4-1re-173/2020 — art. 191 alin. 2 lit. b, c, d CP

4-1re-173/2020 — art. 191 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 4-1re-173/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh și Nicolae Craiu

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de condamnații

Burelov Andrei și Rebeja Nina prin care se solicită casarea deciziei Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019 și a deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme

de Justiție din 27 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-i pe:

Rebeja Nina XXXXX, născută la XXXXX, originară și

domiciliată în XXXXX

și

Burelov Andrei XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.08.2014 – 22.02.2016;

instanța de apel: 18.03.2016 – 11.05.2016, 22.11.2016 – 06.06.2017 și 21.12.2017 –

22.04.2019;

instanța de recurs ordinar: 25.07.2016 – 18.10.2016, 16.08.2017 – 21.11.2017 și

28.06.2019 – 27.12.2019

instanța de recurs în anulare: 20.07.2020 – 18.08.2020.

Asupra recursului în anulare declarat de condamnații Burelov Andrei și Rebeja Nina

Colegiul penal

c o n s t a t ă:

Burelov Andrei au fost achitați de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

191 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

director al filialei Criuleni a CA „AG VitoriAsig” SRL, numită în funcție conform

contractului individual de muncă, în perioada 01 august 2005-iulie 2010, împreună și după

1

o înțelegere prealabilă cu Burelov Andrei, au însușit ilegal bunurile încredințate în

administrare în următoarele circumstanțe:

În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având

scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de situația

de serviciu, prin ordinul nr.7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer pe Burelov

Andrei, care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-i salariul pentru

perioadele după cum urmează: 01 august 2005-martie 2006 în sumă de 6400 lei; 21 iunie

2006 – 15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei; octombrie-decembrie 2006 în sumă de

2400 lei; ianuarie-aprilie 2007 în sumă de 2159,86 lei; mai-august 2007 în sumă de 2426,66

lei; septembrie-decembrie 2007 în sumă de 3200 lei; anul 2008 în sumă de 259,7 lei și

pentru luna iulie 2010 în sumă de 1295,45 lei, mijloace bănești ce nu i se cuveneau și pe

care i-a însușit ilegal deoarece se afla la muncă peste hotarele Republicii Moldova,

cauzându-i CA „AG VitoriAsig” SRL un prejudiciu în proporții considerabile în mărime

totală de 13196,22 lei.

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Rebeja Nina și Burelov Andrei să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.

191 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la amendă în mărime de câte 1000 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa și exercita o anumită activitate în

domeniul economic pe un termen de 3 ani, pentru fiecare, invocând că instanța a apreciat

eronat probele și circumstanțele cauzei;

- avocatul Furnica Victor, în numele părții vătămate, care a solicitat casarea acesteia,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați și

condamnați, potrivit învinuirii înaintate, cu admiterea acțiunii civile, invocând că instanța

a apreciat eronat probele și circumstanțele cauzei.

fost admise apelurile, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Rebeja Nina

și Burelov Andrei au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 191 alin. (2) lit.

b), c), d) Cod penal la amendă în mărime de câte 500 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul economic pe un termen de 3

ani, pentru fiecare.

S-a dispus încasarea din contul inculpaților, în mod solidar, în beneficiul CA „AG

VitoriAsig” SRL, prejudiciul material în mărime de 13 196,22 lei.

2

Cerința încasării cheltuielilor de judecată, a fost respinsă, ca neîntemeiată.

4.1. Instanța de apel a indicat că prima instanță a dat o apreciere arbitrară probelor

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor și eronat a

dispus achitarea inculpaților, constatând că:

Rebeja Nina, activând în funcția de director al filialei Criuleni a CA „AG

VitoriAsig” SRL, numită în funcție conform contractului individual de muncă din 12 aprilie

2002, în perioada 01 august 2005 – iulie 2010, împreună și după o înțelegere prealabilă

cu Burelov Andrei, au însușit ilegal bunurile încredințate în administrare în următoarele

circumstanțe:

În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având

scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de

situația de serviciu, prin ordinul nr. 7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer

pe Burelov Andrei, care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-i

salariul pentru perioadele după cum urmează: 01 august 2005 – martie 2006, în sumă de

6400 lei; 21 iunie 2006 – 15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei; octombrie-decembrie

2006 în sumă de 2400 lei; ianuarie-aprilie 2007 în sumă de 2159,86 lei; mai – august 2007

în sumă de 2426,66 lei; septembrie-decembrie 2007 în sumă de 3200 lei; anul 2008 în

sumă de 259,7 lei și pentru luna iulie 2010 în sumă de 1295,45 lei, mijloace bănești ce nu

i se cuveneau și pe care le-a însușit ilegal, deoarece se afla la muncă peste hotarele R.

