ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.07.2020

1ra-1137/2020 — art.264/1 alin.4 CP

HOTĂRÂRE
23.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264/1 alin.4 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.10 CPP
Citează această cauză
1ra-1137/2020 — art.264/1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1137/2020

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Movila Corina în numele inculpatului Scripcaru Valeriu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 ianuarie 2020, în cauza

penală privindu-l pe

Scripcaru Valeriu xxxxx, născut la xxxxx, originar din

r-nul xxxxx s. xxxxx și domiciliat în r-nul xxxxx, s.

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.08.2019– 06.11.2019;

Instanța de apel: 25.11.2019 –15.01.2020;

Instanța de recurs: 02.03.2020 – 20.05.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, Scripcaru Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art.2641 alin.(4) Cod penal la 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

ora 01.40, în or. Glodeni str. Suveranității de către agenții constatatori a IIP Bălți RP Nord

al INP a fost stopat automobilul de model Audi 100 cu numărul de înmatriculare xxxxx,

condus de către Scripcaru Valeriu.

În timpul verificării actelor s-a stabilit că Scripcaru Valeriu nu deține permis de

conducere, tot atunci s-a simțit miros puternic de alcool din cavitatea bucală, vorbă neclară,

1

fapt care a trezit o bănuială rezonabilă precum că acesta conducea mijlocul de transport în

stare de ebrietate alcoolică. Astfel, fiind testat cu alcooltestul pentru stabilirea gradului de

ebrietate, s-a stabilit că în aerul expirat de Scripcaru Valeriu, există alcool etilic în cantitate

de 0,56 mg/1. Ulterior, acesta a fost escortat la IMSP SR or. Glodeni, pentru stabilirea stării

de ebrietate, unde cet. Scripcaru Valeriu din nou a fost testat cu alcooltestul prin ce s-a

stabilit că în aerul expirat, există alcool etilic în cantitate de 0,63 mg/1, la cerințele legale

ale angajaților poliției de a fi prelevate probele biologice (sânge) Scripcaru Valeriu a refuzat

comunicând că nu dorește să fie prelevate probele biologice. Fapt confirmat prin procesul-

verbal de ridicare a mostrelor pentru stabilirea stării de ebrietate din 27.07.2019.

Prin acțiunile sale, Scripcaru Valeriu a comis infracțiunea prevăzută de art.2641

alin.(4) Cod penal - refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen

medical, săvârșit de către o persoană care nu deține permis de conducere sau care este

privată de dreptul de a conduce mijloace de transport.

parțială a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care lui Scripcaru Valeriu să-i fie aplicată o pedeapsă sub forma de 8 luni

închisoare, cu ispășirea pedepsei în temeiul art.72 alin.(4) Cod penal în penitenciar de tip

semiînchis.

În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat că nu este de acord sentința,

în partea ce ține de individualizarea pedepsei, consideră că pedeapsa aplicată de instanță de

judecată este prea blîndă.

A indicat că instanța la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului, urma

să țină cont de gravitatea faptei comise, în contextul circumstanțelor reale de săvârșire a

infracțiunii și a celor personale ale inculpatului, de comportarea inculpatului în timpul și

după consumarea infracțiuni, că inculpatul anterior a fost condamnat pentru infracțiune

similară, nu s-a reeducat, nu s-a reintegrat în societate, nu și-a făcut concluzii pentru a

refuza comiterea infracțiuni, duce un mod de viață antisocial, nu este încadrat și nici nu a

întreprins careva măsuri să fie încadrat în câmpul muncii, nu a dat dovadă de simț de regret

pentru faptele comise anterior, astfel pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de 4 luni

închisoare, este una prea blândă, nu poate servi ca temei de reeducare și îndreptarea

acestuia, nu poate preîntâmpina săvârșirea de Scripcaru Valeriu a unor noi infracțiuni

similare, iar pedeapsa aplicată acestuia nu duce la restabilirea echității sociale, precum si

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de acest gen din partea altor persoane, instanța nu sa

luat în considerație faptul că inculpatul Scripcaru Valeriu are statut de inculpat și în altă

cauză penală de învinuire în comiterea infracțiuni prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, examinarea căreia la moment nu este finisată; de asemenea infracțiunea comisă de

inculpatul Scripcaru Valeriu a fost comisă în stare de recidivă.

admis apelul procurorului, s-a casat sentința parțial în latura pedepsei penale și s-a

2

pronunțat o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care lui Scripcaru Valeriu considerat condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal,

cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe termen de 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că prezenta cauză a

fost judecată de către prima instanță în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de

procedură penală, în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, acceptate de către

inculpat, prin cererea depusă până la începerea cercetării judecătorești pe caz (f.d.121).

Instanța de apel a menționat că, instanță de fond a analizat obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc vinovăția

inculpatului Scripcaru Valeriu în săvârșirea infracțiuni prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod

penal după indicii calificativi - refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului

mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea

stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul

acestui examen medical, săvârșit de către o persoană care nu deține permis de conducere

sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Referitor la numirea pedepsei, instanța de apel a considerat necesar de a admite apelul

procurorului, or, la stabilirea pedepsei inculpatului Scripcaru Valeriu, instanța de fond nu

a luat în considerație circumstanțele de fapt și de drept a cauzei penale analizate în cumul,

precum caracterul infracțional al faptei comise și gravitatea comiterii infracțiuni.

