4-1re-105/2020 — Art. 287 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, din 05 ianuarie 2017, Malic Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional. S-a dispus încetarea procesului contravențional în privința lui Malic Andrei în baza art. 354 Cod contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. 1 S-a admis parțial acțiunea civilă privind recuperarea solidară a prejudiciului material și moral depusă de Frunză Virgiliu împotriva lui Malic Ion, Malic Andrei, Malic Andrian și Malic Eugeniu. Totodată, prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinovați și condamnați Malic Ion, Malic Eugen și Malic Andrian, însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se contestă în ordine de recurs în anulare.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpații Malic Ion, Malic Andrian și Malic Eugeniu, de comun acord și participație simplă, la data de XXXXX, în jurul orelor 01:40, aflându-se în curtea căminului cultural din s. Rădeni, r- nul Strășeni, reacționând la întrebările provocatoare ale părții vătămate Frunză Virgiliu, din motive huliganice, în loc public, au iscat un conflict, numindu-se reciproc cu cuvinte necenzurate însoțite de altercații. În acel moment, în vederea aplanării conflictului iscat, s-a implicat partea vătămată Morozan Vasile încercând să-l despartă pe partea vătămată Frunză Virgiliu de inculpatul Malic Ion care era susținut de inculpații Malic Andrian și Malic Eugeniu, la ce Malic Ion, pentru intervenția dată, din motive huliganice, în prezența unui cerc nedeterminat de persoane prezente care se distrau la căminul cultural din s. Rădeni, în loc public, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față în rezultatul căreia partea vătămată Morozan Vasile a căzut jos. În continuare, inculpații Malic Ion, Malic Andrian și Malic Eugeniu, de comun acord și prin participație simplă, în prezența unui cerc nedeterminat de persoane prezente care se distrau la căminul cultural din s. Rădeni, în loc public, au exprimat în glas cuvinte necenzurate și amenințări cu aplicarea violenței fizice față de partea vătămată Frunză Virgiliu care avea un comportament provocator, și au opus rezistență persoanelor care pașnic s-au implicat pentru a le curma acțiunile criminale, inclusiv părinților inculpaților Malic Eugenia și Malic Andrei, care s-au deplasat urgent cu automobilul la locul infracțiunii pentru aplanarea conflictului, în așa mod încălcând grosolan ordinea publică manifestată prin lipsă de respect față de societate soldată cu tulburarea liniștii publice.

Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către avocatul, Prisac Alexandru, în numele părții vătămate, Frunză Virgiliu, prin care a solicitat, casarea parțială a sentinței nominalizate în partea recunoașterii lui Malic Andrei vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, și de al recunoaște vinovat pe Malic Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal fiindu-i aplicată pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar; La fel, apelantul a solicitat să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de Frunză Virgiliu și să fie dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați suma de 140000 (o sută patruzeci mii) euro cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune sau în lei la data executării sentinței și să fie dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul lui Frunză Virgiliu a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. 2 3.1. Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura Strășeni, Tețcu Ion, prin care a solicitat, casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei lui Malic Andrei în a cărei privință procesul penal a fost încetat și în partea acțiunii civile înaintate de partea vătămată, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Malic Andrei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, săi fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale. La fel, apelantul a solicitat să fie admisă integral acțiunea civilă și să se încaseze în mod solidar de la Malic Ion, Malic Andrei, Malic Andrian și Malic Eugeniu în beneficiul părții vătămate Frunză Virgiliu prejudiciu material și moral cauzat nerecuperat. 3.2 . La fel sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către avocatul Gumeniuc Ion, în numele inculpatului Malic Andrei, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Malic Andrei să fie achitat. În motivarea apelului, apelantul a invocat că instanța de fond a constatat că, Malic Andrei nu a săvârșit acțiunile incriminate lui prin rechizitoriu și anume „exprimarea în glas cu cuvinte necenzurate și amenințarea cu răfuiala fizică, în așa mod încălcând grosolan ordinea publică, precum și năpustirea violentă asupra părții vătămate Frunză Virgiliu, cu aplicarea de multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului”, ori el împreună cu soția sa Malic Eugenia a venit la locul săvârșirii faptei de huliganism deja după ce se săvârșiseră huliganismul agravat, iar inculpatul de fapt a depus tot efortul pentru a curma acțiunile huliganice, circumstanța dată fiind confirmată inclusiv prin declarațiile tuturor inculpaților, dar și ale martorilor Mihai Ilie și Mihai Igor, care au relatat că, ei împreună cu Malic Andrei au aplanat conflictul și s-au înțeles ca să lase discuțiile pe altă zi; precum și ale martorului Butucel Ana care a relatat că, Malic Andrei nu a avut un rol activ în conflict. În același timp, recunoscândul pe Malic Andrei vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, instanța de fond nu a indicat prin care anume acțiuni ale ultimului s-a exprimat huliganismul nu prea grav, ci s-a bazat doar pe presupuneri.