1ra1063/2020 — art.287 alin.2,lit b CP

1ra1063/2020 — art.287 alin.2,lit b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1063/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Cobzac Gheorghe în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, în cauza penală în

privința lui

Doagă Emanoil xxxx, născut la xxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de judecare:

prima instanță: 02.05.2018 – 25.06.2018

instanța de apel: 19.07.2019 – 30.10.2019

instanța de recurs ordinar: 20.02.2020 – 01.07.2020

A C O N S T A T A T :

Doagă Emanoil, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Codul penal și, cu aplicarea art. 3641 Codul de

procedură penală, i-a fost stabilit pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 (una sută cincizeci)

ore, cu includerea în termenul executării pedepsei muncii neremunerate în

folosul comunității, durata aflării lui Doagă Emanoil în reținere din data de

02 aprilie 2018, ora 14.40 până la data de 03 aprilie 2018, ora 14.40.

În cauza penală de la urmărirea penală nr. 2017270426, Doagă Emanoil

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Codul penal și, cu aplicarea art. 3641 Codul de procedură penală, i-

a fost stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unități

convenționale, ce constituie 30 000 (trei zeci mii) lei.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul total al pedepselor, lui Doagă Emanoil, i-a fost stabilit pedeapsa

definitivă în formă de amendă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în mărime de 600 unități convenționale, ce

constituie 30 000 (trei zeci mii) lei și pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (1) Cod penal - 150 ore muncă neremunerată în folosul

1

comunității, pedepse care urmează a fi executate separat în condițiile art. 87

Cod penal.

A fost admis parțial acțiunea civilă înaintată de către partea civilă

Badan Elena și s-a admis pretenția privind încasarea de la inculpatul Doagă

Emanoil în beneficiul Badan Elena a prejudiciului material suportat pentru

tratament în sumă de 377 (trei sute șaptezeci și șapte) lei și 48 bani, și s-a

încasat de inculpatul Doagă Emanoil în beneficiul lui Badan Elena,

prejudiciului material suportat pentru tratament în sumă de 377 (trei sute

șaptezeci și șapte) lei și 48 bani.

Pretenția privind încasarea în beneficiul cet. Badan Elena din contul

inculpatului Doagă Emanuil a prejudiciului material în sumă de 14 270 lei,

ce constituie costul bunurilor nimicite în rezultatul comiterii infracțiunii, se

admite în principiu, urmând ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe

instanța în procedura contencioasă.

Pretenția cet. Badan Elena privind încasarea de la Doagă Emanoil a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10000 (zece mii) lei, s-a admis

parțial și s-a încasat de la Doagă Emanoil în beneficiul cet. Badan Elena

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 6 000 (șase mii) lei, în rest,

pretenția în mărimea diferenței de 4000 (patru mii) lei, s-a respins ca

neîntemeiată.

A fost admisă parțial cerința procurorului privind încasarea de la

inculpatul Doagă Emanoil a cheltuielilor judiciare suportate la etapa

urmăririi penale în mărime de 1032 (una mie treizeci și doi) lei și 29 bani.

A fost încasat de la Doagă Emanoil în beneficiul statului cheltuielile

suportate pentru efectuarea expertizelor medico-legale în mărime totală de

768 (șapte sute șaizeci și opt) lei, în rest, cheltuielile suportate pentru costul

filelor de hârtie, imprimarea textului, copertei, combustibil, s-a respins ca

fiind neîntemeiate.

10.06.2017, aproximativ la ora 22:00, aflându-se în satul Ciocîlteni, r-nul

Orhei, în apropierea magazinului Alimentar, în cadrul unei cerți cu Gherciu

Anatolie, în mod intenționat i-a aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în

regiunea capului, apoi dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând că acțiunile sale pot cauza urmări prejudiciabile,

le-a dorit sau admitea, în mod conștient, deși trebuia și putea să le prevadă,

astfel în momentul îmbrâncirii victimei, Doagă Emanoil a căzut împreună

Gherciu Anatolie peste ultimul, prin urmare cauzându-i leziuni corporale

medii cu dereglarea sănătății de lungă durată mai mult de 21 zile sub formă

de fractură de maleolă peronieră a gleznei stângi cu deplasare de fragmente,

echimoze pe brațul stâng, excoriații pe ambele antebrațe.

2

2.1. Tot el, Doagă Emanoil la 18.11.2017, în perioada cuprinsă între

orele 18.30-20.00, aflându-se în fața magazinului alimentar, amplasat în

centrul s. Ciocîlteni, r. Orhei, împreună cu alte persoane, în privința cărora

este disjungă ta cauza penală, încălcând grosolan ordinea publică, fără

pricină, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, urmărind

manifestarea bravurii sale și a forței grosolane, în loc public, i-au aplicat cet.

