1ra-865/2020 — art.art.186 al.2 lit.b, c, d, 187 alin.2 lit.b, d, f, CP

1ra-865/2020 — art.art.186 al.2 lit.b, c, d, 187 alin.2 lit.b, d, f, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-865/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Timofti Vladimir

Judecători –Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Pruteanu Vasile în numele inculpatului Godzin Alim și avocatul

Bajurean Ghenadie în numele inculpatului Chiriac Igor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie

2019 și sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 18.07.2019, în cauza

penală în privința lui

Chiriac Igor xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Godzin Alim xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.07.2018 - 18.07.2019;

Instanță de apel: 08.08.2019 - 11.12.2019;

Instanță de recurs: 29.01.2020 - 20.05.2020.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Godzin Alim în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, la 2 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;

- art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis, fără aplicarea pedepsei complementare cumulative sub formă de

amendă.

Chiriac Igor în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, la 2 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;

- art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar

1

de tip semiînchis, fără aplicarea pedepsei complementare cumulative sub formă de

amendă.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Pogoloșa Tatiana a fost admisă

în principiu, urmând că asupra cuantumului daunei despăgubirilor cuvenite să se

pronunțe instanța civilă.

perioada de timp din 17.02.2018 aproximativ ora 14:00 min. și 20.02.2018 ora

14:00 min., de comun acord cu Chiriac Igor, împărțind în prealabil între ei rolurile,

având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor ce aparțin altei persoane, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, folosindu-se de faptul că nu

este văzut de nimeni, prin forțarea lacătelor, a pătruns în încăperile auxiliare

amplasate pe teritoriul „Fermei de Iepuri" din intravilanul or. Durlești, mun.

Chișinău, de unde tainic a sustras un compresor de model necunoscut la preț de

300 euro, un aparat de sudat de model necunoscut la preț de 350 euro, două

cilindre de la excavator de model „3322" la preț de 5 000 lei, o lopată la preț de 5

000 lei și un starter la preț de 1 500 lei de la buldozer de model DT75, 10 geamuri

din aluminiu toate la preț de 1 000 euro, după care cu bunurile sustrase a părăsit

locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate Florea Grigore un prejudiciu

material în proporții considerabile în sumă totală de 45 711 lei.

Acțiunile lui Godzin Alim au fost încadrate în baza art.186 alin.(2) lit. b), c)

și d) Codul penal, conform indicilor - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșite de două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru

depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot, Godzin Alim, la 20.09.2018, aproximativ la ora 11.55 min., împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Chiriac Igor, urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, au deteriorat geamul de la automobilul de model Toyota Auris cu

număr de înmatriculare xxx, în timp ce era parcat pe str. Ion Pictor Jumati 6 din

mun. Chișinău și în mod deschis au sustras un portmoneu la preț de 600 lei, în care

se afla 200 euro care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei constituiau 3

926 lei, 200 lei, o brățară din aur combinată cu platină și cu argint la preț de 35 000

lei, un inel din aur la preț de 3 000 lei, permisul de conducere pe numele Pogolșa

Tatiana, pașaportul tehnic a automobilului, legitimația de serviciu și cârduri

bancare de la SA Moldindconbank și SA Moldova-Agroindbank, ce-i aparține cet.

Pogolșa Tatiana Tudor, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii

infracțiunii într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate o daună

materială considerabilă în sumă de 42 726 lei.

Acțiunile lui Godzin Alim au fost încadrate în baza art.187 alin.(2) lit. b), d)

și f) Codul penal, conform indicilor - Jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, săvârșite de două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru

depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Chiriac Igor în perioada de timp din 17.02.2018 aproximativ ora 14:00 min.

și 20.02.2018 ora 14:00 min. de comun acord cu Godzin Alim, împărțind în

prealabil între ei rolurile, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor ce aparțin

altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

folosindu-se de faptul că nu este văzut de nimeni, prin forțarea lacătelor, a pătruns

în încăperile auxiliare amplasate pe teritoriul „Fermei de Iepuri" din intravilanul or.

2

Durlești, mun. Chișinău, de unde tainic a sustras un compresor de model

necunoscut la preț de 300 euro, un aparat de sudat de model necunoscut la preț de

350 euro, două cilindre de la excavator de model „3322" la preț de 5 000 lei, o

lopată la preț de 5 000 lei și un starter la preț de 1 500 lei de la buldozer de model

DT75, 10 geamuri din aluminiu toate la preț de 1 000 euro, după care cu bunurile

sustrase a părăsit locul infracțiunii, cauzând părții vătămate Florea Grigore un

prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 45 711 lei.

Acțiunile lui Chiriac Igor au fost încadrate în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și

d) Codul penal, conform indicilor - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșite de două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru

depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

Tot, Chiriac Igor la 20.09.2018, aproximativ la ora 11.55 min., împreună și

prin înțelegerea prealabilă cu Godzin Alim, urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, au deteriorat geamul de la automobilul de model Toyota Auris cu

număr de înmatriculare OMM 830, în timp ce era parcat pe str. Ion Pictor Jumati 6

din mun. Chișinăul și în mod deschis au sustras un portmoneu la preț de 600 lei, în

care se afla 200 euro care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei constitui

3 926 lei, 200 lei, o brățară din aur combinată cu platină și cu argint la preț de 35

000 lei, un inel din aur la preț de 3 000 lei, permisul de conducere pe numele

Pogolșa Tatiana, pașaportul tehnic a automobilului, legitimația de serviciu și

cârduri bancare de la SA Moldindconbank și SA Moldova-Agroindbank, ce-i

aparține cet. Pogolșa Tatiana Tudor, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul

comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate

o daună materială considerabilă în sumă de 42 726 lei.