Moldova, cauzându-i companiei de asigurări „AG VitoriAsig” SRL un prejudiciu în

proporții considerabile, în mărime totală de 13196,22 lei.

Vinovăția inculpaților a fost pe deplin probată prin ansamblul de probe, administrate

de către organul de urmărire penală, cercetate de către instanța de fond și verificate de către

instanța de apel, și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate CA „AG

VitoriAsig” SRL, ale martorilor Zamșa Valentin, Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica

Veronica, Magla Victor, Monica Olga, procesul-verbal de ridicare a obiectelor și

documentelor din 17.05.2012 și actele reviziei tematice a activității economico-financiare

a CA „AG VitoriAsig” SRL din 03.08.2012 și 27.09.2012.

La stabilirea pedepsei, s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61 și 75 Cod penal,

considerându-se că reeducarea și corectarea inculpaților va fi posibilă doar prin aplicarea

față de aceștia a unei pedepse sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și a exercita activități în domeniul economic.

3

Totodată, examinând acțiunea civilă, instanța de apel a considerat că aceasta, în

partea cheltuielilor de judecată, este neîntemeiată, având în vedere că nu au fost prezentate

probe care să demonstreze cuantumul acestora, urmând a fi respinsă, iar în partea

prejudiciului material - întemeiată și care urmează a fi admisă.

Bobu Petru, în numele inculpaților, și inculpatul Burelov Andrei care, indicând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea

acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța a apreciat arbitrar probele și

circumstanțele cauzei, vinovăția acestora fiind bazată doar pe declarațiile martorilor, care

nu au fost audiați la judecarea cauzei în apel; - deși martorii Codreanu Petru, Iacovlev

Pavel, Monica Veronica și Monica Olga au fost audiați la cererea părții apărării, instanța

de apel a utilizat declarațiile lor în favoarea acuzării, fără a indica în descriptivul deciziei

în ce mod aceste declarații confirmă învinuirea adusă; - instanța eronat a pus la baza

deciziei de condamnare raportul de revizie tehnică a activității economico-financiare a CA

„AG VitoriAsig” SRL, având în vedere că revizia a fost efectuată de către SRL „Volnal-

Com” care este un agent de asigurare din cadrul companiei - parte vătămată, precum și că,

potrivit acestuia, nu au fost stabilite încălcări ce ar avea tangență cu acțiunile inculpaților;

- eronat a fost acceptat drept probă actul de revizie tehnică a activității economico-

financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din 27.09.2012, deoarece din acest act rezulta că

Burelov Andrei a însușit suma de 5809 lei și nu de 13196,22 lei, precum și că pe perioada

când acesta nu se afla în țară, din materialele cauzei rezultă însușirea de către acesta doar

a sumei de 3203,11 lei; - actul reviziei tematice a activității economico-financiare a

întreprinderii din 27.09.2012, anexat la materialele cauzei la 28.09.2012, nu poate fi admis

drept probă, deoarece a fost întocmit și anexat la cauză înafara procesului penal; -

ordonanțele de prelungire a termenului de urmărire penală din 10.09.2012 până pe

10.01.2013, nu au fost semnate de către procuror și toate actele organului de urmărire

penală emise în perioada respectivă sunt nule; - acțiunile inculpaților, deși formal conțin

semnele unei fapte prejudiciabile prevăzute de Codul penal, sunt lipsite de importanță și

nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni, constituind încălcări de ordin financiar;

- fapta inculpaților, considerată de către instanța de apel ca fiind o infracțiune, urma a fi

recalificată în baza art.335 Cod penal, așa cum a solicitat procurorul în ședința de judecată

în apel; - respingând cererea prin care procurorul a renunțat la învinuire, instanța de apel a

depășit limitele judecării cauzei.

4

2016, au fost admise recursurile ordinare, casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei

penale în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece argumentele

invocate în recursuri sunt temeinice, instanța de apel nerespectând prevederile art. 415 alin.

(21) Cod de procedură penală – nu au fost audiați pe viu martorii acuzării.

au fost admise apelurile, inclusiv din oficiu, conform prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care:

Rebeja Nina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 191 alin. (2) lit.

c), d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 4 ani;

Burelov Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), 191

alin. (2) lit. c), d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de

3 ani.

S-a dispus încasarea din contul inculpaților, în mod solidar, în beneficiul CA „AG

VitoriAsig” SRL, prejudiciul material în mărime de 13196,22 lei.

