4-1re-105/2020 — art. 287 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 CP
- Temei legal
- art. 453 alin.1 CPP
4-1re-105/2020 — art. 287 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 4-1re-105/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
17 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena
examinând, admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
condamnatul Malic Andrei, prin care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al
Curții Supreme de Justiție din 06 februarie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui,
Malic Andrei XXXXX, născut la XXXXX, originar și
domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 20.02.2014 – 05.01.2017
instanța de apel: 07.02.2017 – 19.09.2017
instanța de recurs ordinar: 23.11.2017 – 06.02.2018
instanța de recurs în anulare: 27.02.2020 – 17.11.2020
Asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare în cauză, în baza actelor
din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, din 05 ianuarie 2017, Malic Andrei a fost
recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod
contravențional.
S-a dispus încetarea procesului contravențional în privința lui Malic Andrei în baza
art. 354 Cod contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție a
răspunderii contravenționale.
1
S-a admis parțial acțiunea civilă privind recuperarea solidară a prejudiciului material
și moral depusă de Frunză Virgiliu împotriva lui Malic Ion, Malic Andrei, Malic
Andrian și Malic Eugeniu.
Totodată, prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinovați și condamnați Malic Ion,
Malic Eugen și Malic Andrian, însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se
contestă în ordine de recurs în anulare.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpații Malic Ion,
Malic Andrian și Malic Eugeniu, de comun acord și participație simplă, la data de
XXXXX, în jurul orelor 01:40, aflându-se în curtea căminului cultural din s. Rădeni, r-
nul Strășeni, reacționând la întrebările provocatoare ale părții vătămate Frunză Virgiliu,
din motive huliganice, în loc public, au iscat un conflict, numindu-se reciproc cu
cuvinte necenzurate însoțite de altercații. În acel moment, în vederea aplanării
conflictului iscat, s-a implicat partea vătămată Morozan Vasile încercând să-l despartă
pe partea vătămată Frunză Virgiliu de inculpatul Malic Ion care era susținut de
inculpații Malic Andrian și Malic Eugeniu, la ce Malic Ion, pentru intervenția dată, din
motive huliganice, în prezența unui cerc nedeterminat de persoane prezente care se
distrau la căminul cultural din s. Rădeni, în loc public, i-a aplicat o lovitură cu pumnul
în față în rezultatul căreia partea vătămată Morozan Vasile a căzut jos. În continuare,
inculpații Malic Ion, Malic Andrian și Malic Eugeniu, de comun acord și prin
participație simplă, în prezența unui cerc nedeterminat de persoane prezente care se
distrau la căminul cultural din s. Rădeni, în loc public, au exprimat în glas cuvinte
necenzurate și amenințări cu aplicarea violenței fizice față de partea vătămată Frunză
Virgiliu care avea un comportament provocator, și au opus rezistență persoanelor care
pașnic s-au implicat pentru a le curma acțiunile criminale, inclusiv părinților
inculpaților Malic Eugenia și Malic Andrei, care s-au deplasat urgent cu automobilul la
locul infracțiunii pentru aplanarea conflictului, în așa mod încălcând grosolan ordinea
publică manifestată prin lipsă de respect față de societate soldată cu tulburarea liniștii
publice.
Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către avocatul, Prisac
Alexandru, în numele părții vătămate, Frunză Virgiliu, prin care a solicitat, casarea
parțială a sentinței nominalizate în partea recunoașterii lui Malic Andrei vinovat de
comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, și de al recunoaște
vinovat pe Malic Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b)
Cod penal fiindu-i aplicată pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 5 ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar;
La fel, apelantul a solicitat să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de
Frunză Virgiliu și să fie dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați suma de 140000
(o sută patruzeci mii) euro cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune sau în lei
la data executării sentinței și să fie dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați în
beneficiul lui Frunză Virgiliu a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat
prin infracțiune.
2
3.1. Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
Strășeni, Tețcu Ion, prin care a solicitat, casarea parțială a sentinței în partea stabilirii
pedepsei lui Malic Andrei în a cărei privință procesul penal a fost încetat și în partea
acțiunii civile înaintate de partea vătămată, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Malic Andrei să
fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)
Cod penal și în baza acestei legi, săi fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în
mărime de 500 unități convenționale. La fel, apelantul a solicitat să fie admisă integral
acțiunea civilă și să se încaseze în mod solidar de la Malic Ion, Malic Andrei, Malic
Andrian și Malic Eugeniu în beneficiul părții vătămate Frunză Virgiliu prejudiciu
material și moral cauzat nerecuperat.
