ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.12.2017

1ra-1445/17 — art.191 alin.2 lit.b, c, d CP

HOTĂRÂRE
19.12.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.191 alin.2 lit.b, c, d CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-1445/17 — art.191 alin.2 lit.b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-1445/17

Curtea Supremă de Justiție

21 noiembrie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, declarat de către

avocatul Bodean Ina în numele inculpaților

Rebeja Nina XXXXX, născută la

XXXXX, originară din XXXXX,

domiciliată în XXXXX

și

Burelov Andrei XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

22.11.2016 - 06.06.2017;

16.08.2017 - 21.11.2017.

Burelov Andrei au fost achitați de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.191 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

incriminat că, activând în funcția de director al filialei Criuleni a CA „AG VitoriAsig”

SRL, numită în funcție conform contractului individual de muncă, în perioada 01

august 2005-iulie 2010, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Burelov Andrei, au

însușit ilegal bunurile încredințate în administrare în următoarele circumstanțe.

În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având

scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de

situația de serviciu, prin ordinul nr.7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer

pe Burelov Andrei, care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-

i salariul pentru perioadele după cum urmează: 01 august 2005-martie 2006 în sumă de

6400 lei; 21 iunie 2006-15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei; octombrie-

decembrie 2006 în sumă de 2400 lei; ianuarie-aprilie 2007 în sumă de 2159,86 lei; mai-

august 2007 în sumă de 2426,66 lei; septembrie-decembrie 2007 în sumă de 3200 lei;

anul 2008 în sumă de 259,7 lei și pentru luna iulie 2010 în sumă de 1295,45 lei,

mijloace bănești ce nu i se cuveneau și pe care i-a însușit ilegal deoarece se afla la

1

muncă peste hotarele R.Moldova, cauzându-i CA „AG VitoriAsig” SRL un prejudiciu

în proporții considerabile în mărime totală de 13196,22 lei.

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care N.Rebeja și A.Burelov să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza

art.191 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal la amendă în mărime de câte 1000 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa și exercita o anumită activitate în

domeniul economic pe un termen de 3 ani, pentru fiecare, invocând că instanța a

apreciat eronat probele și circumstanțele cauzei;

- avocatul V.Furnica în interesele CA „AG VitoriAsig” SRL, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care N.Rebeja și A.Burelov să

fie recunoscuți vinovați și condamnați, potrivit învinuirii înaintate, cu admiterea

acțiunii civile, invocând că instanța a apreciat eronat probele și circumstanțele cauzei.

apelurile declarate de către procuror și avocatul V.Furnica în interesele CA „AG

VitoriAsig” SRL au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care

N.Rebeja și A.Burelov au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.191

alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal la amendă în mărime de câte 500 unități convenționale,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul economic

pe un termen de 3 ani, pentru fiecare.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasându-se de la N.Rebeja și A.Burelov,

în mod solidar, în beneficiul CA „AG VitoriAsig” SRL, prejudiciul material în mărime

de 13196,22 lei, iar în partea încasării cheltuielilor de judecată, a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Instanța de apel a indicat că, reieșind din prevederile art.101 alin.(1) Cod de

procedură penală, prima instanță a dat o apreciere arbitrară probelor din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor și eronat a dispus

achitarea inculpaților de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.191

alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal.

Viceversa, instanța de apel a constatat că Rebeja Nina, activând în funcția de

director al filialei Criuleni a CA „AG VitoriAsig” SRL, numită în funcție conform

contractului individual de muncă din 12 aprilie 2002, în perioada 01 august 2005 - iulie

2010, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Burelov Andrei, au însușit ilegal

bunurile încredințate în administrare în următoarele circumstanțe.