Cerința încasări cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

7.1. Instanța de apel a considerat că prima instanță eronat a apreciat probele, fără

să țină seama de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și a constatat că:

Rebeja Nina, activând în funcția de director al filialei Criuleni a CA „AG

VitoriAsig” SRL, numită în funcție conform contractului individual de muncă din 12 aprilie

2002, în perioada 01 august 2005 – iulie 2010, împreună și după o înțelegere prealabilă

cu Burelov Andrei, au însușit ilegal bunurile încredințate în administrare în următoarele

circumstanțe:

În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având

scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de

situația de serviciu, prin ordinul nr.7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer

pe Burelov Andrei care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-i

salariul pentru perioadele și în mărimea, după cum urmează: 01 august 2005-martie 2006

în sumă de 6400 lei; 21 iunie 2006 - 15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei; octombrie

- decembrie 2006 în sumă de 2400 lei; ianuarie -aprilie 2007 în sumă de 2159,86 lei; mai

- august 2007 în sumă de 2426,66 lei; septembrie-decembrie 2007 în sumă de 3200 lei;

5

anul 2008 în sumă de 259,7 lei și pentru luna iulie 2010 în sumă de 1295,45 lei, mijloace

bănești ce nu i se cuveneau și pe care i-a însușit ilegal deoarece se afla la muncă peste

hotarele Republicii Moldova, cauzându-i companiei de asigurări „AG VitoriAsig” SRL un

prejudiciu în proporții considerabile, în mărime totală de 13196,22 lei.

Acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal –

delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate

în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile și ale inculpatului în baza art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. c) și d)

Cod penal – complicitatea la însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Deși inculpații nu și-au recunosc vina, vinovăția lor în săvârșirea infracțiunii

indicate supra este dovedită prin următoarele probe care, potrivit art. 101 Cod de procedură

penală, sunt pertinente, concludente, utile, veridice și care coroborează între ele:

declarațiile reprezentantului părții vătămate Furnica Victor, ale martorilor Zamșa Valentin,

Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica, Magla Victor, Magla O. și Monica Olga,

procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 17.05.2012, actele reviziei

tematice a activității economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din 03.08.2012 și

27.09.2012, ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 24.02.2014.

Chiar dacă Burelov Andrei nu deținea calitatea specială de persoană căreia i-ar fi

fost încredințate bunurile companiei de asigurări „AG VictoriAsig” SRL, acesta a acționat

în calitate de complice la săvârșirea faptelor prejudiciabile ale autorului infracțiunii, adică

ale inculpatei astfel, acționând în participație complexă, în condițiile prevăzute de art. 46

Cod penal.

Procurorul eronat a atribuit inculpaților calitatea de coautori la săvârșirea delapidării

și a recalificat acțiunile inculpatei din prevederile art. 191 alin. (2) lit. b), c), d) în cele ale

art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, iar ale inculpatului din prevederile art. 191 alin. (2)

lit. b), c), d) în cele ale art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanța de apel, ținând cont de dispozițiile art. 6, 7,

61, 75-78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana

celor vinovați, de faptul că dânșii anterior n-au fost condamnați, că circumstanțe atenuante

și agravante nu au fost stabilite, a considerat că reeducarea și corijarea inculpaților poate

6

avea loc prin aplicarea față de aceștia a unei pedepse sub formă de amendă, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale.

Acțiunea civilă urmează a fi admisă în partea prejudiciului material și respinsă în

partea cheltuielilor de judecată, având în vedere că prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 11.05.2016, a fost respinsă această cerință, iar partea vătămată, CA

„AG VitoriAsig” SRL nu a atacat-o cu recurs.

Ina, în numele inculpaților care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6),

8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv

că instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - fapta nu cuprinde elementele

constitutive ale infracțiunii; - instanța a ignorat prevederile art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală și nu a ținut cont de indicațiile date de către Curtea Supremă de Justiție

în decizia din 18.10.2016; - instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare

declarațiile martorilor Zamșa Valentin, Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica,

Monica Olga care au fost puse la baza sentinței de achitare, fără audierea lor repetată; -

instanța nu a ținut cont de faptul că declarațiile martorilor Magla Victor și O. Magla conțin

divergențe, sunt confuze și lipsite de precizie; - instanța a utilizat declarațiile martorilor

Codreanu Petru, Iacovlev Pavel, Monica Veronica și Monica Olga în favoarea acuzării,

deși aceștia au fost audiați la solicitarea apărării; - eronat a fost acceptat drept probă Actul

de revizie tehnică a activității economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din

27.09.2012, deoarece din acest act rezulta că Burelov Andrei a primit suma de 5809 lei și

nu de 13196,22 lei, precum și că pe perioada când acesta nu se afla în țară, din materialele

cauzei rezultă că acesta a primit doar 3203,11 lei; - actul reviziei tematice a activității

economico-financiare a întreprinderii din 27.09.2012, anexat la materialele cauzei la