Acțiunile lui Chiriac Igor, au fost încadrate în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și

f) Codul penal, conform indicilor - Jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșite de două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în partea condamnări în baza

art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Codul penal, cu recalificarea în baza art.186 alin.(2)

lit. b), c) și d) Codul penal, valoarea bunurilor sustrase de la Florea Grigore să fie

micșorată la 15 000 lei prin excluderea din actul de învinuire a aparatului de sudat,

a unui cilindru, 10 geamuri de aluminiu și aplicarea pedepsei sub formă de

amendă.

În motivarea cererii de apel, apărarea a invocat că, instanța de judecată a dat o

calificare greșita acțiunilor lui Godzin Alim pe episodul sustragerii bunurilor de la

cet. Pogolșa Тatiana, iar în actul de învinuire pe cazul furtului bunurilor lui Florea

Grigore, a inclus neîntemeiat un aparat de sudat, un cilindru și 10 geamuri din

aluminiu, fapt ce a avut drept urmare mărirea nejustificată a valorii bunurilor

sustrase și a aplicat in privința inculpatului o pedeapsa mai gravă în coraport cu

infracțiunile comise și nu o pedeapsă sub forma de amenda în limitele legii.

Din probele acumulate pe acest caz se deduce ca nu toate bunurile, enumerate

în actul de acuzare, au fost sustrase de inculpații Godzin Alim și Chiriac Igor. Din

conținutul declarațiilor martorilor N. Florea si S. Sandu, pe teritoriul fermei de

iepuri au avut loc mai multe pătrunderi în diferite zile, în cadrul cărora au fost

3

sustrase bunurile lui Gr. Florea, însă organul de urmărire penala nu a probat în nici

un fel ca toate aceste pătrunderi au fost efectuate de inculpați, ultimii negând acest

fapt si declarând ca au pătruns doar întru una din zile și că au sustras doar o parte

din lucrurile dispărute si enumerate în actul de acuzare.

Mai mult decât atât, toate bunurile sustrase de Godzin Alim și Chiriac Igor au

fost depistate și ridicate de organul de urmărire penala a doua zi după comiterea

furtului la depozitul firmei de colectare a fierului vechi din or. Ialoveni, acestea

fiind un compresor, apreciat la prețul de 300 euro, un cilindru de la excavator,

apreciat la prețul de 2 500 lei, o lopată, apreciata la prețul de 5 000 lei, un starter,

apreciat la prețul de 1 500 lei.

În temeiul probelor acumulate pe acest episod, instanța de judecata urma sa

excludă din învinuirea adusa lui Godzin Alim următoarele bunuri: aparatul de

sudat, un cilindru, 10 geamuri din aluminiu și să reducă valoarea bunurilor sustrase

de la 45 711 lei, la 15 mii lei, însă, instanța s-a limitat la descrierea depozițiilor

parților audiate, fără a le da o apreciere și fără a ține cont de poziția inculpaților a

probelor prezentate în ședința de judecată.

Cu toate că în ședința de judecată au fost stabilite mai multe circumstanțe

atenuante, cum ar fi - recunoașterea vinovăției, contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii, instanța de fond nu le-a dat o justa și legală apreciere, fapt ce

contravine criteriilor individualizării pedepsei penale, stipulate în art.art.61, 75 Cod

penal, potrivit cărora aceasta era obligată să le ia în considerare în virtutea

prescripțiilor de drept conținute în aceste norme.

3.1. Avocatul Bajurean Ghenadie în numele inculpatului Chiriac Igor, a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri în baza art.186 Cod penal și aplicarea unei pedepse non privative de

libertate.

În motivarea cererii de apel, apărarea a invocat că, în cadrul cercetării

judecătorești nu a fost dovedită vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal și acțiunile lor urmau a fi

recalificate conform art.186 al.2 CP.

A menționat că, pentru calificarea faptei ca furt este necesar să fie stabilită

convingerea făptuitorului că cele comise de el rămân neobservate sau neînțelese de

către alte persoane, ori că aceste persoane nu-i vor zădărnici săvârșirea sustragerii.

Concluziile despre convingerea făptuitorului privind modul ascuns al acțiunilor

sale trebuie să se bazeze pe anumite premise de ordin obiectiv, iar nu pe

declarațiile neîntemeiate ale lui. În cazul în care făptuitorul consideră că săvârșește

sustragerea ascuns, iar, în realitate, acțiunile i-au fost observate sau înțelese

adecvat de alte persoane, fapta se va califica ca furt.

