1ra-521/20 — art. 190 alin. 1 CP

1ra-521/20 — art. 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-521/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului și de către inculpat, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019, în

cauza penală în privința lui

Tertiuc Mihail XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 23.04.2018 – 26.11.2018

instanța de apel: 17.01.2019 – 18.09.2019

instanța de recurs ordinar: 04.12.2019 – 26.05.2020

A C O N S T A T A T :

2018, Tertiuc Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru:

- săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal

(episodul din 13.01.2018, partea vătămată Secrieru Viorel), fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani;

- săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal

(episodul din 14.01.2018, partea vătămată Damian Veronica), fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani;

- săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal

(episodul din 15.01.2018 și 17.01.2018, partea vătămată Sîlța Nicanor), fiindu-

i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani;

- săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal

(episodul din 16.01.2018, partea vătămată Damian Veronica), fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani;

În temeiul art. 84 alin. (1) Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului Tertiuc Mihail i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 6 (șase) ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, termenul executării urmând a fi

calculat din 26.11.2018, cu aplicarea față de Tertiuc Mihail a măsura preventive

arestul până la devenirea definitivă a sentinței.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Secrieru Viorel,

Damian Veronica și Sîlța Nicanor, dispunându-se încasarea de la Tertiuc Mihail

1

în beneficiul lui Secrieru Viorel suma 550, 00 (cinci sute cincizeci, 00) Euro

convertiți în lei moldovenești, la cursul BNM, la data executării hotărârii cu titlu

de despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat, în rest în latura prejudiciului

moral pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Încasarea de la

Tertiuc Mihail în beneficiul lui Damian Veronica suma de 8000,00 (opt mii, 00)

lei și 300, 00 (trei sute, 00) Euro convertiți în lei moldovenești, la cursul BNM,

la data executării hotărârii cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material

cauzat, în rest în latura prejudiciului moral, pretențiile au fost respinse ca

neîntemeiate. Încasarea de la Tertiuc Mihail în beneficiul lui Sîlța Nicanor suma

de 3000,00 (trei mii, 00) lei și 180, 00 (una sută optzeci, 00) Euro convertiți în

lei moldovenești, la cursul BNM, la data executării hotărârii cu titlu de

despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat, în rest în latura prejudiciului

moral, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Tertiuc Mihail, la 13 ianuarie 2018, ora exactă de către organul de

urmărire penală nu a fost posibil de stabilit, aflându-se în s. XXXXX XXXXX,

acționând ilegal și cu intenție directă, cu un scop unic privind dobândirea ilicită

a bunurilor altor persoane, prin îndeletnicire, cunoscând cu certitudine faptul

că duce în eroare o persoană cu privire la autenticitatea și valabilitatea unui

document de importanță deosebită care face posibilă (autorizează) admiterea

în traficul rutier a deținătorului unui asemenea document (permis de

conducere), deoarece un asemenea document se eliberează exclusiv de

instituțiile statului conform Regulamentul cu privire la permisul de conducere,

organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de

conducere și condițiile de admitere la traficul rutier, adoptat prin hotărârea de

Guvern nr. 1452 din 24.12.2007 pct. 35 „Permisul de conducere se eliberează de

către Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor” doar ca urmare a

absolvirii de către solicitant a cursurilor unei școli auto, organizate de unitățile

licențiate și evaluări teoretic-practice de către Comisia de examinare din cadrul

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, contrar prevederilor

stabilite de pct. 10 a prezentului regulament care stabilește că: „Persoanele care

solicită examinarea în vederea obținerii permisului de conducere sau a unor noi

categorii/subcategorii ale acestuia, trebuie să facă dovada absolvirii cursurilor

unei școli auto, organizate de unitățile licențiate (în continuare - școli), conform

legislației în vigoare, care activează potrivit normelor stabilite de Guvern, cu

excepția persoanelor specificate la punctul 11 al prezentului Regulament să

îndeplinească condițiile psihofiziologice intelectuale, de vârstă și să fie apte din