În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având

scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de

situația de serviciu, prin ordinul nr.7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer

pe Burelov Andrei, care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-

i salariul pentru perioadele după cum urmează: 01 august 2005-martie 2006, în sumă de

6400 lei; 21 iunie 2006-15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei; octombrie-

decembrie 2006 în sumă de 2400 lei; ianuarie-aprilie 2007 în sumă de 2159,86 lei; mai-

august 2007 în sumă de 2426,66 lei; septembrie-decembrie 2007 în sumă de 3200 lei;

anul 2008 în sumă de 259,7 lei și pentru luna iulie 2010 în sumă de 1295,45 lei,

mijloace bănești ce nu i se cuveneau și pe care le-a însușit ilegal, deoarece se afla la

muncă peste hotarele R.Moldova, cauzându-i companiei de asigurări „AG VitoriAsig”

SRL un prejudiciu în proporții considerabile, în mărime totală de 13196,22 lei.

În acest sens, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpaților este pe deplin

2

probată prin ansamblul de probe, administrate de către organul de urmărire penală,

cercetate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel, și anume:

declarațiile reprezentantului părții vătămate CA „AG VitoriAsig” SRL, V.Furnica, ale

martorilor V.Zamșa, P.Codreanu, P.Iacovlev, V.Monica, V.Magla, O.Monica și actele

cauzei - procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 17.05.2012 și

actele reviziei tematice a activității economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL

din 03.08.2012 și 27.09.2012, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

imputate.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel, ținând cont de prevederile art.6, 7, 61 și

75 Cod penal, a considerat că reeducarea și corectarea inculpaților va fi posibilă doar

prin aplicarea față de aceștia a unei pedepse sub formă de amendă, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul economic.

Totodată, examinând acțiunea civilă, instanța de apel a considerat că aceasta, în

partea cheltuielilor de judecată, este neîntemeiată, având în vedere că nu au fost

prezentate probe care să demonstreze cuantumul acestora, urmând a fi respinsă, iar în

partea prejudiciului material - întemeiată și care urmează a fi admisă.

P.Bobu în numele inculpaților N.Rebeja și A.Burelov și inculpatul A.Burelov care,

indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța a apreciat

arbitrar probele și circumstanțele cauzei, vinovăția acestora fiind bazată doar pe

declarațiile martorilor, care nu au fost audiați la judecarea cauzei în apel; - deși martorii

P.Codreanu, P.Iacovlev, V.Monica și O.Monica au fost audiați la cererea părții apărării,

instanța de apel a utilizat declarațiile lor în favoarea acuzării, fără a indica în

descriptivul deciziei în ce mod aceste declarații confirmă învinuirea adusă; - instanța

eronat a pus la baza deciziei de condamnare raportul de revizie tehnică a activității

economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL, având în vedere că revizia a fost

efectuată de către SRL „Volnal-Com” care este un agent de asigurare din cadrul

companiei - parte vătămată, precum și că, potrivit acestuia, nu au fost stabilite încălcări

ce ar avea tangență cu acțiunile inculpaților; - eronat a fost acceptat drept probă actul

de revizie tehnică a activității economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din

27.09.2012, deoarece din acest act rezulta că A.Burelov a însușit suma de 5809 lei și nu

de 13196,22 lei, precum și că pe perioada când acesta nu se afla în țară, din materialele

cauzei rezultă însușirea de către acesta doar a sumei de 3203,11 lei; - Actul reviziei

tematice a activității economico-financiare a întreprinderii din 27.09.2012, anexat la

materialele cauzei la 28.09.2012, nu poate fi admis drept probă, deoarece a fost

întocmit și anexat la cauză înafara procesului penal; - ordonanțele de prelungire a

termenului de urmărire penală din 10.09.2012 până pe 10.01.2013, nu au fost semnate

de către procuror și toate actele organului de urmărire penală emise în perioada

respectivă sunt nule; - acțiunile inculpaților, deși formal conțin semnele unei fapte

prejudiciabile prevăzute de Codul penal, sunt lipsite de importanță și nu prezintă gradul

prejudiciabil al unei infracțiuni, constituind încălcări de ordin financiar; - fapta

inculpaților, considerată de către instanța de apel ca fiind o infracțiune, urma a fi

recalificată în baza art.335 Cod penal, așa cum a solicitat procurorul în ședința de

judecată în apel; - respingând cererea prin care procurorul a renunțat la învinuire,

instanța de apel a depășit limitele judecării cauzei.