Badan Elena și Badan Valentina multiple lovituri cu pumnii și picioarele

peste cap și corp, în rezultat la ce, i-au cauzat Elenei Badan vătămări

corporale neînsemnate sub formă de echimoză pe coapsa stângă, excoriații

pe față, antebrațul stâng și coapsa stângă, iar Valentinei Badan vătămări

corporale neînsemnate sub formă de echimoză pe gamba dreaptă, totodată

în aceste circumstanțe în momentul aplicării forței fizice față de Badan Elena,

însoțită cu acțiuni de tragere de păr față de ultima, au fost desprinse și

dezbinate forțat de pe suprafața corpului un cercel din aur, cu masa de 1,9

grame, la prețul de 2 280 lei și un lănțișor din aur cu masa de 9,71 grame,

9710 lei, bunuri care nu au fost regăsite de către victimă, astfel, cauzându-i

acesteia un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de

11 990 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Doagă Emanoil a săvârșit

infracțiunile prevăzute de art.152 alin.(l) Codul penal pe semnele, vătămarea

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar

care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății și art. 287 alin. (2)

lit. b) Codul penal pe semnele huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, de opunerea de rezistență violent a altor persoane care curmă

actele huliganice, săvârșite de trei persoane.

interesele părții vătămate Badan Elena, prin care a solicitat casarea sentinței

în partea respingerii și admiterii în principiu a acțiunii civile intentate de

partea vătămată Badan Elena și pronunțarea unei decizii privind admiterea

acțiunii civile intentate de partea vătămată Badan Elena în volum deplin cu

încasarea de la inculpatul Doagă Emanoil în beneficiul lui Badan Elena a

prejudiciu material, a celui moral și a cheltuielilor de judecată suportate.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- contrar probelor din dosar (cheltuieli, bonuri, etc.) prima instanță fără

a motiva decizia sa, pur și simplu admite în principiu acțiunea civilă în

partea ce ține de un capăt de cerere formulat de partea vătămată, lăsând

partea vătămată ca după o perioadă de ani de zile de la comiterea

3

infracțiunii, să purceadă la examinarea acesteia în instanța civilă în baza

doar a unui capăt de cerere din acțiunea civilă.;

- prima instanță a ignorat prevederile materiale care prevăd în

contentul art. 1398 alin. (1) Cod civil;

- cu toate că instanța de judecată, constată prezența prejudiciul moral

suportat de partea vătămată, evaluându-l la suma de 4500 lei, această

apreciere a instanței de judecată nu se conține în partea dispozitivă a

sentinței;

- instanța de judecată nu s-a expus în nici într-un mod asupra

prejudiciului moral solicitat de către partea vătămată Badan Elena, din care

considerent aceasta a dus la emiterea unei sentinței care este pasibilă de a fi

supusă casării de către instanța de judecată.

octombrie 2019, a fost admis apelul avocatului Nichitoi Iurie, casată sentința

în partea care se referă la prejudiciul pentru bunurile distruse, prejudiciul

moral și cheltuielile de asistență juridică, și pronunță o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

S-a încasat de la Doagă Emanoil în beneficiul părții vătămate Badan

Elena suma de 14 270 (paisprezece mii două sute șaptezeci) lei cu titlu de

prejudiciu material ce constituie costul bunurilor distruse, suma de 10 000

(zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10 000 (zece mii) lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunile imputate. Aceste

împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

A invocat instanța de apel că conform art.225 alin.3 Codul de

procedură penală, odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este

obligat să soluționeze acțiunea civilă. Norma juridică respectivă urmează a

fi interpretată în contextul și prin prisma modificărilor operate prin Legea

nr.152 din 01.07.2016. Prin modificările respective, legiuitorul a exclus

împuternicirea instanței de judecată de a admite în principiu acțiunea civilă

(de asemenea, a fost exclusă și împuternicirea de a lăsa fără soluționare

acțiunea civilă), iar în locul acestei împuterniciri a stipulat expres obligația

instanței de judecată de a soluționa acțiunea civilă, prin admitere/respingere

parțială sau integrală, indiferent de sentința adoptată (achitare, încetare,

4

condamnare). Norma juridică prevăzută la art.225 alin.3 Codul de procedură

penală este modificată mai recent decât norma juridică prevăzută la art.387

alin.2 pct.2), alin.3 Codul de procedură civilă. Normele respective

reglementează același cerc de relații civile și între ele nu există corelare parte-

întreg sau general-special. Astfel, de fiecare dată când este depusă acțiune

civilă, instanța de judecată trebuie să se expună prin admitere sau

respingerea integrală sau parțială.

