1ra-865/2020 — Art.art.186 al.2 lit.b, c, d, 187 alin.2 lit.b, d, f, CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 18 iulie 2019, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Godzin Alim în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea pedepsei complementare cumulative sub formă de amendă. Chiriac Igor în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar 1 de tip semiînchis, fără aplicarea pedepsei complementare cumulative sub formă de amendă. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Pogoloșa Tatiana a fost admisă în principiu, urmând că asupra cuantumului daunei despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța civilă.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Godzin Alim în perioada de timp din 17.02.2018 aproximativ ora 14:00 min. și 20.02.2018 ora 14:00 min., de comun acord cu Chiriac Igor, împărțind în prealabil între ei rolurile, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor ce aparțin altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, folosindu-se de faptul că nu este văzut de nimeni, prin forțarea lacătelor, a pătruns în încăperile auxiliare amplasate pe teritoriul „Fermei de Iepuri" din intravilanul or. Durlești, mun. Chișinău, de unde tainic a sustras un compresor de model necunoscut la preț de 300 euro, un aparat de sudat de model necunoscut la preț de 350 euro, două cilindre de la excavator de model „3322" la preț de 5 000 lei, o lopată la preț de 5 000 lei și un starter la preț de 1 500 lei de la buldozer de model DT75, 10 geamuri din aluminiu toate la preț de 1 000 euro, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate Florea Grigore un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 45 711 lei. Acțiunile lui Godzin Alim au fost încadrate în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Codul penal, conform indicilor - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot, Godzin Alim, la 20.09.2018, aproximativ la ora 11.55 min., împreună și prin înțelegere prealabilă cu Chiriac Igor, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au deteriorat geamul de la automobilul de model Toyota Auris cu număr de înmatriculare xxx, în timp ce era parcat pe str. Ion Pictor Jumati 6 din mun. Chișinău și în mod deschis au sustras un portmoneu la preț de 600 lei, în care se afla 200 euro care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei constituiau 3 926 lei, 200 lei, o brățară din aur combinată cu platină și cu argint la preț de 35 000 lei, un inel din aur la preț de 3 000 lei, permisul de conducere pe numele Pogolșa Tatiana, pașaportul tehnic a automobilului, legitimația de serviciu și cârduri bancare de la SA Moldindconbank și SA Moldova-Agroindbank, ce-i aparține cet. Pogolșa Tatiana Tudor, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 42 726 lei. Acțiunile lui Godzin Alim au fost încadrate în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Codul penal, conform indicilor - Jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Chiriac Igor în perioada de timp din 17.02.2018 aproximativ ora 14:00 min. și 20.02.2018 ora 14:00 min. de comun acord cu Godzin Alim, împărțind în prealabil între ei rolurile, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor ce aparțin altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, folosindu-se de faptul că nu este văzut de nimeni, prin forțarea lacătelor, a pătruns în încăperile auxiliare amplasate pe teritoriul „Fermei de Iepuri" din intravilanul or. 2 Durlești, mun. Chișinău, de unde tainic a sustras un compresor de model necunoscut la preț de 300 euro, un aparat de sudat de model necunoscut la preț de 350 euro, două cilindre de la excavator de model „3322" la preț de 5 000 lei, o lopată la preț de 5 000 lei și un starter la preț de 1 500 lei de la buldozer de model DT75, 10 geamuri din aluminiu toate la preț de 1 000 euro, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul infracțiunii, cauzând părții vătămate Florea Grigore un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 45 711 lei. Acțiunile lui Chiriac Igor au fost încadrate în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Codul penal, conform indicilor - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile Tot, Chiriac Igor la 20.09.2018, aproximativ la ora 11.55 min., împreună și prin înțelegerea prealabilă cu Godzin Alim, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au deteriorat geamul de la automobilul de model Toyota Auris cu număr de înmatriculare OMM 830, în timp ce era parcat pe str. Ion Pictor Jumati 6 din mun. Chișinăul și în mod deschis au sustras un portmoneu la preț de 600 lei, în care se afla 200 euro care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei constitui 3 926 lei, 200 lei, o brățară din aur combinată cu platină și cu argint la preț de 35 000 lei, un inel din aur la preț de 3 000 lei, permisul de conducere pe numele Pogolșa Tatiana, pașaportul tehnic a automobilului, legitimația de serviciu și cârduri bancare de la SA Moldindconbank și SA Moldova-Agroindbank, ce-i aparține cet. Pogolșa Tatiana