Consideră că, instanța de judecată și-a bazat soluția de ai recunoaște pe

inculpați vinovați de jaf, exclusiv pe declarațiile părții vătămate, care a declarat ca

a văzut momentul sustragerii din automobilul sau, a strigat în urma inculpaților, de

asemenea ultimii nu fost văzuții de muncitorii de la Auto salubritate, care au

încercat să-i rețină. Dar, declarațiile părții vătămate în acest sens urmau a fi

apreciate critic, deoarece nu colaborează cu declarațiile martorilor care au declarat

că nu i-au văzut pe inculpați că au săvârșit infracțiunea.

4

A învederat că, ultimii au declarat că au avut înțelegerea de a săvârși furtul în

mod tainic și nu au conștientizat că erau observați de alte persoane.

Astfel, consideră că corect acțiunile inculpaților urmează a fi calificate în

baza art.186 alin.2 CP.

În conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art.7 CP) în

coroborare criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(l)

CP, instanța de judecată aplică pedeapsa luând în considerare caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana

celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce

atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influenta pedepsei

aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Consideră că reeducarea inculpatului Chiriac Igor este posibilă fără a-i fi

aplicată cea mai severă pedeapsă, fiindu-i stabilită o pedeapsă non privativă de

libertate.

3.2. Inculpatului Chiriac Igor, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea

acesteia cu emiterea unei noi hotărâri în partea condamnării în baza art. 187 Cod

penal, cu recalificare în baza art.186 alin.(2) Cod penal. După ce în baza art.186

alin.(2) și art.186 Cod penal, să-i fie stabilite pedepse non privative de libertate în

conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, iar în cazul aplicării unor pedepse cu

închisoarea, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

În motivarea cererii de apel, Chiriac Igor a menționat că, prima instanță eronat

a calificat în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, sustragerea bunurilor

din autovehiculul părții vătămate Pogolșa Tatiana.

A invocat că, nu s-a dovedit întrunirea criteriilor obiective și subiective al

caracterului deschis a infracțiunii de jaf, deoarece în momentul comiterii fapte

infracționale până la consumarea acesteia, nu au fost observați de nimeni, astfel

infracțiunea a fost comisă pe ascuns.

Totodată, a susținut că instanța de fond a inversat și ajustat la învinuirea

înaintată declarațiile părții vătămate Pogolșa Tatiana, din care reiese, contrar

interpretărilor primei instanțe, că ceasta se afla, de fapt, la o distanță considerabilă

de autovehiculul său, alertându-se doar când ar fi auzit „o bubuitură", văzând

secundul inculpat cum acesta deja alerga de la mașină.

Prin urmare, declarațiile acesteia, precum că ar fi observat cum celălalt

inculpat ar fi căutat ceva pe jos în jurul mașinii și ar fi spart geamul urmează a fi

apreciate critic în contextul în care în această ipoteză partea vătămată s-ar fi alertat

mai devreme, și nu doar după auzirea spargerii geamului.

Astfel, a enunțat că, în cazul în care prima instanță a reținut declarațiile părții

vătămate în vederea calificării sustragerii ca fiind efectuată deschis, aceasta urma

să individualizeze prin prisma acestor declarații și fapta comisă de fiecare din

inculpat, fapt nerealizat.

În această ordine de idei a relatat că, chiar și ipoteza în care partea vătămată ar

fi văzut momentul comiterii faptei este irelevant prin prisma criteriului subiectiv,

deoarece acest fapt nu denotă că unul sau celălalt inculpat ar fi observat partea

vătămată și ar fi realizat că ei puteau fi văzuți.

5

A susținut că, din aceste motive este cert că sustragerea imputată lui a fost

realizată pe ascuns, situație ce se atribuie faptei comise la categoria furtului, și nu a

jafului, astfel încât fapta imputată lui Chiriac Igor a fost calificată greșit și eronat

încadrată în elementele constitutive ale infracțiunii de jaf.

În aceste condiții a relatat că, sentința primei instanțe urmează a fi casată în

partea constatării vinovăției sale în comiterea infracțiunii de jaf, cu recalificarea

acesteia în modul corespunzător.

A notat că, prima instanță a omis să specifice în sentința contestată probele pe

care a constatat că bunurile sustrase de la Florea Grigore aparțin anume acestuia și

probele pe care se axează valoarea acestor bunuri (inclusiv în contextul nestabilirii

mărcii bunurilor invocate de instanță ca fiind sustrase), precum și componenta

bunurilor sustrase. Or, potrivit declarațiilor martorilor audiați în prima instanță,

bunurile sustrase de pe teritoriul fermei de iepuri erau în curte, nu erau funcționale,

erau uzate, astfel încât nu este clar modul în care prima instanță a determinat

valoarea acestor bunuri pentru a le aprecia ca fiind considerabile.

A reflectat că, prima instanță a neglijat declarațiile martorilor audiați în

ședință, lipsa probelor ce ar dovedi că, a fost sustrase geamuri termopan,

compresor de model necunoscut, aparat de sudat de model necunoscut, etc. Dubii

referitoare la acest aspect sunt instituite și de faptul că lipsa bunurilor indicate la

fața locului a fost confirmată și de martorul audiat de prima instanță, anterior faptei

imputate au avut loc mai multe pătrunderi pe teritoriu și în încăperile respective

(cel puțin încă două) astfel, în cazul existenței acestor bunuri, sustragerea lor putea

fi realizată și de altcineva, sustragerea recunoscută de Chiriac Igor implicând doar

bunurile declarate.

