1ra-986/20 — art. 324 al. 4, 327 al. 1 CP

1ra-986/20 — art. 324 al. 4, 327 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-986/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicolae Craiu,

a judecat în ședință, fără participarea părților recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Liliana Pasat și de către

reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat Valeriu Diacioc, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2019, în cauza penală,

în privința lui

Lisnic Daniel XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 07.08.2017 până la 04.07.2018;

Instanța de apel de la 01.08.2018 până la 13.11.2019;

Instanța de recurs de la 10.02.2020 până la 23.06.2020.

a c o n s t a t a t :

Daniel Lisnic fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324

alin. (4) și art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

S-a respins ca neîntemeiata pretenția Serviciului Fiscal de Stat către Daniel Lisnc

privind încasarea în beneficiul statului a prejudiciului în valoare de 72 800 lei.

De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția procurorului privind

încasarea de la Daniel Lisnc în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de

39 476 lei.

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, în

următoarele circumstanțe:

Daniel Lisnic, fiind angajat al Serviciului Vamal, în baza ordinului nr.2010-p din

30.10.2015 în calitate de inspector principal, desfășurând activitatea de serviciu în

cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal Otaci, situat în Republica Moldova, r-

1

nul Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei nr.86, acționând contrar obligator impuse de funcția

deținută prin fișa de post, Codului vamal, Codului de conduită a colaboratorului vamal

și Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției, fiind obligat să nu se lase

influențat în luarea deciziilor de către persoane din a fără instituției, în special în

situația în care acest fapt ar conduce la crearea anumitor favoruri unei persoane, iar

comportamentul său atât public, cât și privat, nu trebuie să-l facă vulnerabil de o

influență nedatorată altei persoane, să respingă și să comunice conducătorului ierarhic

superior orice tentative sau acte de corupție, să nu folosească poziția să în interese

particulare și să nu sugereze o recompensă pentru îndeplinirea oricăror atribuții de

serviciu, să nu solicite, să nu primească sau să nu accepte cadouri, împrumuturi și orice

alte valori sau servicii, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, de la persoane

cu care se află în relații de serviciu, urmărind în scop de profit, la 19.08.2016, în

intervalul de timp 17:11:40 - 17:14:19, a pretins, acceptat și primit personal pentru sine

de la Vasile Chiselița, șoferul autocarului de model Neoplan-N516SHD - 2001, cu n/î

XXXXX, care s-a prezentat pentru traversarea frontierei de stat al Republicii Moldova

prin Postul vamal Otaci, în calitate de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu

depășesc 100 unități convenționale, reieșind din formula a câte 10 lei pentru fiecare

pasager transportat și 50 lei pentru autocar, ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni,

favoriza și a autoriza trecerea persoanelor aflate în autocarul de model Neoplan-

N516SHD - 2001, peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin Postul vamal Otaci,

fără efectuarea controlului la trecerea frontierei și/sau cu încălcarea procedurii legale

stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.

Potrivit datelor de care dispune organul de urmărire penală la 19.08.2016 cu

autocarul de model Neoplan-N516SHD - 2001, prin punctul de trecere a frontierei Otaci

au fost transportate 37 persoane.

Procurorul a calificat acțiunile inculpatului Daniel Lisnic potrivit următoarelor

semne ale componenței de infracțiune : corupere pasivă, adică pretinderea, acceptare și

primire de către o persoană publică, personal de bunuri în proporții care nu depășesc 100 unități

convenționale, ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru altă persoană, pentru a îndeplini sau nu

ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar

acesteia.

La fel inculpatul Daniel Lisnic este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 327 alin. (1) Cod penal în următoarele circumstanțe:

Daniel Lisnic, deținând funcția de inspector principal al Serviciului Vamal,

conform ordinului 2010-p din 30.10.2015, fiind angajat al Serviciului Vamal,

desfășurând activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal

2

Otaci, situat în Republica Moldova, r-nul Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei nr. 86, având

în virtutea funcției deținute permanent, drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice, fiind obligat în conformitate cu fișa de post privind

obligațiunile funcționale de a dirija în cunoștință de cauza sectorul de muncă

încredințat, să manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai a

sarcinilor ce stau în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor, de legislația în

vigoare, să fie obiectiv și imparțială, având obligații în vederea soluționării materialelor

repartizate spre examinare, fiind obligat în conformitate cu prevederile art.22 din Legea