28.09.2012, nu poate fi admis drept probă, deoarece a fost întocmit și anexat la cauză

înafara procesului penal; - ordonanțele de prelungire a termenului de urmărire penală din

10.09.2012 până la 10.01.2013, nu au fost semnate de către procuror și toate actele

organului de urmărire penală emise în perioada respectivă sunt nule; - instanța nu a ținut

cont că în perioada 01.07.2006 – 01.06.2007, Burelov Andrei s-a aflat în concediu neplătit

și pentru această perioadă nu a primit salariu; - instanța nejustificat a considerat că Burelov

Andrei a încasat salariu pentru perioadele 21.06.2016 – 15.09.2016, octombrie 2006 –

decembrie 2006, ianuarie 2007 – aprilie 2007 și pentru luna mai 2007; - instanța eronat a

7

constat că Burelov Andrei ilegal a primit salariu pentru luna iulie 2010 pe când s-a aflat

peste hotarele țării or, în luna iulie 2010, acesta a ridicat salariul pentru luna iunie 2010,

lună în care a ieșit din țară doar pentru 3 zile, care se încadrează în zilele libere prevăzute

de Codul muncii; - instanța nu a ținut cont de faptul că nu este stabilit cu certitudine

prejudiciul adus părții vătămate, care nu a putut indica cu certitudine mărimea prejudiciului

cauzat prin infracțiune; - instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare, inclusiv

contractul de răspundere materială, document care, însă nu a fost prezentat în instanța de

judecată; - instanța nu a ținut cont de faptul că plângerea a fost depusă peste un an de la

data demisiei inculpatei, precum și că a fost semnată de către fiul lui Magla Victor – Magla

O., care nu are drept de semnătură.

noiembrie 2017, a fost admis recursul ordinar, casată decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Rebeja Nina și Burelov

Andrei și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea deciziei instanța de recurs ordinar a invocat că contrar indicațiilor

instanței de recurs, instanța de apel, rejudecând cauza, nu s-a conformat acestora, audiind

repetat doar martorii Magla Victor și Magla O., concomitent, punând la baza deciziei de

condamnare aceleași declarații date de martorii Zamșa Valentin, Codreanu Petru, Iacovlev

Pavel, Monica Veronica, Monica Olga în instanța de fond, în baza cărora inculpații au fost

achitați.

Deși instanța de recurs în decizia din 18.10.2016, a indicat că instanța de apel, la

rejudecarea cauzei, urmează să țină cont de cele invocate în recursuri, recurenții invocând

inclusiv, nulitatea actelor de procedură efectuate în perioada 10.09.2012 - 10.01.2013, pe

motiv că nu sunt semnate de către procuror, instanța de apel nu s-a expus în nici un fel în

privința acestui argument. Concomitent, nu s-a expus instanța nici asupra argumentelor

invocate referitor la faptul că prin Actul de revizie tehnică a activității economico-

financiară a CA „AG VitoriAsig” SRL din 27.09.2012, nu se probează că Burelov Andrei

a încasat un salariu de 13196,22 lei, dar că salariul ridicat de către acesta în perioada

21.06.2006 – 07.2010, este de 5809,7 lei.

Suplimentar, nu au fost verificate nici argumentele, precum că în perioada

01.07.2006 – 01.06.2007, inculpatul, potrivit ordinului nr. 8 din 30.06.2006 s-ar fi aflat în

concediu neplătit și pentru această perioadă nu ar fi primit salariu, după cum i se

incriminează prin rechizitoriu, iar salariul de 1295,45 lei, invocat precum că ar fi fost primit

8

pentru luna iulie 2010, de fapt, a fost ridicat în iulie pentru activitatea desfășurată în luna

iunie 2010, lună în care a fost ieșit din țară doar pentru trei zile, care s-au încadrat în zilele

libere prevăzute de Codul muncii, prezentând copia pașaportului în confirmarea faptului

dat.

Instanța de apel, nu a ținut cont de prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală

și, după sentința de achitare, a pronunțat o hotărâre de condamnare fără a audia repetat

martorii acuzării, dând prioritate probelor acuzării, neverificând argumentele invocate de

partea apărării și fără a face o analiză multilaterală a tuturor probelor prezentate atât de

partea acuzării, cât și de partea apărării.

Potrivit rechizitoriului, Burelov Andrei a fost învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (f.d. 205, vol. II), pe când instanța de

apel l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 191 alin.

(2) lit. c), d) Cod penal, depășind astfel limitele învinuirii aduse prin rechizitoriu. Totodată,

în descriptivul deciziei s-a reținut că Burelov Andrei a acționat împreună cu Rebeja Nina

în condițiile prevăzute de art. 46 Cod penal.

a fost admis apelul, casată total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), sentința și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Rebeja Nina a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

191 alin. (2), lit. b) și d) Cod Penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de amendă în contul

statului în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 (zece mii) lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un

termen de 4 (patru) ani.

