1ra-986/20 — art. 324 al. 4, 327 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 04 iulie 2018, inculpatul Daniel Lisnic fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4) și art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. S-a respins ca neîntemeiata pretenția Serviciului Fiscal de Stat către Daniel Lisnc privind încasarea în beneficiul statului a prejudiciului în valoare de 72 800 lei. De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția procurorului privind încasarea de la Daniel Lisnc în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 39 476 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Daniel Lisnic este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, în următoarele circumstanțe: Daniel Lisnic, fiind angajat al Serviciului Vamal, în baza ordinului nr.2010-p din 30.10.2015 în calitate de inspector principal, desfășurând activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal Otaci, situat în Republica Moldova, r- 1 nul Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei nr.86, acționând contrar obligator impuse de funcția deținută prin fișa de post, Codului vamal, Codului de conduită a colaboratorului vamal și Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției, fiind obligat să nu se lase influențat în luarea deciziilor de către persoane din a fără instituției, în special în situația în care acest fapt ar conduce la crearea anumitor favoruri unei persoane, iar comportamentul său atât public, cât și privat, nu trebuie să-l facă vulnerabil de o influență nedatorată altei persoane, să respingă și să comunice conducătorului ierarhic superior orice tentative sau acte de corupție, să nu folosească poziția să în interese particulare și să nu sugereze o recompensă pentru îndeplinirea oricăror atribuții de serviciu, să nu solicite, să nu primească sau să nu accepte cadouri, împrumuturi și orice alte valori sau servicii, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, de la persoane cu care se află în relații de serviciu, urmărind în scop de profit, la 19.08.2016, în intervalul de timp 17:11:40 - 17:14:19, a pretins, acceptat și primit personal pentru sine de la Vasile Chiselița, șoferul autocarului de model Neoplan-N516SHD - 2001, cu n/î XXXXX, care s-a prezentat pentru traversarea frontierei de stat al Republicii Moldova prin Postul vamal Otaci, în calitate de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 unități convenționale, reieșind din formula a câte 10 lei pentru fiecare pasager transportat și 50 lei pentru autocar, ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni, favoriza și a autoriza trecerea persoanelor aflate în autocarul de model Neoplan- N516SHD - 2001, peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin Postul vamal Otaci, fără efectuarea controlului la trecerea frontierei și/sau cu încălcarea procedurii legale stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Potrivit datelor de care dispune organul de urmărire penală la 19.08.2016 cu autocarul de model Neoplan-N516SHD - 2001, prin punctul de trecere a frontierei Otaci au fost transportate 37 persoane. Procurorul a calificat acțiunile inculpatului Daniel Lisnic potrivit următoarelor semne ale componenței de infracțiune : corupere pasivă, adică pretinderea, acceptare și primire de către o persoană publică, personal de bunuri în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia. La fel inculpatul Daniel Lisnic este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal în următoarele circumstanțe: Daniel Lisnic, deținând funcția de inspector principal al Serviciului Vamal, conform ordinului 2010-p din 30.10.2015, fiind angajat al Serviciului Vamal, desfășurând activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal 2 Otaci, situat în Republica Moldova, r-nul Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei nr. 86, având în virtutea funcției deținute permanent, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat în conformitate cu fișa de post privind obligațiunile funcționale de a dirija în cunoștință de cauza sectorul de muncă încredințat, să manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce stau în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectiv și imparțială, având obligații în vederea soluționării materialelor repartizate spre examinare, fiind obligat în conformitate cu prevederile art.22 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008 să respecte Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine atribuțiile de serviciu, ignorând prevederile art. 2 al Legii nr.25/22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, care indică că în exercitarea funcției publice, funcționarul public se călăuzește de principiile legalității, imparțialității, independentei, profesionalismului și loialității, iar în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea șicombaterea coruptiei nr.90-XVI din 25.04.2008, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar, obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, este învinuit de comiterea infracțiunii de abuz de serviciu potrivit următoarelor circumstanțe de fapt: La 20.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.20 din carnetul Interbus nr. 0004036, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 24.06.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.20 din carnetul Interbus nr.0004036 categoria serviciului „A”, (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele 3 prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.20 din carnetul Interbus nr.0004036 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 20.09.