a expus în nici un fel în privința acestui argument. Concomitent, nu s-a expus instanța nici asupra argumentelor invocate referitor la faptul că prin Actul de revizie tehnică a activității economico- financiară a CA „AG VitoriAsig” SRL din 27.09.2012, nu se probează că Burelov Andrei a încasat un salariu de 13196,22 lei, dar că salariul ridicat de către acesta în perioada 21.06.2006 – 07.2010, este de 5809,7 lei. Suplimentar, nu au fost verificate nici argumentele, precum că în perioada 01.07.2006 – 01.06.2007, inculpatul, potrivit ordinului nr. 8 din 30.06.2006 s-ar fi aflat în concediu neplătit și pentru această perioadă nu ar fi primit salariu, după cum i se incriminează prin rechizitoriu, iar salariul de 1295,45 lei, invocat precum că ar fi fost primit 8 pentru luna iulie 2010, de fapt, a fost ridicat în iulie pentru activitatea desfășurată în luna iunie 2010, lună în care a fost ieșit din țară doar pentru trei zile, care s-au încadrat în zilele libere prevăzute de Codul muncii, prezentând copia pașaportului în confirmarea faptului dat. Instanța de apel, nu a ținut cont de prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală și, după sentința de achitare, a pronunțat o hotărâre de condamnare fără a audia repetat martorii acuzării, dând prioritate probelor acuzării, neverificând argumentele invocate de partea apărării și fără a face o analiză multilaterală a tuturor probelor prezentate atât de partea acuzării, cât și de partea apărării. Potrivit rechizitoriului, Burelov Andrei a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (f.d. 205, vol. II), pe când instanța de apel l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, depășind astfel limitele învinuirii aduse prin rechizitoriu. Totodată, în descriptivul deciziei s-a reținut că Burelov Andrei a acționat împreună cu Rebeja Nina în condițiile prevăzute de art. 46 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019, a fost admis apelul, casată total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Rebeja Nina a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2), lit. b) și d) Cod Penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de amendă în contul statului în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 (zece mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 4 (patru) ani. Burelov Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2), lit. b) Cod Penal, aplicându-i-se pedeapsă sub formă de amendă în contul statului în mărime de 500 u.c., echivalentul a 10 000 (zece mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 3 (trei) ani. A fost admisă cererea, de retragere a apelului înaintată de către Compania „AG VitoriAsig” SA și a fost încetată procedura la examinarea apelului în această parte. În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinovăției de către Rebeja Nina și Burelov Andrei, nu echivalează cu achitarea acestora devreme ce în ședința de judecată a instanței de apel au fost prezentate probe, care din punct de vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere 9 al coroborării lor indică incontestabil că inculpații au comis infracțiunile imputate, iar poziția lor precum că, n-au adus CA „AG VitoriAsig" SRL nici un prejudiciu, nu-i dezvinovățesc de comiterea infracțiunii încriminate, fiind o metodă de apărare în scopul eschivării de la răspunderea penală pentru faptele comise, or declarațiile acestora sunt combătute cu declarațiile reprezentantului părții vătămate și a martorilor audiați pe cauza dată și celelalte materiale administrate la cauză. Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de probe indicate la materialele cauzei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind utile, veridice, consecvente și în coroborare. Din care se atestă cu certitudine culpa inculpaților în comiterea escrocheriilor incriminate. Instanța de apel a statuat că, prima instanță nu a ținut cont de gravitatea și urmările infracțiunii săvîrșite, de caracterul infracțiunii și eronat a apreciat totalitatea probelor prezentate de către acuzatorul de stat, dând o apreciere critică probelor acuzării, precum și nu a luat în considerație declarațiile reprezentantului părții vătămate Furnica Victor, potrivit cărora Rebeja Nina, a activat în funcția de director a filialei Criuleni a companiei „VitoriAsig” fiind încheiat contractul individual de muncă și de răspundere materială deplină, cât și de declarațiile martorului Magla Victor care a declarat că Rebeja Nina a fost angajată în calitate de director al filialei companiei „VitoriAsig” din orașul Criuleni și avea toate împuternicirile ce țineau de activitatea filialei Criuleni. Conform contractului de muncă Rebeja Nina și-a asumat obligațiile să utilizeze corect și rațional bunurile încredințate în administrare. Directorului de filială i-a fost acordat dreptul de a angaja și elibera din funcție salariații filialei. Rebeja Nina a fost împuternicită să angajeze lucrători, iar în anul 2005 l-a angajat ca șofer pe fiul său, Burelov Andrei, ulterior acesta a fost eliberat li reangajat în 2007 până în 2010 când a depus cerere de eliberare și a fost eliberat. Atât timp cât Burelov Andrei a fost angajat ca șofer salariul de funcție era achitat în cadrul filialei Criuleni de care era responsabil Rebeja Nina. La fel, instanța de apel a conchis că instanța de fond a ignorat și declarațiile martorilor Magia Victor care a declarat că Rebeja Nina a fost angajată în calitate de director al filialei companiei „VictoriAsig” din or. Criuleni. Dânsa avea împuternicirile să primească persoane