Tudor, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 42 726 lei. Acțiunile lui Chiriac Igor, au fost încadrate în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Codul penal, conform indicilor - Jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Avocatul Pruteanu Vasile în numele inculpatului Godzin Alim a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în partea condamnări în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Codul penal, cu recalificarea în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Codul penal, valoarea bunurilor sustrase de la Florea Grigore să fie micșorată la 15 000 lei prin excluderea din actul de învinuire a aparatului de sudat, a unui cilindru, 10 geamuri de aluminiu și aplicarea pedepsei sub formă de amendă. În motivarea cererii de apel, apărarea a invocat că, instanța de judecată a dat o calificare greșita acțiunilor lui Godzin Alim pe episodul sustragerii bunurilor de la cet. Pogolșa Тatiana, iar în actul de învinuire pe cazul furtului bunurilor lui Florea Grigore, a inclus neîntemeiat un aparat de sudat, un cilindru și 10 geamuri din aluminiu, fapt ce a avut drept urmare mărirea nejustificată a valorii bunurilor sustrase și a aplicat in privința inculpatului o pedeapsa mai gravă în coraport cu infracțiunile comise și nu o pedeapsă sub forma de amenda în limitele legii. Din probele acumulate pe acest caz se deduce ca nu toate bunurile, enumerate în actul de acuzare, au fost sustrase de inculpații Godzin Alim și Chiriac Igor. Din conținutul declarațiilor martorilor N. Florea si S. Sandu, pe teritoriul fermei de iepuri au avut loc mai multe pătrunderi în diferite zile, în cadrul cărora au fost 3 sustrase bunurile lui Gr. Florea, însă organul de urmărire penala nu a probat în nici un fel ca toate aceste pătrunderi au fost efectuate de inculpați, ultimii negând acest fapt si declarând ca au pătruns doar întru una din zile și că au sustras doar o parte din lucrurile dispărute si enumerate în actul de acuzare. Mai mult decât atât, toate bunurile sustrase de Godzin Alim și Chiriac Igor au fost depistate și ridicate de organul de urmărire penala a doua zi după comiterea furtului la depozitul firmei de colectare a fierului vechi din or. Ialoveni, acestea fiind un compresor, apreciat la prețul de 300 euro, un cilindru de la excavator, apreciat la prețul de 2 500 lei, o lopată, apreciata la prețul de 5 000 lei, un starter, apreciat la prețul de 1 500 lei. În temeiul probelor acumulate pe acest episod, instanța de judecata urma sa excludă din învinuirea adusa lui Godzin Alim următoarele bunuri: aparatul de sudat, un cilindru, 10 geamuri din aluminiu și să reducă valoarea bunurilor sustrase de la 45 711 lei, la 15 mii lei, însă, instanța s-a limitat la descrierea depozițiilor parților audiate, fără a le da o apreciere și fără a ține cont de poziția inculpaților a probelor prezentate în ședința de judecată. Cu toate că în ședința de judecată au fost stabilite mai multe circumstanțe atenuante, cum ar fi - recunoașterea vinovăției, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, instanța de fond nu le-a dat o justa și legală apreciere, fapt ce contravine criteriilor individualizării pedepsei penale, stipulate în art.art.61, 75 Cod penal, potrivit cărora aceasta era obligată să le ia în considerare în virtutea prescripțiilor de drept conținute în aceste norme. 3.1. Avocatul Bajurean Ghenadie în numele inculpatului Chiriac Igor, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri în baza art.186 Cod penal și aplicarea unei pedepse non privative de libertate. În motivarea cererii de apel, apărarea a invocat că, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal și acțiunile lor urmau a fi recalificate conform art.186 al.2 CP. A menționat că, pentru calificarea faptei ca furt este necesar să fie stabilită convingerea făptuitorului că cele comise de el rămân neobservate sau neînțelese de către alte persoane, ori că aceste persoane nu-i vor zădărnici săvârșirea sustragerii. Concluziile despre convingerea făptuitorului privind modul ascuns al acțiunilor sale trebuie să se bazeze pe anumite premise de ordin obiectiv, iar nu pe declarațiile neîntemeiate ale lui. În cazul în care făptuitorul consideră că săvârșește sustragerea ascuns, iar, în realitate, acțiunile i-au fost observate sau înțelese adecvat de alte persoane, fapta se va califica ca furt. Consideră că, instanța de judecată și-a bazat soluția de ai recunoaște pe inculpați vinovați de jaf, exclusiv pe declarațiile părții vătămate, care a declarat ca a văzut momentul sustragerii din automobilul sau, a strigat în urma inculpaților, de asemenea ultimii nu fost văzuții de muncitorii de la Auto salubritate, care au încercat să-i rețină. Dar, declarațiile părții vătămate în acest sens urmau a fi apreciate critic, deoarece nu colaborează cu declarațiile martorilor care au declarat că nu i-au văzut pe inculpați că au săvârșit infracțiunea. 