3

2016, recursurile declarate de către avocatul P.Bobu în numele inculpaților N.Rebeja și

A.Burelov și inculpatul A.Burelov au fost admise, casată total decizia instanței de apel

și dispusă rejudecarea cauzei penale în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Colegiul penal, reieșind din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată a

instanței de apel, a considerat întemeiat argumentele invocate în recursurile părții

apărării referitor la faptul că după pronunțarea sentinței de achitare a inculpaților

aceștia au fost condamnați fără a fi audiați pe viu martorii acuzării, fiind încălcate

prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală.

Prin urmare, eroarea constatată a determinat Colegiul penal să admită recursurile

ordinare, să caseze total decizia instanței de apel și să dispună rejudecarea cauzei în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

apelurile declarate de către procuror și avocatul V.Furnica în interesele CA „AG

VitoriAsig” SRL au fost admise, inclusiv din oficiu, conform prevederilor art.409

alin.(2) Cod de procedură penală, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care N.Rebeja a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.191 alin.(2) lit.c),

d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 4 ani, iar

A.Burelov a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42 alin.(5), 191 alin.(2)

lit.c), d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 3

ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasându-se de la N.Rebeja și A.Burelov,

în mod solidar, în beneficiul CA „AG VitoriAsig” SRL, prejudiciul material în mărime

de 13196,22 lei, iar acțiunea civilă în partea cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Instanța de apel, examinând materialele dosarului a considerat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță eronat a apreciat probele, fără să țină seama de prevederile

art.101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a constatat că Rebeja Nina, activând în funcția de director al

filialei Criuleni a CA „AG VitoriAsig” SRL, numită în funcție conform contractului

individual de muncă din 12 aprilie 2002, în perioada 01 august 2005 - iulie 2010,

împreună și după o înțelegere prealabilă cu Burelov Andrei, au însușit ilegal bunurile

încredințate în administrare în următoarele circumstanțe.

În urma unei înțelegerii prealabile între Rebeja Nina și Burelov Andrei, având

scopul însușirii bunurilor încredințate în administrare, Rebeja Nina, folosindu-se de

situația de serviciu, prin ordinul nr.7 din 01 august 2005, l-a angajat în calitate de șofer

pe Burelov Andrei care nu dispunea de permis de conducere, calculându-i și ridicându-i

salariul pentru perioadele și în mărimea, după cum urmează: 01 august 2005-martie

2006 în sumă de 6400 lei; 21 iunie 2006-15 septembrie 2006 în sumă de 1454,55 lei;

octombrie-decembrie 2006 în sumă de 2400 lei; ianuarie-aprilie 2007 în sumă de

2159,86 lei; mai-august 2007 în sumă de 2426,66 lei; septembrie-decembrie 2007 în

sumă de 3200 lei; anul 2008 în sumă de 259,7 lei și pentru luna iulie 2010 în sumă de

1295,45 lei, mijloace bănești ce nu i se cuveneau și pe care i-a însușit ilegal deoarece se

afla la muncă peste hotarele R.Moldova, cauzându-i companiei de asigurări „AG

4

VitoriAsig” SRL un prejudiciu în proporții considerabile, în mărime totală de 13196,22

lei.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpaților urmează a fi

încadrate, după cum urmează: ale lui N.Rebeja în baza art.191 alin.(2) lit.c), d) Cod

penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane,

încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile; ale lui A.Burelov în baza art.42 alin.(5), 191

alin.(2) lit.c) și d) Cod penal - complicitatea la însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Totodată, instanța de apel a menționat că, deși inculpații nu și-au recunosc vina,

vinovăția lor în săvârșirea infracțiunii indicate supra este dovedită prin următoarele

probe care, potrivit art.101 Cod de procedură penală, sunt pertinente, concludente,

utile, veridice și care coroborează între ele - declarațiile reprezentantului părții

vătămate, avocatul V.Furnica, ale martorilor V.Zamșa, P.Codreanu, P.Iacovlev,

V.Monica, V.Magla, O.Magla, O.Monica și actele cauzei - procesul-verbal de ridicare a

obiectelor și documentelor din 17.05.2012 și actele reviziei tematice a activității

economico-financiare a CA „AG VitoriAsig” SRL din 03.08.2012 și 27.09.2012;

ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 24.02.2014. Astfel,

fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.191 alin.(2)

lit.c), d) Codul penal, în cazul inculpatei N.Rebeja și art.42 alin.(5), 191 alin.(2) lit.c) și

d) Cod penal, în cazul inculpatului A.Burelov.