Burelov Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

191 alin. (2), lit. b) Cod Penal, aplicându-i-se pedeapsă sub formă de amendă în contul

statului în mărime de 500 u.c., echivalentul a 10 000 (zece mii) lei, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 3 (trei) ani.

A fost admisă cererea, de retragere a apelului înaintată de către Compania „AG

VitoriAsig” SA și a fost încetată procedura la examinarea apelului în această parte.

În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinovăției de

către Rebeja Nina și Burelov Andrei, nu echivalează cu achitarea acestora devreme ce în

ședința de judecată a instanței de apel au fost prezentate probe, care din punct de vedere a

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere

9

al coroborării lor indică incontestabil că inculpații au comis infracțiunile imputate, iar

poziția lor precum că, n-au adus CA „AG VitoriAsig" SRL nici un prejudiciu, nu-i

dezvinovățesc de comiterea infracțiunii încriminate, fiind o metodă de apărare în scopul

eschivării de la răspunderea penală pentru faptele comise, or declarațiile acestora sunt

combătute cu declarațiile reprezentantului părții vătămate și a martorilor audiați pe cauza

dată și celelalte materiale administrate la cauză.

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de probe indicate la materialele

cauzei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind utile, veridice, consecvente și

în coroborare. Din care se atestă cu certitudine culpa inculpaților în comiterea

escrocheriilor incriminate.

Instanța de apel a statuat că, prima instanță nu a ținut cont de gravitatea și urmările

infracțiunii săvîrșite, de caracterul infracțiunii și eronat a apreciat totalitatea probelor

prezentate de către acuzatorul de stat, dând o apreciere critică probelor acuzării, precum și

nu a luat în considerație declarațiile reprezentantului părții vătămate Furnica Victor, potrivit

cărora Rebeja Nina, a activat în funcția de director a filialei Criuleni a companiei

„VitoriAsig” fiind încheiat contractul individual de muncă și de răspundere materială

deplină, cât și de declarațiile martorului Magla Victor care a declarat că Rebeja Nina a fost

angajată în calitate de director al filialei companiei „VitoriAsig” din orașul Criuleni și avea

toate împuternicirile ce țineau de activitatea filialei Criuleni.

Conform contractului de muncă Rebeja Nina și-a asumat obligațiile să utilizeze

corect și rațional bunurile încredințate în administrare. Directorului de filială i-a fost

acordat dreptul de a angaja și elibera din funcție salariații filialei. Rebeja Nina a fost

împuternicită să angajeze lucrători, iar în anul 2005 l-a angajat ca șofer pe fiul său, Burelov

Andrei, ulterior acesta a fost eliberat li reangajat în 2007 până în 2010 când a depus cerere

de eliberare și a fost eliberat. Atât timp cât Burelov Andrei a fost angajat ca șofer salariul

de funcție era achitat în cadrul filialei Criuleni de care era responsabil Rebeja Nina.

La fel, instanța de apel a conchis că instanța de fond a ignorat și declarațiile

martorilor Magia Victor care a declarat că Rebeja Nina a fost angajată în calitate de director

al filialei companiei „VictoriAsig” din or. Criuleni. Dânsa avea împuternicirile să

primească persoane la serviciu, să emită ordine de angajare, concediere, îndeplinea lista de

pontaj, iar în calitate de șofer a fost anagajat Burelov Andrei. Nu a cunoscut despre faptul

că Burelov Andrei la momentul angajării nu dispunea de permis de conducere, că pleca

10

peste hotarele țării. Când automobilul necesita de reparație se ducea la stația tehnică,

Rebeja Nina raporta despre acest fapt, după ce compania efectua transferuri a sumelor

cheltuite.

Au fost ignorate și declarațiile martorului Monica Veronica, care a declarat că într-

adevăr a fost angajat în calitate de șofer, Burelov Andrei, iar tabelul de pontaj era dus de

Rebeja Nina, care le verifica ca graficul de lucru să fie respectat.

Instanța de apel a considerat dovedită prezența laturii obiective a delapidării averii

străine în acțiunile inculpatei Rebeja Nina și a lui Burelov Andrei și anume: există fapta

prejudiciabilă care constă în acțiunea de însușire ilegală (sustragere) or, inculpații au însușit

banii în sumă de 13 196,22 lei care aparțineau companiei „A.G. VitoriAsig” SRL.