punct de vedere medical, conform instrucțiunilor aprobate de Ministerul

Sănătății., și a pct. 24 care prevede că: ,,Permisul de conducere se obține în baza

examenului care se desfășoară în prezența unei comisii desemnate de către

autoritatea competentă din cadrul Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor”, creând o falsă reprezentare a realității prezentându-se cu

numele de XXXXX Mihail, locuitor al satului XXXXX XXXXX și angajat al poliției

2

care activează în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare în mun. Chișinău,

sub pretextul că are posibilitatea de a interveni în sensul acordării unui sprijin

la perfectarea permiselor de conducere naționale valabile pentru diverse

categorii de mijloace de transport în favoarea cet. Secrieru Doina a pretins și

însușit în mod ilegal de la Sercieru Viorel suma de 550 Euro echivalentul

conform ratei de schimb a BNM din luna ianuarie 2018 constituind 11.379 lei,

fără a-și onora în acest sens careva obligațiuni asumate fapt prin care a cauzat

lui Secrieru Viorel un prejudiciu material considerabil.

Tot el, la 14.01.2018, aproximativ la ora 18:00, aflându-se în s. XXXXX

XXXXX, acționând ilegal și cu intenție directă, cu un scop unic privind

dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane, prin îndeletnicire, cunoscând cu

certitudine faptul că duce în eroare o persoană cu privire la autenticitatea și

valabilitatea unui document de importanță deosebită care face posibilă

(autorizează) admiterea în traficul rutier a deținătorului unui asemenea

document (permis de conducere), deoarece un asemenea document se

eliberează exclusiv de instituțiile statului conform Regulamentul cu privire la

permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru

obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier,

adoptat prin hotărârea de Guvern nr. 1452 din 24.12.2007 pct. 35 ,,Permisul de

conducere se eliberează de către Ministerul Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor" doar ca urmare a absolvirii de către solicitant a cursurilor unei

școli auto, organizate de unitățile licențiate și evaluări teoretic-practice de către

Comisia de examinare din cadrul Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor, contrar prevederilor stabilite de pct. 10 a prezentului

regulament care stabilește că: „Persoanele care solicită examinarea în vederea

obținerii permisului de conducere sau a unor noi categorii/subcategorii ale

acestuia, trebuie să facă dovada absolvirii cursurilor unei școli auto, organizate

de unitățile licențiate (în continuare - școli), conform legislației în vigoare, care

activează potrivit normelor stabilite de Guvern, cu excepția persoanelor

specificate la punctul II al prezentului Regulament, să îndeplinească condițiile

psihofiziologice intelectuale, de vârstă și să fie apte din punct de vedere medical,

conform instrucțiunilor aprobate de Ministerul Sănătății., și a pct. 24 care

prevede că: ,,Permisul de conducere se obține în baza examenului care se

desfășoară în prezența unei comisii desemnate de către autoritatea competentă

din cadrul Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, creând o falsă

reprezentare a realității prezentându-se cu numele de XXXXX Mihail, locuitor al

satului XXXXX XXXXX și angajat al poliției care activează în cadrul

Inspectoratului Național de Patrulare în mun. Chișinău, sub pretextul că are

posibilitatea de a interveni în sensul acordării unui sprijin la perfectarea

permiselor de conducere naționale valabile pentru diverse categorii de

mijloace de transport în favoarea cet. Damian Mihail a pretins și însușit în mod

ilegal de la Damian Veronica suma de 300 Euro echivalentul conform ratei de

schimb a BNM din luna ianuarie 2018 constituind 11.379 lei MD, fără a-și onora

3

în acest sens careva obligațiuni asumate fapt prin care a cauzat cet.

Damian Veronica un prejudiciu material considerabil.

Tot el, la 16.01.2018 ora exactă nu a fost stabilită, aflându-se în satul

XXXXX r- nul Hîncești, acționând ilegal și cu intenție directă, cu un scop unic

privind dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane, prin îndeletnicire,

cunoscând cu certitudine faptul că duce în eroare o persoană cu privire la

faptele descrise de el acționând sub pretextul că poate să procure de peste

hotare un automobil de model ,,Skoda Superb” a determinat-o pe cet.