Consecvent, instanța de apel a indicat că, deși A.Burelov nu deținea calitatea

specială de persoană căreia i-ar fi fost încredințate bunurile companiei de asigurări „AG

VictoriAsig” SRL, acesta a acționat în calitate de complice la săvârșirea faptelor

prejudiciabile ale autorului infracțiunii, adică ale inculpatei N.Rebeja astfel, acționând

în participație complexă, în condițiile prevăzute de art.46 Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a considerat că procurorul eronat le-a atribuit

ambilor inculpați calitatea de coautori la săvârșirea delapidării și din acest considerent

s-a expus în privința necesității de a recalifica acțiunile inculpatei N.Rebeja din

prevederile art.191 alin.(2) lit.b), c), d) în cele ale art.191 alin.(2) lit.c) și d) Cod penal,

iar ale inculpatului A.Burelov din prevederile art.191 alin.(2) lit.b), c), d) în cele ale

art.42 alin.(5), 191 alin.(2) lit.c) și d) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa penală, instanța de apel, ținând cont de dispozițiile art.6,

7, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de

persoana celor vinovați, de faptul că dânșii anterior n-au fost condamnați, că

circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite, a considerat că reeducarea și

corijarea inculpaților poate avea loc prin aplicarea față de aceștia a unei pedepse sub

formă de amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea

bunurilor materiale.

Totodată, cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a considerat că aceasta

urmează a fi admisă în partea prejudiciului material și respinsă în partea cheltuielilor de

judecată, având în vedere că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 11.05.2016, a fost respinsă această cerință, iar partea vătămată, CA „AG

VitoriAsig” SRL nu a atacat-o cu recurs.

în numele inculpaților N.Rebeja și A.Burelov care, indicând temeiurile prevăzute de

5

art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu

menținerea sentinței, pe motiv că instanța de apel a apreciat arbitrar probele și

circumstanțele cauzei; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția; - fapta nu cuprinde elementele constitutive ale infracțiunii; - instanța a ignorat

prevederile art.436 alin.(2) Cod de procedură penală și nu a ținut cont de indicațiile

date de către Curtea Supremă de Justiție în decizia din 18.10.2016; - instanța de apel a

pus la baza deciziei de condamnare declarațiile martorilor P.Codreanu, P.Iacovlev,

V.Monica, O.Monica și V.Zamșa, care au fost puse la baza sentinței de achitare, fără

audierea lor repetată; - instanța nu a ținut cont de faptul că declarațiile martorilor

V.Magla și O.Magla conțin divergențe, sunt confuze și lipsite de precizie; - instanța a

utilizat declarațiile martorilor P.Codreanu, P.Iacovlev, V.Monica și O.Monica în

favoarea acuzării, deși aceștia au fost audiați la solicitarea apărării; - eronat a fost

acceptat drept probă Actul de revizie tehnică a activității economico-financiare a CA

„AG VitoriAsig” SRL din 27.09.2012, deoarece din acest act rezulta că A.Burelov a

primit suma de 5809 lei și nu de 13196,22 lei, precum și că pe perioada când acesta nu

se afla în țară, din materialele cauzei rezultă că acesta a primit doar 3203,11 lei; - Actul

reviziei tematice a activității economico-financiare a întreprinderii din 27.09.2012,

anexat la materialele cauzei la 28.09.2012, nu poate fi admis drept probă, deoarece a

fost întocmit și anexat la cauză înafara procesului penal; - ordonanțele de prelungire a

termenului de urmărire penală din 10.09.2012 până la 10.01.2013, nu au fost semnate

de către procuror și toate actele organului de urmărire penală emise în perioada

respectivă sunt nule; - instanța nu a ținut cont că în perioada 01.07.2006-01.06.2007,