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, a fost respins ca fiind nefondat, apelul avocatului Gumeniuc Ion în numele inculpatului Malic Andrei. A fost admis apelul procurorului Tețcu Ion și apelul avocatului Prisac Alexandru în numele părții vătămate Frunză Virgiliu, casată sentința contestată și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Malic Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Pentru a decide astfel, instanța de apel, a reținut că în timpul actului huliganic 3 comis la 30 iunie 2013, ora 01:40, în preajma căminului cultural din s. Rădeni, r-nul Strășeni, în timp ce partea vătămată Frunză Virgiliu, cerea explicații de la inculpatul Malic Ion, cu privire la faptul cine l-a lovit pe la spate, la apelurile telefonice ale fiului, s-a apropiat la fața locului tatăl acestuia - inculpatul Malic Andrei și fără careva motiv întemeiat, s-a implicat violent în scandalul iscat dintre partea vătămată Frunză Virgiliu și fiul său, inculpatul Malic Ion. În continuarea acțiunilor huliganice, inculpatul Malic Andrei de comun acord și participație simplă cu feciorii săi Ion, Andrian și Eugeniu Malic, în prezența persoanelor prezente, toți exprimând în glas cuvinte necenzurate și amenințând cu răfuială fizică și în așa mod încălcând grosolan ordinea publică manifestată printr-un cinism și lipsă de respect față de societate soldată cu tulburarea liniștii publice, s-au năpustit violent asupra părții vătămate Frunză Virgiliu aplicând toți ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, timp în care partea vătămată Frunză Virgiliu fugea spre automobilul său, iar în continuarea acțiunilor infracționale, au opus rezistență persoanelor care pașnic s-au implicat pentru a curma acțiunile criminale, din care motiv în consecință programul de activitate a casei de cultură a fost temporar afectat și sistat, iar liniștea publică tulburată. La fel instanța de apel a notat că, prima instanță, deși în partea dispozitivă a sentinței recunoaște vinovăția lui Malic Andrei în comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional – huliganism nu prea grav, totuși nu a constatat fapta, nu a descris fapta, nu a indicat care anume acțiuni ale inculpatului constituie componență de contravenție, astfel încălcând prevederile art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală, conform cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Respectiv, instanța de apel a menționat că instanța de fond urma să constate fapta comisă de Malic Andrei și să descrie fapta clar și concret, să indice care anume acțiuni ale inculpatului se încadrează sub incidența componenței de contravenție, motiv pentru care instanța de apel a considerat că, prima instanță a încălcat prevederile art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1), pct. 1-4, 394 alin. (1), pct. 1, 2, 4, 5 Cod de procedură penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, motiv pentru care instanța de apel a casat sentința instanței de fond. Consecutiv, instanța de apel a menționat că vina inculpatului Malic Andrei, este dovedită fără echivoc prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care partea vătămată Morozan Vasile a recunoscut pe învinuitul Malic Andrei - tatăl lui Malic Ion și persoana care se afla în preajma lui Frunză Virgiliu având în mână o țeavă metalică; procesul-verbal de confruntare dintre martorul Butucel Teodor și Malic Andrei, în care ultimul abuzând de drepturile sale procesuale, a refuzat de a participa la respectiva acțiune procesuală; procesul verbal de 4 confruntare dintre Malic Andrei și Lașcu Maria, în care primul abuzând de drepturile sale procesuale a refuzat de a participa la respectiva acțiune preconizată. Martorul Chirvas Nicolae a menționat că „tatăl Malic Andrei se adresa față de Frunză Virgiliu cu cuvinte urâte, el pe toți îi numea”. Martorul Lașcu Maria a menționat că „Frunză Virgiliu a fost lovit cu ceva la cap, cu ceva lung și greu iar în rezultatul loviturii a căzut jos și ei au început a-l lovi cu picioarele și pumnii. Atât ea cât și oamenii din apropiere strigau să-l lase în pace. Erau vre-o trei - patru persoane care îl loveau foarte tare, spuneau că, n-o să trăiască, că, îl omoară, cu vorbe necenzurate. Amenințările erau reale, ei îl loveau și îl amenințau necenzurat, iar Frunză Virgiliu nu avea posibilitatea de a se apăra”. Martorul Frunză Petru a comunicat că „Malic Andrei era cu feciorii săi și soția, el le-a comunicat că, mai nu l-au ucis și că, a scris plângere la poliție la ce Malic Andrei a spus ceva urât în adresa poliției. Când s-au pornit Malic Andrei a zis: „da ce el îi mare „caroli” în satele celea la voi…”, și ei au plecat. Malic Ion nu era. La întrebarea de ce l-au lovit pe Frunză Virgiliu, Malic Eugeniu a spus: „dar de ce a sărit la bătaie la frati-meu…” În aceste condiții, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele prezentate de către partea acuzării și partea apărării, verificându-le minuțios, le-a dat o apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor confirmă că în acțiunile inculpatului Malic Andrei sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod 12 penal, astfel încât instanța de fond a ajuns la soluția incorectă de a recalifica acțiunile inculpatului în baza prevederilor art. 354 Cod Contravențional, or, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate a fost demonstrată indubitabil, prin ansamblul de probe veridice, pertinente, utile și concludente cercetate de instanța de judecată și din punct de vedere al coroborării lor.

