1ra1063/2020 — art.287 alin.2,lit b CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 25 iunie 2019, Doagă Emanoil, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Codul penal și, cu aplicarea art. 3641 Codul de procedură penală, i-a fost stabilit pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 (una sută cincizeci) ore, cu includerea în termenul executării pedepsei muncii neremunerate în folosul comunității, durata aflării lui Doagă Emanoil în reținere din data de 02 aprilie 2018, ora 14.40 până la data de 03 aprilie 2018, ora 14.40. În cauza penală de la urmărirea penală nr. 2017270426, Doagă Emanoil a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Codul penal și, cu aplicarea art. 3641 Codul de procedură penală, i- a fost stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 30 000 (trei zeci mii) lei. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor, lui Doagă Emanoil, i-a fost stabilit pedeapsa definitivă în formă de amendă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 30 000 (trei zeci mii) lei și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal - 150 ore muncă neremunerată în folosul 1 comunității, pedepse care urmează a fi executate separat în condițiile art. 87 Cod penal. A fost admis parțial acțiunea civilă înaintată de către partea civilă Badan Elena și s-a admis pretenția privind încasarea de la inculpatul Doagă Emanoil în beneficiul Badan Elena a prejudiciului material suportat pentru tratament în sumă de 377 (trei sute șaptezeci și șapte) lei și 48 bani, și s-a încasat de inculpatul Doagă Emanoil în beneficiul lui Badan Elena, prejudiciului material suportat pentru tratament în sumă de 377 (trei sute șaptezeci și șapte) lei și 48 bani. Pretenția privind încasarea în beneficiul cet. Badan Elena din contul inculpatului Doagă Emanuil a prejudiciului material în sumă de 14 270 lei, ce constituie costul bunurilor nimicite în rezultatul comiterii infracțiunii, se admite în principiu, urmând ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe instanța în procedura contencioasă. Pretenția cet. Badan Elena privind încasarea de la Doagă Emanoil a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10000 (zece mii) lei, s-a admis parțial și s-a încasat de la Doagă Emanoil în beneficiul cet. Badan Elena cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 6 000 (șase mii) lei, în rest, pretenția în mărimea diferenței de 4000 (patru mii) lei, s-a respins ca neîntemeiată. A fost admisă parțial cerința procurorului privind încasarea de la inculpatul Doagă Emanoil a cheltuielilor judiciare suportate la etapa urmăririi penale în mărime de 1032 (una mie treizeci și doi) lei și 29 bani. A fost încasat de la Doagă Emanoil în beneficiul statului cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizelor medico-legale în mărime totală de 768 (șapte sute șaizeci și opt) lei, în rest, cheltuielile suportate pentru costul filelor de hârtie, imprimarea textului, copertei, combustibil, s-a respins ca fiind neîntemeiate.

În sentință, prima instanță a constatat că: Doagă Emanoil, la 10.06.2017, aproximativ la ora 22:00, aflându-se în satul Ciocîlteni, r-nul Orhei, în apropierea magazinului Alimentar, în cadrul unei cerți cu Gherciu Anatolie, în mod intenționat i-a aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în regiunea capului, apoi dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând că acțiunile sale pot cauza urmări prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, deși trebuia și putea să le prevadă, astfel în momentul îmbrâncirii victimei, Doagă Emanoil a căzut împreună Gherciu Anatolie peste ultimul, prin urmare cauzându-i leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată mai mult de 21 zile sub formă de fractură de maleolă peronieră a gleznei stângi cu deplasare de fragmente, echimoze pe brațul stâng, excoriații pe ambele antebrațe. 2 2.1. Tot el, Doagă Emanoil la 18.11.2017, în perioada cuprinsă între orele 18.30-20.00, aflându-se în fața magazinului alimentar, amplasat în centrul s. Ciocîlteni, r. Orhei, împreună cu alte persoane, în privința cărora este disjungă ta cauza penală, încălcând grosolan ordinea publică, fără pricină, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, urmărind manifestarea bravurii sale și a forței grosolane, în loc public, i-au aplicat cet. Badan Elena și Badan Valentina multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, în rezultat la ce, i-au cauzat Elenei Badan vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoză pe coapsa stângă, excoriații pe față, antebrațul stâng și coapsa stângă, iar Valentinei Badan vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoză pe gamba dreaptă, totodată în aceste circumstanțe în momentul aplicării forței fizice față de Badan Elena, însoțită cu acțiuni de tragere de păr față de ultima, au fost desprinse și dezbinate forțat de pe suprafața corpului un cercel din aur, cu masa de 1,9 grame, la prețul de 2 280 lei și un lănțișor din aur cu masa de 9,71 grame, 9710 lei, bunuri care nu au fost regăsite de către victimă, astfel, cauzându-i acesteia un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 11 990 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Doagă Emanoil a săvârșit infracțiunile prevăzute de art.152 alin.