1reab-2/2020 — Art. 58-1 b CP al RSFSR

Prin sentința Tribunalului militar al armatei nr.52 din 25 iulie 1944, Arabadjii Piotr a fost condamnat în baza art. 2 al Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, la 15 ani privațiune de libertate cu interdicție în drepturi pe termen de 5 ani și confiscarea averii personale.

Potrivit hotărârii judecătorești menționate, s-a stabilit că, Arabadjii Piotr a fost declarat vinovat și condamnat, pentru faptul că locuind pe teritoriul temporar ocupat de către trupele germano-române, în iunie 1942, benevol s-a angajat în calitate de translator-al șefului de post al jandarmeriei s. Meascovca, r. Crîjopol - sergentului-major Sclifus, unde a activat până în anul 1942. În perioada indicată, el împreună cu Sclifus a participat la interogatoriul persoanelor privind apartenența lor la comuniști și alți activiști, unde apoi Sclifus îi maltrata în prezența lui. În luna ianuarie 1943 Arabadjii Piotr a fost numit comandant al poliției s. Dahmulus, r.Crîjopol, unde a activat până în luna mai 1943, unde se ocupa activ cu colectarea impozitelor și produselor agricole pentru ostașii armatei române, forța cetățenii să îndeplinească diferite lucrări, iar cei care refuzau erau maltratați cu pumnii și bâta. În cadrul ședinței judiciare inculpatul a recunoscut vinovăția și a declarat că într-adevăr a activat în calitate de translator la sergentul-major 1 Sclifus în s. Meascovca. În procesul interogatoriilor Sclifus maltrata cetățenii, fiind angajat în funcție de comandant în s. Dahtilia a participat la colectarea produselor agricole pentru armata română. Mobiliza locuitorii satului în diferite activități de întărire a fortificațiilor de apărare. A recunoscut că unii cetățeni erau maltratați pe motiv că refuzau să execute ordinele.

Adjunct al Procurorului General, Roșioru Mircea, a declarat recurs în anulare invocând prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în care solicită casarea hotărârii judecătorești nominalizate, cu încetarea procesului penal și reabilitarea lui Arabadjii Piotr, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere penală. 3.1. În motivarea recursului a menționat că, probele administrate în cauza dată nu sunt suficiente pentru calificarea acțiunilor inculpatului în baza art.58-r ”b” Cod penal al RSFSR - trădare de patrie, deoarece ele nu confirmă faptul că inculpatul Arabadjii Piotr prin acțiunile sale a prejudiciat potențialul militar, independența statală sau inviolabilitatea teritorială a URSS, așa cum prevede acest articol. Instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul inculpatului la apărare, examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui participare în cazul dat era obligatorie. Condamnarea lui Arabadjii Piotr constituie un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, întrucât a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere penală.

Judecând argumentele recursului în anulare în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează, că acesta urmează a fi admis cu casarea hotărârii judecătorești atacate, încetarea procesului penal și reabilitarea condamnatului, din următoarele considerente: Potrivit art. 452 alin. (1), coroborat cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. La 30 decembrie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Conform art. 3 lit. a), art. 52, 53 din Legea Republicii Moldova privind reabilitarea victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt 2 declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum și pe teritoriul altui stat, inclusiv cele care au fost condamnate pentru alte „crime de stat”. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor, care se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare. Verificând conținutul sentinței contestate, se atestă că condamnatul Arabadjii Piotr nu a fost asistat de un apărător, iar instanța de judecată nu a efectuat o analiză și nu a supus aprecierii în coroborare declarațiile condamnatului și probele conținute în dosarul respectiv, întemeindu-și, astfel, hotărârea de condamnare pe presupuneri. Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele fundamentale unanim recunoscute ale unui proces echitabil, conform cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa, având dreptul să se apere însuși și să fie asistată de un apărător, nefiind obligată să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Împrejurările expuse indică cert că erorile de drept comise de instanța de judecată în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a drepturilor și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu fundamental, care a afectat hotărârea atacată și dovedesc că în speță existau circumstanțe care excludeau tragerea lui Arabadjii Piotr la răspundere penală. Având în vedere cele menționate, precum și prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată prezența în speță a motivelor întemeiate pentru a interveni în hotărârea judecătorească irevocabilă privind condamnarea lui Arabadjii Piotr, în baza art. 2 al Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, cu casarea acesteia și, în temeiul prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere penală și reabilitarea condamnatului. 3

În conformitate cu art. art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b), 453 alin. (1), 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului militar al armatei nr. 52 din 25 iulie 1944, în privința lui Arabadjii Piotr xxxxxx în baza art. 2 al Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere penală și dispune reabilitarea acestuia în fața societății, și reintegrarea în drepturi, în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Cobzac Elena Țurcan Anatolie Guzun Ion 4