La fel, a menționat că, este dubioasă calificarea de către prima instanță a

caracterului considerabil al prejudiciului cauzat părții vătămate Pogolșa Tatiana.

Or, contrar prevederilor art.126 alin.(2) Cod penal, instanța de judecată nu a stabilit

și, respectiv, nu a luat în considerație însemnătatea bunurilor pentru partea

vătămată, având în vedere că aceasta nici nu cunoștea care este suma deținută în

portmoneu, iar bijuteriile nu erau nici cel puțin purtate, ci ținute în portmoneu), nu

a stabilit valoarea acestora (având în vedere notorietatea majorării de către părțile

vătămate a valorii bunurilor sustrase, iar probe ce ar confirma în cazul dat valoarea

declarată lipsesc), nu a determinat starea materială a părții vătămate (în condițiile

în care aceasta este proprietara unui autovehicul destul de costisitor, a declarat că

deținea bijuterii în valoare de aproape 40 000 lei, față de care manifestă neglijență

și dezinteres, purtându-le în portmoneu), nu a stabilit care sunt veniturile părții

vătămate etc. Astfel, a considerat că, concluzia referitoare la caracterul

considerabil al bijuteriilor este unul declarativ, nefiind confirmat în modul cerut de

Lege. De altfel, aceleași omisiuni au fost admise și la calificarea caracterului

prejudiciilor al părții vătămate Florea Grigore.

În consecință a reliefat că, calificarea eronată a caracterului considerabil al

prejudiciilor cauzate pârților vătămate a influențat considerabil determinarea

întinderii pedepsei, ajustarea acestora fiind realizată intenționat în vederea aplicării

unei sancțiuni privative de libertate.

2019:

6

- a fost respins apelul declarat de avocatul Pruteanu Vasile în numele lui

Godzin Alim,

- a fost admis apelul declarat de avocatul Bajurean Ghenadie în numele lui

Chiriac Igor, a fost casată sentința în partea pedepsei aplicate în baza art.187

alin.(2) lit. b), c) și f) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căruia a

fost recunoscut vinovat și condamnat Chiriac Igor la 5 ani închisoare fără aplicarea

amenzii.

- Conform art.84 Cod penal, Chiriac Igor pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial de pedepse numite, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea amenzii.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, instanța de fond

pe deplin a constatat starea de fapt și de drept și just a stabilit vinovăția inculpaților

Godzin Alim și Chiriac Igor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186

alin.(2) lit. b), c) și d) și art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) din Codul penal. Dând

probelor examinate o apreciere juridică corectă în conformitate cu prevederile art.

art.100 alin. (4), 101 Cod procedură penală, verificând toate probele administrate

sub toate aspectele, complet și obiectiv, iar fiecare probă fiind apreciată din punct

de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiat solicitarea apelanților cu

privire la recalificarea acțiunilor inculpaților Godzin Alim și Chiriac Igor din

art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal în art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod

penal,

Instanța de apel a subliniat că, ambii inculpați Godzin Alim și Chiriac Igor

deși au recunoscut faptul spargerii automobilului ce aparține cu drept de

proprietate Tatianei Pogolșa și sustragerii bunurilor, au negat faptul sustragerii

deschise acestora, invocând că nu a fost văzuți de nimeni, însă atât Godzin Alim,

persoana care nemijlocit a întreprins partea activă a acțiunilor prejudiciabile cât și

Chiriac Igor care aștepta pe motoretă, indică că era ziuă, în apropiere se afla

mașina serviciului auto salubritate, erau oameni și le era frică să nu fie văzuți de

trecători și să nu se i-a după ei.

În aceste condiții instanță de apel a reținut că, Chiriac Igor împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Godzin Alim la 20.09.2018, aproximativ la ora 11.55 min.,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au deteriorat geamul de la

automobilul de model Toyota Aurise cu număr de înmatriculare OMM 830, în

timp ce era parcat pe str. Ion Pictur Jumătate 6 din mun. Chișinău și în mod

deschis au sustras un portmoneu la preț de 600 lei, în care se afla 200 euro, care

conform cursului Băncii Naționale a Moldovei constitui 3 926 lei, 200 lei, o

brățară din aur combinată cu platină și cu argint la preț de 35 000 lei, un inel din

aur la preț de 3000 lei, permisul de conducere pe numele Pogolșa Tatiana,

pașaportul tehnic a automobilului, legitimația de serviciu și carduri bancare de la

SA Moldindconbank și SA Moldova-Agroindbank, ce-i aparține cet. Pogolșa

Tatiana Tudor, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii

într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială

considerabilă în sumă de 42 726 lei.

Subsecvent, vinovăția acestora în comiterea infracțiunii de jaf a fost constată

7

și prin totalitatea probelor cercetate în cadrul ședinței judiciare, și anume:

declarațiile martorului Lefter Alexei care a indicat că Chiriac Igor i-a făcut cadou o

brățară, ulterior a aflat că este furată (f.d.186 Vol. 4), procesul-verbal de

recunoaștere, din 26 septembrie 2018, prin care s-a confirmat că partea vătămată

Pogolșa Tatiana la recunoscut pe Chiriac Igor, ca persoana care a sustras bunurile

din automobilul de model Toyota Auris cu număr de înmatriculare OMM 830, în

timp ce era parcat pe str. Ion Pictur Jumătate 6 din mun. Chișinău (f.d.20-21 Vol.