4 A învederat că, ultimii au declarat că au avut înțelegerea de a săvârși furtul în mod tainic și nu au conștientizat că erau observați de alte persoane. Astfel, consideră că corect acțiunile inculpaților urmează a fi calificate în baza art.186 alin.2 CP. În conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art.7 CP) în coroborare criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(l) CP, instanța de judecată aplică pedeapsa luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influenta pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Consideră că reeducarea inculpatului Chiriac Igor este posibilă fără a-i fi aplicată cea mai severă pedeapsă, fiindu-i stabilită o pedeapsă non privativă de libertate. 3.2. Inculpatului Chiriac Igor, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri în partea condamnării în baza art. 187 Cod penal, cu recalificare în baza art.186 alin.(2) Cod penal. După ce în baza art.186 alin.(2) și art.186 Cod penal, să-i fie stabilite pedepse non privative de libertate în conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, iar în cazul aplicării unor pedepse cu închisoarea, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. În motivarea cererii de apel, Chiriac Igor a menționat că, prima instanță eronat a calificat în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, sustragerea bunurilor din autovehiculul părții vătămate Pogolșa Tatiana. A invocat că, nu s-a dovedit întrunirea criteriilor obiective și subiective al caracterului deschis a infracțiunii de jaf, deoarece în momentul comiterii fapte infracționale până la consumarea acesteia, nu au fost observați de nimeni, astfel infracțiunea a fost comisă pe ascuns. Totodată, a susținut că instanța de fond a inversat și ajustat la învinuirea înaintată declarațiile părții vătămate Pogolșa Tatiana, din care reiese, contrar interpretărilor primei instanțe, că ceasta se afla, de fapt, la o distanță considerabilă de autovehiculul său, alertându-se doar când ar fi auzit „o bubuitură", văzând secundul inculpat cum acesta deja alerga de la mașină. Prin urmare, declarațiile acesteia, precum că ar fi observat cum celălalt inculpat ar fi căutat ceva pe jos în jurul mașinii și ar fi spart geamul urmează a fi apreciate critic în contextul în care în această ipoteză partea vătămată s-ar fi alertat mai devreme, și nu doar după auzirea spargerii geamului. Astfel, a enunțat că, în cazul în care prima instanță a reținut declarațiile părții vătămate în vederea calificării sustragerii ca fiind efectuată deschis, aceasta urma să individualizeze prin prisma acestor declarații și fapta comisă de fiecare din inculpat, fapt nerealizat. În această ordine de idei a relatat că, chiar și ipoteza în care partea vătămată ar fi văzut momentul comiterii faptei este irelevant prin prisma criteriului subiectiv, deoarece acest fapt nu denotă că unul sau celălalt inculpat ar fi observat partea vătămată și ar fi realizat că ei puteau fi văzuți. 5 A susținut că, din aceste motive este cert că sustragerea imputată lui a fost realizată pe ascuns, situație ce se atribuie faptei comise la categoria furtului, și nu a jafului, astfel încât fapta imputată lui Chiriac Igor a fost calificată greșit și eronat încadrată în elementele constitutive ale infracțiunii de jaf. În aceste condiții a relatat că, sentința primei instanțe urmează a fi casată în partea constatării vinovăției sale în comiterea infracțiunii de jaf, cu recalificarea acesteia în modul corespunzător. A notat că, prima instanță a omis să specifice în sentința contestată probele pe care a constatat că bunurile sustrase de la Florea Grigore aparțin anume acestuia și probele pe care se axează valoarea acestor bunuri (inclusiv în contextul nestabilirii mărcii bunurilor invocate de instanță ca fiind sustrase), precum și componenta bunurilor sustrase. Or, potrivit declarațiilor martorilor audiați în prima instanță, bunurile sustrase de pe teritoriul fermei de iepuri erau în curte, nu erau funcționale, erau uzate, astfel încât nu este clar modul în care prima instanță a determinat valoarea acestor bunuri pentru a le aprecia ca fiind considerabile. A reflectat că, prima instanță a neglijat declarațiile martorilor audiați în ședință, lipsa probelor ce ar dovedi că, a fost sustrase geamuri termopan, compresor de model necunoscut, aparat de sudat de model necunoscut, etc. Dubii referitoare la acest aspect sunt instituite și de faptul că lipsa bunurilor indicate la fața locului a fost confirmată și de martorul audiat de prima instanță, anterior faptei imputate au avut loc mai multe pătrunderi pe teritoriu și în încăperile respective (cel puțin încă două) astfel, în cazul existenței acestor bunuri, sustragerea lor putea fi realizată și de altcineva, sustragerea recunoscută de Chiriac Igor implicând doar bunurile declarate. La fel, a menționat că, este dubioasă calificarea de către prima instanță a caracterului considerabil al prejudiciului cauzat părții vătămate Pogolșa Tatiana. Or, contrar prevederilor art.126 alin.