Damian Veronica să-i transmită mijloace bănești fapt prin care a estorcat și

primit de la ultima cu titlu de avans suma de bani în mărime de 8000 lei,

mijloace bănești pe care acesta i-a însușit fără a întreprinde ulterior careva

acțiuni pentru care a primit banii respectivi prin ce a cauzat părții vătămate un

prejudiciu material considerabil.

Tot el, la 15.01.2018, ora exactă de către organul de urmărire penală nu

a fost posibil de stabilit, aflându-se în s. XXXXX XXXXX, acționând ilegal și cu

intenție directă, cu un scop unic privind dobândirea ilicită a bunurilor altor

persoane, prin îndeletnicire, cunoscând cu certitudine faptul că duce în eroare

o persoană cu privire la autenticitatea și valabilitatea unui document de

importanță deosebită care face posibilă (autorizează) admiterea în traficul

rutier a deținătorului unui asemenea document (permis de conducere),

deoarece un asemenea document se eliberează exclusiv de instituțiile stalului

conform Regulamentul cu privire la permisul de conducere, organizarea și

desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și

condițiile de admitere la traficul rutier, adoptat prin hotărârea de Guvern

nr.1452 din 24.12.2007 pct. 35 ,,Permisul de conducere se eliberează de către

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor” doar ca urmare a absolvirii

de către solicitant a cursurilor unei școli auto, organizate de unitățile licențiate

și evaluări teoretic-practice de către Comisia de examinare din cadrul

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, contrar prevederilor

stabilite de pct. 10 a prezentului regulament care stabilește că: „Persoanele care

solicită examinarea în vederea obținerii permisului de conducere sau a unor noi

categorii/subcategorii ale acestuia, trebuie să facă dovada absolvirii cursurilor

unei scoii auto, organizate de unitățile licențiate (în continuare - școli), conform

legislației în vigoare, care activează potrivit normelor stabilite de Guvern, cu

excepția persoanelor specificate la punctul 11 al prezentului Regulament să

îndeplinească condițiile psihofiziologice intelectuale, de vârstă și să fie apte din

punct de vedere medical, conform instrucțiunilor aprobate de Ministerul

Sănătății și a pct. 24 care prevede că: ,,Permisul de conducere se obține în baza

examenului care se desfășoară în prezența unei comisii desemnate de către

autoritatea, competentă din cadrul Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor”, creând o falsă reprezentare a realității prezentându-se cu

numele de XXXXX Mihail, locuitor al satului XXXXX XXXXX și angajat al poliției

care activează în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare în mun. Chișinău,

4

sub pretextul că are posibilitatea de a interveni în sensul acordării unui sprijin

la perfectarea permiselor de conducere naționale valabile pentru diverse

categorii de mijloace de transport în favoarea cet. Sîlță Nicanor a pretins și

însușit în mod ilegal de la ultimul suma de 3000 lei MD, iar la 17.01.2018 suma

de 180 euro echivalentul conform ratei de schimb a BNM din luna ianuarie

2017 constituind 3724 lei MD, fără a-și onora în acest sens careva obligațiuni

asumate fapt prin care a cauzat cet. Sîlță Nicanor un prejudiciu material

considerabil.

Inițial, inculpatului Tertiuc Mihail i se incrimina pentru fiecare episod,

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Ulterior, prin ordonanța procurorului în procuratura Hîncești,

Sturzu Veaceslav. din 11 octombrie 2018 a fost modificată învinuirea în sensul

atenuării cu încadrarea acțiunilor lui Tertiuc Mihail în temeiul art. 190 alin. (1)

Cod penal, după indicii calificativi escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii obiectului

și părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al

încheierii actului juridic) actului juridic nul, dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv și viclean care a produs daune

considerabile, pentru fiecare din episoadele infracționale enumerate supra.

atacat-o cu apel prin care a solicitat casarea sentinței cu remiterea cauzei la

rejudecare în prima instanță.