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontiera, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 20.09.2016 și s-a stabilit ca datele pasagerilor diferă, astfel încât se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicată în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând acest fapt prin aplicarea §ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control. La 26.07.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXXX a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.11 din carnetul Interbus nr.0004276, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 29.07.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.11 din carnetul Interbus nr.0004276 categoria serviciului „A”, (calatoria cu ușile inchise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se află în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.11 din carnetul Interbus nr.0004276 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 26.07.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontiera, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.07.2016 și s-a stabilit că datele pasagerilor diferă, astfel s-a constatat că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicat în fila MD1 nu a fost respectata, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat niciun serviciu fapt ce exclude de la început existenta unui suport legal pentru contrapunere. 4 În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit ca unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Sergiu Pisari, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilii personale. La 02.10.2016, Daniel Lisnic aflând-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr. 0004462, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,catigoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 06.10.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004462 categoria serviciului „A”, (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla in Imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004462 cu fila de control primită de Daniel Lisnic la 02.10.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 02.10.2016 și s-a stabilit că datele pasagerilor diferă, astfel încât se constată că categoria serviciului prestat, indicat în fila MD2 în cazul dat „A”, nu a fost respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control 5 cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilii personale. La 12.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î *****, a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o ruta privată pentru SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.05 din carnetul Interbus nr.0004462, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 16.09.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004462 categoria serviciului „A”, (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.05 din carnetul Interbus nr.0004462 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 12.09.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 12.09.2016 și s-a stabilit ca datele pasagerilor diferă, astfel încât se constată că categoria serviciului prestat, indicat în fila MD2, în cazul dat „A”, nu a fost respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat niciun serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lsnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 șiMD2, confirmând respectarea regimului ales prin aplicarea sigilii personale. La 05.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr.04 din carnetul Interbus nr.0004462. 6 Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr.04 a carnetului Interbus nr.0004462, agentul economic a selectat categoria serviciului „A” (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, la fel și potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr.04, care a fost primita și verificată de către inspectorul vamal Damian Lungu, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 0405 care- i aparține. În continuare, la 12.09.2016, la revenire în tară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.04 din carnetul Interbus nr.0004462 categoria serviciului „A”, (călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Daniel Linsic care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 05.09.2016 și s-a stabilit ca datele pasagerilor de pe sensul de ieșire diferă cu cel de pe sensul de intrare, astfel încât se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, nu a fost respectată. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Damian Lungu iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 șiMD2, confirmând respectarea regimului ales prin aplicarea sigilii personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv. La 19.08.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 23 din carnetul Interbus nr. 0004076, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 24.08.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.23 din carnetul Interbus nr.0004076 categoria serviciului „A”, 7 (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.23 din carnetul Interbus nr.0004076 cu fila de control primită de Daniel Lisnic la 19.08.2016. Urmare a contrapunerii informației din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 19.08.2016 și 24.08.2016, s-a stabilit că autocarul a iezit din țară încărcat, dar s-a întors în gol astfel în cazul dat categoria „A”, indicata în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat niciun serviciu, fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Nevoie Oleg, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilii personale. La 26.07.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 19 din carnetul Interbus nr.0004076, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 01.08.