1reab-2/2020 — art. 58-1 b CP al RSFSR

Dosarul nr. 1reab-2/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul în

anulare declarat de adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea,

împotriva sentinței Tribunalului militar al armatei nr. 52 din 25 iulie 1944, în

cauza penală în privința lui,

Arabadjii Piotr xxxxxx, născut în anul

xxxxx, originar din s. xxxx, r-nul xxxx.

A C O N S T A T A T:

Arabadjii Piotr a fost condamnat în baza art. 2 al Decretului Prezidiumului

Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, la 15 ani privațiune de libertate

cu interdicție în drepturi pe termen de 5 ani și confiscarea averii personale.

Piotr a fost declarat vinovat și condamnat, pentru faptul că locuind pe

teritoriul temporar ocupat de către trupele germano-române, în iunie 1942,

benevol s-a angajat în calitate de translator-al șefului de post al jandarmeriei

s. Meascovca, r. Crîjopol - sergentului-major Sclifus, unde a activat până în

anul 1942.

În perioada indicată, el împreună cu Sclifus a participat la interogatoriul

persoanelor privind apartenența lor la comuniști și alți activiști, unde apoi

Sclifus îi maltrata în prezența lui.

În luna ianuarie 1943 Arabadjii Piotr a fost numit comandant al poliției

s. Dahmulus, r.Crîjopol, unde a activat până în luna mai 1943, unde se ocupa

activ cu colectarea impozitelor și produselor agricole pentru ostașii armatei

române, forța cetățenii să îndeplinească diferite lucrări, iar cei care refuzau

erau maltratați cu pumnii și bâta.

În cadrul ședinței judiciare inculpatul a recunoscut vinovăția și a

declarat că într-adevăr a activat în calitate de translator la sergentul-major

1

Sclifus în s. Meascovca. În procesul interogatoriilor Sclifus maltrata cetățenii,

fiind angajat în funcție de comandant în s. Dahtilia a participat la colectarea

produselor agricole pentru armata română. Mobiliza locuitorii satului în

diferite activități de întărire a fortificațiilor de apărare. A recunoscut că unii

cetățeni erau maltratați pe motiv că refuzau să execute ordinele.

anulare invocând prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în

care solicită casarea hotărârii judecătorești nominalizate, cu încetarea

procesului penal și reabilitarea lui Arabadjii Piotr, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere penală.

3.1. În motivarea recursului a menționat că, probele administrate în

cauza dată nu sunt suficiente pentru calificarea acțiunilor inculpatului în baza

art.58-r ”b” Cod penal al RSFSR - trădare de patrie, deoarece ele nu confirmă

faptul că inculpatul Arabadjii Piotr prin acțiunile sale a prejudiciat potențialul

militar, independența statală sau inviolabilitatea teritorială a URSS, așa cum

prevede acest articol.

Instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul inculpatului la

apărare, examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui participare în

cazul dat era obligatorie.

Condamnarea lui Arabadjii Piotr constituie un viciu fundamental comis

în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, întrucât

a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Există circumstanțe care exclud

tragerea inculpatului la răspundere penală.

Colegiul penal lărgit concluzionează, că acesta urmează a fi admis cu casarea

hotărârii judecătorești atacate, încetarea procesului penal și reabilitarea

condamnatului, din următoarele considerente:

Potrivit art. 452 alin. (1), coroborat cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după

epuizarea căilor ordinare de atac. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu

recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

a afectat hotărârea atacată.

La 30 decembrie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08

decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Conform art. 3 lit. a), art. 52, 53 din Legea Republicii Moldova privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt

2

declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate

în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în

perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor

politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum și pe teritoriul altui

stat, inclusiv cele care au fost condamnate pentru alte „crime de stat”. Ca

rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale

organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor, care se

examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de

procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Verificând conținutul sentinței contestate, se atestă că condamnatul

Arabadjii Piotr nu a fost asistat de un apărător, iar instanța de judecată nu a

efectuat o analiză și nu a supus aprecierii în coroborare declarațiile

condamnatului și probele conținute în dosarul respectiv, întemeindu-și,

astfel, hotărârea de condamnare pe presupuneri.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța a ignorat în mod

vădit principiile și normele fundamentale unanim recunoscute ale unui

proces echitabil, conform cărora orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, de către o instanță imparțială, care va hotărî asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa, având dreptul să

se apere însuși și să fie asistată de un apărător, nefiind obligată să dovedească

nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea

infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

Împrejurările expuse indică cert că erorile de drept comise de instanța

de judecată în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită

a drepturilor și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un

viciu fundamental, care a afectat hotărârea atacată și dovedesc că în speță

existau circumstanțe care excludeau tragerea lui Arabadjii Piotr la răspundere

penală.

Având în vedere cele menționate, precum și prevederile art. 435 alin. (1)

pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată prezența

în speță a motivelor întemeiate pentru a interveni în hotărârea judecătorească

irevocabilă privind condamnarea lui Arabadjii Piotr, în baza art. 2 al

Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, cu

casarea acesteia și, în temeiul prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere penală și

reabilitarea condamnatului.

3

alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul în anulare declarat de adjunctul Procurorului General,

Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului militar al armatei nr. 52 din 25

iulie 1944, în privința lui Arabadjii Piotr xxxxxx în baza art. 2 al Decretului

Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, cu încetarea

procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea

persoanei la răspundere penală și dispune reabilitarea acestuia în fața

societății, și reintegrarea în drepturi, în conformitate cu Legea Republicii

Moldova din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Guzun Ion

4