De asemenea a invocat că sunt prezente urmările prejudiciabile sub forma

prejudiciului patrimonial efectiv – cauzându-i companiei „A.G. VitoriAsig” SRL un

prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 13 196,22 lei. Deci, există

și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Inculpații au

săvârșit luarea bunurilor ce le sunt străine, dar care, la moment, erau încredințate inculpatei

Rebeja Nina Andrei de către compania „A.G. VitoriAsig” SRL, aceasta profitând de

atribuția de a administra aceste bunuri.

Inculpații Rebeja Nina și Burelov Andrei, au însușit mijloacele bănești cu titlu de

salariu, au obținut posibilitatea reală de a se folosi și de a dispune ilegal de bunurile părții

vătămate „AG VitoriAsig” SRL, filiala Criuleni, la propria lor dorință.

Vina inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.(2), lit. b) și d)

Cod Penal și a inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2), lit. b)

Cod Penal a fost dovedită pe deplin.

de avocatul Bodean Ina, în numele inculpaților, și invocând ca temei pentru recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei,

cu menținerea sentinței, din motiv că fapta săvârșită nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului ordinar, avocatul a invocat că:

- deși în pct. 29 al deciziei, instanța de apel constată că Burelov Andrei, prin acțiunile

sale intenționate, a comis infracțiunea de delapidare a averii străine, inclusiv, și după

indicele calificativ „cu folosirea situației de serviciu”, în pct. 52 al deciziei indică că

„acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe care ar demonstra folosirea situației de

serviciu a lui Burelov Andrei”;

11

- instanța de apel, examinând cauza penală de în privința inculpaților Rebeja Nina

și Burelov Andrei, nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a pus

la baza deciziei probele cercetate de prima instanță, însă acestea nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal;

- în partea descriptivă a deciziei instanța de apel a reflectat în calitate de probe actul

reviziei tematice a activității economic-financiare, efectuat la „Volnal-Corn” SRL din

03.08.2012 cu anexele, probă care, de altfel, nu are nicio tangență cu învinuirea înaintată;

actul reviziei tematice a activității economic-financiare a Companiei „Asigurări Generale

VitoriAsig” SRL, filiala Criuleni din 27.09.2012, cu anexele; ordonanța de recunoaștere și

de anexare corpurilor delicte la cauza penală, conform căreia au fost recunoscute drept

corpuri delicte și anexate la cauză: cartea de ordine pe filiala Criuleni a CA „Victoria”,

cartea de ordine pe filiala Criuleni AG „Criuleni”, 19 foi de parcurs, contractele AORC pe

luna ianuarie 2010, februarie 2010, martie 2010, aprilie 2010, mai 2010, iunie 2010, iulie

2010, august-decembrie 2009, contractele CASCO pe anul 2009, contractele pe bunuri pe

anul 2010, contractele CASCO pe anul 2010, contractele pe accidente, constatând și

afirmând că, prin acestea se confirmă indubitabil vinovăția inculpaților de comiterea

infracțiunii incriminate. În același timp, lecturarea procesului-verbal denotă că probele sus-

indicate nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în conținutul acestuia;

- potrivit actului de învinuire, inculpaților le este incriminat faptul sustragerii sumei

de 1295,45 lei, care constituie salariul achitat lui Burelov Andrei în luna iulie 2010,

perioadă în care acesta acesta s-a aflat peste hotarele țării. Salariul în sumă de 1295,45 lei

a fost încasat de Burelov Andrei în luna iulie 2010, pentru perioada de activitate iunie 2010.

În ședința instanței de apel, apărarea a prezentat copia pașaportului lui Burelov Andrei din

care rezultă că acesta s-a aflat peste hotarele țării doar pe parcursul a 3 zile de odihnă și

anume: ieșirea este înregistrată cu ziua de vineri 25.06.2010 după programul de muncă, iar

intrarea este fixată cu ziua de luni 28.06.2010 până la programul de muncă. În aceste

circumstanțe, suma de 1295,45 lei a fost incriminată nejustificat ca fiind însușită de către

inculpați, deoarece Burelov Andrei s-a aflat la serviciu în perioada indicată și a încasat

absolut legal salariul ce i se cuvenea;

- instanța de apel a ignorat și a lăsat fără apreciere și înscrisul prezentat de partea

apărării, sub semnătura administratorului Companiei „Intact Asigurări Generale” SA,

Tomuleț Călin, potrivit căruia, suma de 13 196,22 lei nu constituie prejudiciu considerabil

12

pentru companie, or, aprecierea respectivei probe are un impact determinant pentru

încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților. Astfel, după cum a indicat și instanța de apel