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008

să respecte Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor,

să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine atribuțiile de

serviciu, ignorând prevederile art. 2 al Legii nr.25/22.02.2008 privind Codul de conduită

a funcționarului public, care indică că în exercitarea funcției publice, funcționarul

public se călăuzește de principiile legalității, imparțialității, independentei,

profesionalismului și loialității, iar în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea

șicombaterea coruptiei nr.90-XVI din 25.04.2008, acceptând benevol restricțiile impuse

de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației

de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele

de serviciu, contrar, obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, este învinuit

de comiterea infracțiunii de abuz de serviciu potrivit următoarelor circumstanțe de

fapt:

La 20.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX,

a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL

„Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.20 din carnetul Interbus nr.

0004036, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 24.06.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr.20 din carnetul Interbus nr.0004036 categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007

presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup

de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal

care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele

3

prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.20 din carnetul Interbus nr.0004036 cu fila

de control primita de Daniel Lisnic la 20.09.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontiera, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 20.09.2016 și s-a

stabilit ca datele pasagerilor diferă, astfel încât se constată că categoria serviciului

prestat, în cazul dat „A”, indicată în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atât, în

fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența

unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând

acest fapt prin aplicarea §ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau

MD2 cu cea din fila de control.

La 26.07.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î

XXXXXX a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru

SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.11 din carnetul Interbus

nr.0004276, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 29.07.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr.11 din carnetul Interbus nr.0004276 categoria serviciului „A”,

(calatoria cu ușile inchise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007

presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup

de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal

care a documentat mijlocul de transport se află în imposibilitate de a contrapune datele

prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.11 din carnetul Interbus nr.0004276 cu fila

de control primita de Daniel Lisnic la 26.07.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontiera, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.07.2016 și s-a

stabilit că datele pasagerilor diferă, astfel s-a constatat că categoria serviciului prestat,

în cazul dat „A”, indicat în fila MD1 nu a fost respectata, mai mult ca atât, în fila de

control nefiind selectat niciun serviciu fapt ce exclude de la început existenta unui

suport legal pentru contrapunere.

4

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit ca unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Sergiu Pisari, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării

categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din

fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilii personale.

La 02.10.2016, Daniel Lisnic aflând-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î

XXXXX, a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru

SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr.

0004462, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,catigoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 06.10.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004462 categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din24.04.2007

presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup

de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal

care a documentat mijlocul de transport se afla in

Imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs

nr.06 din carnetul Interbus nr.0004462 cu fila de control primită de Daniel Lisnic la

02.10.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 02.10.2016 și s-a

stabilit că datele pasagerilor diferă, astfel încât se constată că categoria serviciului

prestat, indicat în fila MD2 în cazul dat „A”, nu a fost respectată, mai mult ca atât, în

fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența

unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control

5

cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilii

personale.

La 12.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î *****, a

acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o ruta privată pentru SRL

„Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.05 din carnetul Interbus

nr.0004462, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 16.09.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004462 categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007

presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup

de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal

care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele

prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.05 din carnetul Interbus nr.0004462 cu fila

de control primita de Daniel Lisnic la 12.09.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 12.09.2016 și s-a

stabilit ca datele pasagerilor diferă, astfel încât se constată că categoria serviciului

prestat, indicat în fila MD2, în cazul dat „A”, nu a fost respectată, mai mult ca atât, în

fila de control nefiind selectat niciun serviciu fapt ce exclude de la început existența

unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lsnic care

avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest

fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control

cu cele din fila MD1 șiMD2, confirmând respectarea regimului ales prin aplicarea sigilii

personale.

La 05.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a

documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX,

care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr.04 din carnetul

Interbus nr.0004462.

6

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr.04 a carnetului

Interbus nr.0004462, agentul economic a selectat categoria serviciului „A” (călătoria cu

ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune

servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup de călători

de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, la fel și potrivit informației

conținute în fila de control al foii de parcurs nr.04, care a fost primita și verificată de

către inspectorul vamal Damian Lungu, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 0405 care-

i aparține.