2), procesul-verbal de ridicare de la cet. Demidevschi Olga, angajata lombardului

SRL Credit Premium, a obiectului sustras la 20.09.2018, din automobilul de model

Toyota Auris cu număr de înmatriculare OMM 830, în timp ce era parcat pe str.

Ion Pictur Jumătate 6 din mun. Chișinău, s-a confirmat că este anume brățara din

aur ce aparține părții vătămate Pogolșa Tatiana (f.d.23 Vol. 2).

Totodată, pe marginea sustragerii de bunuri de la partea vătămată Florea

Grigore, instanța de apel a stabilit Chiriac Igor în perioada de timp din 17.02.2018

aproximativ ora 14:00 min. și 20.02.2018 ora 14:00 min. de comun acord cu

Godzin Alim, împărțind în prealabil între ei rolurile, având intenția sustragerii pe

ascuns a bunurilor ce aparțin altei persoane, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, folosindu-se de faptul că nu este văzut de nimeni,

prin forțarea lacătelor, a pătruns în încăperile auxiliare amplasate pe teritoriul

„Fermei de Iepuri" din intravilanul or. Durlești, mun. Chișinău, de unde tainic a

sustras un compresor de model necunoscut la preț de 300 euro, un aparat de sudat

de model necunoscut la preț de 350 euro, două cilindre de la excavator de model

„3322" la preț de 5 000 lei, o lopată la preț de 5 000 lei și un starter la preț de 1 500

lei de la buldozer de model DT75, 10 geamuri din aluminiu toate la preț de 1 000

euro, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând

părții vătămate Florea Grigore un prejudiciu material în proporții considerabile în

sumă totală de 45 711 lei.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a conchis că,

legiuitorul a stabilit pentru fapta prevăzută de art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod

penal, sancțiunea cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau

cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 4 ani.

Totodată, pentru fapta prevăzută de art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal

legiuitorul a stabilit o pedeapsă cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă

în mărime de la 850 la 1 350 unități convenționale.

În baza art.art.76, 77 Cod penal, circumstanțe atenuante și circumstanțe

agravante în privința inculpaților Chiriac Igor și Godzin Alim nu au fost reținute.

Instanța de apel a reținut că, la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei lui Chiriac Igor și Godzin Alim, instanța de fond urma să

aprecieze gradul de pericol al infracțiunilor săvârșite prevăzute de art.16 alin.(3) și

(4) Cod penal - ca infracțiuni mai puțin gravă și gravă, ținând cont de

comportamentul și personalitatea inculpaților, de faptul că pedeapsa penală are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

În aceste circumstanțe instanța de apel a menționat că, prima instanță i-a

8

stabilit lui Godzin Alim o pedeapsă echitabilă în limitele minime stabilite de

legiuitor în sancțiunea art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal și art.186 alin.(2)

lit. b), c) și d) Cod penal, după cum urmează: în baza art.186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani;

în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, a stabilit pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, fără aplicarea amenzii.

În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial,

prima instanță întemeiat i-a stabilit lui Godzin Alim pedeapsă definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără aplicarea amenzii, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că, în partea

motivantă a sentinței i-a stabilit lui Chiriac Igor o pedeapsă în limitele medii

stabilite de legiuitor după cum urmează: în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod

penal a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani; în

baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) Cod penal, a stabilit pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, fără aplicarea amenzii, în conformitate cu

prevederile art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial, a stabilit pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără aplicarea

amenzii, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În situația dată, instanța de apel a analizat normelor enunțate, și a conchis de

a corecta eroarea la numirea pedepsei lui Chiriac Igor recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, și a

numit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, fără

aplicarea amenzii.

Conform art.84 Cod penal, lui Chiriac Igor pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepsei numite, de ai stabili pedeapsă definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără aplicarea pedepsei complementare

facultative sub formă de amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

temeiul pct.6), 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

hotărârea adoptate, solicitând rejudecarea cauzei si pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunile lui Godzin Alim în cazul Pogolsa Tatiana sa fie încadrate în

baza art.186 alin.(2) lit. b), c) si d) Cod penal, excluderea din actul de învinuire al

condamnatului pe cazul furtului bunurilor lui Florea Grigore a aparatului de sudat,

a unui cilindru, a 10 geamuri din aluminiu și reducerea valorii bunurilor sustrase de

la 45 711 lei la 15 mii lei cu aplicarea a unei pedepse sub forma de amendă.

În motivarea cerințelor sale a invocat, că în cazul infracțiunii prevăzute de

art.187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, fiind audiat în cadrul ședințelor de judecată,

inculpatul Godzin Alim a confirmat că la etapa urmăririi penale pe cazul dat a

menționat că a stricat cu piatra fereastra automobilul și a sustras portmoneul, după

care s-a urcat pe motoretă care era condusă de Chiriac Igor, părăsind locul

infracțiunii. Nu a văzut pe nimeni prin apropiere, nu a auzit ca cineva să-i spună să

oprească, să strige la el, nu au fost încercări din partea cuiva să fie reținut.