Partea vătămată a prezentat probe ce certifică cuantumul bunurilor

care au fost pierdute de Badan Elena în timpul comiterii de către Doagă

Emanoil a infracțiunii prevăzute de art.152 alin. (1) Codul penal. în

asemenea situație, prejudiciul cauzat părții vătămate urmează a fi suportat

de către inculpat. Deci, în această parte urmează a fi admisă acțiunea civilă,

deoarece sânt sume certe, probate, ce constituie prejudiciul cauzat părții

vătămate.

La fel, instanța de apel a constatat că este întemeiată solicitarea părții

vătămate de încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în

sumă de 10000 lei, confirmat prin mandatul avocatului Nichitoi Iurie și a

contractului de asistență juridică din 21.11.2017.

Reieșind din prevederile procesual-penale care reglementează

acțiunea civilă în cadrul procesului penal, instanța de judecată trebuie să se

pronunțe referitor la cuantumul moral (în cazul în care este o asemenea

cerință). La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a

verificat dacă cuantumul prejudiciului moral este în coraport echitabil cu

următoarele circumstanțe: nivelul (gradul) suportării de către partea

vătămată a suferințelor fizice; vârsta părții vătămate, care, în mod

incontestabil, amplifică suferințele morale a părții vătămate; capacitatea

făptuitorului de a recupera prejudiciul moral; condițiile socio-economice a

societății unde locuiește partea vătămată; aplicarea uniformă a cuantumului

prejudiciului moral în cazuri comparabile.

recurs ordinar de către avocatul Gheorghe Cobzac în numele inculpatului,

prin care invocând în calitate de temeiuri prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei, cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că:

- nu este motivată paguba materială vizavi de învinuirea înaintată,

adică Doagă Emanoil se învinuiește de huliganism dar se pretinde nimicirea

bunurilor care nu este pusă în învinuirea acestuia;

5

- potrivit acțiunii civile se pretinde nimicirea următoarelor obiecte -

brățară, inel și încă o piesă din aur, care trezește dubii evidente la modul

nemijlocit de nimicire, ce se are în vedere prin nimicire nu se explică;

- acțiunea civilă nu este motivată, nu este indicat de la acțiunile cărei

persoane anume - Lungu Tatiana, Șova Carolina sau Doagă Emanuil au fost

nimicite aceste bunuri. Nu au fost prezentate în instanță bunurile pentru a

le vedea în ce măsură sunt ele nimicite, poate pot fi reparate sau nu pot, cât

costă prețul reparației, nu s-a dovedit cu certitudine în cadrul cauzai penale

că bunurile acestea anume au fost nimicite prin comiterea huliganismului.

- din textul acțiunii civile înaintate se vede că avocatul a participat doar

la faza incipientă a urmăririi penale pe un dosar penal în privința a trei

persoane, iar în prezent în două dosare, unul din care se află în procedură la

alt judecător;

- primul bon de achitare a serviciilor juridice pentru avocat în sumă de

3000 lei este datat cu 22.12.2017, iar al doilea în sumă de 7000 lei este datat

cu 28.03.2018, iar din această dată avocatul nu a participat la careva acțiuni

de urmărire penală pe cauza penală de învinuire a lui Doagă Emanoil;

- în ședința de judecată avocatul părții civile a confirmat că aceleași

bonuri de încasare se regăsesc și în dosarul în privința lui Lungu Tatiana și

Șova Carolina, iar prin acesta se solicită o dublă încasare și la acest

compartiment, fără atragerea tuturor pârților în proces.

- în afară de aceasta din câte suntem informați Lungu Tatiana și Șova

Carolina până la momentul de față au achitat o parte din despăgubiri. Pe

lângă aceasta prin înaintarea aceleiași acțiuni civile în privința lui Lungu

Tatiana și Șova Carolina, apărarea consideră că se intenționează a duce

instanța în eroare ca să admită dubla încasare a aceluiași prejudiciu care

după cum ne-am expus nici nu este cert;:

- consideră că instanța de fond corect s-a expus asupra acțiunii civile

prin prisma art.387 alin.(3) Cod de procedură penală - care prevede în cazuri

excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții

civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în

principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

6

de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau

material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temeiuri de drept

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Așadar, temeiurile pentru recurs invocate de către recurent prin

prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în cauza supusă

judecării sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea

judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată

atât în fapt, cât și în drept.