(2) Cod penal, instanța de judecată nu a stabilit și, respectiv, nu a luat în considerație însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată, având în vedere că aceasta nici nu cunoștea care este suma deținută în portmoneu, iar bijuteriile nu erau nici cel puțin purtate, ci ținute în portmoneu), nu a stabilit valoarea acestora (având în vedere notorietatea majorării de către părțile vătămate a valorii bunurilor sustrase, iar probe ce ar confirma în cazul dat valoarea declarată lipsesc), nu a determinat starea materială a părții vătămate (în condițiile în care aceasta este proprietara unui autovehicul destul de costisitor, a declarat că deținea bijuterii în valoare de aproape 40 000 lei, față de care manifestă neglijență și dezinteres, purtându-le în portmoneu), nu a stabilit care sunt veniturile părții vătămate etc. Astfel, a considerat că, concluzia referitoare la caracterul considerabil al bijuteriilor este unul declarativ, nefiind confirmat în modul cerut de Lege. De altfel, aceleași omisiuni au fost admise și la calificarea caracterului prejudiciilor al părții vătămate Florea Grigore. În consecință a reliefat că, calificarea eronată a caracterului considerabil al prejudiciilor cauzate pârților vătămate a influențat considerabil determinarea întinderii pedepsei, ajustarea acestora fiind realizată intenționat în vederea aplicării unei sancțiuni privative de libertate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019: 6 - a fost respins apelul declarat de avocatul Pruteanu Vasile în numele lui Godzin Alim, - a fost admis apelul declarat de avocatul Bajurean Ghenadie în numele lui Chiriac Igor, a fost casată sentința în partea pedepsei aplicate în baza art.187 alin.(2) lit. b), c) și f) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căruia a fost recunoscut vinovat și condamnat Chiriac Igor la 5 ani închisoare fără aplicarea amenzii. - Conform art.84 Cod penal, Chiriac Igor pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial de pedepse numite, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea amenzii. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, instanța de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept și just a stabilit vinovăția inculpaților Godzin Alim și Chiriac Igor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) și art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) din Codul penal. Dând probelor examinate o apreciere juridică corectă în conformitate cu prevederile art. art.100 alin. (4), 101 Cod procedură penală, verificând toate probele administrate sub toate aspectele, complet și obiectiv, iar fiecare probă fiind apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiat solicitarea apelanților cu privire la recalificarea acțiunilor inculpaților Godzin Alim și Chiriac Igor din art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal în art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, Instanța de apel a subliniat că, ambii inculpați Godzin Alim și Chiriac Igor deși au recunoscut faptul spargerii automobilului ce aparține cu drept de proprietate Tatianei Pogolșa și sustragerii bunurilor, au negat faptul sustragerii deschise acestora, invocând că nu a fost văzuți de nimeni, însă atât Godzin Alim, persoana care nemijlocit a întreprins partea activă a acțiunilor prejudiciabile cât și Chiriac Igor care aștepta pe motoretă, indică că era ziuă, în apropiere se afla mașina serviciului auto salubritate, erau oameni și le era frică să nu fie văzuți de trecători și să nu se i-a după ei. În aceste condiții instanță de apel a reținut că, Chiriac Igor împreună și prin înțelegere prealabilă cu Godzin Alim la 20.09.2018, aproximativ la ora 11.55 min., urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au deteriorat geamul de la automobilul de model Toyota Aurise cu număr de înmatriculare OMM 830, în timp ce era parcat pe str. Ion Pictur Jumătate 6 din mun. Chișinău și în mod deschis au sustras un portmoneu la preț de 600 lei, în care se afla 200 euro, care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei constitui 3 926 lei, 200 lei, o brățară din aur combinată cu platină și cu argint la preț de 35 000 lei, un inel din aur la preț de 3000 lei, permisul de conducere pe numele Pogolșa Tatiana, pașaportul tehnic a automobilului, legitimația de serviciu și carduri bancare de la SA Moldindconbank și SA Moldova-Agroindbank, ce-i aparține cet. Pogolșa Tatiana Tudor, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 42 726 lei. Subsecvent, vinovăția acestora în comiterea infracțiunii de jaf a fost constată 7 și prin totalitatea probelor cercetate în cadrul ședinței judiciare, și anume: declarațiile martorului Lefter Alexei care a indicat că Chiriac Igor i-a făcut cadou o brățară, ulterior a aflat că este furată (f.d.186 Vol. 4), procesul-verbal de recunoaștere, din 26 septembrie 2018, prin care s-a confirmat că partea vătămată Pogolșa Tatiana la recunoscut pe Chiriac Igor, ca persoana care a sustras bunurile din automobilul de model Toyota Auris cu număr de înmatriculare OMM 830, în timp ce era parcat pe str. Ion Pictur Jumătate 6 din mun. Chișinău (f.d.20-21 Vol. 2), procesul-verbal de ridicare de la cet. Demidevschi Olga, angajata lombardului SRL Credit Premium, a obiectului sustras la 20.09.2018, din automobilul de model