3.1. În motivarea cererii de apel, inculpatul a menționat că:

- instanța nu a respectat prevederile legale și nu a făcut o analiză

obiectivă a tuturor probelor anexate la dosar cât și cele examinate în cadrul

cercetării judecătorești preferând doar probe convenabile pentru concluzia

făcută în ședință, ignorând de a da apreciere declarațiilor inculpatul;

- în urma cercetării judecătorești nu au fost aduse probe veridice și

incontestabile care ar demonstra că în acțiunile inculpatului se conțin

elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, și anume:

latura subiectivă a infracțiunii care se caracterizează în primul rând prin

vinovăția sub formă de intenție directă, nu s-a stabilit;

- depozițiile părților vătămate nu pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare atât timp cât cele relatate constituie părerea lor proprie, care nu

indică asupra faptului că inculpatul ar fi comis infracțiunea care i se

încriminează mai multe probe certe care ar confirma deducțiile părților

vătămate și martorilor la materialele cauzei lipsesc;

- sentința nu poate fi pronunțată dacă nu au fost înlăturare toate dubiile

privind vinovăția persoanei. Sentința de condamnare poate fi dată doar în

situația când toate probele în apărare au fost combătute de către probele în

acuzare, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția persoanei.

5

18 septembrie 2019, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat cu

menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că la

pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Tertiuc Mihail a săvârșit

infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-

se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

În pofida faptului că inculpatul Tertiuc Mihail vina nu a recunoscut-o,

instanța de apel a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat

referitor la vinovăția lui în comiterea infracțiunilor imputate, prin următorele

probe: declarațiile părților vătămate Secrieru Viorel; Damian Veronica;

Sîlța Nicanor, declarațiile martorului Damian Mihail; proces-verbal privind

consemnarea celor constatate din 01.02.2018 (vol.I, f.d.22); rapoarte potrivit

cărora în urma măsurilor speciale de investigații, s-a stabilit că persoana ce

figurează în materialele REI-2 nr. 522 din 30.01.2018 și anume plângerii cet.

Secrieru Viorel și Damian Veronica privind acțiunile unei persoane care se

prezintă cu numele XXXXX Mihail, s-a constatat a fi Tertiuc Mihail

(vol. I, f.d.26;42); copia actelor ce confirmă absolvirea cursurilor de instruire

teoretico-practică privind conducerea mijloacelor de transport, precum și

certificatele medicale deținute de persoanele în privința cărora au fost

perfectate (vol. I, f.d. 27-36; 43-49; 53); proces-verbal privind consemnarea

celor constatate din 01.02.2018 (vol.I, f.d.37); proces-verbal privind

consemnarea celor constatate din 01.02.2018 (vol.I, f.d.50); proces-verbal de

percheziție din 06.03.2018 (vol.I, f.d. 93-94); proces-verbal de examinare a

obiectului din 06.03.2018 (permis Document auto) (vol.I, f.d.95); proces-verbal

de recunoaștere a persoanei din 04.04.2018 (vol.I, f.d.98-99).

Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și

apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a

constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Tertiuc Mihail în

comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către

inculpat.

În raport de întreg materialul probator administrat, instanța de apel a

constatat că situația de fapt stabilită este în deplină concordanță cu acesta,

încadrarea juridică dată faptelor este legală, iar vinovăția inculpatului pentru

infracțiunile reținute, rezultă în mod neîndoielnic din actele dosarului. De altfel,

declarațiile părților vătămate care sub jurământ au oferit informații ample

despre modul de derulare a evenimentelor infracționale, instanța consideră că

acestea sunt veridice, consecvente, consecutive pe tot parcursul procesului

penal, care coroborează cu probele scrise, nominalizate mai sus și dovedesc cu

6

certitudine că inculpatul a comis faptele incriminate, în baza mijloacelor de

probă administrate în cadrul cercetării judecătorești și a urmăririi penale,

stabilindu-se în mod concret că inculpatul a acționat prin intenție directă,

manifestând superficialitate în raport cu relațiile sociale cu privire la posesia

asupra bunurilor și libertatea manifestării de voință. Din analiza coroborată a

tuturor probelor administrate în cauză, în ambele faze ale procesului penal

desfășurate, în cauză fiind răsturnată prezumția de nevinovăție a inculpatului

pentru infracțiunile pentru care este cercetat.