În continuare, la 12.09.2016, la revenire în tară, deși șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr.04 din carnetul Interbus nr.0004462 categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Daniel Linsic care a documentat mijlocul

de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de

ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor

aflați în salonul autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 05.09.2016 și s-a

stabilit ca datele pasagerilor de pe sensul de ieșire diferă cu cel de pe sensul de intrare,

astfel încât se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, nu a fost

respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Damian Lungu

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 șiMD2, confirmând

respectarea regimului ales prin aplicarea sigilii personale, iar în caz de depistare a

încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456

din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv.

La 19.08.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX,

a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL

„Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 23 din carnetul Interbus nr.

0004076, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 24.08.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr.23 din carnetul Interbus nr.0004076 categoria serviciului „A”,

7

(călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007

presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transporta același grup

de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal

care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele

prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.23 din carnetul Interbus nr.0004076 cu fila

de control primită de Daniel Lisnic la 19.08.2016.

Urmare a contrapunerii informației din baza de date a poliției de frontieră, cu

privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 19.08.2016

și 24.08.2016, s-a stabilit că autocarul a iezit din țară încărcat, dar s-a întors în gol astfel

în cazul dat categoria „A”, indicata în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atât, în

fila de control nefiind selectat niciun serviciu, fapt ce exclude de la început existența

unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Nevoie Oleg, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării

categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din

fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilii personale.

La 26.07.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î

XXXXX, a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru

SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 19 din carnetul Interbus

nr.0004076, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 01.08.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr.0004076 categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007

presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă același grup

de calatori de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, inspectorul vamal

care a documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele

prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr.0004076 cu fila

de control primita de Daniel Lisnic la 26.07.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.07.2016 și

8

01.08.2016, s-a stabilit ca autocarul a iezit din țară încărcat dar s-a întors gol astfel în

cazul dat categoria „A”, indicata în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atât, în

fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența

unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Sergiu Jurcan, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control

cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilii

personale.

La 28.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î

SGAR854, a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată

pentru SRL „Prosper Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.22 din carnetul

Interbus nr.0004107, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul

,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine

Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 01.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0004107 categoria serviciului „B” care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus

încărcat/întors gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla în

imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.22 din

carnetul Interbus nr.0004107 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 28.09.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 28.09.2016 și

01.10.2016 s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați 17 calatori, inclusiv 2

șoferi, iar pe sensul de intrare 18 pasageri, inclusiv 2 șoferi, astfel încât categoria „B”

indicata în fila MD1 nu a fost respectata. Mai mult ca atât, în fila de control nefiind

selectat niciun serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru

contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

9

inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării

categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea

din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile

prevăzuți de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

La 25.12.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î

SGAR854 a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată

pentru SRL „Scorpion Trans” fila de control din foia de parcurs nr.22 din carnetul

Interbus nr. 0003685, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul

,,categoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine

Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 29.12.2016, la revenire în țară, inspectorul vamal care a

documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele

prezentate în fila MD1 și MD2 a foii de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0003685,

cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 25.12.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/ XXXXX la 25.12.2016 și

29.12.2016 s-a stabilit că autocarul a efectuat cursa cu pasageri pe sensul ieșire la fel și

pe sensul de intrare. Totodată, s-a stabilit că datele pasagerilor pe sensul de ieșire și cel

de intrare în țară diferă.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit ca unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară, de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau

MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

La 31.08.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX

a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL

„Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr.

0004358, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

10

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 01.09.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004358 categoria serviciului „B” care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus

încărcat/întors în gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla

în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.06

din carnetul Interbus nr.0004358 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 31.08.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 31.08.2016 și

01.09.2016 s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători, iar pe sensul de

intrare nu, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce

exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Vasile Dubenco, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau

MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

La 23.08.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX

a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL

„Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.19 din carnetul Interbus

nr.0004138, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 26.08.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr.0004138 categoria serviciului „B” care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus

încărcat/întors în gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla

în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.19

din carnetul Interbus nr.0004138 cu fila de control primita de Daneil Lisnic la

23.08.2016.