Avocatul Prisac Alexandru în numele părții vătămate Frunză Virgiliu, au declarant recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a hotărîrilor atacate, în partea ce se referă la mărimea pedepsei lui Malic Ion și a pedepsei cu suspendarea ei aplicate lui Malic Andrei, Malic Andrian, Malic Eugeniu, în partea respingerii acțiunii civile înaintate în procesul penal Subsidiar, recurenții au solicitat aplicarea față de Malic Andrei a pedepsei cu închisoarea de 5 ani pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute în art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu executarea pedepsei cu închisoarea în mod real în penitenciar; La fel recurenții au solicitat admiterea acțiunii civile, declarate de către partea vătămată în vederea reparării prejudiciului moral, care a fost evaluat în sumă de 140.000 euro 5.1. Avocatul Daguța Liuba cu inculpații Malic Andrei, Malic Eugeniu, Malic Adrian și Malic Ion, la fel au declarant recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de 5 apel, cu menținerea sentinței primei instanțe. În susținerea recursului declarat Avocatul Daguța Liuba cu inculpatul Malic Andrei au declarat că: - în ce privește învinuirea adusă lui Malic Andrei în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, recurenții consideră că nici de organul de urmărire penală și nici în instanța de judecată nu au fost acumulate careva probe concludente în dovedirea vinovăției acestuia. În rechizitoriu de către organul de urmărire penală a fost indicat că acțiunile pretinse a fi huliganice ale lui Malic Andrei s-au rezumat la „exprimarea în glas cu cuvinte necenzurate și amenințarea cu răfuiala fizică în așa mod încălcînd în mod grosolan ordinea publică precum și năpustirea violentă asupra părții vătămate Frunză Virgiliu cu aplicarea de multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului”; - în ședința de judecată nu a fost constatat că inculpatul Malic Andrei a săvârșit asemenea acțiuni, dar dimpotrivă s-a constatat că el împreună cu soția sa Malic Eugenia au venit la locul săvârșirii faptei de huliganism după ce incidentul dintre partea vătămată și Malic Ion deja avusese loc. Acest fapt a fost confirmat și de martorii Mihai Ilie, Mihai Igor, Butucel Ana, care au fost pe loc și au văzut toate acțiunile și au relatat instanței că ei l-au ajutat pe Malic Andrei ca să aplaneze conflictul; - concluzia acuzatorului de stat privind intenția lui Malic Andrei de a săvârși acțiuni de huliganism este eronată, deoarece la momentul cînd Malic Andrei a sosit la fața locului acțiunile erau deja declanșate, și după intervenția lui Malic Andrei, feciorii lui - Malic Ion, Malic Eugen și Malic Andrian au părăsit locul faptei, prin ce conflictul a fost curmat; - în asemenea circumstanțe în acțiunile lui Malic Andrei nu sînt elementele laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 Cod penal. Nu pot fi calificate ca huliganice acțiunile inculpatului Malic Andrei, deoarece nu au fost probate în acest sens. Potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, orice alt motiv demonstrat în judecată exclude motivele huliganice ale inculpatului, în cazul dat inculpatul Malic Andrei nu a fost dirijat de motivele huliganice ci de alte motive, de curmare a acțiunilor care erau din partea părții vătămate îndreptate în privința fiilor săi. Chiar dacă este vorba de comiterea acestor fapte într-un loc public, lipsa laturii subiective materializată în existența motivelor huliganice exclude calificarea potrivit art. 287 Cod penal. În cazul dat Malic Andrei a avut doar intenția de a curma acțiunile huliganice care rezultau din comportamentul provocator al părții vătămate îndreptate împotriva fiilor săi; - toți martorii care au fost audiați în ședința de judecată au confirmat cu certitudine faptul că Malic Andrei a fost prezent la aceste acțiuni, dar nu că el ar fi săvârșit infracțiunea incriminată. Probele prezentate de către învinuire au fost insuficiente pentru ca Malic Andrei sa fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, deoarece numai aflarea lui la locul 6 faptei nu poate fi de ajuns ca el să fie atras la răspundere penală. În acțiunile lui Malic Andrei nu există un alt element al componenței de infracțiune, și anume latura subiectivă, deoarece acestea nu au fost generate de intenția săvârșirii din motive huliganice care trebuia neapărat să fie condiționate de dorința făptuitorului de a se opune celor din jur, de a demonstra atitudine sfidătoare față de ei;