în pct. 23 al deciziei, prin Legea nr. 179/ 26.07.2018, pentru modificarea unor acte

legislative, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova, 309-320/498, 17.08.2018, la

articolul 191, în dispoziția alineatului (1), textul „însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului” a fost substituită cu textul „însușirea,

dispunerea sau ieșirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i-

au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, „care

a produs daune considerabile” în dispoziția alineatului (2), litera c) s-a exclus. Prin urmare,

reieșind din modificările operate, una din componentele obligatorii ale laturii obiective a

infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal, este urmările prejudiciabile – producerea

daunelor considerabile. În speță, cu referință la înscrisul prezentat precum că suma de 13

196,22, nu constituie o daună considerabilă pentru Compania „Intact Asigurări Generale”

SA (succesorul în drepturi a Companiei AG VitoriAsig” SA) și la prevederile art. 10 Cod

penal, apărarea invocă că acțiunile lui Rebeja Nina și lui Burelov Andrei nu întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal (lipsind latura obiectivă a

infracțiunii sub forma urmărilor prejudiciabile);

- judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată, instanța de apel nu a

acorda eficiență deplină prevederilor alin. (4) art. 100 Cod de procedură penală prin prisma

analizei conținutului și le-a dat o apreciere injustă potrivit art. 101 Cod de procedură penală

din punct de vedere al pertinente concludentei, utilității, veridicității și coroborării lor, fără

stabilirea neechivocă a tuturor aspectelor de fapt și de drept, formulând o concluzie greșită

referitor la vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii incriminate;

- instanța de apel s-a manifestat în favoarea acuzării și a acceptat necondiționat

concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpaților, fără o verificare

amplă și multiaspectuală a probelor, îndeosebi a probelor apărării, adoptând o hotărâre

nefondată. Mai mult, instanța de apel a omis să-și argumenteze poziția referitor la

multiplele erori și deficiențe invocate de către apărare, care denotă caracterul nefondat și

arbitrar al acuzațiilor aduse inculpaților și justifică soluția de achitarea în privința acestora,

deși prin decizia Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21.11.2017, ea a fost

obligată să se pronunțe asupra tuturor alegațiilor apărării;

- nu a fost supusă analizei și aprecierii nici alegația apărării precum că, potrivit

Regulamentului circulației rutiere nr. 713 din 27.07.1999 (până la modificările operate),

13

Burelov Andrei avea dreptul de a conduce automobilul alături de o persoană de cel puțin

21 ani și staj la volan mai mare de 3 ani, or, inculpații au declarat în ședința instanței de

apel că Burelov Andrei, când se afla la volanul automobilului, era însoțit de Rebeja Nina,

care avea permis de conducere și o experiență de a conduce automobilul mai mare de 3 ani.

În perioada anilor 2005-2006, Burelov Andrei nu a lipsit de la serviciu, deci învinuirea în

sumă de 64000 este neîntemeiată.

2019 recursul ordinar a fost declarat inadmisibil, pe motiv că este vădit neîntemeiat,

motivându-se că:

Judecând apelurile declarate, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele,

complet și obiectiv, audiind suplimentar inculpații, martorii și reprezentantul părții

vătămate, cercetând suplimentar materialele cauzei în ședința instanței de apel, cu

consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată, adoptând o soluție corectă de

casare a sentinței de achitare a inculpaților, constatând astfel vinovăția inculpaților.

Temeiurile pentru recurs invocate de către recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu și-a motivat întemeiat hotărârea

judecătorească.

Verificând hotărârea atacată, instanța de recurs a apreciat că aceasta cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar argumentele pe care instanța de apel le-a expus

în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse

de art. 6 CEDO și nu au fost acceptate criticile recurentului, precum că hotărârea instanței

de apel nu conține motivele ce au stat la baza adoptării soluției.

Instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept

pentru care a fost admis apelul, casată sentința cu emiterea unei hotărâri noi prin care

Rebeja Nina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191

alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, iar Burelov Andrei – de art. 191 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, formulând în final juste

concluzii privind constatarea vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii menționate.

În consecință, instanța de recurs ordinar nu are temeiuri de a devia de la concluziile expuse

14

în decizie referitor la vinovăția inculpaților la comiterea faptei prejudiciabile imputate

acestora.

Ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat și a redat

în suficientă măsură situația de fapt și de drept reținută, just concluzionând, despre prezența

laturii obiective a delapidării averii străine în acțiunile inculpaților Rebeja Nina și a lui

Burelov Andrei, fapta prejudiciabilă constând în acțiunea de însușire ilegală a banilor în

sumă de 13 196,22 lei care aparțineau companiei „A.G. VitoriAsig” SRL.

Au fost apreciate ca fiind juste concluziile instanței de apel prin care s-a constatat

că, prima instanță a ignorat declarațiile martorilor Magla Victor potrivit cărora Rebeja Nina

a fost angajată în calitate de director al filialei companiei „VictoriAsig” din or. Criuleni,

dânsa avea împuternicirile să primească persoane la serviciu, să emită ordine de angajare,

concediere, îndeplinea lista de pontaj, iar în calitate de șofer a fost angajat Burelov Andrei.

