1re-105/20 — Art. 264-1 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău nr.1-373/2018 din 30 mai 2019, Railean Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(3) Cod penal, și i s-a numit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 900 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 45.000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Railean Ion a fost condamnat pentru faptul, că la 06.05.2018, în jurul orelor 01:25-01:47 aflându-se la volanul automobilului de model ”Toyota Avensis”, cu n/î XXXXX și deplasându-se pe XXXXX, a fost stopat de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare, Railean Dorin și Sava Nicolae, fiind suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică. În continuare, conducătorul mijlocului de transport, Railean Ion, contrar prevederilor art. 23 alin.(3) lit. a) din Legea nr.131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, potrivit căruia „conducătorul de autovehicul este obligat să cunoască și să respecte Regulamentul Circulației Rutiere” și cerințele pct. 1 lit. i), j) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, conform căruia „conducătorului de vehicul este obligat după oprirea vehiculului la semnalul altui reprezentant al organului de control să îndeplinească necondiționat dispozițiile legale ale acestei persoane și să se supună, la solicitarea polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare 1 a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare ", pct.(6) lit. d) și pct.(13) din Hotărârea Guvernului nr.296 din 16.04.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, conform cărora „persoana bănuită de consum de alcool, de consum de droguri și de alte substanțe ce provoacă ebrietate sunt obligate să treacă examinarea medicală și în caz în care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după testarea alcoolscopică”, fiind condus la sediul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (DRN), str. Petru Rareș, 32, mun. Chișinău, a refuzat categoric și nemotivat să se supună examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei cu recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, refuzul fiind consemnat în procesul-verbal verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 3000 din 06.05.2018.

Nefiind de-acord cu sentința în cauză, avocatul Bodnariuc Alexandr, în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs, solicitând casarea integrală a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, cu emiterea unei sentințe de achitare în privința inculpatului pe motivul lipsei faptei infracționale. În motivare a invocând că instanța de fond, nu a dorit să i-a în considerare motivele invocate de către partea apărării, mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate apreciindu-le critic. Martorii audiați în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, prezentați de către acuzatorul de stat, nu au furnizat instanței de judecată suficientă informație, pentru a confirma vinovăția inculpatului Railean Ion la săvârșirea infracțiunii. Instanța de fond greșit a tălmăcit prevederile pct. 21) din Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2019, a fost respins recursul avocatului Bodnariuc Alexandr, în interesele inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 30 mai 2019 și a menținut sentința fără modificări. 4.1 În motivarea concluziei sale instanța de recurs a menționat că la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din 2 punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de recurs a constatat cu certitudine că Railean Ion a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma art. 2641 alin. (3) Cod penal. Argumentele invocate de avocatul inculpatului în cererea de recurs au fost combătute prin probatoriul primei instanțe și sentința respectivă. Instanța de recurs a reiterat că declarațiile martorului acuzării sunt veridice, depuse sub jurământ. Logica evenimentelor a versiunii părții acuzării se regăsește la cauza respectivă, care în coroborare cu probele prezentate dovedesc vinovăția inculpatului. Doar negarea faptului comiterii infracțiunii nu poate dovedi nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Referitor la argumentul apărătorului precum că instanța de fond incorect a aplicat prevederile pct. pct. 21) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.296 din 16.04.2009, instanța l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or potrivit normei legale menționate rezultă că în cazul în care în urma examinării medicale se stabilește stare de ebrietate, recoltarea probelor biologice pentru determinarea concentrației alcoolului în sânge, iar în cazul prezenței substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în sânge și/sau urină este obligatorie. Prin urmare recoltarea probelor de urină se dispune numai în cazul în care este prezumția că este prezența substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii imputate nu echivalează cu achitarea lui, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, au dovedit cu certitudine comiterea de către acesta a faptelor încriminate și a calificat-o ca o metodă de apărare, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, nerecunoașterea vinovăției de către Railean Ion a fost apreciată ca un drept al acestuia și ca o metodă de apărare. Din aceste considerente, instanța de recurs a considerat necesar de a respinge argumentele recurentului cu referire la faptul că lipsesc elementele componenței de infracțiune, deoarece așa fel de probe în materialele dosarului lipsesc or, acestea se combat prin cumulul de probe analizate supra, enumerate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod Procedură Penală, care dovedesc cu certitudine comiterea de către dânsul a faptelor încriminate. Referitor la pedeapsă, instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, 3 de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. 4.2 Decizia menționată a devenit irevocabilă la data pronunțării.