3.2 . La fel sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către avocatul
Gumeniuc Ion, în numele inculpatului Malic Andrei, prin care a solicitat casarea
sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Malic Andrei să fie achitat.
În motivarea apelului, apelantul a invocat că instanța de fond a constatat că,
Malic Andrei nu a săvârșit acțiunile incriminate lui prin rechizitoriu și anume
„exprimarea în glas cu cuvinte necenzurate și amenințarea cu răfuiala fizică, în așa
mod încălcând grosolan ordinea publică, precum și năpustirea violentă asupra părții
vătămate Frunză Virgiliu, cu aplicarea de multiple lovituri cu pumnii și picioarele
peste diferite regiuni ale corpului”, ori el împreună cu soția sa Malic Eugenia a venit
la locul săvârșirii faptei de huliganism deja după ce se săvârșiseră huliganismul
agravat, iar inculpatul de fapt a depus tot efortul pentru a curma acțiunile huliganice,
circumstanța dată fiind confirmată inclusiv prin declarațiile tuturor inculpaților, dar și
ale martorilor Mihai Ilie și Mihai Igor, care au relatat că, ei împreună cu Malic Andrei
au aplanat conflictul și s-au înțeles ca să lase discuțiile pe altă zi; precum și ale
martorului Butucel Ana care a relatat că, Malic Andrei nu a avut un rol activ în
conflict. În același timp, recunoscândul pe Malic Andrei vinovat de comiterea
contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, instanța de fond nu a indicat
prin care anume acțiuni ale ultimului s-a exprimat huliganismul nu prea grav, ci s-a
bazat doar pe presupuneri.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie
2017, a fost respins ca fiind nefondat, apelul avocatului Gumeniuc Ion în numele
inculpatului Malic Andrei. A fost admis apelul procurorului Tețcu Ion și apelul
avocatului Prisac Alexandru în numele părții vătămate Frunză Virgiliu, casată sentința
contestată și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Malic Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat cu stabilirea pedepsei sub
formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, a reținut că în timpul actului huliganic
3
comis la 30 iunie 2013, ora 01:40, în preajma căminului cultural din s. Rădeni, r-nul
Strășeni, în timp ce partea vătămată Frunză Virgiliu, cerea explicații de la inculpatul
Malic Ion, cu privire la faptul cine l-a lovit pe la spate, la apelurile telefonice ale fiului,
s-a apropiat la fața locului tatăl acestuia - inculpatul Malic Andrei și fără careva motiv
întemeiat, s-a implicat violent în scandalul iscat dintre partea vătămată Frunză
Virgiliu și fiul său, inculpatul Malic Ion.
În continuarea acțiunilor huliganice, inculpatul Malic Andrei de comun acord
și participație simplă cu feciorii săi Ion, Andrian și Eugeniu Malic, în prezența
persoanelor prezente, toți exprimând în glas cuvinte necenzurate și amenințând cu
răfuială fizică și în așa mod încălcând grosolan ordinea publică manifestată printr-un
cinism și lipsă de respect față de societate soldată cu tulburarea liniștii publice, s-au
năpustit violent asupra părții vătămate Frunză Virgiliu aplicând toți ultimului multiple
lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, timp în care partea
vătămată Frunză Virgiliu fugea spre automobilul său, iar în continuarea acțiunilor
infracționale, au opus rezistență persoanelor care pașnic s-au implicat pentru a curma
acțiunile criminale, din care motiv în consecință programul de activitate a casei de
cultură a fost temporar afectat și sistat, iar liniștea publică tulburată.
La fel instanța de apel a notat că, prima instanță, deși în partea dispozitivă a
sentinței recunoaște vinovăția lui Malic Andrei în comiterea contravenției prevăzute
de art. 354 Cod contravențional – huliganism nu prea grav, totuși nu a constatat fapta,
nu a descris fapta, nu a indicat care anume acțiuni ale inculpatului constituie
componență de contravenție, astfel încălcând prevederile art. 394 alin. (1) Cod de
procedură penală, conform cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie
să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se
locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și
consecințele infracțiunii.