Toyota Auris cu număr de înmatriculare OMM 830, în timp ce era parcat pe str. Ion Pictur Jumătate 6 din mun. Chișinău, s-a confirmat că este anume brățara din aur ce aparține părții vătămate Pogolșa Tatiana (f.d.23 Vol. 2). Totodată, pe marginea sustragerii de bunuri de la partea vătămată Florea Grigore, instanța de apel a stabilit Chiriac Igor în perioada de timp din 17.02.2018 aproximativ ora 14:00 min. și 20.02.2018 ora 14:00 min. de comun acord cu Godzin Alim, împărțind în prealabil între ei rolurile, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor ce aparțin altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, folosindu-se de faptul că nu este văzut de nimeni, prin forțarea lacătelor, a pătruns în încăperile auxiliare amplasate pe teritoriul „Fermei de Iepuri" din intravilanul or. Durlești, mun. Chișinău, de unde tainic a sustras un compresor de model necunoscut la preț de 300 euro, un aparat de sudat de model necunoscut la preț de 350 euro, două cilindre de la excavator de model „3322" la preț de 5 000 lei, o lopată la preț de 5 000 lei și un starter la preț de 1 500 lei de la buldozer de model DT75, 10 geamuri din aluminiu toate la preț de 1 000 euro, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate Florea Grigore un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 45 711 lei. 4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a conchis că, legiuitorul a stabilit pentru fapta prevăzută de art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, sancțiunea cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani. Totodată, pentru fapta prevăzută de art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal legiuitorul a stabilit o pedeapsă cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1 350 unități convenționale. În baza art.art.76, 77 Cod penal, circumstanțe atenuante și circumstanțe agravante în privința inculpaților Chiriac Igor și Godzin Alim nu au fost reținute. Instanța de apel a reținut că, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei lui Chiriac Igor și Godzin Alim, instanța de fond urma să aprecieze gradul de pericol al infracțiunilor săvârșite prevăzute de art.16 alin.(3) și (4) Cod penal - ca infracțiuni mai puțin gravă și gravă, ținând cont de comportamentul și personalitatea inculpaților, de faptul că pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. În aceste circumstanțe instanța de apel a menționat că, prima instanță i-a 8 stabilit lui Godzin Alim o pedeapsă echitabilă în limitele minime stabilite de legiuitor în sancțiunea art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal și art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, după cum urmează: în baza art.186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani; în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, fără aplicarea amenzii. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial, prima instanță întemeiat i-a stabilit lui Godzin Alim pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără aplicarea amenzii, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că, în partea motivantă a sentinței i-a stabilit lui Chiriac Igor o pedeapsă în limitele medii stabilite de legiuitor după cum urmează: în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani; în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, fără aplicarea amenzii, în conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial, a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără aplicarea amenzii, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În situația dată, instanța de apel a analizat normelor enunțate, și a conchis de a corecta eroarea la numirea pedepsei lui Chiriac Igor recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, și a numit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, fără aplicarea amenzii. Conform art.84 Cod penal, lui Chiriac Igor pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepsei numite, de ai stabili pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără aplicarea pedepsei complementare facultative sub formă de amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Avocatul Vasile Pruteanu în numele inculpatului Godzin Alim, în temeiul pct.6), 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârea adoptate, solicitând rejudecarea cauzei si pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui Godzin Alim în cazul Pogolsa Tatiana sa fie încadrate în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) si d) Cod penal, excluderea din actul de învinuire al condamnatului pe cazul furtului bunurilor lui Florea Grigore a aparatului de sudat, a unui cilindru, a 10 geamuri din aluminiu și reducerea valorii bunurilor sustrase de la 45 711 lei la 15 mii lei cu aplicarea a unei pedepse sub forma de amendă. În motivarea cerințelor sale a invocat, că în cazul infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, fiind audiat în cadrul ședințelor de judecată, inculpatul Godzin Alim a confirmat că la etapa urmăririi penale pe cazul dat a menționat că a stricat cu piatra fereastra automobilul și a sustras