Nu a cunoscut despre faptul că Burelov Andrei la momentul angajării nu dispunea de

permis de conducere, că pleca peste hotarele țării. Când automobilul necesita reparație se

ducea la stația tehnică, Rebeja Nina raporta despre acest fapt, după ce compania efectua

transferuri a sumelor cheltuite.

În asemenea împrejurări, invocările recurentului sub aspectul temeiului pentru

recurs prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter

declarativ, ține de modul de apreciere a probelor, ne fiind expuse argumente pentru

scoaterea în evidență și susținerea erorii de drept pretins a fi admisă de instanța de apel.

Cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, invocat în speță de către recurent, Colegiul penal a menționat că,

acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-

au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Având în vedere cele menționate, Colegiul penal a considerat că, instanța de apel

întemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția Ninei Rebeja în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal și a lui Burelov Andrei – art. 191 alin.

(2) lit. b) Cod penal.

Criticile invocate de apărător în recursul declarat, Colegiul constată că, acestea se

referă în bună parte doar la chestiunea de apreciere a probelor, iar la etapa judecării

recursului, nu se analizează conținutul mijloacelor de probă, nu se dă apreciere materialului

15

probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic-

inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal a analizat și verificat probele administrate în

cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanță între cele reținute

de instanța de apel în vederea condamnării inculpaților și conținutul real al probelor sau

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât

cea pe care materialul probator o redă.

Chișinău din 22 aprilie 2019 și a deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din

27 noiembrie 2019, au declarat condamnații.

În susținerea acestuia s-a motivat că hotărârile atacate cu recurs în anulare nu conțin

o motivare în sensul art. 6 CoEDO și motivarea făcută este contradictorie, instanțele

omițând a se expune asupra tuturor argumentelor apărării, aducându-se atingere

principiului securității juridice și a dreptului la un proces echitabil, or nu au fost înlăturate

dubiile judiciare.

Mai mult, recomandările indicate în decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de

Justiție din 21 noiembrie 2017 nu au fost înlăturate în cadrul rejudecării apelurilor, iar

instanța de recurs, fiind sesizată de apărare, nu a reacționat și nu s-a expus la acest capitol.

Drept urmare, se solicită casarea totală a hotărârilor instanței de apel și recurs și

menținerea sentinței de achitare a inculpaților pe motiv că fapta săvârșită nu întrunește

elementele infracțiunii.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală Colegiul

penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată

că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În textul art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală se specifică căror cerințe trebuie

să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia. Norma procesuală

reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea

ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură

penală.

16

În speță, lecturând textul recursului declarat, se constată că recurentul nu invocă nici

un temei din cele prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.

Colegiul menționează că dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare și anume, că

hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de

drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeana a Drepturilor

Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alineatul

(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se

întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

În același context, instanța de recurs specifică că, hotărârea judecătorească

irevocabilă împiedică redeschiderea procesului penal, cu excepția cazurilor când fapte noi

ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de

natură să afecteze hotărârea pronunțată.

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul proce-

durii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se consideră încălcarea esențială a

drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale.

Lecturând textul recursului în anulare declarat, se reține că recurenții nu invocă

circumstanțe concrete, considerate a fi relevante viciului fundamental, cu indicarea

normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate,

denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele

procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura

în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițîndu-se cu desăvîrșire

argumentarea ilegalității hotărîrii contestate în acest sens.

Astfel, Colegiul reține că autorul recursurilor nu au respectat cerințele legale și a

neglijat prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, inclusiv – cea mai

esențială cerință față de recurs – nu a invocat concret nici unul din temeiurile prevăzute în

art. 453 Cod de procedură penală, conținutul acestuia și argumentarea din punct de vedere

nu al stării de fapt, ci al problemei de drept ce este incidentă cauzei și dacă aceasta are

importanță pentru jurisprudență.

17

În atare circumstanțe Colegiul constată, că recursul în anulare declarat nu întrunește

condițiile de conținut prevăzute în articolele specificate, iar instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul în anulare al condamnaților cu circumstanțe

în fapt și în drept, care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod

de procedura penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele

legii.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, recursul în anulare

declarat de condamnații Burelov Andrei și Rebeja Nina nu întrunește condițiile de conținut

și urmează a fi respins ca inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2019 și a deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme

de Justiție din 27 noiembrie 2019, de condamnații Burelov Andrei și Rebeja Nina, în

propria cauză penală, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă și publicată integral la 18 august 2020

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Nicolae Craiu

18