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o

motivare amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de

evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta

incriminată prin rechizitoriu inculpatului, astfel fiind în corespundere cu

exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, iar potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea

situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă,

acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. În cazul în

care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la

împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de

primă instanță (Garcia Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei).

La caz, instanța de apel a reținut că, datorită particularităților cazului,

declarațiile părților vătămate au un rol definitoriu în probarea vinovăției

inculpatului. Declarațiile părților vătămate au fost aceleași pe parcursul

procesului și ultimii l-au recunoscut în cadrul acțiunii procedurale respective.

În cadrul examinării cauzei nu au fost relevate circumstanțe ce ar pune la

îndoială declarațiile martorilor. De asemenea, martorii, deși nu se cunoșteau

între ei, au comunicat aceleași circumstanțe (faptul în calitate de cine se

prezenta inculpatul), fapt ce indică la credibilitatea declarațiilor lor. Totodată,

prin declarațiile părților vătămate se exclude și posibilitatea precum că sumele

acordate de către părțile vătămate inculpatului constituie împrumuturi. Părțile

vătămate inițial și pe parcursul procesului au comunicat despre scopul

acordării acestor sume de bani, și anume – facilitarea obținerii permisului de

conducere. Faptul respectiv este probat și prin înscrierea din agenda ridicată în

cadrul percheziției.

Totodată, instanța de apel a considera necesar de a menționa că prima

instanță în temeiul art. 321 Codul de procedură penală, a dispus finisarea

judecării cauzei în lipsa inculpatului, iar în sensul dat instanța de apel a notat

că pentru data de 26.10.018 și 26.11.2018, ședința de judecată a avut loc în lipsa

inculpatului. În ambele cazuri a fost dispusă escortarea inculpatului și în

ambele ultimul a refuzat să fie escortat, conform datelor medicale fiind apt să

participe la ședințe. Inculpatul, refuzând să fie escortat, indica alte motive decât

cele de imposibilitate de participare pe motiv de boală. Pentru data de

7

26.10.2018, a indicat în cererea de refuz că dorește să fie consultat de medicul

stomatolog, dar în extrasul prezentat o asemenea consultație nu este reflectată.

Astfel, instanța de apel a considerat că inculpatul a avut posibilitatea

reală să participe la ședințele din prima instanță, însă, folosindu-se cu rea-

credință de drepturile sale, a refuzat de a se prezenta. În același timp, urmează

a fi reținut faptul că inculpatul a avut posibilitatea în instanța de apel de a audia

părțile vătămate și de a se expune referitor la probatoriu.

Cu referire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a reiterat că

aceasta reprezintă un proces personal – rezultat al propriei convingeri al

instanței de judecată, ce nu trebuie conceput ca fiind un proces arbitrar,

subiectiv, el implicând obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei

concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii

penale și pedepsei penale, menționând că prima instanță a ținut cont de toate

prevederile legale relevante acestui aspect a procesului penal.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, având în vedere

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, instanța de apel a ajuns la

concluzia că corectarea inculpatului este pasibilă cu aplicarea unei pedepse

privative de libertate sub formă de închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, apreciind o asemenea pedeapsă ca fiind

echitabilă în coraport cu faptele comise și va atinge scopul educativ și preventiv

stabilit la art. 61 alin. (2) Cod penal, în acest sens fiind întemeiată și

argumentată poziția primei instanțe, care la stabilirea pedepsei pentru

infracțiunile comise, a luat în considerație toate circumstanțele în care acestea

au fost săvârșite.

ordinare:

5.1. Avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului, prin care, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri prin

care inculpatul Tertiuc Mihail să fie achitat de sub învinuirea înaintată din

motiv că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii.