Subsidiar, recurentul a invocat că, partea vătămată Pogolsa Tatiana este

angajată a MAI și a făcut declarații că automobilul la parcat în fața IP. Botanica, a

9

început să se deplaseze pe cărărușa cu arbuști. A văzut o motoretă, pe care erau 2

persoane de gen masculin. După ce a trecut de automobil cu vreo 50 m. de pe

motoretă s-a coborât o persoană, iar motoreta, la conducerea căreia era o alta

persoană. Cel ce s-a coborât, a început sa caute ceva, apoi a spart geamul de la

automobil, dânsa a auzit „ o bubuitură„ și a alergat spre automobil. Persoana cu

portmoneul sustras a fugit, a alergat după el, a strigat-o, persoana a auzit strigătul

ei, întorcându-se se spre dânsa, însă acesta s-a urcat pe motoretă, care a început sa

se deplaseze în direcția de unde venea un automobil de la salubritate, ultimii au

văzut ce s-a întâmplat și au încercat sa-i rețină pe făptuitori.

De asemenea, fiind audiții în instanță martorii Balan Sergiu, Zaharciuc Ion,

Gaichita Serghei, toți 3 angajați la IM Regia Auto salubritate și care conform

informațiilor prezentate de conducerea acestora își desfășurau activitatea la data și

ora comiterii infracțiunii pe str. Ion Pictur Jumătate 6 din mun. Chișinău, au

declarat că nu au văzut în perioada menționată să fie comisă vreo crimă, nu au

văzut că cineva să strige în adresa cuiva, nu au văzut ca cineva să fugă după vreo

motoretă, nu au fost somați de cineva să rețină careva persoane.

Mai mult, depozițiile martorilor și inculpaților, care au declarat că nu au

văzut-o pe stăpână automobilului, nu au văzut pe cineva să-i someze să se

oprească, nu au văzut cineva să alerge din urmă lor, nimeni nu a încercat să-i

oprească după ce Godzin Alim a sustras portmoneul, vin să combată declarațiile

părți vătămate.

A opinat apărarea că, partea vătămată, acceptând interesul meschin al

colaboratorilor de poliție de a spori gravitatea infracțiunii comisă de inculpați, a

suplinit declarațiile sale cu versiunea că a strigat la Godzin Alim să se oprească, iar

pentru a-și fortifica poziția și fiind convinsa că nimeni nu va încerca sa combată

declarațiile ei, a mai adăugat în instanța că martori menționați de aceasta au fost

angajații de la IM Regla Auto salubritate, care au și mai încercat sa-i rețină pe

infractori, dar fără succes.

În contextul celor menționate, consideră că depozițiile părții vătămate

Pogolsa Tatiana în partea ce ține de declarațiile că a fost comis jaf, urma a fi

apreciate critic de care instanțele de judecată și excluse din probatoriu, lucru care

nu a fost realizat, acesta limitându-se doar la descrierea declarațiilor părții

vătămate ale martorilor și ale inculpaților, fără a se supune unei analize, fără a

justifica de ce declarațiile părții vătămate au fost decisivi și au avut prioritate față

de celelalte probe.

A menționat că declarațiile părții vătămate și declarațiile inculpatului urmau

fi apreciate egal, iar în cazul în care organul de urmărire penală sau instanța de

judecată a acordat prioritate declarațiilor părții vătămate în detrimentul declarațiilor

inculpatului, aceasta duce incontestabil la încălcarea art.6 din CEDO".

În sinteza celor menționate, consideră că, acțiunile lui Godzin Alim pe acest

capăt de acuzare urmează a fi încadrate potrivit art.186 (2) alin.(2) b), d) și f) Cod

penal

În altă ordine de idei, pe capătul de învinuire adus în baza art.186 (2) alin.(2)

b), d) și f) Cod penal, în care este parte vătămată Florea Grigore, a menționat că

inculpatul de comun acord cu Chiriac Igor a sustras fier vechi, acesta se afla pe un

teritoriu fără gard, care avea doar poartă, crezând ca este un loc părăsit. Toate

10

bunurile sustrase au fost duse la o bază de metal de angajații acesteia, fiindu-le

achitați în jurul de 4 mii de lei. Printre lucrurile furate nu era compresor, aparat de

sudat si geamuri din aluminiu. Pe teritoriu au pătruns de trei ori în aceiași zi.

În contextul dat, fiind audiați în instanța, martorii Ochincă Vitalie si Bivol

Nicolae au declarat ca în automobil au fost încărcate doar lucruri din metal, nu și

ferestre din aluminiu. La fel, și martorul Sandu Serghei, persoana care avea grija

nemijlocit de teritoriul de unde a fost sustrase bunurile lui Florea Grigore, a

declarat că, nici la primirea-predarea bunurilor, nici ulterior, nu a văzut careva

ferestre din aluminiu, cu toate că de nenumărate ori a fost în beci, unde se pretinde

că acelea erau depozitate. Pe teritoriu au avut loc 3 pătrunderi în zile diferite și

numai a treia oara au fost sustrase bunuri.