portmoneul, după care s-a urcat pe motoretă care era condusă de Chiriac Igor, părăsind locul infracțiunii. Nu a văzut pe nimeni prin apropiere, nu a auzit ca cineva să-i spună să oprească, să strige la el, nu au fost încercări din partea cuiva să fie reținut. Subsidiar, recurentul a invocat că, partea vătămată Pogolsa Tatiana este angajată a MAI și a făcut declarații că automobilul la parcat în fața IP. Botanica, a 9 început să se deplaseze pe cărărușa cu arbuști. A văzut o motoretă, pe care erau 2 persoane de gen masculin. După ce a trecut de automobil cu vreo 50 m. de pe motoretă s-a coborât o persoană, iar motoreta, la conducerea căreia era o alta persoană. Cel ce s-a coborât, a început sa caute ceva, apoi a spart geamul de la automobil, dânsa a auzit „ o bubuitură„ și a alergat spre automobil. Persoana cu portmoneul sustras a fugit, a alergat după el, a strigat-o, persoana a auzit strigătul ei, întorcându-se se spre dânsa, însă acesta s-a urcat pe motoretă, care a început sa se deplaseze în direcția de unde venea un automobil de la salubritate, ultimii au văzut ce s-a întâmplat și au încercat sa-i rețină pe făptuitori. De asemenea, fiind audiții în instanță martorii Balan Sergiu, Zaharciuc Ion, Gaichita Serghei, toți 3 angajați la IM Regia Auto salubritate și care conform informațiilor prezentate de conducerea acestora își desfășurau activitatea la data și ora comiterii infracțiunii pe str. Ion Pictur Jumătate 6 din mun. Chișinău, au declarat că nu au văzut în perioada menționată să fie comisă vreo crimă, nu au văzut că cineva să strige în adresa cuiva, nu au văzut ca cineva să fugă după vreo motoretă, nu au fost somați de cineva să rețină careva persoane. Mai mult, depozițiile martorilor și inculpaților, care au declarat că nu au văzut-o pe stăpână automobilului, nu au văzut pe cineva să-i someze să se oprească, nu au văzut cineva să alerge din urmă lor, nimeni nu a încercat să-i oprească după ce Godzin Alim a sustras portmoneul, vin să combată declarațiile părți vătămate. A opinat apărarea că, partea vătămată, acceptând interesul meschin al colaboratorilor de poliție de a spori gravitatea infracțiunii comisă de inculpați, a suplinit declarațiile sale cu versiunea că a strigat la Godzin Alim să se oprească, iar pentru a-și fortifica poziția și fiind convinsa că nimeni nu va încerca sa combată declarațiile ei, a mai adăugat în instanța că martori menționați de aceasta au fost angajații de la IM Regla Auto salubritate, care au și mai încercat sa-i rețină pe infractori, dar fără succes. În contextul celor menționate, consideră că depozițiile părții vătămate Pogolsa Tatiana în partea ce ține de declarațiile că a fost comis jaf, urma a fi apreciate critic de care instanțele de judecată și excluse din probatoriu, lucru care nu a fost realizat, acesta limitându-se doar la descrierea declarațiilor părții vătămate ale martorilor și ale inculpaților, fără a se supune unei analize, fără a justifica de ce declarațiile părții vătămate au fost decisivi și au avut prioritate față de celelalte probe. A menționat că declarațiile părții vătămate și declarațiile inculpatului urmau fi apreciate egal, iar în cazul în care organul de urmărire penală sau instanța de judecată a acordat prioritate declarațiilor părții vătămate în detrimentul declarațiilor inculpatului, aceasta duce incontestabil la încălcarea art.6 din CEDO". În sinteza celor menționate, consideră că, acțiunile lui Godzin Alim pe acest capăt de acuzare urmează a fi încadrate potrivit art.186 (2) alin.(2) b), d) și f) Cod penal În altă ordine de idei, pe capătul de învinuire adus în baza art.186 (2) alin.(2) b), d) și f) Cod penal, în care este parte vătămată Florea Grigore, a menționat că inculpatul de comun acord cu Chiriac Igor a sustras fier vechi, acesta se afla pe un teritoriu fără gard, care avea doar poartă, crezând ca este un loc părăsit. Toate 10 bunurile sustrase au fost duse la o bază de metal de angajații acesteia, fiindu-le achitați în jurul de 4 mii de lei. Printre lucrurile furate nu era compresor, aparat de sudat si geamuri din aluminiu. Pe teritoriu au pătruns de trei ori în aceiași zi. În contextul dat, fiind audiați în instanța, martorii Ochincă Vitalie si Bivol Nicolae au declarat ca în automobil au fost încărcate doar lucruri din metal, nu și ferestre din aluminiu. La fel, și martorul Sandu Serghei, persoana care avea grija nemijlocit de teritoriul de unde a fost sustrase bunurile lui Florea Grigore, a declarat că, nici la primirea-predarea bunurilor, nici ulterior, nu a văzut careva ferestre din aluminiu, cu toate că de nenumărate ori a fost în beci, unde se pretinde că acelea erau depozitate. Pe teritoriu au avut loc 3 pătrunderi în zile diferite și numai a treia oara au fost sustrase bunuri. De asemenea, martorul Florea Nicolae, care este fratele proprietarului bunurilor sustrase, a declarat ca după prima spargere Sandu Serghei, a comunicat că nu a dispărut nimic. Doar un compresor era scos afara, acesta era greu și ei au decis ca î-l vor lua și duce ulterior la un loc sigur. A doua sau a treia zi Sandu