la serviciu, să emită ordine de angajare, concediere, îndeplinea lista de pontaj, iar în calitate de șofer a fost anagajat Burelov Andrei. Nu a cunoscut despre faptul că Burelov Andrei la momentul angajării nu dispunea de permis de conducere, că pleca 10 peste hotarele țării. Când automobilul necesita de reparație se ducea la stația tehnică, Rebeja Nina raporta despre acest fapt, după ce compania efectua transferuri a sumelor cheltuite. Au fost ignorate și declarațiile martorului Monica Veronica, care a declarat că într- adevăr a fost angajat în calitate de șofer, Burelov Andrei, iar tabelul de pontaj era dus de Rebeja Nina, care le verifica ca graficul de lucru să fie respectat. Instanța de apel a considerat dovedită prezența laturii obiective a delapidării averii străine în acțiunile inculpatei Rebeja Nina și a lui Burelov Andrei și anume: există fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de însușire ilegală (sustragere) or, inculpații au însușit banii în sumă de 13 196,22 lei care aparțineau companiei „A.G. VitoriAsig” SRL. De asemenea a invocat că sunt prezente urmările prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonial efectiv – cauzându-i companiei „A.G. VitoriAsig” SRL un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 13 196,22 lei. Deci, există și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Inculpații au săvârșit luarea bunurilor ce le sunt străine, dar care, la moment, erau încredințate inculpatei Rebeja Nina Andrei de către compania „A.G. VitoriAsig” SRL, aceasta profitând de atribuția de a administra aceste bunuri. Inculpații Rebeja Nina și Burelov Andrei, au însușit mijloacele bănești cu titlu de salariu, au obținut posibilitatea reală de a se folosi și de a dispune ilegal de bunurile părții vătămate „AG VitoriAsig” SRL, filiala Criuleni, la propria lor dorință. Vina inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.(2), lit. b) și d) Cod Penal și a inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2), lit. b) Cod Penal a fost dovedită pe deplin.

Decizia instanței de apel din 22 aprilie 2019 a fost atacată cu recurs ordinar de avocatul Bodean Ina, în numele inculpaților, și invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu menținerea sentinței, din motiv că fapta săvârșită nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului ordinar, avocatul a invocat că: - deși în pct. 29 al deciziei, instanța de apel constată că Burelov Andrei, prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea de delapidare a averii străine, inclusiv, și după indicele calificativ „cu folosirea situației de serviciu”, în pct. 52 al deciziei indică că „acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe care ar demonstra folosirea situației de serviciu a lui Burelov Andrei”; 11 - instanța de apel, examinând cauza penală de în privința inculpaților Rebeja Nina și Burelov Andrei, nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a pus la baza deciziei probele cercetate de prima instanță, însă acestea nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal; - în partea descriptivă a deciziei instanța de apel a reflectat în calitate de probe actul reviziei tematice a activității economic-financiare, efectuat la „Volnal-Corn” SRL din 03.08.2012 cu anexele, probă care, de altfel, nu are nicio tangență cu învinuirea înaintată; actul reviziei tematice a activității economic-financiare a Companiei „Asigurări Generale VitoriAsig” SRL, filiala Criuleni din 27.09.2012, cu anexele; ordonanța de recunoaștere și de anexare corpurilor delicte la cauza penală, conform căreia au fost recunoscute drept corpuri delicte și anexate la cauză: cartea de ordine pe filiala Criuleni a CA „Victoria”, cartea de ordine pe filiala Criuleni AG „Criuleni”, 19 foi de parcurs, contractele AORC pe luna ianuarie 2010, februarie 2010, martie 2010, aprilie 2010, mai 2010, iunie 2010, iulie 2010, august-decembrie 2009, contractele CASCO pe anul 2009, contractele pe bunuri pe anul 2010, contractele CASCO pe anul 2010, contractele pe accidente, constatând și afirmând că, prin acestea se confirmă indubitabil vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii incriminate. În același timp, lecturarea procesului-verbal denotă că probele sus- indicate nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în conținutul acestuia; - potrivit actului de învinuire, inculpaților le este incriminat faptul sustragerii sumei de 1295,45 lei, care constituie salariul achitat lui Burelov Andrei în luna iulie 2010, perioadă în care acesta acesta s-a aflat peste hotarele țării. Salariul în sumă de 1295,45 lei a fost încasat de Burelov Andrei în luna iulie 2010, pentru perioada de activitate iunie 2010. În ședința instanței de apel, apărarea a prezentat copia pașaportului lui Burelov Andrei din care rezultă că acesta s-a aflat peste hotarele țării doar pe parcursul a 3 zile de odihnă și anume: ieșirea este înregistrată cu ziua de vineri 25.06.2010 după programul de muncă, iar intrarea este fixată cu ziua de luni 28.06.2010 până la programul de muncă. În aceste circumstanțe, suma de 1295,45 lei a fost incriminată nejustificat ca fiind însușită de către inculpați, deoarece Burelov Andrei s-a aflat la serviciu în perioada indicată și a încasat absolut legal salariul ce i se cuvenea; - instanța de apel a ignorat și a lăsat fără apreciere și înscrisul prezentat de partea apărării, sub semnătura administratorului Companiei „Intact Asigurări Generale” SA, Tomuleț Călin, potrivit căruia, suma de 13 196,22 lei nu constituie prejudiciu