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr.0004076 categoria serviciului „A”, (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă același grup de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr.0004076 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 26.07.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.07.2016 și 8 01.08.2016, s-a stabilit ca autocarul a iezit din țară încărcat dar s-a întors gol astfel în cazul dat categoria „A”, indicata în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Sergiu Jurcan, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilii personale. La 28.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î SGAR854, a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0004107, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 01.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0004107 categoria serviciului „B” care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus încărcat/întors gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0004107 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 28.09.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 28.09.2016 și 01.10.2016 s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați 17 calatori, inclusiv 2 șoferi, iar pe sensul de intrare 18 pasageri, inclusiv 2 șoferi, astfel încât categoria „B” indicata în fila MD1 nu a fost respectata. Mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat niciun serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către 9 inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzuți de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv. La 25.12.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î SGAR854 a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans” fila de control din foia de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr. 0003685, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 29.12.2016, la revenire în țară, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 și MD2 a foii de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0003685, cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 25.12.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/ XXXXX la 25.12.2016 și 29.12.2016 s-a stabilit că autocarul a efectuat cursa cu pasageri pe sensul ieșire la fel și pe sensul de intrare. Totodată, s-a stabilit că datele pasagerilor pe sensul de ieșire și cel de intrare în țară diferă. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit ca unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară, de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv. La 31.08.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr. 0004358, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria 10 serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 01.09.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004358 categoria serviciului „B” care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus încărcat/întors în gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004358 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 31.08.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 31.08.2016 și 01.09.2016 s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători, iar pe sensul de intrare nu, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Vasile Dubenco, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv. La 23.08.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr.0004138, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 26.08.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr.0004138 categoria serviciului „B” care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus încărcat/întors în gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr.0004138 cu fila de control primita de Daneil Lisnic la 23.08.2016. 11 Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 23.08.2016 și 26.08.2016 s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători, inclusiv și, pe sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit ca unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic, care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Vasile Dubenco, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv. La 08.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0004138, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 09.09.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0004138 categoria serviciului „B” care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus încărcat/întors în gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0004138 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 08.09.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/ la 08.09.2016 și 09.09.2016 s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportași călători, inclusiv și, pe sensul de intrare, astfel categoria ,,B”, indicata în fila MD1, nefiind respectata, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic, care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țara de către 12 inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv. La 08.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr. 0004498, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 12.09.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004498 categoria serviciului „C” care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătorie dus în gol și toți calatorii sunt îmbarcați din același loc și transportați în țară în care operatorul de transport este inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se află în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004498 cu fila de control primită de Daniel Lisnic la 08.09.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 08.09.2016 și 12.09.