11

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 23.08.2016 și

26.08.2016 s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători, inclusiv și, pe

sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit ca unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic,

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Vasile Dubenco, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau

MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

La 08.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX

a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL

„Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.22 din carnetul Interbus

nr.0004138, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 09.09.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr.22 din carnetul Interbus nr.0004138 categoria serviciului „B” care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus

încărcat/întors în gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla

în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.22

din carnetul Interbus nr.0004138 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 08.09.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/ la 08.09.2016 și 09.09.2016 s-a

stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportași călători, inclusiv și, pe sensul de

intrare, astfel categoria ,,B”, indicata în fila MD1, nefiind respectata, mai mult ca atât,

în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența

unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic,

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țara de către

12

inspectorul vamal Gheorghe Motreac, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau

MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

La 08.09.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX,

a acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL

„Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr.

0004498, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 12.09.2016, la revenire în tara, deși șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004498 categoria serviciului „C” care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătorie dus în gol și

toți calatorii sunt îmbarcați din același loc și transportați în țară în care operatorul de

transport este inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se află în

imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr.06 din

carnetul Interbus nr.0004498 cu fila de control primită de Daniel Lisnic la 08.09.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 08.09.2016 și

12.09.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire nu au fost transportați calatori, iar pe sensul

de intrare au fost. Mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat niciun serviciu fapt

ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Motreac Gheorghe, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau

MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

La 31.08.2016, Daniel Lisnic aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire,

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX,

a acceptat și primit de la §șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL

13

„Scorpion Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.06 din carnetul Interbus

nr.0004324, fără ca aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ,,categoria

serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoarea, fapt ce contravine Hotărârii

Guvernului nr.456 din 24.04.2007.

În continuare, la 05.09.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004324 categoria serviciului „B” care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007 presupune călătoria dus

încărcat/întors în gol, inspectorul vamal care a documentat mijlocul de transport se afla

în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în fila MD1 a foii de parcurs nr.06

din carnetul Interbus nr.0004324 cu fila de control primita de Daniel Lisnic la 31.08.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 31.08.2016 și

05.09.2016, s-a stabilit ca pe sensul de ieșire nu au fost transportați călători, iar călătoria

retur a fost efectuata cu calatori, astfel incit categoria „B” indicata în fila MD1 nefiind

respectata, mai mult ca atât, în fila de control nu a fost selectat niciun serviciu fapt ce

exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal, s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificata la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Daniel Lisnic

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Oleg Nevoie, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării

categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea

din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile

prevăzute de pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

Faptele descrise au generat neatragerea la răspundere contravențională a

agenților economici și a persoanelor fizice care nemijlocit se fac vinovate de comiterea

contravențiilor prevăzute de art. 197 alin. (14) din Codul contravențional.

Astfel, cet. Daniel Lisnic, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind

scopul favorizării unor agenților economici care desfășoară activitatea de transport de

pasageri în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a cate 4

lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr.456 din 24.04.2007, unde potrivit art.39 daca

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

14

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoarea în registru după care

permite ca autobuzul sa-și continue cursa.

Totodată, în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectiva în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru

efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de

control se prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent.

Potrivit prevederilor Codului contravențional, la momentul comiterii

contravenției incriminate, sancțiunea art. 197 alin. (14) din Codul contravențional se

reducea la amenda de la 120 la 140 de unități convenționale aplicată persoanei fizice

și/sau amenda de la 400 la 450 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.

Potrivit prevederilor art. 34 din Codul contravențional, unitatea contravențională

la acea perioada era stabilită - 20 lei.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.539 din 23.04.2008 cu privire la crearea Agenției

Naționale Transport Auto publicata în Monitorul Oficial 82/521 din 29.04.2018 Agenția

este o autoritate publica cu statut de persoana juridica în subordinea Ministerului

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, activează în baza principiilor de

autogestiune și autofinanțare, dispune de bilanț autonom, conturi bancare, inclusiv

valutare, ștampila cu Stema de Stat și denumirea să în limba de stat, de formulare cu

antet.

Mai mult, Agenția exercită monitorizarea și asigura realizarea prevederilor

legislației, actelor normative naționale și actelor internaționale în domeniul

transportului auto la care Republica Moldova este parte.

Potrivit prevederilor art. 407 alin.(1) din Codul Contravențional. contravențiile

prevăzute la art. 197 alin. (1)-(10), (12)-(16), (17)-(26), art. 198-200, 204, 206, 207, 2211 și

art. 224 alin. (1)-(9) se constată de organele de specialitate ale administrației publice în

domeniul transportului rutier, electric, feroviar și naval, cu dreptul de aplicare a

masurilor procesuale de constrângere.