A.Burelov s-a aflat în concediu neplătit și pentru această perioadă nu a primit salariu; -

instanța nejustificat a considerat că A.Burelov a încasat salariu pentru perioadele

21.06.2016-15.09.2016, octombrie 2006-decembrie 2006, ianuarie 2007-aprilie 2007 și

pentru luna mai 2007; - instanța eronat a constat că A.Burelov ilegal a primit salariu

pentru luna iulie 2010 pe când s-a aflat peste hotarele țării or, în luna iulie 2010, acesta

a ridicat salariul pentru luna iunie 2010, lună în care a ieșit din țară doar pentru 3 zile,

care se încadrează în zilele libere prevăzute de Codul muncii; - instanța nu a ținut cont

de faptul că nu este stabilit cu certitudine prejudiciul adus părții vătămate, care nu a

putut indica cu certitudine mărimea prejudiciului cauzat prin infracțiune; - instanța de

apel a pus la baza deciziei de condamnare, inclusiv contractul de răspundere materială,

document care, însă nu a fost prezentat în instanța de judecată; - instanța nu a ținut cont

de faptul că plângerea a fost depusă peste un an de la data demisiei inculpatei

N.Rebeja, precum și că a fost semnată de către fiul lui V.Magla, O.Magla, care nu are

drept de semnătură.

ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea

inadmisibilității recursului, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi admis

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Drept temei de recurs recurentul invocă art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea

6

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Reieșind din prevederile art.414, 415, 417 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel, să argumenteze decizia adoptată invocând temeiurile de fapt și de

drept care au dus la admiterea sau respingerea apelului.

Totodată, potrivit prevederilor art.415 alin.(21) Cod de procedură penală,

judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în

drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum

și a martorilor acuzării solicitați de părți.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întru totul respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

În speță, prin sentința Judecătoriei Criuleni din 22.02.2016, inculpații au fost

achitați de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(2) lit.b),

c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel, examinând apelurile declarate de către procuror și avocatul

V.Furnica în interesele CA „AG VitoriAsig” SRL, prin decizia din 11.05.2016, le-a

admis, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care inculpații au fost

condamnați, inclusiv dispunând încasarea prejudiciului material în mărime de 13196,22

lei.

Instanța de recurs, examinând recursurile ordinare declarate de către partea

apărării și inculpatul A.Burelov, prin decizia din 18.10.2016, le-a admis indicând că

instanța de apel a încălcat prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală,

punând la baza deciziei de condamnare a inculpaților declarațiile martorilor

P.Codreanu, P.Iacovlev, V.Monica, V.Magla, O.Monica și V.Zamșa, care au fost date

în prima instanță și puse la baza sentinței de achitare, fără audierea lor repetată, pe viu.

Colegiul penal precizează că potrivit art.436 alin.(2) Cod de procedură penală,

pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsura în

care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

În pct.7 al deciziei instanței de recurs din 18.10.2016, instanța a indicat expres că

„La rejudecare, instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta

decizie care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor

art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate, judecând cauza în limitele învinuirii formulate, să se expună asupra

tuturor motivelor invocate în apel, inclusiv să țină cont de cele invocate în recursuri, să

purceadă la audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o

mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea

inculpaților, să aprecieze toate probele în mod separat și ulterior în ansamblu, din punct

de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre

legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală”.

Contrar indicațiilor instanței de recurs, instanța de apel, rejudecând cauza, nu s-a

conformat acestora, audiind repetat doar martorii V.Magla și O.Magla, concomitent,

punând la baza deciziei de condamnare aceleași declarații date de martorii P.Codreanu,

P.Iacovlev, V.Monica, O.Monica și V.Zamșa în instanța de fond, în baza cărora

inculpații N.Rebeja și A.Burelov au fost achitați.

7

Totodată, Colegiul penal sesizează că, deși instanța de recurs în decizia din

18.10.2016, a indicat că instanța de apel, la rejudecarea cauzei, urmează să țină cont de

cele invocate în recursuri, recurenții invocând inclusiv, nulitatea actelor de procedură

efectuate în perioada 10.09.2012 - 10.01.2013, pe motiv că nu sunt semnate de către

procuror, instanța de apel nu s-a expus în nici un fel în privința acestui argument.