Respectiv, instanța de apel a menționat că instanța de fond urma să constate
fapta comisă de Malic Andrei și să descrie fapta clar și concret, să indice care anume
acțiuni ale inculpatului se încadrează sub incidența componenței de contravenție,
motiv pentru care instanța de apel a considerat că, prima instanță a încălcat prevederile
art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1), pct. 1-4, 394 alin. (1), pct. 1, 2, 4, 5 Cod de
procedură penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală,
întemeiată și motivată, motiv pentru care instanța de apel a casat sentința instanței de
fond.
Consecutiv, instanța de apel a menționat că vina inculpatului Malic Andrei, este
dovedită fără echivoc prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după
fotografie prin care partea vătămată Morozan Vasile a recunoscut pe învinuitul Malic
Andrei - tatăl lui Malic Ion și persoana care se afla în preajma lui Frunză Virgiliu
având în mână o țeavă metalică; procesul-verbal de confruntare dintre martorul
Butucel Teodor și Malic Andrei, în care ultimul abuzând de drepturile sale procesuale,
a refuzat de a participa la respectiva acțiune procesuală; procesul verbal de
4
confruntare dintre Malic Andrei și Lașcu Maria, în care primul abuzând de drepturile
sale procesuale a refuzat de a participa la respectiva acțiune preconizată. Martorul
Chirvas Nicolae a menționat că „tatăl Malic Andrei se adresa față de Frunză Virgiliu
cu cuvinte urâte, el pe toți îi numea”. Martorul Lașcu Maria a menționat că „Frunză
Virgiliu a fost lovit cu ceva la cap, cu ceva lung și greu iar în rezultatul loviturii a
căzut jos și ei au început a-l lovi cu picioarele și pumnii. Atât ea cât și oamenii din
apropiere strigau să-l lase în pace. Erau vre-o trei - patru persoane care îl loveau
foarte tare, spuneau că, n-o să trăiască, că, îl omoară, cu vorbe necenzurate.
Amenințările erau reale, ei îl loveau și îl amenințau necenzurat, iar Frunză Virgiliu
nu avea posibilitatea de a se apăra”. Martorul Frunză Petru a comunicat că „Malic
Andrei era cu feciorii săi și soția, el le-a comunicat că, mai nu l-au ucis și că, a scris
plângere la poliție la ce Malic Andrei a spus ceva urât în adresa poliției. Când s-au
pornit Malic Andrei a zis: „da ce el îi mare „caroli” în satele celea la voi…”, și ei
au plecat. Malic Ion nu era. La întrebarea de ce l-au lovit pe Frunză Virgiliu, Malic
Eugeniu a spus: „dar de ce a sărit la bătaie la frati-meu…”
În aceste condiții, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101
Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele prezentate de către
partea acuzării și partea apărării, verificându-le minuțios, le-a dat o apreciere proprie,
prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblul
lor confirmă că în acțiunile inculpatului Malic Andrei sunt întrunite elementele
constitutive ale infracțiunii de huliganism prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod 12
penal, astfel încât instanța de fond a ajuns la soluția incorectă de a recalifica acțiunile
inculpatului în baza prevederilor art. 354 Cod Contravențional, or, vinovăția acestuia
în comiterea infracțiunii incriminate a fost demonstrată indubitabil, prin ansamblul de
probe veridice, pertinente, utile și concludente cercetate de instanța de judecată și din
punct de vedere al coroborării lor.
Avocatul Prisac Alexandru în numele părții vătămate Frunză Virgiliu, au
declarant recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală, solicitând casarea parțială a hotărîrilor atacate, în partea ce se referă
la mărimea pedepsei lui Malic Ion și a pedepsei cu suspendarea ei aplicate lui Malic
Andrei, Malic Andrian, Malic Eugeniu, în partea respingerii acțiunii civile înaintate
în procesul penal
Subsidiar, recurenții au solicitat aplicarea față de Malic Andrei a pedepsei cu
închisoarea de 5 ani pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute în art. 287 alin. (2) lit. b)
Cod penal, cu executarea pedepsei cu închisoarea în mod real în penitenciar;
La fel recurenții au solicitat admiterea acțiunii civile, declarate de către partea
vătămată în vederea reparării prejudiciului moral, care a fost evaluat în sumă de
140.000 euro
5.1. Avocatul Daguța Liuba cu inculpații Malic Andrei, Malic Eugeniu, Malic
Adrian și Malic Ion, la fel au declarant recurs ordinar, invocând prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de
5
apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.