Serghei l-a sunat si i-a spus ca s-au furat toate bunurile aflate pe teritoriu. Au fost sustrase și ferestrele din aluminiu, care erau în beci, niște cilindri de la tehnică grea, aparate de sudat, generator de la tractor, o lopata de la tractor, un motor de KAMAZ. Ferestrele le-a văzut ca erau și după prima spargere. O parte din bunurile sustrase el le-a văzut la o baza de metal din or. Ialoveni. Din probele acumulate pe acest caz se deduce ca nu toate bunurile, enumerate în actul de acuzare, au fost sustrase de inculpații Godzin Alim și Chiriac Igor. Din conținutul declarațiilor martorilor Florea Nicolae și Sandu Serghei de pe teritoriul fermei de iepuri au avut loc mai multe pătrunderi în diferite zile, în cadrul cărora au fost sustrase bunurile lui Florea Grigore, însă organul de urmărire penala nu a probat în nici un fel ca toate aceste pătrunderi au fost efectuate de inculpați, ultimii negând acest fapt și declarând ca au pătruns doar într-una din zile și au sustras doar o parte din lucrurile dispărute si enumerate in actul de acuzare. Mai mult de cât atât, toate bunurile sustrase de Godzin Alim și Chiriac Igor au fost depistate si ridicate de organul de urmărire penala a doua zi după comiterea furtului la depozitul firmei de colectare a fierului vechi din or. Ialoveni, acestea fiind un compresor, apreciat la prețul de 300 euro, un cilindru de la excavator, apreciat la prețul de 2 500 lei, o lopata, apreciata la prețul de 5000 lei, un starter, apreciat la prețul de 1500 lei. În temeiul probelor acumulate pe acest episod, instanțele de judecată urmau să excludă din învinuirea adusa lui Godzin Alim următoarele bunuri: aparatul de sudat, un cilindru, 10 geamuri din aluminiu și să reducă valoarea bunurilor sustrase de la 45 711 lei, la 15 mii lei, însă și aici instanța s-a limitat la declarațiile părți vătămate ce au fost decisivi și au avut prioritate de celelalte probe. Totodată, instanța de judecată a stabilit mai multe circumstanțe atenuate cum ar fi recunoașterea vinovăției, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, instanța de fond nu le-a dat o justa si legală apreciere, fapt ce contravine criteriilor individualizării pedepsei penale, stipulate în art.61 și 75 Cod penal, potrivit cărora aceasta era obligată s-ă le ia în considerare în virtutea prescripțiilor de drept conținute în aceste norme. În asemenea circumstanțe, recurentul consideră că, împrejurările enunțate 11 atestă în mod vădit că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 5.1. Avocatul Guțan Pavel în numele inculpatului Chiriac Igor, în temeiul pct.6), 10), 12 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârea adoptată, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie recunoscut vinovat în baza art.186 alin.(2) Cod pena, cu aplicarea unei pedepse non privativă de libertate. În motivarea cerințelor sale a invocat, că instanța de judecată și-a bazat soluția de ai recunoaște pe inculpați vinovați de jaf exclusiv pe declarațiile părții vătămate, care a declarat ca a văzut momentul sustragerii din automobilul sau, a strigat în urma inculpaților, de asemenea ultimii au fost văzuți de muncitorii de la Auto salubritate, care au încercat să-i rețină. Dar declarațiile părții vătămate în acest sens urmau a fi apreciate critic, deoarece nu coroborează cu declarațiile martorilor care au declarat că nu i-au văzut pe inculpați și cu declarațiile inculpaților. Astfel, în aceste circumstanțe acțiunile inculpaților urmau să fie calificate în baza art.186 alin.(2) Cod penal. Recurentul a subliniat că, în conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art.7 CP) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(l) CP, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel consideră, neîntemeiate concluziile instanței de fond și de apel privind calificarea acțiunilor lui Chiriac Igor în baza art.187 alin.(2) Cod penal și nemotivate privind aplicarea pedepsei cu închisoare, deoarece reeducarea inculpatului Chiriac Igor este posibilă fără-i fi aplicată cea mai severă pedeapsă, fiindu-i stabilită o pedeapsă non privativă de libertate.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că titularii invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.6), 8), 10), 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice 12 dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanțe, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul penal constată că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel, nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării hotărârii contestate. Instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza deciziei de condamnare a instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs, de către avocații Pruteanu Vasile și Guțan Pavel în numele inculpaților Godzin Alim și Chiriac Igor precum că „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) cod penal, în acțiunile inculpaților au fost obiect de dispută în cadrul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a expus minuțios și detaliat inclusiv în decizia contestată, chestiune ce prin sine respinge invocarea temeiului prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală. La cest capitol, Colegiul penal a stabilit o motivare amplă și întemeiată a deciziei, motivare pe care instanța de recurs o însușește, ce este în concordanță cu practica CtEDO, ce în pct. 37 a hotărârii Albert vs România din 16.02.2010, în care a statuat că art.6 §1, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse 13 recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății. În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viața ale familiei acestuia. În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei inculpaților pentru infracțiunile săvârșite, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75, 84 alin.