Totodată, conform art. 407 alin. (2) lit. a) din Codul Contravențional, sunt în drept

să constate contravenții, să aplice sancțiuni și măsuri procesuale de constrângere în

transportul rutier și electric - șefii serviciilor abilitate cu funcții de control și adjuncții

lor, precum și inspectorii abilitați cu funcții de control.

15

Acționând în conformitate cu prevederile art. 386 din Codul contravențional,

procurorul depistând că, Daniel Lisnic în paisprezece cazuri nu a sesizat autoritatea

competenta despre încălcarea art.197 alin. (14) din Codul contravențional, a inițiat pe

fiecare caz omis de Daniel Lisnic 14 procese contravenționale pe care le-a trimis pentru

examinare Agenției Naționale Transport Auto.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate ale lui Daniel Lisnic la Bugetul de stat nu

au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate, și anume, sumele între 145 600 -

165 200 lei.

Potrivit art.58 din Codul Civil - Persoanele juridice de drept public - statul și unitațile

administrativ-teritoriale participa la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte

subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unitaților administrativ-teritoriale se exercita în

asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr.181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct.6 subpct.89) din Regulamentul privind organizarea și

functionarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1265 din

Ministerul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești

a intereselor bugetului de stat.

Procurorul, potrivit ordonanței de punere sub învinuire, a calificat acțiunile

inculpatului potrivit următoarelor semne ale componentei de infracțiune: abuz de

serviciu pe semnele folosirea intenționata de către o persoana publică a situației de serviciu, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor juridice, adică infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) din

Codul penal.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi soluții potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Daniel Lisnic să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă

de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 2 ani și în baza art. 327 alin. (1) Cod penal și să îi fie

aplicată pedeapsa sub forma de amendă în mărime de 800 unități convenționale cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani, iar în baza art. 84

alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial să îi fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă

de amendă în mărime de 2 500 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 3 ani, cu admiterea acțiunii civile a IFS și încasarea

16

cheltuielilor judiciare în sumă de 39 746 lei, și păstrarea corpurilor delicte la dosarul

penal.

În apel procurorul a invocat că, sentința nominalizată urmează a fi casată pe

motivul ilegalității, or, la materialele cauzei sunt prezente suficiente probe care să

demonstreze vinovăția inculpatului în cele imputate.

Astfel, procurorul a întemeiat apelul declarat pe dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de fond.

3.1. Împotriva sentinței a înaintat apel șeful Direcției Generale a Serviciului Fiscal

de Stat Tatiana Neghina, care a solicitat admiterea apelului, repunerea în termen,

casarea sentinței în partea achitării inculpatului în baza art. 327 alin. (1) Cod penal,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi soluții potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care acesta să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei la discreția instanței și

a admite acțiunea civilă cu încasarea în beneficiul statului de la Daniel Lisnic a sumei

de 72 800 lei.

În cerere apelantul a invocat că, serviciul fiscal își exprimă dezacordul cu

sentința, indicând că prima instanța nu a examinat probele în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, or, vinovăția acestuia se dovedește prin

înregistrările video. Astfel, instanța de fond a examinat cauza penală superficial,

unilateral, neobiectiv și n-a luat în considerare probele pertinente concludente și utile

stabilite în rechizitoriul de învinuire.

apelurile declarate de către procuror și reprezentantul Serviciului Fiscal Nord au fost

respinse ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel menționează că, sentința este

legală, întemeiată și motivată.

Examinând cauza penală în ordine de apel, instanța de apel a admis demersul

părții acuzării privind reluarea cercetării judecătorești potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, dispunând audierea nemijlocită în ședința instanței de apel a martorilor

Vasile Chisilița și Vladislav Mațiaga, a inculpatului Daniel Lisnic și prezentarea bazei

probante scrise, care părțile au considerat-o pertinentă, concludentă și utilă pentru justa

soluționare a cauzei.

Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a formulat

concluziile de lipsă a faptului infracțiunii. Argumentele acestei concluzii rezultă din

probele prezentate de parți și cercetate în ședința de judecată. Corect a fost statuat că,

acuzatorul de stat n-a prezentat probe, care ar confirma prezența faptului infracțiunii.

17

La analiza coroborată a acestor probe, instanța de apel a constatat că acuzarea n-

a prezentat probe obiective, pertinente, concludente, utile și veridice care sa confirme

învinuirea adusa inculpatului, satinând în acest sens concluzia instanței de fond.