Pe marginea recursurilor declarate procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 februarie 2018, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Prisac Alexandru în numele părții vătămate Frunză Virgiliu, de către inculpații Malic Ion, Malic Andrei, Malic Eugeniu și Malic Andrian cu avocatul acestora, Daguța Liuba, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Malic Ion, Malic Andrei, Malic Eugeniu, și Malic Andrian, cu menținerea deciziei instanței de apel. 7.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs a apreciat critic argumentul invocat precum că „nu a fost demonstrată existența în acțiunile lui Malic Andrei a faptei de huliganism”, or, în situația în care recurentul solicită menținerea sentinței, iar prin sentință prima instanță la fel l-a recunoscut vinovat de comiterea faptei de huliganism nu prea grav, contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional, acțiunile inculpatului Malic Andrei fiind recalificate de către instanța de apel în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În lumina considerentelor expuse, instanța de recurs ordinar a precizat că, vinovăția inculpatului Malic Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost demonstrată indubitabil, prin ansamblul de probe veridice, pertinente, utile și concludente cercetate de instanța de apel și din punct de vedere al coroborării lor, nefiind reținute în acest sens argumentele invocate precum că acesta consideră că nu au fost luate în considerație prevederile art. 8 alin. (3) și art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală. Cu privire la motivul invocat în recurs de către recurenți, precum că „în ședința de judecată nu a fost constatat că inculpatul Malic Andrei a săvârșit asemenea acțiuni, dar dimpotrivă s-a constatat că el împreună cu soția sa Malic Eugenia au venit la locul săvârșirii faptei de huliganism după ce incidentul dintre partea vătămată și Malic Ion deja avusese loc. Acest fapt a fost confirmat și de martorii Mihai Ilie, Mihai Igor, Butucel Ana care au fost pe loc și au văzut toate acțiunile și au relatat instanței că ei l-au ajutat pe Malic Andrei ca să aplaneze conflictul”, Colegiul penal lărgit a considerat că este neîntemeiat și declarativ, deoarece la materialele cauzei penale în afară de declarațiile martorilor indicați sunt și alte probe care dovedesc vinovăția inculpatului Malic Andrei în comiterea infracțiunii imputate, care sunt descrise amănunțit în decizia atacată (f. d. 35-46, vol. IX) și anume declarațiile părții vătămate Frunză Virgiliu și a martorului Chirvas Nicolae, care a declarat în prima instanță că „tatăl Malic Andrei se adresa față de Frunză Virgiliu cu cuvinte urîte, el pe toți îi numea urît”. 7

La 12 februarie 2020, condamnatul Malic Andrei contestă hotărârile judecătorești cu recurs în anulare, prin care solicită casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 februarie 2018 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care ultimul să fie recunoscut nevinovat și ulterior achitat. În argumentarea recursului în anulare, recurentul invocă că: - Nu a comis fapta pentru care a fost condamnat; - Procurorul nu a demonstrat cine concret a încălcat ordinea publică în momentul când a avut loc fapta infracțională; - La examinarea cauzei penale în ordine de apel, instanța de judecată a examinat cauza numai în limitele formulate în rechizitoriu.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 456, 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs în anulare, examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen. Prin modificările operate la art. 454 Cod de procedură penală, în redacția Legii nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare la 27.10.2012, termenul de declarare a recursului în anulare este de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești. În speță, se constată că recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs în anulare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 februarie 2018, peste termenul legal de declarare fără a invoca careva motive de repunere în termen, or, din materialele cauzei rezultă că decizia contestată a rămas irevocabilă la ziua pronunțării deciziei, la 06 februarie 2018, iar recursul în anulare a fost depus la 11 februarie 2020, conform ștampilei Oficiului Poștal MD-2012, de pe plicul poștal (f.d. 215, vol. IX), evident peste termenul de 6 luni prevăzut de art. 454 Cod de procedură penală. În acest sens, Colegiul penal statuează că potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, termenul pentru recurs în anulare este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul în anulare declarat după expirarea termenului se va respinge ca declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului în anulare, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului în anulare. Conform jurisprudenței CtEDO, hotărârea Ponomaryov vs Ucraina din 03 aprilie 2008 se atestă, că dacă termenul pentru introducerea unei căi de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive care nu par să fie convingătoare, o asemenea decizie ar putea duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. 8 Din aceste considerente, Colegiul penal conchide că recursul în anulare declarat de condamnat, este inadmisibil, fiind declarat peste termen.

Conducându-se de prevederile art. 456, 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Malic Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 februarie 2018, în cauza penală privindu-l pe Malic Andrei XXXXX, deoarece recursul este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 9