ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.12.2019

1reab-54/2019 — art. 58-1b CP al RSFSR

HOTĂRÂRE
17.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 58-1b CP al RSFSR
Temei legal
art. 453 CPP
Citează această cauză
1reab-54/2019 — art. 58-1b CP al RSFSR (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1reab-54/2019

Curtea Supremă de Justiție

17 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru Mardari,

Maria Ghervas,

a judecat în ședință de judecată, fără citarea părților la proces, recursul în

anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Mircea Roșioru, împotriva

sentinței Tribunalului militar al armatei nr. 40 URSS, din 05 septembrie 1944, în

cauza penală privind condamnatul

Guțul Piotr XXXXXX, născut în anul

1925, originar din stația Ocnița, RSSM.

Termenul de examinare,

instanța de recurs: 02.12.2019 – 17.12.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

septembrie 1944, Guțul Piotr a fost condamnat în baza art. 58-1 „b” Cod penal al

RSFSR la 10 ani privațiune de libertate, cu decădere din drepturi pe un termen de

5 ani, cu confiscarea averii personale.

înrolat în Armata Roșie, a fost luat în prizonierat de armata germano-română și,

locuind pe teritoriul ocupat, benevol, a activat în calitate de translator în

jandarmerie și pretură, apoi șef de garaj, îndeplinind toate dispozițiile autorităților

de ocupație. În anul 1942 a participat împreună cu jandarmii la perchezițiile

cetățenilor, deposedându-i de haine și bunuri, iar în anul 1944 a maltratat

persoanele care au refuzat să se evacueze.

1

declarat recurs în anulare, solicitând casarea hotărârii menționate, încetarea

procesului penal și reabilitarea lui Guțul Piotr.

Recurentul a invocat că Guțul Piotr a fost condamnat pentru fapte

neconfirmate în ședința de judecată, ce constituie un viciu fundamental care a

afectat sentința pronunțată, totodată, fiindu-i încălcat flagrant dreptul lui la un

proces echitabil, cauza fiind examinată în lipsa unui apărător, deși participarea

acestuia era obligatorie.

motivelor invocate, Colegiul concluzionează că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1)

Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare

de către Procurorul General Adjunct în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a

drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Hotărârea judecătorească

definitivă, împiedică reluarea examinării procesului penal în privința aceleiași

persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea pronunțată.

Sub acest aspect, se reține că instanța nominalizată a comis următoarea

eroare de drept.

Conținutul deciziei contestate relevă că condamnatul nu a fost asistat de un

apărător, învinuirea nu a fost prezentată și susținută de un acuzator de stat, iar

instanța de judecată nu a supus analizei și aprecierii în coroborare declarațiile

condamnatului și probele conținute în dosarul respectiv, fondându-și, astfel,

hotărârea de condamnare pe presupuneri.

Rezultă că instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele unanim

recunoscute și fundamentale ale unui proces penal echitabil, conform cărora orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială,

care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa, având dreptul să se apere însuși și fie asistată de un apărător, nefiind

obligată să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei în

săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe

presupuneri.

Pe lângă aceasta, conform art. 3 lit. a), art. 5/2, 5/3 din Legea privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt declarate

nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societătii și reintegrate în drepturi

toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost

supuse represiunilor politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru

„trădare de patrie”. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate

hotărâri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor,

2

care se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul

de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Împrejurările expuse denotă clar că erorile de drept comise de instanțele

judecătorești în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a

drepturilor și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu

fundamental, care a afectat hotărârile atacate și dovedesc univoc că fapta

condamnatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate, iar conform art.

275 pct. 3), 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă fapta nu întrunește

elementele infracțiunii se adoptă o sentință de încetare a procesului penal.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța

admite recursul, casează total hotărârea atacată și dispune încetarea procesului

penal în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de

pe rol devine pasibil admiterii, cu casarea hotărârii contestate, ca fiind afectată de

un viciu fundamental, cu dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

(3) Cod de procedură penală, Colegiu penal lărgit,

Admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General,

Mircea Roșioru, casează total sentința Tribunalului militar al armatei nr. 40 URSS,

din 05 septembrie 1944, privind condamnarea lui Guțul Piotr XXXXXX în baza

art. 58-1 „b” Cod penal al RSFSR, cu încetarea procesului penal, pe motiv că fapta

lui nu întrunește elementele infracțiunii.

Guțul Piotr XXXXXX este reabilitat în fața societății și reintegrat în

drepturi.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

3

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-12-16
0,95
1reab-55/2014 — art. 54-1 lit. a CP RSFSR
Dosarul nr. 1reab-55/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana C
CSJ 2017-10-10
0,95
1reab-62/2017 — art. 58-1a CP al RSFSR
Dosarul nr. 1reab-62/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 10 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Lil
CSJ 2019-11-05
0,94
1reab-36/2019 — art.58-1 -a CP al RSSU
Dosarul nr. 1reab-39/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru Mar
CSJ 2020-10-27
0,94
1reab-103/20 — art. 58-1 lit. a CP RSFSR
Dosarul nr. 1reab-103/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Li
CSJ 2020-02-18
0,94
1reab-21/2020 — art. 58-1 a Cp RSFSR
Dosarul nr. 1reab-21/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burd
Sursă