Analizând declarațiile martorilor vizați, ale inculpatului și probele la care a făcut

referire procurorul, instanța de fond corect a constatat că, acestea nu confirmă faptul

infracțiunii după cum se pretinde.

Martorii acuzării Vasile Cheseliță și Vladislav Mațiaga nu au dat declarații certe

referitor la fapta infracțională pretinsă de procuror în învinuire. Ambii declară cu toata

certitudinea, ca pe inculpat l-au văzut pentru prima dată în ședința de judecată.

Referitor la data de 19.08.2016, susțin că nu țin minte să fi transmis careva sume de bani

colaboratorilor vamali. Si nici înregistrările video nu confirmă cert transmiterea a

careva sume de bani lui Daniel Lisnic.

Din materialele cauzei rezultă că, martorul Vasile Cheseliță a dat declarații după

ce i-au fost prezentate la urmărirea penală imaginile video, ceia ce înseamnă că acesta

nu-și amintește cert evenimentele din 19.08.2016.

Probele care au stat la adoptarea ordonanței de punere sub învinuire a lui Daniel

Lisnic și la susținerea acuzării de stat conțin niște presupuneri ale procurorului, dar nu

fapte certe și obiective, or, probarea învinuirii este pusă în sarcina acuzării și nu în cea

a apărării.

Acuzarea n-a stabilit și prezentat careva probe referitor la valoarea exactă a

sumelor bănești care se prezumă că au fost transmise inculpatului.

Martorii Vasile Cheseliță și Vladislav Mațiaga care se pretind a fi martorii

acuzării, n-au dat declarații care l-ar învinui pe Daniel Lisnic, dar dimpotrivă au

confirmat faptul că nu i-au transmis careva sume de bani.

Secvențele video, la care face referire acuzarea, nu conțin acțiuni video de plasare

de către Vasile Cheseliță și Vladislav Mațiaga a banilor în acte, de claritate a careva

bancnote și valoarea lor sau de pretindere, acceptare și primire de către inculpat a

careva sume de bani.

În asemenea condiții, n-a fost stabilit și identificat obiectul material al infracțiunii

și latura obiectivă de transmitere a mijloacelor bănești către inculpat, precum și

pretinderea, acceptarea și primirea pretinșilor bani.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, nici scopul infracțiunii n-a fost

confirmat, or, din secvențele video se vede clar cum Daniel Lisnic, întru îndeplinirea

obligațiunilor de serviciu, verifica autocarul și nu creează careva impedimente la

trecerea frontierei de stat.

18

Din materialele cauzei penale nu rezultă nici latura subiectivă a infracțiunii, or,

martorii acuzării n-au confirmat date obiective referitor la evenimentele pretinsei fapte

infracționale din 19.08.2016 și nici documentele de călătorie în raport cu prevederile

legale nu confirmă fapta infracțională de folosire a situației de serviciu.

Cu privire la abuzul de serviciu, instanța de fond de asemenea l-a considerat

neprobat, or, la încadrarea juridică urmează să se descrie și să se concretizeze acțiunea

sau inacțiunea de folosire a situației de serviciu, urmările prejudiciabile cauzate prin

infracțiune, precum și legătura cauzală dintre ele.

Analizând pretinsele acțiuni ale lui Daniel Lisnic, incluse în învinuirea pe art. 327

alin. (1) Cod penal, prin prisma Hotărârii Guvernului ,,Cu privire la aprobarea

Regulamentului pentru implementarea Acordului privind transportul internațional

ocazional de calatori cu autocarul și autobuzul (Acordul INTERBUS)” nr.456a din

24.04.2007 ,art. 197, 403, 407 Cod contravențional, ordinului nr.2010-p fișei postului,

instanța de fond corect a stabilit că în funcțiile lui nu intra expres verificarea carnetelor

Interbus și nu este competent de a întocmi procese-verbale cu privire la contravenție de

competența serviciului vamal.

La depistarea încălcărilor ce țin de corectitudinea îndeplinirii foilor de parcurs,

reieșind din coroborarea Hotărârii Guvernului și Codului Contravențional, nu rezultă

obligația inculpatului de a întocmi procese-verbale contravenționale și nici fișa de post

nu cuprinde asemenea atribuții.