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire nu au fost transportați calatori, iar pe sensul de intrare au fost. Mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat niciun serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Motreac Gheorghe, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv. La 31.08.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire, documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL 13 „Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004324, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007. În continuare, la 05.09.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004324 categoria serviciului „B” care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus încărcat/întors în gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004324 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 31.08.2016. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 31.08.2016 și 05.09.2016, s-a stabilit ca pe sensul de ieșire nu au fost transportați călători, iar călătoria retur a fost efectuata cu calatori, astfel incit categoria „B” indicata în fila MD1 nefiind respectata, mai mult ca atât, în fila de control nu a fost selectat niciun serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal, s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Oleg Nevoie, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv. Faptele descrise au generat neatragerea la răspundere contravențională a agenților economici și a persoanelor fizice care nemijlocit se fac vinovate de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel, cet. Daniel Lisnic, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul favorizării unor agenților economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a cate 4 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru implementarea Acordului Interbus”, nr.456 din 24.04.2007, unde potrivit art.39 daca foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor 14 stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoarea în registru după care permite ca autobuzul sa-și continue cursa. Totodată, în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea respectiva în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent. Potrivit prevederilor Codului contravențional, la momentul comiterii contravenției incriminate, sancțiunea art. 197 alin. (14) din Codul contravențional se reducea la amenda de la 120 la 140 de unități convenționale aplicată persoanei fizice și/sau amenda de la 400 la 450 de unități convenționale aplicată persoanei juridice. Potrivit prevederilor art. 34 din Codul contravențional, unitatea contravențională la acea perioada era stabilită - 20 lei. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.539 din 23.04.2008 cu privire la crearea Agenției Naționale Transport Auto publicata în Monitorul Oficial 82/521 din 29.04.2018 Agenția este o autoritate publica cu statut de persoana juridica în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, activează în baza principiilor de autogestiune și autofinanțare, dispune de bilanț autonom, conturi bancare, inclusiv valutare, ștampila cu Stema de Stat și denumirea să în limba de stat, de formulare cu antet. Mai mult, Agenția exercită monitorizarea și asigura realizarea prevederilor legislației, actelor normative naționale și actelor internaționale în domeniul transportului auto la care Republica Moldova este parte. Potrivit prevederilor art. 407 alin.(1) din Codul Contravențional. contravențiile prevăzute la art. 197 alin. (1)-(10), (12)-(16), (17)-(26), art. 198-200, 204, 206, 207, 2211 și art. 224 alin. (1)-(9) se constată de organele de specialitate ale administrației publice în domeniul transportului rutier, electric, feroviar și naval, cu dreptul de aplicare a masurilor procesuale de constrângere. Totodată, conform art. 407 alin. (2) lit. a) din Codul Contravențional, sunt în drept să constate contravenții, să aplice sancțiuni și măsuri procesuale de constrângere în transportul rutier și electric - șefii serviciilor abilitate cu funcții de control și adjuncții lor, precum și inspectorii abilitați cu funcții de control. 15 Acționând în conformitate cu prevederile art. 386 din Codul contravențional, procurorul depistând că, Daniel Lisnic în paisprezece cazuri nu a sesizat autoritatea competenta despre încălcarea art.197 alin. (14) din Codul contravențional, a inițiat pe fiecare caz omis de Daniel Lisnic 14 procese contravenționale pe care le-a trimis pentru examinare Agenției Naționale Transport Auto. Astfel, prin acțiunile sale intenționate ale lui Daniel Lisnic la Bugetul de stat nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate, și anume, sumele între 145 600 - 165 200 lei. Potrivit art.58 din Codul Civil - Persoanele juridice de drept public - statul și unitațile administrativ-teritoriale participa la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unitaților administrativ-teritoriale se exercita în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr.181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct.6 subpct.89) din Regulamentul privind organizarea și functionarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1265 din Ministerul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Procurorul, potrivit ordonanței de punere sub învinuire, a calificat acțiunile inculpatului potrivit următoarelor semne ale componentei de infracțiune: abuz de serviciu pe semnele folosirea intenționata de către o persoana publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, adică infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) din Codul penal.