În susținerea recursului declarat Avocatul Daguța Liuba cu inculpatul Malic Andrei
au declarat că:
- în ce privește învinuirea adusă lui Malic Andrei în baza art. 287 alin.(2) lit. b)
Cod penal, recurenții consideră că nici de organul de urmărire penală și nici în instanța
de judecată nu au fost acumulate careva probe concludente în dovedirea vinovăției
acestuia. În rechizitoriu de către organul de urmărire penală a fost indicat că acțiunile
pretinse a fi huliganice ale lui Malic Andrei s-au rezumat la „exprimarea în glas cu
cuvinte necenzurate și amenințarea cu răfuiala fizică în așa mod încălcînd în mod
grosolan ordinea publică precum și năpustirea violentă asupra părții vătămate Frunză
Virgiliu cu aplicarea de multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni
ale corpului”;
- în ședința de judecată nu a fost constatat că inculpatul Malic Andrei a săvârșit
asemenea acțiuni, dar dimpotrivă s-a constatat că el împreună cu soția sa Malic
Eugenia au venit la locul săvârșirii faptei de huliganism după ce incidentul dintre
partea vătămată și Malic Ion deja avusese loc. Acest fapt a fost confirmat și de
martorii Mihai Ilie, Mihai Igor, Butucel Ana, care au fost pe loc și au văzut toate
acțiunile și au relatat instanței că ei l-au ajutat pe Malic Andrei ca să aplaneze
conflictul;
- concluzia acuzatorului de stat privind intenția lui Malic Andrei de a săvârși
acțiuni de huliganism este eronată, deoarece la momentul cînd Malic Andrei a sosit la
fața locului acțiunile erau deja declanșate, și după intervenția lui Malic Andrei,
feciorii lui - Malic Ion, Malic Eugen și Malic Andrian au părăsit locul faptei, prin ce
conflictul a fost curmat; - în asemenea circumstanțe în acțiunile lui Malic Andrei nu
sînt elementele laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute de art. 287
Cod penal. Nu pot fi calificate ca huliganice acțiunile inculpatului Malic Andrei,
deoarece nu au fost probate în acest sens. Potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme
de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre
huliganism, orice alt motiv demonstrat în judecată exclude motivele huliganice ale
inculpatului, în cazul dat inculpatul Malic Andrei nu a fost dirijat de motivele
huliganice ci de alte motive, de curmare a acțiunilor care erau din partea părții
vătămate îndreptate în privința fiilor săi. Chiar dacă este vorba de comiterea acestor
fapte într-un loc public, lipsa laturii subiective materializată în existența motivelor
huliganice exclude calificarea potrivit art. 287 Cod penal. În cazul dat Malic Andrei
a avut doar intenția de a curma acțiunile huliganice care rezultau din comportamentul
provocator al părții vătămate îndreptate împotriva fiilor săi;
- toți martorii care au fost audiați în ședința de judecată au confirmat cu
certitudine faptul că Malic Andrei a fost prezent la aceste acțiuni, dar nu că el ar fi
săvârșit infracțiunea incriminată. Probele prezentate de către învinuire au fost
insuficiente pentru ca Malic Andrei sa fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, deoarece numai aflarea lui la locul
6
faptei nu poate fi de ajuns ca el să fie atras la răspundere penală. În acțiunile lui Malic
Andrei nu există un alt element al componenței de infracțiune, și anume latura
subiectivă, deoarece acestea nu au fost generate de intenția săvârșirii din motive
huliganice care trebuia neapărat să fie condiționate de dorința făptuitorului de a se
opune celor din jur, de a demonstra atitudine sfidătoare față de ei;
Pe marginea recursurilor declarate procurorul a depus referință prin care a
solicitat inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 februarie
2018, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul
Prisac Alexandru în numele părții vătămate Frunză Virgiliu, de către inculpații Malic
Ion, Malic Andrei, Malic Eugeniu și Malic Andrian cu avocatul acestora, Daguța
Liuba, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19
septembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Malic Ion, Malic Andrei, Malic
Eugeniu, și Malic Andrian, cu menținerea deciziei instanței de apel.
7.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs a apreciat critic
argumentul invocat precum că „nu a fost demonstrată existența în acțiunile lui Malic
Andrei a faptei de huliganism”, or, în situația în care recurentul solicită menținerea
sentinței, iar prin sentință prima instanță la fel l-a recunoscut vinovat de comiterea
faptei de huliganism nu prea grav, contravenție prevăzută de art. 354 Cod
contravențional, acțiunile inculpatului Malic Andrei fiind recalificate de către instanța
de apel în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.