Subsecvent, instanța de apel a conchis ca fiind corectă și legală concluzia instanței

de fond prin care a constatat că încălcarea admisă de Daniel Lisnic, nu prezintă gradul

de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, or, legiuitorul a prevăzut și alte

forme ale răspunderii, cum ar fi cea disciplinară.

În speță dată, nu s-a stabilit că, Daniel Lisnic să fi încălcat careva atribuții stabilite

prin lege, să fi folosit intenționat situația de serviciu în interes material și să fi cauzat

careva daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege

persoanelor juridice, deci lipsește faptul infracțiunii.

În aceiași ordine de idei, just instanța de fond a relatat că alin. (14) al art. 197 Cod

contravențional, în baza căruia procurorul a pornit 9 cauze contravenționale, a fost

abrogat prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.295 din

21.12.2017.

În alta ordine de idei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond întemeiat

a respins actele procedurale, expunând o motivarea suficientă a circumstanțelor de fapt

prin prisma legislației. Corect a reținut instanța de fond că învinuirea adusă unei

persoane de comiterea unei infracțiuni trebuie sa fie clară, dar nu bazată pe

19

presupuneri, or, toate dubiile se interpretează în favoarea persoanei acuzate. Nicio

persoană nu poate fi învinuita și supusă condamnării în mod arbitrar.

În concluzie, instanța de apel a indicat că, instanța de fond a dat deplină eficiență

prevederilor art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, corect le-a raportat la

materialele cauzei și just a constatat că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

apreciind probele din punct de vedere a situației obiective, legale și prin coroborare

între ele.

Cu referire la apelul procurorului privind cheltuielile de judecată, instanța de

apel l-a respins ca fiind nefondat, or din materialele cauzei penale rezultă că cheltuielile

în suma de 39 476 lei, țin de salariul procurorului și consultantului procurorului, iar

acestea nu se atribuie la cheltuielile care urmează a fi încasate de la inculpat, dar sunt

suportate de stat.

Mai mult ca atât, inculpatul a fost achitat de sub învinuirea în comitere a

infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4) și art. 327 alin. (1) Cod penal, de aceia acesta

nu urmează sa suporte careva cheltuielile de judecată, fapt pentru care instanța de apel

a conchis necesar de a menține soluția instanței de fond referitor la respingerea încasării

cheltuielilor de judecată din contul inculpatului în folosul statului ca neîntemeiată.

Cu referire la apelul reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat privind acțiunea

civilă, instanța de apel a respins-o ca fiind neîntemeiată, or, în cazul pronunțării unei

sentințe de achitare pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, instanța

de judecată va respinge acțiunea civilă.

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei

spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul menționează dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, or, aceasta la motivarea deciziei pronunțate enumeră

doar 3 probe, și anume, declarațiile martorilor Vasile Cheseliță și Vladislav Mațiaga și

înregistrările video, pe când partea acuzării a prezentat un cumul întreg de probe.

De asemenea, procurorul indică că, instanța de apel nu a clarificat obiectiv toate

circumstanțele invocate în cererile de apel, pronunțând o decizie nemotivată.

5.1. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar și de către

reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat Valeriu Diacioc, care solicită casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărârii prin care inculpatul să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și

admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de către acesta.

20

Recurentul susține că, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate a

fost demonstrată indubitabil, iar instanța de apel eronat a apreciat probele administrate

în respectiva cauză penală.

În rest, recurentul invocă aceleași argumente ca și în cererea de apel.

penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, pentru considerentele

de drept și de fapt expuse în contextul ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursurilor declarate, în drept, se întemeiază pe dispoziția

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a

procedurilor.

Din conținutul recursurilor deferite judecății se constată că titularii își întemeiază

cererile pe temeiurile de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, critică decizia instanței de apel prin aceea că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate se reține că, recurenții critică

soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei

și probelor administrate în prezenta speță, și nu corespunde cerințelor prevăzute de art.

414 Cod de procedură penală.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea

unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

21

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima

instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; dacă există circumstanțe atenuante

și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost

apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu

suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

22

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate

mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit sentinței inculpatul a fost achitat de

sub învinuirea adusă în baza art. 324 alin. (4) și art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Colegiul penal al Curții de apel Chișinău

prin decizia pronunțată la 13 noiembrie 2019, respinge ca nefondate apelurile declarate

de către procuror și reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat și menține sentința fără

modificări.