(l) Codul penal pe semnele, vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății și art. 287 alin. (2) lit. b) Codul penal pe semnele huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violent a altor persoane care curmă actele huliganice, săvârșite de trei persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Nichitoi Iurie în interesele părții vătămate Badan Elena, prin care a solicitat casarea sentinței în partea respingerii și admiterii în principiu a acțiunii civile intentate de partea vătămată Badan Elena și pronunțarea unei decizii privind admiterea acțiunii civile intentate de partea vătămată Badan Elena în volum deplin cu încasarea de la inculpatul Doagă Emanoil în beneficiul lui Badan Elena a prejudiciu material, a celui moral și a cheltuielilor de judecată suportate. 3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că: - contrar probelor din dosar (cheltuieli, bonuri, etc.) prima instanță fără a motiva decizia sa, pur și simplu admite în principiu acțiunea civilă în partea ce ține de un capăt de cerere formulat de partea vătămată, lăsând partea vătămată ca după o perioadă de ani de zile de la comiterea 3 infracțiunii, să purceadă la examinarea acesteia în instanța civilă în baza doar a unui capăt de cerere din acțiunea civilă.; - prima instanță a ignorat prevederile materiale care prevăd în contentul art. 1398 alin. (1) Cod civil; - cu toate că instanța de judecată, constată prezența prejudiciul moral suportat de partea vătămată, evaluându-l la suma de 4500 lei, această apreciere a instanței de judecată nu se conține în partea dispozitivă a sentinței; - instanța de judecată nu s-a expus în nici într-un mod asupra prejudiciului moral solicitat de către partea vătămată Badan Elena, din care considerent aceasta a dus la emiterea unei sentinței care este pasibilă de a fi supusă casării de către instanța de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, a fost admis apelul avocatului Nichitoi Iurie, casată sentința în partea care se referă la prejudiciul pentru bunurile distruse, prejudiciul moral și cheltuielile de asistență juridică, și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: S-a încasat de la Doagă Emanoil în beneficiul părții vătămate Badan Elena suma de 14 270 (paisprezece mii două sute șaptezeci) lei cu titlu de prejudiciu material ce constituie costul bunurilor distruse, suma de 10 000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10 000 (zece mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. A invocat instanța de apel că conform art.225 alin.3 Codul de procedură penală, odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă. Norma juridică respectivă urmează a fi interpretată în contextul și prin prisma modificărilor operate prin Legea nr.152 din 01.07.2016. Prin modificările respective, legiuitorul a exclus împuternicirea instanței de judecată de a admite în principiu acțiunea civilă (de asemenea, a fost exclusă și împuternicirea de a lăsa fără soluționare acțiunea civilă), iar în locul acestei împuterniciri a stipulat expres obligația instanței de judecată de a soluționa acțiunea civilă, prin admitere/respingere parțială sau integrală, indiferent de sentința adoptată (achitare, încetare, 4 condamnare). Norma juridică prevăzută la art.225 alin.3 Codul de procedură penală este modificată mai recent decât norma juridică prevăzută la art.387 alin.2 pct.2), alin.3 Codul de procedură civilă. Normele respective reglementează același cerc de relații civile și între ele nu există corelare parte- întreg sau general-special. Astfel, de fiecare dată când este depusă acțiune civilă, instanța de judecată trebuie să se expună prin admitere sau respingerea integrală sau parțială. Partea vătămată a prezentat probe ce certifică cuantumul bunurilor care au fost pierdute de Badan Elena în timpul comiterii de către Doagă Emanoil a infracțiunii prevăzute de art.152 alin. (1) Codul penal. în asemenea situație, prejudiciul cauzat părții vătămate urmează a fi suportat de către inculpat. Deci, în această parte urmează