Nefiind de acord cu sentința a declarat apel procurorul prin care a solicitat rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi soluții potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Daniel Lisnic să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani și în baza art. 327 alin. (1) Cod penal și să îi fie aplicată pedeapsa sub forma de amendă în mărime de 800 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial să îi fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 2 500 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani, cu admiterea acțiunii civile a IFS și încasarea 16 cheltuielilor judiciare în sumă de 39 746 lei, și păstrarea corpurilor delicte la dosarul penal. În apel procurorul a invocat că, sentința nominalizată urmează a fi casată pe motivul ilegalității, or, la materialele cauzei sunt prezente suficiente probe care să demonstreze vinovăția inculpatului în cele imputate. Astfel, procurorul a întemeiat apelul declarat pe dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de fond. 3.1. Împotriva sentinței a înaintat apel șeful Direcției Generale a Serviciului Fiscal de Stat Tatiana Neghina, care a solicitat admiterea apelului, repunerea în termen, casarea sentinței în partea achitării inculpatului în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi soluții potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acesta să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei la discreția instanței și a admite acțiunea civilă cu încasarea în beneficiul statului de la Daniel Lisnic a sumei de 72 800 lei. În cerere apelantul a invocat că, serviciul fiscal își exprimă dezacordul cu sentința, indicând că prima instanța nu a examinat probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, or, vinovăția acestuia se dovedește prin înregistrările video. Astfel, instanța de fond a examinat cauza penală superficial, unilateral, neobiectiv și n-a luat în considerare probele pertinente concludente și utile stabilite în rechizitoriul de învinuire.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2019, apelurile declarate de către procuror și reprezentantul Serviciului Fiscal Nord au fost respinse ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel menționează că, sentința este legală, întemeiată și motivată. Examinând cauza penală în ordine de apel, instanța de apel a admis demersul părții acuzării privind reluarea cercetării judecătorești potrivit modului stabilit pentru prima instanță, dispunând audierea nemijlocită în ședința instanței de apel a martorilor Vasile Chisilița și Vladislav Mațiaga, a inculpatului Daniel Lisnic și prezentarea bazei probante scrise, care părțile au considerat-o pertinentă, concludentă și utilă pentru justa soluționare a cauzei. Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a formulat concluziile de lipsă a faptului infracțiunii. Argumentele acestei concluzii rezultă din probele prezentate de parți și cercetate în ședința de judecată. Corect a fost statuat că, acuzatorul de stat n-a prezentat probe, care ar confirma prezența faptului infracțiunii. 17 La analiza coroborată a acestor probe, instanța de apel a constatat că acuzarea n- a prezentat probe obiective, pertinente, concludente, utile și veridice care sa confirme învinuirea adusa inculpatului, satinând în acest sens concluzia instanței de fond. Analizând declarațiile martorilor vizați, ale inculpatului și probele la care a făcut referire procurorul, instanța de fond corect a constatat că, acestea nu confirmă faptul infracțiunii după cum se pretinde. Martorii acuzării Vasile Cheseliță și Vladislav Mațiaga nu au dat declarații certe referitor la fapta infracțională pretinsă de procuror în învinuire. Ambii declară cu toata certitudinea, ca pe inculpat l-au văzut pentru prima dată în ședința de judecată. Referitor la data de 19.08.2016, susțin că nu țin minte să fi transmis careva sume de bani colaboratorilor vamali. Si nici înregistrările video nu confirmă cert transmiterea a careva sume de bani lui Daniel Lisnic. Din materialele cauzei rezultă că, martorul Vasile Cheseliță a dat declarații după ce i-au fost prezentate la urmărirea penală imaginile video, ceia ce înseamnă că acesta nu-și amintește cert evenimentele din 19.08.2016. Probele care au stat la adoptarea ordonanței de punere sub învinuire a lui Daniel Lisnic și la susținerea acuzării de stat conțin niște presupuneri ale procurorului, dar nu fapte certe și obiective, or, probarea învinuirii este pusă în sarcina acuzării și nu în cea a apărării. Acuzarea n-a stabilit și prezentat careva probe referitor la valoarea exactă a sumelor bănești care se prezumă că au fost transmise inculpatului. Martorii Vasile Cheseliță și Vladislav Mațiaga care se pretind a fi martorii acuzării, n-au dat declarații care l-ar învinui pe Daniel Lisnic, dar dimpotrivă au confirmat faptul că nu i-au transmis careva sume de bani. Secvențele video, la care face referire acuzarea, nu conțin acțiuni video de plasare de către Vasile Cheseliță și Vladislav Mațiaga a banilor în acte, de claritate a careva bancnote și valoarea lor sau de pretindere, acceptare și primire de către inculpat a careva sume de bani. În asemenea condiții, n-a fost stabilit și identificat obiectul material al infracțiunii și latura obiectivă de transmitere a mijloacelor bănești către inculpat, precum și pretinderea, acceptarea și primirea pretinșilor bani. De asemenea, instanța de apel a menționat că, nici scopul infracțiunii n-a fost confirmat, or, din secvențele video se vede clar cum Daniel Lisnic, întru îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, verifica autocarul și nu creează careva impedimente la trecerea frontierei de stat. 18 Din materialele cauzei penale nu rezultă nici latura subiectivă a infracțiunii, or, martorii acuzării n-au confirmat date obiective referitor la evenimentele pretinsei fapte infracționale din 