În motivarea recursului, avocatul a menționat că:

- întreg probatoriul acuzării se bazează doar pe declarațiile părților

vătămate care sunt destul de dubioase;

- în acțiunile incriminate lui Tertiuc Mihail, nu se regăsește elementul

laturii obiective a infracțiunii imputate, deoarece ultimul nu a obținut

automobile litigioase în mod fraudulos sau prin înșelăciune ori abuz de

încredere. Între părți a avut loc o înțelegere sub formă de contract, respectiv

confirmându-se relațiile civile între aceștia, care urma a fi ghidată în instanța

de drept civil;

8

- instanța s-a limitat doar la denumirea probelor scrise, dar nu s-a expus

ce denotă aceste probe, mai mult ca atât că sunt niște contracte de împrumut,

care face acest litigiu să aibă aspecte civile și nu penale.

5.2. Inculpatul Tertiuc Mihail, prin care, invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 4) și 5) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, inculpatul a menționat că:

- a primit decizia instanței de apel prin intermediul oficiului poștal la

21 octombrie 2019;

- atât în prima instanță cât și în instanța de apel i-a fost încălcat dreptul

la apărare, la ultimul cuvânt, la prezentarea martorilor, probe suplimentare

pentru a-și demonstra nevinovăția. Nu a fost luat în considerație că la judecarea

cauzei se afla în spital în stare gravă. La recurs a anexat copia certificatelor

medicale care confirmă că nu sa putut prezenta la ultimul cuvânt și pronunțarea

sentinței;

- probele administrate în speță au fost apreciate eronat de către

instanțele de fond, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată numai pe

declarațiile părților vătămate.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Suvac N., prin care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor.

și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi

respinse, ca inadmisibile, din considerentele ce urmează a fi expuse în

continuare.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de

recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu

a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori

nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate de către

partea apărării, Colegiul penal lărgit atestă, recurenții au invocat în calitate de

9

temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 4), 5), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 4) judecata a avut loc fără

participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului

și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii; 5) cauza a

fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau

care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate; 8) nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept invocate

de către recurenți, Colegiul penal lărgit constată, că aceste erori de drept nu

și-au găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind faptul, că instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417

alin. (8) Cod de procedură penală.

Deși în recursul ordinar declarat de către inculpatul Tertiuc Mihail, se

face referire la temeiurile pentru casarea deciziei instanței de apel prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) Cod de procedură penală, în conținut recurentul

nu a expus argumente în susținerea respectivelor temeiuri, de fapt alegațiile

acestuia referindu-se la dezacordul cu aprecierea probelor oferite de către

instanțele de fond.

Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la

etapa judecării recursului nu se analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

se dă apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțele de grad inferior, aceasta fiind atributul

exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu

va analiza și verifica probele administrate în cauză.

Concomitent Colegiul penal lărgit conchide că în speța supusă judecării

nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea

condamnării inculpatului Tertiuc Mihail și conținutul real al probelor sau

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu

privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil

pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită inculpatul.

Deci, Colegiul penal lărgit consemnează că instanțele ierarhic inferioare,

verificând minuțios cele imputate lui Tertiuc Mihail, au conchis corect că în

speța dată au fost acumulate și prezentate instanței probe verosimile,

pertinente și concludente, ce demonstrează vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunilor incriminate, acestea fiind apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală.

10

Totodată, din materialele cauzei Colegiul penal lărgit atestă că instanțele

de fond au expus suficient de clar și întemeiat asupra faptului de finisare a

judecării cauzei în prima instanță și pronunțarea sentinței în lipsa inculpatului,

cauza fiind amânată pe parcursul a șase luni de mai multe ori din motivul

refuzului prezentării inculpatului din diferite motive, iar prima instanță

întemeiat în baza art. 321 alin. (2) pct. 2) a dispus continuarea examinării în

lipsa acestuia. Conform datelor medicale fiind apt să participe la ședințe.