a fi admisă acțiunea civilă, deoarece sânt sume certe, probate, ce constituie prejudiciul cauzat părții vătămate. La fel, instanța de apel a constatat că este întemeiată solicitarea părții vătămate de încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 10000 lei, confirmat prin mandatul avocatului Nichitoi Iurie și a contractului de asistență juridică din 21.11.2017. Reieșind din prevederile procesual-penale care reglementează acțiunea civilă în cadrul procesului penal, instanța de judecată trebuie să se pronunțe referitor la cuantumul moral (în cazul în care este o asemenea cerință). La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a verificat dacă cuantumul prejudiciului moral este în coraport echitabil cu următoarele circumstanțe: nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a suferințelor fizice; vârsta părții vătămate, care, în mod incontestabil, amplifică suferințele morale a părții vătămate; capacitatea făptuitorului de a recupera prejudiciul moral; condițiile socio-economice a societății unde locuiește partea vătămată; aplicarea uniformă a cuantumului prejudiciului moral în cazuri comparabile.

Decizia instanței de apel din 30 octombrie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Gheorghe Cobzac în numele inculpatului, prin care invocând în calitate de temeiuri prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei, cu menținerea hotărârii primei instanțe. 5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că: - nu este motivată paguba materială vizavi de învinuirea înaintată, adică Doagă Emanoil se învinuiește de huliganism dar se pretinde nimicirea bunurilor care nu este pusă în învinuirea acestuia; 5 - potrivit acțiunii civile se pretinde nimicirea următoarelor obiecte - brățară, inel și încă o piesă din aur, care trezește dubii evidente la modul nemijlocit de nimicire, ce se are în vedere prin nimicire nu se explică; - acțiunea civilă nu este motivată, nu este indicat de la acțiunile cărei persoane anume - Lungu Tatiana, Șova Carolina sau Doagă Emanuil au fost nimicite aceste bunuri. Nu au fost prezentate în instanță bunurile pentru a le vedea în ce măsură sunt ele nimicite, poate pot fi reparate sau nu pot, cât costă prețul reparației, nu s-a dovedit cu certitudine în cadrul cauzai penale că bunurile acestea anume au fost nimicite prin comiterea huliganismului. - din textul acțiunii civile înaintate se vede că avocatul a participat doar la faza incipientă a urmăririi penale pe un dosar penal în privința a trei persoane, iar în prezent în două dosare, unul din care se află în procedură la alt judecător; - primul bon de achitare a serviciilor juridice pentru avocat în sumă de 3000 lei este datat cu 22.12.2017, iar al doilea în sumă de 7000 lei este datat cu 28.03.2018, iar din această dată avocatul nu a participat la careva acțiuni de urmărire penală pe cauza penală de învinuire a lui Doagă Emanoil; - în ședința de judecată avocatul părții civile a confirmat că aceleași bonuri de încasare se regăsesc și în dosarul în privința lui Lungu Tatiana și Șova Carolina, iar prin acesta se solicită o dublă încasare și la acest compartiment, fără atragerea tuturor pârților în proces. - în afară de aceasta din câte suntem informați Lungu Tatiana și Șova Carolina până la momentul de față au achitat o parte din despăgubiri. Pe lângă aceasta prin înaintarea aceleiași acțiuni civile în privința lui Lungu Tatiana și Șova Carolina, apărarea consideră că se intenționează a duce instanța în eroare ca să admită dubla încasare a aceluiași prejudiciu care după cum ne-am expus nici nu este cert;: - consideră că instanța de fond corect s-a expus asupra acțiunii civile prin prisma art.387 alin.(3) Cod de procedură penală - care prevede în cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Referință asupra recursului declarat nu a fost depusă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera 6 de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele formulate de recurent nu au un fundament juridic. Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temeiuri de drept pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Așadar, temeiurile pentru recurs invocate de către recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în cauza supusă judecării sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. În atare situație, Colegiul penal respinge ca nefondate alegațiile recurentului și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o argumentare corespunzătoare privind esența acestora cu indicarea expresă a circumstanțelor cauzei, cărora sunt subsecvente. Verificând hotărârea atacată, Colegiul apreciază că, deoarece motivarea soluției în raport cu temeiurile invocate în cererea de apel, au fost expuse de către instanța de apel în conformitate cu rigorile și exigențele impuse de art. 6 CEDO. Instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurentului precum că nu este motivată paguba materială vizavi de învinuirea înaintată, semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 Cod de procedură penală. În acest sens, Colegiul penal, constată că, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor 7 examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Din conținutul deciziei atacate se poate rezuma că, instanța de apel analizând lucrărilor dosarului, a valorificat toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu. Instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect de a casa sentința primei instanțe în partea ce se referă la prejudiciul pentru bunurile distruse, prejudiciul moral și cheltuielile de asistență juridică, pronunțând o nouă hotărâre prin care a încasat de la Doagă Emanoil în beneficiul părții vătămate Badan Elena suma de 14 270 lei – cu titlu de prejudiciu material ce constituie costul bunurilor distruse, suma de 10 000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Colegiul penal remarcă că, judecând apelul instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, și just a concluzionat referitor la probele care certifică cuantumul bunurilor pierdute în timpul comiterii de către Doagă Emanuil a infracțiunii, just concluzionând referitor la încasarea prejudiciul cauzat părții vătămate Badan Elena. Totodată, Colegiul penal reține că instanța de apel întemeiat a dispus și încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Badan Elena a cheltuielilor de judecată în mărime de 10 000 lei, or, potrivit mandatului avocatului Nichitoi Iurie din 17 iulie 2018 (f.d.95, vol. II) și a contractului de asistență juridică nr. 75 din 21 noiembrie 2017(f.d.110-112, vol. II), onorariul convenit de către părți, care se achită avocatului pentru reprezentarea intereselor clientului în cadrul procedurii penale manifestate prin asistare, acordarea de consultații juridice, redactarea și semnarea de acte, întocmirea de cereri, demersuri, interpelări, referințe precum și orice alte activități prevăzute de Legea cu privire la avocatură, constituie suma de 10 000 lei. Referitor la dezacordul recurentului cu încasarea prejudiciului moral din contul inculpatului, Colegiul penal la acest capitol reiterează, că potrivit prevederilor art. 1423 alin. (1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate. Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei 8 vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate; alin. (2) Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Potrivit prevederilor art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă. Colegiul penal constată, că instanța de apel la adoptarea hotărârii în latura civilă s-a condus de prevederile art. 387 alin.(1) Cod de procedură penală care prevede că ,,odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”, motivându-și întemeiat soluția, fără a admite careva erori de drept în această parte. Instanța de recurs reiterează, că, în termenii Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul moral, se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Ținând cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate de partea vătămată, Colegiul penal consideră că prin decizia instanței de apel, prin care s-a casat sentința în partea care se referă la prejudiciul moral și s-a emis o nouă hotărâre de încasare din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate a sumei de 10 000 lei – cu titlu de prejudiciu moral, a fost atins nivelul de satisfacție echitabilă, corespunzător art. 41 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În opinia Colegiului penal, instanța de apel nu a comis erori de drept, dispunând încasarea prejudiciului material, prejudiciul moral și a cheltuielilor de asistență juridică de la inculpat, care reprezintă o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum diminuată a prejudiciului cauzat. În concluzia celor expuse, Colegiul penal atestă, că temeiurile de drept invocate de recurent, prescrise la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar la judecarea cauzei în ordine de apel instanța a 9 respectat prevederile legale relevante, motiv pentru care Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către avocatul Cobzac Gheorghe în recursul ordinar deferit spre examinare.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, în cauză penală în privința lui Doagă Emanoil xxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Cobzac Elena 10