De asemenea, martorul Florea Nicolae, care este fratele proprietarului

bunurilor sustrase, a declarat ca după prima spargere Sandu Serghei, a comunicat

că nu a dispărut nimic. Doar un compresor era scos afara, acesta era greu și ei au

decis ca î-l vor lua și duce ulterior la un loc sigur. A doua sau a treia zi Sandu

Serghei l-a sunat si i-a spus ca s-au furat toate bunurile aflate pe teritoriu. Au fost

sustrase și ferestrele din aluminiu, care erau în beci, niște cilindri de la tehnică

grea, aparate de sudat, generator de la tractor, o lopata de la tractor, un motor de

KAMAZ. Ferestrele le-a văzut ca erau și după prima spargere. O parte din

bunurile sustrase el le-a văzut la o baza de metal din or. Ialoveni.

Din probele acumulate pe acest caz se deduce ca nu toate bunurile,

enumerate în actul de acuzare, au fost sustrase de inculpații Godzin Alim și Chiriac

Igor. Din conținutul declarațiilor martorilor Florea Nicolae și Sandu Serghei de pe

teritoriul fermei de iepuri au avut loc mai multe pătrunderi în diferite zile, în cadrul

cărora au fost sustrase bunurile lui Florea Grigore, însă organul de urmărire penala

nu a probat în nici un fel ca toate aceste pătrunderi au fost efectuate de inculpați,

ultimii negând acest fapt și declarând ca au pătruns doar într-una din zile și au

sustras doar o parte din lucrurile dispărute si enumerate in actul de acuzare.

Mai mult de cât atât, toate bunurile sustrase de Godzin Alim și Chiriac Igor

au fost depistate si ridicate de organul de urmărire penala a doua zi după comiterea

furtului la depozitul firmei de colectare a fierului vechi din or. Ialoveni, acestea

fiind un compresor, apreciat la prețul de 300 euro, un cilindru de la excavator,

apreciat la prețul de 2 500 lei, o lopata, apreciata la prețul de 5000 lei, un starter,

apreciat la prețul de 1500 lei.

În temeiul probelor acumulate pe acest episod, instanțele de judecată urmau

să excludă din învinuirea adusa lui Godzin Alim următoarele bunuri: aparatul de

sudat, un cilindru, 10 geamuri din aluminiu și să reducă valoarea bunurilor sustrase

de la 45 711 lei, la 15 mii lei, însă și aici instanța s-a limitat la declarațiile părți

vătămate ce au fost decisivi și au avut prioritate de celelalte probe.

Totodată, instanța de judecată a stabilit mai multe circumstanțe atenuate cum

ar fi recunoașterea vinovăției, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii,

instanța de fond nu le-a dat o justa si legală apreciere, fapt ce contravine criteriilor

individualizării pedepsei penale, stipulate în art.61 și 75 Cod penal, potrivit cărora

aceasta era obligată s-ă le ia în considerare în virtutea prescripțiilor de drept

conținute în aceste norme.

În asemenea circumstanțe, recurentul consideră că, împrejurările enunțate

11

atestă în mod vădit că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și că

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

5.1. Avocatul Guțan Pavel în numele inculpatului Chiriac Igor, în temeiul

pct.6), 10), 12 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

hotărârea adoptată, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri prin

care să fie recunoscut vinovat în baza art.186 alin.(2) Cod pena, cu aplicarea unei

pedepse non privativă de libertate.

În motivarea cerințelor sale a invocat, că instanța de judecată și-a bazat

soluția de ai recunoaște pe inculpați vinovați de jaf exclusiv pe declarațiile părții

vătămate, care a declarat ca a văzut momentul sustragerii din automobilul sau, a

strigat în urma inculpaților, de asemenea ultimii au fost văzuți de muncitorii de la

Auto salubritate, care au încercat să-i rețină. Dar declarațiile părții vătămate în

acest sens urmau a fi apreciate critic, deoarece nu coroborează cu declarațiile

martorilor care au declarat că nu i-au văzut pe inculpați și cu declarațiile

inculpaților.

Astfel, în aceste circumstanțe acțiunile inculpaților urmau să fie calificate în

baza art.186 alin.(2) Cod penal.

Recurentul a subliniat că, în conformitate cu principiul individualizării

pedepsei (art.7 CP) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a

pedepsei inserate la art.75 alin.(l) CP, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în

considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și

scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se

cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel consideră, neîntemeiate concluziile instanței de fond și de apel privind

calificarea acțiunilor lui Chiriac Igor în baza art.187 alin.(2) Cod penal și

nemotivate privind aplicarea pedepsei cu închisoare, deoarece reeducarea

inculpatului Chiriac Igor este posibilă fără-i fi aplicată cea mai severă pedeapsă,

fiindu-i stabilită o pedeapsă non privativă de libertate.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că

titularii invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.6), 8), 10), 12) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

12

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanțe, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă

decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Însă, verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată,

Colegiul penal constată că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute la

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că

recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către

instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile

prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel, nu pot fi

considerate ca motiv sub aspectul casării hotărârii contestate.

Instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare

la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de

apel, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii

recursurilor, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o

altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza deciziei de condamnare a

instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs, de

către avocații Pruteanu Vasile și Guțan Pavel în numele inculpaților Godzin Alim

și Chiriac Igor precum că „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de

art.187 alin.(2) lit. b), d) și f) cod penal, în acțiunile inculpaților au fost obiect de

dispută în cadrul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a expus minuțios

și detaliat inclusiv în decizia contestată, chestiune ce prin sine respinge invocarea

temeiului prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală.

La cest capitol, Colegiul penal a stabilit o motivare amplă și întemeiată a

deciziei, motivare pe care instanța de recurs o însușește, ce este în concordanță cu

practica CtEDO, ce în pct. 37 a hotărârii Albert vs România din 16.02.2010, în care

a statuat că art.6 §1, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de

procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

13

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care

este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viața ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei

inculpaților pentru infracțiunile săvârșite, instanța de apel a acordat deplină

eficiență prevederilor art.art.61, 75, 84 alin.(4) Cod penal, totodată ținând cont și

de gravitatea infracțiunii săvârșite prin prisma art.16 alin.(3) și (4) Cod penal - ca

infracțiuni mai puțin gravă și gravă, ținând cont de comportamentul și

personalitatea inculpaților, precum și de faptul că pedeapsa penală are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Colegiul penal remarcă că pedeapsa este echitabilă când ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane.

14

O pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către făptuitor

și alte persoane.

Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal respinge ca nefondate

alegațiile recurenților că, instanțele de fond nu au motivat din ce considerente a

stabilit inculpatului Godzin Alim prin cumul parțial 5 ani de închisoare și respectiv

inculpatului Chiriac Igor 6 ani de închisoare, dar nu o pedeapsă non privative de

libertate.

În ceea ce privește argumentele recurenților, sub aspectul temeiului de

casare prevăzut la art.427 alin. (1) pct.12) Cod de procedură penală, prin care își

exprimă dezacordul cu calificarea acțiunilor sale în baza art.187 alin.(2) lit. b), d) și

f) Cod penal și solicită să fie reîncadrate în baza art.186 alin.(2) lit. b), d) și f) cod

penal. Instanța de recurs le va respinge ca neîntemeiate.

Colegiul penal constată, că instanța de apel a stabilit întemeiat vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate, și a găsit confirmare atât prin

declarațiile părții vătămate, cât și prin alte probe directe în constatarea

circumstanțelor cauzei și care indică cu certitudine la vinovăția inculpaților,

coroborându-se pe deplin cu declarațiile martorului Lefter Alexei care a declarat că

Chiriac Igor i-a făcut cadou o brățară, ulterior a aflat că este furată (f.d. 186 Vol.I),

procesul-verbal de recunoaștere din 26 septembrie 2018, prin care se confirmă că

partea vătămată Pogolșa Tatiana la recunoscut pe Chiriac Igor, ca persoana care a

sustras bunurile din automobilul ei, în timp ce era parcat în față IP Botanica (f.d.

20-21 Vol.2), proces-verbal de ridicare a obiectelor sustrase la 20.09.2018, de la

cet. Demidevschi Olga care este angajată la lombardul SRL Credit Premium.

Mai mult, în combaterea argumentului de recalificare a infracțiunii de jaf,

instanța de recurs reține că inculpații au recunoscut faptul spargeri ferestre a

automobilului părții vătămate Pogoloșa Tatiana, dar au negat faptul sustrageri

bunurilor în mod deschis, însă atât, Godzin Alim persoana care nemijlocit a

întreprins partea activă a acțiunilor prejudiciabile cât și Chiriac Igor care a aștepta

pe motoretă, indică că era ziua afară, erau oameni și le erau frică să nu fie văzuți de

trecători și să fie reținuți.

Prin urmare, atât partea vătămată cât și inculpați invocă că în apropiere se

afla mașina de serviciu Auto salubritate.

În opinia Colegiului penal, probele nominalizate supra și examinate în

ansamblu prezintă o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt și astfel

instanța de recurs consideră că, reieșind din cumulul de probe, rezultă univoc că

Godzin Alim și Chiriac Igor a săvârșit infracțiunea prevăzute de art.187 alin.(2) lit.

b), d) și f) Cod penal, consecințele produse fiind în raport de cauzalitate cu faptele

săvârșite.

Totodată, soluția instanței de apel coroborează și cu jurisprudența națională,

potrivit cărei ca sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de art.187

Cod penal (jaf), se consideră fapta ce se derulează în prezența proprietarului sau

unor persoane străine, făptuitorul fiind conștient ca persoanele prezente înțeleg

caracterul ilegal al acțiunilor lui, indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu

careva măsuri de curmare a acestor acțiuni. Acțiunile inițiate ca furt, însă care n-au

fost duse până la capăt, din cauza că au fost descoperite de către victimă sau de alte

15

persoane, dar neținându-se cont de aceasta au fost prelungite de către infractor cu

scopul însușirii bunurilor sau reținerii lor, se încadrează în infracțiunea de jaf.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de

către avocați nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept,

care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii

contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Pruteanu

Vasile în numele inculpatului Godzin Alim și avocatul Bajurean Ghenadie în

numele inculpatului Chiriac Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 11 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Chiriac Igor

xxx și Godzin Alim xxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

16