considerabil 12 pentru companie, or, aprecierea respectivei probe are un impact determinant pentru încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților. Astfel, după cum a indicat și instanța de apel în pct. 23 al deciziei, prin Legea nr. 179/ 26.07.2018, pentru modificarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova, 309-320/498, 17.08.2018, la articolul 191, în dispoziția alineatului (1), textul „însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului” a fost substituită cu textul „însușirea, dispunerea sau ieșirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i- au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, „care a produs daune considerabile” în dispoziția alineatului (2), litera c) s-a exclus. Prin urmare, reieșind din modificările operate, una din componentele obligatorii ale laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal, este urmările prejudiciabile – producerea daunelor considerabile. În speță, cu referință la înscrisul prezentat precum că suma de 13 196,22, nu constituie o daună considerabilă pentru Compania „Intact Asigurări Generale” SA (succesorul în drepturi a Companiei AG VitoriAsig” SA) și la prevederile art. 10 Cod penal, apărarea invocă că acțiunile lui Rebeja Nina și lui Burelov Andrei nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal (lipsind latura obiectivă a infracțiunii sub forma urmărilor prejudiciabile); - judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată, instanța de apel nu a acorda eficiență deplină prevederilor alin. (4) art. 100 Cod de procedură penală prin prisma analizei conținutului și le-a dat o apreciere injustă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinente concludentei, utilității, veridicității și coroborării lor, fără stabilirea neechivocă a tuturor aspectelor de fapt și de drept, formulând o concluzie greșită referitor la vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii incriminate; - instanța de apel s-a manifestat în favoarea acuzării și a acceptat necondiționat concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpaților, fără o verificare amplă și multiaspectuală a probelor, îndeosebi a probelor apărării, adoptând o hotărâre nefondată. Mai mult, instanța de apel a omis să-și argumenteze poziția referitor la multiplele erori și deficiențe invocate de către apărare, care denotă caracterul nefondat și arbitrar al acuzațiilor aduse inculpaților și justifică soluția de achitarea în privința acestora, deși prin decizia Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21.11.2017, ea a fost obligată să se pronunțe asupra tuturor alegațiilor apărării; - nu a fost supusă analizei și aprecierii nici alegația apărării precum că, potrivit Regulamentului circulației rutiere nr. 713 din 27.07.1999 (până la modificările operate), 13 Burelov Andrei avea dreptul de a conduce automobilul alături de o persoană de cel puțin 21 ani și staj la volan mai mare de 3 ani, or, inculpații au declarat în ședința instanței de apel că Burelov Andrei, când se afla la volanul automobilului, era însoțit de Rebeja Nina, care avea permis de conducere și o experiență de a conduce automobilul mai mare de 3 ani. În perioada anilor 2005-2006, Burelov Andrei nu a lipsit de la serviciu, deci învinuirea în sumă de 64000 este neîntemeiată.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2019 recursul ordinar a fost declarat inadmisibil, pe motiv că este vădit neîntemeiat, motivându-se că: Judecând apelurile declarate, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, audiind suplimentar inculpații, martorii și reprezentantul părții vătămate, cercetând suplimentar materialele cauzei în ședința instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată, adoptând o soluție corectă de casare a sentinței de achitare a inculpaților, constatând astfel vinovăția inculpaților. Temeiurile pentru recurs invocate de către recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu și-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Verificând hotărârea atacată, instanța de recurs a apreciat că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar argumentele pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO și nu au fost acceptate criticile recurentului, precum că hotărârea instanței de apel nu conține motivele ce au stat la baza adoptării soluției. Instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept pentru care a fost admis apelul, casată sentința cu emiterea unei hotărâri noi prin care Rebeja Nina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, iar Burelov Andrei – de art. 191 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, formulând în final juste concluzii privind constatarea vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii menționate. În consecință, instanța de recurs ordinar nu are temeiuri de a devia de la concluziile expuse 14 în decizie referitor la vinovăția inculpaților la comiterea faptei prejudiciabile imputate acestora. Ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat și a redat în suficientă măsură situația de fapt și de drept reținută, just concluzionând, despre prezența laturii obiective a delapidării averii străine în acțiunile inculpaților Rebeja Nina și a lui Burelov Andrei, fapta prejudiciabilă constând în acțiunea de însușire ilegală a banilor în sumă de 13 196,22 lei care aparțineau companiei „A.G. VitoriAsig” SRL. Au fost apreciate ca fiind juste concluziile instanței de apel prin care s-a constatat că, prima instanță a ignorat declarațiile martorilor Magla Victor potrivit cărora Rebeja Nina a fost angajată în calitate de director al filialei companiei „VictoriAsig” din or. Criuleni, dânsa avea împuternicirile să primească persoane la serviciu, să emită ordine de angajare, concediere, îndeplinea lista de pontaj, iar în calitate de șofer a fost angajat Burelov Andrei. Nu a cunoscut despre faptul că Burelov Andrei la momentul angajării nu dispunea de permis de conducere, că pleca peste hotarele țării. Când automobilul necesita reparație se ducea la stația tehnică, Rebeja Nina raporta despre acest fapt, după ce compania efectua transferuri a sumelor cheltuite. În asemenea împrejurări, invocările recurentului sub aspectul temeiului pentru recurs prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter declarativ, ține de modul de apreciere a probelor, ne fiind expuse argumente pentru scoaterea în evidență și susținerea erorii de drept pretins a fi admisă de instanța de apel. Cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocat în speță de către recurent, Colegiul penal a menționat că, acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s- au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Având în vedere cele menționate, Colegiul penal a considerat că, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția Ninei Rebeja în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal și a lui Burelov Andrei – art. 191 alin. (2) lit. b) Cod penal. Criticile invocate de apărător în recursul declarat, Colegiul constată că, acestea se referă în bună parte doar la chestiunea de apreciere a probelor, iar la etapa judecării recursului, nu se analizează conținutul mijloacelor de probă, nu se dă apreciere materialului 15 probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic- inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal a analizat și verificat probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanță între cele reținute de instanța de apel în vederea condamnării inculpaților și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o redă.

Recurs în anulare, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019 și a deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2019, au declarat condamnații. În susținerea acestuia s-a motivat că hotărârile atacate cu recurs în anulare nu conțin o motivare în sensul art. 6 CoEDO și motivarea făcută este contradictorie, instanțele omițând a se expune asupra tuturor argumentelor apărării, aducându-se atingere principiului securității juridice și a dreptului la un proces echitabil, or nu au fost înlăturate dubiile judiciare. Mai mult, recomandările indicate în decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2017 nu au fost înlăturate în cadrul rejudecării apelurilor, iar instanța de recurs, fiind sesizată de apărare, nu a reacționat și nu s-a expus la acest capitol. Drept urmare, se solicită casarea totală a hotărârilor instanței de apel și recurs și menținerea sentinței de achitare a inculpaților pe motiv că fapta săvârșită nu întrunește elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În textul art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală se specifică căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală. 16 În speță, lecturând textul recursului declarat, se constată că recurentul nu invocă nici un temei din cele prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală. Colegiul menționează că dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare și anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeana a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alineatul (2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. În același context, instanța de recurs specifică că, hotărârea judecătorească irevocabilă împiedică redeschiderea procesului penal, cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul proce- durii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Lecturând textul recursului în anulare declarat, se reține că recurenții nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante viciului fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițîndu-se cu desăvîrșire argumentarea ilegalității hotărîrii contestate în acest sens. Astfel, Colegiul reține că autorul recursurilor nu au respectat cerințele legale și a neglijat prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, inclusiv – cea mai esențială cerință față de recurs – nu a invocat concret nici unul din temeiurile prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală, conținutul acestuia și argumentarea din punct de vedere nu al stării de fapt, ci al problemei de drept ce este incidentă cauzei și dacă aceasta are importanță pentru jurisprudență. 17 În atare circumstanțe Colegiul constată, că recursul în anulare declarat nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în articolele specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare al condamnaților cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedura penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, recursul în anulare declarat de condamnații Burelov Andrei și Rebeja Nina nu întrunește condițiile de conținut și urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 453 alin. (2), 456 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019 și a deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2019, de condamnații Burelov Andrei și Rebeja Nina, în propria cauză penală, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă și publicată integral la 18 august 2020 Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Nicolae Craiu 18