În atare situație, Colegiul penal respinge ca nefondate alegațiile

recurentului și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa

judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o argumentare

corespunzătoare privind esența acestora cu indicarea expresă a

circumstanțelor cauzei, cărora sunt subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul apreciază că, deoarece

motivarea soluției în raport cu temeiurile invocate în cererea de apel, au fost

expuse de către instanța de apel în conformitate cu rigorile și exigențele

impuse de art. 6 CEDO.

Instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurentului

precum că nu este motivată paguba materială vizavi de învinuirea înaintată,

semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 Cod de procedură

penală.

În acest sens, Colegiul penal, constată că, instanța de apel, judecând

apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

7

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

Din conținutul deciziei atacate se poate rezuma că, instanța de apel

analizând lucrărilor dosarului, a valorificat toate aspectele relevante din

punct de vedere probatoriu.

Instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și

a concluzionat corect de a casa sentința primei instanțe în partea ce se referă

la prejudiciul pentru bunurile distruse, prejudiciul moral și cheltuielile de

asistență juridică, pronunțând o nouă hotărâre prin care a încasat de la

Doagă Emanoil în beneficiul părții vătămate Badan Elena suma de 14 270 lei

– cu titlu de prejudiciu material ce constituie costul bunurilor distruse, suma

de 10 000 lei – cu titlu de prejudiciu moral.

Colegiul penal remarcă că, judecând apelul instanța a examinat cauza

sub toate aspectele, complet și obiectiv, și just a concluzionat referitor la

probele care certifică cuantumul bunurilor pierdute în timpul comiterii de

către Doagă Emanuil a infracțiunii, just concluzionând referitor la încasarea

prejudiciul cauzat părții vătămate Badan Elena.

Totodată, Colegiul penal reține că instanța de apel întemeiat a dispus

și încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Badan Elena

a cheltuielilor de judecată în mărime de 10 000 lei, or, potrivit mandatului

avocatului Nichitoi Iurie din 17 iulie 2018 (f.d.95, vol. II) și a contractului de

asistență juridică nr. 75 din 21 noiembrie 2017(f.d.110-112, vol. II), onorariul

convenit de către părți, care se achită avocatului pentru reprezentarea

intereselor clientului în cadrul procedurii penale manifestate prin asistare,

acordarea de consultații juridice, redactarea și semnarea de acte, întocmirea

de cereri, demersuri, interpelări, referințe precum și orice alte activități

prevăzute de Legea cu privire la avocatură, constituie suma de 10 000 lei.

Referitor la dezacordul recurentului cu încasarea prejudiciului moral

din contul inculpatului, Colegiul penal la acest capitol reiterează, că potrivit

prevederilor art. 1423 alin. (1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

determină de către instanța în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce

satisfacerea persoanei vătămate.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

8

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate; alin. (2) Caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și

statutul social al persoanei vătămate.

Potrivit prevederilor art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, odată

cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze

acțiunea civilă.

Colegiul penal constată, că instanța de apel la adoptarea hotărârii în

latura civilă s-a condus de prevederile art. 387 alin.(1) Cod de procedură

penală care prevede că ,,odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată,

apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă,

admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”, motivându-și întemeiat

soluția, fără a admite careva erori de drept în această parte.

Instanța de recurs reiterează, că, în termenii Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

prejudiciul moral, se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Ținând cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea

suferințelor suportate de partea vătămată, Colegiul penal consideră că prin

decizia instanței de apel, prin care s-a casat sentința în partea care se referă

la prejudiciul moral și s-a emis o nouă hotărâre de încasare din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate a sumei de 10 000 lei – cu titlu de

prejudiciu moral, a fost atins nivelul de satisfacție echitabilă, corespunzător

art. 41 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel nu a comis erori de drept,

dispunând încasarea prejudiciului material, prejudiciul moral și a

cheltuielilor de asistență juridică de la inculpat, care reprezintă o

compensare suficientă, echitabilă și nicidecum diminuată a prejudiciului

cauzat.

În concluzia celor expuse, Colegiul penal atestă, că temeiurile de drept

invocate de recurent, prescrise la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este

legală și întemeiată, iar la judecarea cauzei în ordine de apel instanța a

9

respectat prevederile legale relevante, motiv pentru care Colegiul penal

consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către avocatul

Cobzac Gheorghe în recursul ordinar deferit spre examinare.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Cobzac Gheorghe în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, în cauză penală

în privința lui Doagă Emanoil xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Cobzac Elena

10