Concomitent, nu s-a expus instanța nici asupra argumentelor invocate referitor la

faptul că prin Actul de revizie tehnică a activității economico-financiară a CA „AG

VitoriAsig” SRL din 27.09.2012, nu se probează că A.Burelov a încasat un salariu de

13196,22 lei, dar că salariul ridicat de către acesta în perioada 21.06.2006 - 07.2010,

este de 5809,7 lei.

Complementar, nu au fost verificate nici argumentele, precum că în perioada

01.07.2006 - 01.06.2007, inculpatul A.Burelov, potrivit ordinului nr.8 din 30.06.2006

s-ar fi aflat în concediu neplătit și pentru această perioadă nu ar fi primit salariu, după

cum i se incriminează prin rechizitoriu, iar salariul de 1295,45 lei, invocat precum că ar

fi fost primit pentru luna iulie 2010, de fapt, a fost ridicat în iulie pentru activitatea

desfășurată în luna iunie 2010, lună în care a fost ieșit din țară doar pentru trei zile, care

s-au încadrat în zilele libere prevăzute de Codul muncii, prezentând copia pașaportului

în confirmarea faptului dat.

Potrivit prevederilor art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Colegiul atestă că instanța, în temeiul art.100-101 Cod de procedură penală,

verifică și apreciază fiecare probă din punct de vedere al pertinenței și concludenței atât

în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului, din oficiu sau la cererea părților. Toate

probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și

obiectiv.

În speță, instanța de apel, nu a ținut cont de prevederile normelor sus citate și,

după sentința de achitare, a pronunțat o hotărâre de condamnare fără a audia repetat

martorii acuzării, dând prioritate probelor acuzării, neverificând argumentele invocate

de partea apărării și fără a face o analiză multilaterală a tuturor probelor prezentate atât

de partea acuzării, cât și de partea apărării.

Procedând în asemenea mod, instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor

art.414 și 417 Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu erori judiciare.

De asemenea, Colegiul penal sesizează că potrivit rechizitoriului, A.Burelov a

fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(2) lit.b), c), d) Cod

penal (f.d.205 v.2), pe când instanța de apel l-a recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(5), 191 alin.(2) lit.c), d) Cod penal, depășind astfel

limitele învinuirii aduse prin rechizitoriu. Totodată, în descriptivul deciziei s-a reținut

că A.Burelov a acționat împreună cu N.Rebeja în condițiile prevăzute de art.46 Cod

penal.

Reținând circumstanțele indicate supra, Colegiul penal atenționează că

constatarea juridică trebuie să corespundă cu semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii imputate inculpaților prin rechizitoriu.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, instanța de recurs

casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

8

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art.414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile menționate mai sus, să

verifice detaliat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate,

minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul

lor, sub toate aspectele, complet și obiectiv, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel, concomitent și asupra celor invocate în recurs descrise la pct.8 al

prezentei decizii și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417-418 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Bodean Ina în numele

inculpaților Rebeja Nina și Burelov Andrei, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Rebeja Nina

și Burelov Andrei și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată integral la 19 decembrie

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-10-18
0,96
1ra-1620/2016 — art. 191 alin. 2 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1620/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timof
CSJ 2020-01-11
0,95
1ra-1586/2019 — art. 191 alin. 2, lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1586/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 noiembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Boico Victor, Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, a examinat
CSJ 2020-08-18
0,95
4-1re-173/2020 — art. 191 alin. 2 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 4-1re-173/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 august 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh şi Nicolae Craiu a examina
CSJ 2018-01-17
0,94
1ra-1176/2017 — art. 165 al. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1176/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Cat
CSJ 2018-12-12
0,94
1ra-1661/18 — art.311 alin.1 și 312 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-1661/18 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 14 noiembrie 2018 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Elena Covalenco, Judecători Liliana Catan, Iurie Diaconu, examinând admisibilitatea în princi
Sursă