19.08.2016 și nici documentele de călătorie în raport cu prevederile legale nu confirmă fapta infracțională de folosire a situației de serviciu. Cu privire la abuzul de serviciu, instanța de fond de asemenea l-a considerat neprobat, or, la încadrarea juridică urmează să se descrie și să se concretizeze acțiunea sau inacțiunea de folosire a situației de serviciu, urmările prejudiciabile cauzate prin infracțiune, precum și legătura cauzală dintre ele. Analizând pretinsele acțiuni ale lui Daniel Lisnic, incluse în învinuirea pe art. 327 alin. (1) Cod penal, prin prisma Hotărârii Guvernului ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru implementarea Acordului privind transportul internațional ocazional de calatori cu autocarul și autobuzul (Acordul INTERBUS)” nr.456a din 24.04.2007 ,art. 197, 403, 407 Cod contravențional, ordinului nr.2010-p fișei postului, instanța de fond corect a stabilit că în funcțiile lui nu intra expres verificarea carnetelor Interbus și nu este competent de a întocmi procese-verbale cu privire la contravenție de competența serviciului vamal. La depistarea încălcărilor ce țin de corectitudinea îndeplinirii foilor de parcurs, reieșind din coroborarea Hotărârii Guvernului și Codului Contravențional, nu rezultă obligația inculpatului de a întocmi procese-verbale contravenționale și nici fișa de post nu cuprinde asemenea atribuții. Subsecvent, instanța de apel a conchis ca fiind corectă și legală concluzia instanței de fond prin care a constatat că încălcarea admisă de Daniel Lisnic, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, or, legiuitorul a prevăzut și alte forme ale răspunderii, cum ar fi cea disciplinară. În speță dată, nu s-a stabilit că, Daniel Lisnic să fi încălcat careva atribuții stabilite prin lege, să fi folosit intenționat situația de serviciu în interes material și să fi cauzat careva daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege persoanelor juridice, deci lipsește faptul infracțiunii. În aceiași ordine de idei, just instanța de fond a relatat că alin. (14) al art. 197 Cod contravențional, în baza căruia procurorul a pornit 9 cauze contravenționale, a fost abrogat prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.295 din 21.12.2017. În alta ordine de idei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond întemeiat a respins actele procedurale, expunând o motivarea suficientă a circumstanțelor de fapt prin prisma legislației. Corect a reținut instanța de fond că învinuirea adusă unei persoane de comiterea unei infracțiuni trebuie sa fie clară, dar nu bazată pe 19 presupuneri, or, toate dubiile se interpretează în favoarea persoanei acuzate. Nicio persoană nu poate fi învinuita și supusă condamnării în mod arbitrar. În concluzie, instanța de apel a indicat că, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, corect le-a raportat la materialele cauzei și just a constatat că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, apreciind probele din punct de vedere a situației obiective, legale și prin coroborare între ele. Cu referire la apelul procurorului privind cheltuielile de judecată, instanța de apel l-a respins ca fiind nefondat, or din materialele cauzei penale rezultă că cheltuielile în suma de 39 476 lei, țin de salariul procurorului și consultantului procurorului, iar acestea nu se atribuie la cheltuielile care urmează a fi încasate de la inculpat, dar sunt suportate de stat. Mai mult ca atât, inculpatul a fost achitat de sub învinuirea în comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4) și art. 327 alin. (1) Cod penal, de aceia acesta nu urmează sa suporte careva cheltuielile de judecată, fapt pentru care instanța de apel a conchis necesar de a menține soluția instanței de fond referitor la respingerea încasării cheltuielilor de judecată din contul inculpatului în folosul statului ca neîntemeiată. Cu referire la apelul reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat privind acțiunea civilă, instanța de apel a respins-o ca fiind neîntemeiată, or, în cazul pronunțării unei sentințe de achitare pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, instanța de judecată va respinge acțiunea civilă.

Împotriva deciziei declară recurs ordinar procurorul care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, procurorul menționează dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, or, aceasta la motivarea deciziei pronunțate enumeră doar 3 probe, și anume, declarațiile martorilor Vasile Cheseliță și Vladislav Mațiaga și înregistrările video, pe când partea acuzării a prezentat un cumul întreg de probe. De asemenea, procurorul indică că, instanța de apel nu a clarificat obiectiv toate circumstanțele invocate în cererile de apel, pronunțând o decizie nemotivată. 5.1. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar și de către reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat Valeriu Diacioc, care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărârii prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de către acesta. 20 Recurentul susține că, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate a fost demonstrată indubitabil, iar instanța de apel eronat a apreciat probele administrate în respectiva cauză penală. În rest, recurentul invocă aceleași argumente ca și în cererea de apel.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în contextul ce urmează. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Soluția de admitere a recursurilor declarate, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a procedurilor. Din conținutul recursurilor deferite judecății se constată că titularii își întemeiază cererile pe temeiurile de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, critică decizia instanței de apel prin aceea că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Din conținutul recursurilor ordinare declarate se reține că, recurenții critică soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate în prezenta speță, și nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală. Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror 21 probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. 22 Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit sentinței inculpatul a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 324 alin. (4) și art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Colegiul penal al Curții de apel Chișinău prin decizia pronunțată la 13 noiembrie 2019, respinge ca nefondate apelurile declarate de către procuror și reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat și menține sentința fără modificări. Așadar, analizând hotărârile adoptate de către instanțele de fond, Colegiul penal lărgit constată că, instanțele au indicat temei de achitare precum că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, însă la motivarea soluției atât instanța de fond, cât și cea de apel indică și alt temei de achitare, de rând cu cel indicat în dispozitiv. Astfel, instanța de recurs consideră esențial de elucidat următorul aspect, prin prisma conținutului deciziei. În primul rând, potrivit deciziei de achitare atât în prima instanța, cât și instanța de apel au indicat un șir de concluzii cum ar fi ,,(…) acuzarea nu a prezentat careva probe referitor la valoarea exacta a sumelor bănești care se prezumă a fi transmise inculpatului (...) analizând declarațiile martorilor vizați ale inculpatului și probele la care au făcut referire, instanța de fond corect a constatat că, acestea nu confirmă faptul infracțiunii după cum se pretinde” (vezi pct. 4.1. din prezenta decizie) ce semnalează temeiul de achitare prevăzut la pct. 1) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, sentința de achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, concluzie enunțată în partea dispozitivă și descriptivă a hotărârilor instanțelor de fond. De asemenea, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel își întemeiază poziția pe faptul că probele prezentate în respectiva deciziei nu demonstrează prezența elementelor infracțiunilor imputate, ce semnalează temeiul de achitare prevăzut la pct. 3) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, care a și fost enunțat în concluziile instanței în partea descriptivă finale și în partea dispozitivă a deciziei. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, deși instanța de apel a conchis că inculpatul urmează a fi achitat din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor imputate, în urma sintezei concluziilor evocate de către instanța de apel în hotărârea adoptată și menționate supra, se observă o inadvertență în stabilirea temeiului ce stă la baza achitării lui Daniel Lisnic, fiind constatate concluzii cu temeiuri de achitare diferite „în asemenea condiții, nu a fost stabilit și identificat obiectul material al infracțiunii dar și latura subiectivă definită prin transmiterea mijloacelor bănești către inculpat (…) nici scopul infracțiunii nu a fost confirmat (…) din materialele cauzei nu rezultă nici 23 prezența în acțiunile inculpatului a laturii subiective ”, temeiuri prevăzute de art. 390 alin. (1) pct. 1) și 3) Cod de procedură penală. Totodată, lecturând sub acest aspect hotărârea instanței de fond, Colegiul penal lărgit reține o motivare asemănătoare celei date de instanța de apel, și anume, ,,În altă ordine de idei, instanța reține că nu au fost aduse careva probe întru confirmarea existenței laturii subiective și laturii obiective a infracțiunii” (vezi f.d. 219-220, vol. II). Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit atestă că, menționarea concomitentă a două temeiuri de achitare care se exclud una pe alta, în aceeași hotărâre judecătorească este o eroare de procedură, fapt ce în viziunea Colegiului, semnalează prezența temeiului pentru recurs „motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii”, care este prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Subsecvent, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu o motivare contradictorie și contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului. În acest sens, Colegiul penal lărgit face referire la jurisprudența CtEDO prin care Curtea de la Strasbourg a indicat că ,,Judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, de exemplu, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională” (cauza Hadjianastassiou vs Grecia din 16 decembrie 1992). De asemenea, Înalta Curte în cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06 subliniază că, „… rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.” Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către instanță, or conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor pentru examinarea cauzelor în primă instanță. De asemenea, Colegiul penal lărgit susține că nu poate menține sentința pronunțată de către prima instanță, or, instanța de fond a emis la fel o hotărâre contradictorie fiind lovită de viciul fundamental. 24 În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit constatând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Liliana Pasat și de către reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat Valeriu Diacioc, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Bălți din 13 noiembrie 2019, în cauza penală în privința inculpatului Lisnic Daniel XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 23 iulie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Victor Burduh Nicolae Craiu 25