În lumina considerentelor expuse, instanța de recurs ordinar a precizat că,
vinovăția inculpatului Malic Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (2) lit. b) Cod penal a fost demonstrată indubitabil, prin ansamblul de probe
veridice, pertinente, utile și concludente cercetate de instanța de apel și din punct de
vedere al coroborării lor, nefiind reținute în acest sens argumentele invocate precum
că acesta consideră că nu au fost luate în considerație prevederile art. 8 alin. (3) și art.
24 alin. (2) Cod de procedură penală. Cu privire la motivul invocat în recurs de către
recurenți, precum că „în ședința de judecată nu a fost constatat că inculpatul Malic
Andrei a săvârșit asemenea acțiuni, dar dimpotrivă s-a constatat că el împreună cu
soția sa Malic Eugenia au venit la locul săvârșirii faptei de huliganism după ce
incidentul dintre partea vătămată și Malic Ion deja avusese loc. Acest fapt a fost
confirmat și de martorii Mihai Ilie, Mihai Igor, Butucel Ana care au fost pe loc și au
văzut toate acțiunile și au relatat instanței că ei l-au ajutat pe Malic Andrei ca să
aplaneze conflictul”, Colegiul penal lărgit a considerat că este neîntemeiat și
declarativ, deoarece la materialele cauzei penale în afară de declarațiile martorilor
indicați sunt și alte probe care dovedesc vinovăția inculpatului Malic Andrei în
comiterea infracțiunii imputate, care sunt descrise amănunțit în decizia atacată (f. d.
35-46, vol. IX) și anume declarațiile părții vătămate Frunză Virgiliu și a martorului
Chirvas Nicolae, care a declarat în prima instanță că „tatăl Malic Andrei se adresa față
de Frunză Virgiliu cu cuvinte urîte, el pe toți îi numea urît”.
7
La 12 februarie 2020, condamnatul Malic Andrei contestă hotărârile
judecătorești cu recurs în anulare, prin care solicită casarea deciziei Curții Supreme de
Justiție din 06 februarie 2018 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie
2017, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care ultimul să fie recunoscut nevinovat și
ulterior achitat.
În argumentarea recursului în anulare, recurentul invocă că:
- Nu a comis fapta pentru care a fost condamnat;
- Procurorul nu a demonstrat cine concret a încălcat ordinea publică în momentul
când a avut loc fapta infracțională;
- La examinarea cauzei penale în ordine de apel, instanța de judecată a examinat
cauza numai în limitele formulate în rechizitoriu.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră
inadmisibil, din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 456, 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs în anulare, examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare
declarat împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile, fără citarea părților, în camera
de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată
că recursul declarat este declarat peste termen.
Prin modificările operate la art. 454 Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.
66 din 05.04.2012, în vigoare la 27.10.2012, termenul de declarare a recursului în
anulare este de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești.
În speță, se constată că recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs în anulare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din
06 februarie 2018, peste termenul legal de declarare fără a invoca careva motive de
repunere în termen, or, din materialele cauzei rezultă că decizia contestată a rămas
irevocabilă la ziua pronunțării deciziei, la 06 februarie 2018, iar recursul în anulare a
fost depus la 11 februarie 2020, conform ștampilei Oficiului Poștal MD-2012, de pe
plicul poștal (f.d. 215, vol. IX), evident peste termenul de 6 luni prevăzut de art. 454
Cod de procedură penală.
În acest sens, Colegiul penal statuează că potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de
procedură penală, termenul pentru recurs în anulare este absolut și are caracter
imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de
atac, iar recursul în anulare declarat după expirarea termenului se va respinge ca
declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura
examinării recursului în anulare, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a
recursului în anulare.
Conform jurisprudenței CtEDO, hotărârea Ponomaryov vs Ucraina din 03 aprilie
2008 se atestă, că dacă termenul pentru introducerea unei căi de atac este reînnoit după
un interval considerabil și pentru motive care nu par să fie convingătoare, o asemenea
decizie ar putea duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice.
8
Din aceste considerente, Colegiul penal conchide că recursul în anulare declarat de
condamnat, este inadmisibil, fiind declarat peste termen.
Conducându-se de prevederile art. 456, 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Malic Andrei,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 februarie 2018,
în cauza penală privindu-l pe Malic Andrei XXXXX, deoarece recursul este declarat
peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
9