(4) Cod penal, totodată ținând cont și de gravitatea infracțiunii săvârșite prin prisma art.16 alin.(3) și (4) Cod penal - ca infracțiuni mai puțin gravă și gravă, ținând cont de comportamentul și personalitatea inculpaților, precum și de faptul că pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Colegiul penal remarcă că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. 14 O pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către făptuitor și alte persoane. Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal respinge ca nefondate alegațiile recurenților că, instanțele de fond nu au motivat din ce considerente a stabilit inculpatului Godzin Alim prin cumul parțial 5 ani de închisoare și respectiv inculpatului Chiriac Igor 6 ani de închisoare, dar nu o pedeapsă non privative de libertate. În ceea ce privește argumentele recurenților, sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art.427 alin. (1) pct.12) Cod de procedură penală, prin care își exprimă dezacordul cu calificarea acțiunilor sale în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal și solicită să fie reîncadrate în baza art.186 alin.(2) lit. b), d) și f) cod penal. Instanța de recurs le va respinge ca neîntemeiate. Colegiul penal constată, că instanța de apel a stabilit întemeiat vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate, și a găsit confirmare atât prin declarațiile părții vătămate, cât și prin alte probe directe în constatarea circumstanțelor cauzei și care indică cu certitudine la vinovăția inculpaților, coroborându-se pe deplin cu declarațiile martorului Lefter Alexei care a declarat că Chiriac Igor i-a făcut cadou o brățară, ulterior a aflat că este furată (f.d. 186 Vol.I), procesul-verbal de recunoaștere din 26 septembrie 2018, prin care se confirmă că partea vătămată Pogolșa Tatiana la recunoscut pe Chiriac Igor, ca persoana care a sustras bunurile din automobilul ei, în timp ce era parcat în față IP Botanica (f.d. 20-21 Vol.2), proces-verbal de ridicare a obiectelor sustrase la 20.09.2018, de la cet. Demidevschi Olga care este angajată la lombardul SRL Credit Premium. Mai mult, în combaterea argumentului de recalificare a infracțiunii de jaf, instanța de recurs reține că inculpații au recunoscut faptul spargeri ferestre a automobilului părții vătămate Pogoloșa Tatiana, dar au negat faptul sustrageri bunurilor în mod deschis, însă atât, Godzin Alim persoana care nemijlocit a întreprins partea activă a acțiunilor prejudiciabile cât și Chiriac Igor care a aștepta pe motoretă, indică că era ziua afară, erau oameni și le erau frică să nu fie văzuți de trecători și să fie reținuți. Prin urmare, atât partea vătămată cât și inculpați invocă că în apropiere se afla mașina de serviciu Auto salubritate. În opinia Colegiului penal, probele nominalizate supra și examinate în ansamblu prezintă o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt și astfel instanța de recurs consideră că, reieșind din cumulul de probe, rezultă univoc că Godzin Alim și Chiriac Igor a săvârșit infracțiunea prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, consecințele produse fiind în raport de cauzalitate cu faptele săvârșite. Totodată, soluția instanței de apel coroborează și cu jurisprudența națională, potrivit cărei ca sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de art.187 Cod penal (jaf), se consideră fapta ce se derulează în prezența proprietarului sau unor persoane străine, făptuitorul fiind conștient ca persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor lui, indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor acțiuni. Acțiunile inițiate ca furt, însă care n-au fost duse până la capăt, din cauza că au fost descoperite de către victimă sau de alte 15 persoane, dar neținându-se cont de aceasta au fost prelungite de către infractor cu scopul însușirii bunurilor sau reținerii lor, se încadrează în infracțiunea de jaf. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către avocați nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Pruteanu Vasile în numele inculpatului Godzin Alim și avocatul Bajurean Ghenadie în numele inculpatului Chiriac Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Chiriac Igor xxx și Godzin Alim xxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 30 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 16