Inculpatul, refuzând să fie escortat, indica alte motive decât cele de

imposibilitate de participare pe motiv de boală. Pentru data de 26.10.2018, a

indicat în cererea de refuz că dorește să fie consultat de medicul stomatolog,

dar în extrasul prezentat o asemenea consultație nu este reflectată.

Prin urmare se atestă că inculpatul a avut posibilitatea reală să participe

la ședințele din prima instanță, însă, folosindu-se cu rea-credință de drepturile

sale, a refuzat de a se prezenta. În același timp, urmează a fi reținut faptul că

inculpatul a avut posibilitatea în instanța de apel de a audia părțile vătămate și

de a se expune referitor la probatoriu.

Potrivit procesului verbal al ședințelor de judecată în instanța de apel,

Colegiul penal lărgit constată că în ședința instanței de apel a fost audiat atât

inculpatul cât și părțile vătămate, prin urmare părțile având posibilitate reală

de a acorda întrebări reciproce, după care instanța a cercetat probele scrise

prezente la materialele cauzei, însă la această etapă a judecării nici inculpatul

nici apărătorul ales al acestuia, nu au invocat necesitatea audierii unor martori

sau de prezentare a unor probe suplimentare, partea apării fiind de acord cu

încheierea cercetării judecătorești și oferirea posibilității expunerii la etapa

dezbaterilor judiciare, unde partea apărării la fel a fost foarte reținută în

declarații, menționând doar că este pe aceiași poziție.

Astfel, alegațiile inculpatului precum că atât în prima instanță cât și în

instanța de apel i-a fost încălcat dreptul la apărare, la ultimul cuvânt, la

prezentarea martorilor, probe suplimentare pentru a-și demonstra

nevinovăția, Colegiul penal lărgit le apreciază ca fiind declarative și

neîntemeiate.

Din considerentele enunțate, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurenți și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4) și 5) Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de

erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată

este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.

Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de

drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

11

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal lărgit reține că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi reținute argumentele apărării

cu privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de

procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Mai mult, Colegiul penal lărgit a constatat că în motivarea recursului

avocatul Cojocaru Dorin, acționând în calitate de avocat prin contract ce

reprezintă interesele inculpatului Tertiuc Mihail, a expus următoarele

argumente, care în opinia acestuia justifică solicitările înaintate și anume că: „în

acțiunile incriminate lui Tertiuc Mihail, nu se regăsește elementul laturii obiective

a infracțiunii imputate, deoarece ultimul nu a obținut automobile litigioase în

mod fraudulos sau prin înșelăciune ori abuz de încredere. Între părți a avut loc o

înțelegere sub formă de contract, respectiv confirmându-se relațiile civile între

aceștia, care urma a fi ghidată în instanța de drept civil”, însă sub acest aspect

Colegiul penal lărgit a stabilit că respectivele circumstanțe în genere nu sunt

relevante speței, or, acțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul Tertiuc

Mihail au cu totul o altă natură, și nu sunt legate nici într-un fel cu automobile

litigioase sau înțelegeri sub formă de contract, prin urmare respectivele alegații

ale avocatului au deviat total de la speța judecată.

Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele apărării cu

privire la necesitatea achitării inculpatului, au constituit deja obiect de

examinare la judecarea cauzei în ordine de apel, în privința cărora instanța s-a

expus motivat și amplu argumentat, soluție care este descrisă la pct. 4.1. a

acestei decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, considerând

că reiterarea acesteia nu este necesară, or, în cazul în care instanțele de fond și-

au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă

sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle împotriva

Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60).

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibile, a

recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cojocaru Dorin în numele

inculpatului și de către inculpat, cu menținerea deciziei instanței de apel ca fiind

legală și întemeiată.

12

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către

avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului și de către inculpat, cu

menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Tertiuc Mihail XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 iulie 2020.

Președinte /semnătură/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătură/ Toma Nadejda

/semnătură/ Țurcan Anatolie

/semnătură/ Cobzac Elena

/semnătură/ Boico Victor

13