Așadar, analizând hotărârile adoptate de către instanțele de fond, Colegiul penal

lărgit constată că, instanțele au indicat temei de achitare precum că, nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, însă la motivarea soluției atât instanța de fond, cât și cea de

apel indică și alt temei de achitare, de rând cu cel indicat în dispozitiv.

Astfel, instanța de recurs consideră esențial de elucidat următorul aspect, prin

prisma conținutului deciziei.

În primul rând, potrivit deciziei de achitare atât în prima instanța, cât și instanța

de apel au indicat un șir de concluzii cum ar fi ,,(…) acuzarea nu a prezentat careva probe

referitor la valoarea exacta a sumelor bănești care se prezumă a fi transmise inculpatului (...)

analizând declarațiile martorilor vizați ale inculpatului și probele la care au făcut referire,

instanța de fond corect a constatat că, acestea nu confirmă faptul infracțiunii după cum se

pretinde” (vezi pct. 4.1. din prezenta decizie) ce semnalează temeiul de achitare prevăzut

la pct. 1) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, sentința de

achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, concluzie enunțată

în partea dispozitivă și descriptivă a hotărârilor instanțelor de fond.

De asemenea, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel își întemeiază

poziția pe faptul că probele prezentate în respectiva deciziei nu demonstrează prezența

elementelor infracțiunilor imputate, ce semnalează temeiul de achitare prevăzut la pct.

3) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii, care a și fost enunțat în concluziile instanței în

partea descriptivă finale și în partea dispozitivă a deciziei.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, deși instanța de apel a conchis că

inculpatul urmează a fi achitat din motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunilor imputate, în urma sintezei concluziilor evocate de către instanța de apel

în hotărârea adoptată și menționate supra, se observă o inadvertență în stabilirea

temeiului ce stă la baza achitării lui Daniel Lisnic, fiind constatate concluzii cu temeiuri

de achitare diferite „în asemenea condiții, nu a fost stabilit și identificat obiectul material al

infracțiunii dar și latura subiectivă definită prin transmiterea mijloacelor bănești către inculpat

(…) nici scopul infracțiunii nu a fost confirmat (…) din materialele cauzei nu rezultă nici

23

prezența în acțiunile inculpatului a laturii subiective ”, temeiuri prevăzute de art. 390 alin.

(1) pct. 1) și 3) Cod de procedură penală.

Totodată, lecturând sub acest aspect hotărârea instanței de fond, Colegiul penal

lărgit reține o motivare asemănătoare celei date de instanța de apel, și anume, ,,În altă

ordine de idei, instanța reține că nu au fost aduse careva probe întru confirmarea existenței

laturii subiective și laturii obiective a infracțiunii” (vezi f.d. 219-220, vol. II).

Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit atestă că, menționarea concomitentă

a două temeiuri de achitare care se exclud una pe alta, în aceeași hotărâre

judecătorească este o eroare de procedură, fapt ce în viziunea Colegiului, semnalează

prezența temeiului pentru recurs „motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii”,

care este prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a pronunțat o

hotărâre cu o motivare contradictorie și contrară prevederilor art. 6 al Convenției

europene a drepturilor omului.

În acest sens, Colegiul penal lărgit face referire la jurisprudența CtEDO prin care

Curtea de la Strasbourg a indicat că ,,Judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, de exemplu, un acuzat poate exercita

căile de atac prevăzute de legislația națională” (cauza Hadjianastassiou vs Grecia din 16

decembrie 1992).

De asemenea, Înalta Curte în cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011,

nr. 36755/06 subliniază că, „… rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele

au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei

decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit,

prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea

obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite

argumente au fost acceptate sau respinse.”

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece

instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea

instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către instanță, or conform art. 419 Cod

de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

De asemenea, Colegiul penal lărgit susține că nu poate menține sentința

pronunțată de către prima instanță, or, instanța de fond a emis la fel o hotărâre

contradictorie fiind lovită de viciul fundamental.

24

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit constatând temeiul prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel

urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu

respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere

al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți Liliana Pasat și de către reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat

Valeriu Diacioc, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Bălți din 13

noiembrie 2019, în cauza penală în privința inculpatului Lisnic Daniel XXXXX, și

dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 23 iulie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

25