Împotriva deciziei instanței de apel, avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului, a declarat recurs în anulare prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Railean Ion să fie achitat de fapta imputată din motivul lipsei faptei infracționale. În motivare recursului recurentul a expus declarațiile inculpatului vizavi de evenimentele comiterii infracțiunii și a martorilor Railean Dorin și Sava Nicolae. Astfel, recurentul constată că lipsa faptei infracționale, or după stabilirea stării de ebrietate alcoolică Railean Ion a predat proba cu urina, fapt care era suficient pentru constatarea stării de ebrietate, instanța de fond greșit a interpretat prevederile pct 21) din Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei. În materialele dosarului se află procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consum a alcoolului nr. 3000 din 06.05.2018, potrivit căruia nu a fost emisă concluzia din motivul refuzului inculpatului de a trece examenul medical și preluare a probelor biologice. La trecerea testului DRAGER, aparatul emite un talon, fiind audiat martorul Sava V a declarat că talonul de la aparat nu are, nu cunoaște unde a fost transmis. În materialele dosarului lipsește talonul, suport de hârtie care ar confirma rezultatul testării și existenței temeiului de drept. Astfel, organul procuraturii nu a prezentat instanței probe obligatorii în prezenta cauză, fapt care certifică inexistența deplasării la medic și supunerea unei testări cu probe biologice. În cazul lui Railean Ion s-a constatat prin ansamblu de probe nevinovăția lui, din lipsa faptei infracțiunii, or inculpatul a dat toate probele solicitate de către organele de drept, și la momentul stopării și la Dispensar nercologic: proba cu DRAGER și proba biologică - urina.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Recurentul a folosit această cale de atac, iar prin decizia instanței de recurs alegațiile recurentului au fost respinse, ca nefondate, astfel hotărârea respectivă devenind, prin prisma art. 466 Cod de procedură penală, irevocabilă și definitivă. În consecință, se constată că asupra chestiunilor invocate repetat de recurent în recursul în anulare declarat, există deja o hotărâre irevocabilă. 4 Hotărârea judecătorească irevocabilă, împiedică redeschiderea procesului penal cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către Colegiul penal. Or, Colegiul penal reiterează că dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează exhaustiv care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare, și anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin. (2) al aceluiași articol, prevede că, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Conform art. 456 alin. (1) coroborat cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală. În textul art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală, se specifică cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special este descris conținutul acesteia. Or, norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea expresă a temeiurilor prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală. În ceea ce privește recursul declarat în prezenta cauză, Colegiul penal conchide că acesta nu este motivat de recurent prin prisma viciului fundamental admis de instanțele ierarhic inferioare la judecarea acestei cauze, mai mult ca atât, se constată că recurentul repetă aceleași argumente invocate anterior la etapa judecării recursului ordinar, cu privire la necesitatea aplicării față de condamnat a unei pedepse mai blânde. În opinia Colegiului penal aceste alegații au fost examinate de instanțele inferioare și li s-a dat un răspuns motivat, concluzionându-se asupra faptului că condamnatului i-a fost aplicată o pedeapsă echitabilă și proporțională faptei săvârșite. 5 Prin urmare, Colegiul penal conchide că titularul recursului nu a respectat cerințele legale cu privire la întocmirea unei cereri de recurs în anulare, ignorând prevederile art. 455 Cod de procedură penală în acest aspect. În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (2), art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Bodnariuc Alexandr în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2019 și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 mai 2019, în privința lui Railean Ion XXXXX, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 august 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 6