În contextul dat, instanța de apel a indicat, că prima instanța nu a ținut cont de faptul

că inculpatul Scripcaru Valeriu anterior a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea

infracțiunilor similare, fiind pedepsit inclusiv cu pedeapsa închisorii cu executarea ei reală,

ultima dată fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Glodeni din 16.11.2018, în baza

art.2641 alin.(4) Cod penal cu aplicarea prevederilor art.85 alin.(l) Cod penal la 7 (luni)

închisoare, fiind eliberat din locurile de detenție în luna iunie 2019, la data de 27.07.2019,

din nou a comis o infracțiune similară, astfel se constată că inculpatul nu a făcut concluziile

corespunzătoare și nu a încetat comportamentul său infracțional.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că pedeapsă sub formă de închisoare pe termen

de 8 (opt) luni, cu executarea ei reală este echitabilă faptelor infracționale săvârșite, fiind

în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatului.

Corina în numele inculpatului Scripcaru Valeriu, prin care solicită admiterea recursului,

casarea parțială a sentinței în latura pedepsei penale, invocând faptul că instanța la

individualizarea pedepsei nu a luat în considerație circumstanțele de fapt și de drept a

cauzei penale analizate în cumul, de caracterul infracțional al faptei comise, de gravitatea

comiterii infracțiunii (infracțiunea imputată face parte din categoria infracțiunilor ușoare -

3

nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială, că inculpatul are la

întreținere opt copii.

Mai mult, chiar și jurisprudența CEDO, stipulează expres că „Soluția mai potrivită

pentru problema supraaglomerării ar fi reducerea numărului de deținuți prin utilizarea mai

frecventă a măsurilor punitive non-privative de libertate prin minimizarea recurgerii la

detenția preventivă”, amintind în acest scop Recomandările Comitetului de Miniștri nr.

R(99)22 și nr. R(2006)13, care invită statele să încurajeze procurorii și judecătorii de a

folosi cît mai mult posibil alternativele de detenție având scopul de a rezolva problema

creșterii numărului deținuților în închisori.

Astfel, apărarea a indicat că ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de

individualizare și coroborarea probelor care furnizează informațiile respective, precum și

indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării

infractorului, prin caracterul retribuția al pedepsei aplicate și așteptările societății față de

actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, precum și

aplicând efectul circumstanțelor atenuante prezente, consideră că Scripcaru Valeriu a

conștientizat urmările care pot surveni în rezultatul comiterii infracțiuni pentru care a fost

condamnat, iar perioada în care acesta și-a ispășit pedeapsa, este suficientă pentru

conștientizarea celor comise și corectarea inculpatului.

5.1 În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală,

procurorul a depus referință asupra recursului declarat, prin care solicită ca acesta să fie

declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Lecturând recursul declarat, Colegiul penal constată că partea apărării nu contestă

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor, din

care considerente instanța de recurs nu se va expune referitor la aceste aspecte. Este expusă

critica decizia instanție de apel numai referitor la chestiunea de individualizare a pedepsei,

argumente, ce se încadrează în temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul

penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, iar

argumentele invocate în conținutul acestuia sunt neîntemeiate și nu justifică necesitatea

casării deciziei instanței de apel.

În susținerea acestei concluzii, Colegiul penal consideră că prevederile la care se

4

referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de

drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de

apel, deoarece recurentul nu a indicat care prevederi legale concrete au fost încălcate de

către instanțe la individualizarea pedepsei inculpatului.

Astfel, Colegiul penal relevă că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșiri de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și

autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Subsecvent celor expuse, Colegiul penal reține că, instanța de apel a dat deplină

eficiență prevederilor art. art.6, 7, 16, 61, 75, Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, corect a conchis că corijarea acestuia poate avea loc doar prin aplicarea unei

pedepse privativă de libertate, or, anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar pedeapsă stabilită

inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de

pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului.

Mai mult, instanța de apel corect a statuat, că inculpatul nu este la prima abatere de

la legea penală, anterior inculpatul a fost atras la răspundere penală, însă nu și-a făcut

concluzii de rigoare, săvârșind o nouă infracțiune cu intenție, astfel încât doar pedeapsa

închisorii cu executarea reală va asigura atingerea scopurilor pedepsei penale prevăzute la

art.61 Cod penal.

Colegiul penal remarcă faptul că, circumstanțele invocate de către apărător în recurs,

au fost luate în considerare de către instanțele de fond la numirea pedepsei, astfel,

argumentele invocate nu pot fi acceptate întru casarea hotărârilor judecătorești.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la judecarea apelului, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.4145 alin.(1),

5

(5) și 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.4.1 din prezenta decizie, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța

examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs

în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine

de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de

procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de avocatul Movila Corina în numele

inculpatului Scripcaru Valeriu se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Movila Corina în

numele inculpatului Scripcaru Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 15 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Scripcaru Valeriu xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 23 iulie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-22
0,94
1ra-1085/2022 — art. art. 287 ali. 2, lit. a, b, 264-1 al. 4, 264-1 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1085/2022 1-21028136-01-1ra-21072022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir Judecători - Plămădeală
CSJ 2021-01-28
0,94
1ra-2041/2020 — art.264 al.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-2041/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 16 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac
CSJ 2020-11-11
0,94
1ra-1542/2020 — art. 264/1 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-1542/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E Î N C H E I E R E 11 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Vladimir Timofti Judecători - Anatolie Țurcan
CSJ 2019-12-27
0,94
1ra-1508/2019 — art. 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1508/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țu
CSJ 2023-09-18
0,94
1ra-503/23 — art. 27, 145 alin. 2, lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-503/2023 1-19018676-01-1ra-30032023 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 septembrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiţie Completul de judecată în componenţa: Preşedinte Daguța Sergiu, Judecători Talpă Boris,
Sursă