1ra-1697/2020 — art. 324 alin. 4, 2 lit. c, 327 alin. 1 CP

1ra-1697/2020 — art. 324 alin. 4, 2 lit. c, 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1697/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de avocatul

Dorfman Igor în numele inculpatului și a Șefului adjunct al Direcției generale administrare

fiscală Nord al SFS, Oboroc Anna, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 11 martie 2020, în cauza penală privindu-l pe

DUBENCO Vasile XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.08.2017 – 17.05.2018;

Instanța de apel: 18.06.2018 – 11.03.2020;

Instanța de recurs: 21.07.2020 – 19.08.2020.

c o n s t a t ă:

a fost achitat de sub învinuirea adusă în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin.

(4), 324 alin. (2) lit. c) și 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

A fost respinsă ca neîntemeiată pretenția Serviciul Fiscal de Stat către Dubenco

Vasile privind încasarea de la ultimul în beneficiul statului a prejudiciului în valoare de

62.400 lei.

A fost respinsă ca neîntemeiată pretenția procurorului privind încasarea de la

Dubenco Vasile în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 37.350 lei.

a fost învinuit de organul de urmărire penală, că el, deținând funcția de inspector principal,

grad special de căpitan al Serviciului Vamal, conform ordinului 456-c din 09.06.2003, fiind

angajat al Serviciului Vamal, desfășurând activitatea de serviciu în cadrul Biroului vamal

Briceni, Postului vamal Otaci, situat în Republica Moldova, XXXXX, acționând contrar

obligațiilor impuse de funcția deținută prin fișa de post, Codului Vamal, Codului de

conduită a colaboratorului vamal și Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției,

fiind obligat să nu se lase influențat în luarea deciziilor de către persoane din afara

instituției, în special în situația în care acest fapt ar conduce la crearea anumitor favoruri

unei persoane, iar comportamentul său atât public, cât și privat, nu trebuie să-l facă

vulnerabil de o influență nedatorată altei persoane, să respingă și să comunice

conducătorului ierarhic superior orice tentative sau acte de corupție, să nu folosească

1

poziția sa în interese particulare și să nu sugereze o recompensă pentru îndeplinirea oricăror

atribuții de serviciu, să nu solicite, să nu primească sau să nu accepte cadouri, împrumuturi

și orice alte valori sau servicii, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, de la

persoane cu care se află în relații de serviciu, urmărind în scop de profit, a săvârșit

următoarele fapte infracționale:

La data de 19.08.2016, în intervalul de timp 09:47:21-10:02:32 a pretins, acceptat și

primit personal pentru sine de la Cataranciuc Oleg, șoferul autocarului de model

”Mercedes” cu XXXXX, supus controlului vamal în Postul vamal Otaci, în calitate de mită

mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 u.c., reieșind din formula a câte 10 lei

pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, ce nu i se cuvenea, pentru a

nu interveni, a favoriza și a autoriza trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de

model ”Mercedes” cu XXXXX și a mărfurilor transportate în acest autocar peste frontiera

de stat a Republicii Moldova, prin Postul vamal Otaci, fără efectuarea controlului la

trecerea frontierei și controlului vamal obligatoriu și/sau cu încălcarea procedurii legale

stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.

Potrivit datelor de care dispunea organul de urmărire penală la 19.08.2016 cu

autocarul de model ”Mercedes” cu XXXXX, prin punctul de trecere a frontierei Otaci au

fost transportate 41 persoane.

Tot el, este învinuit de faptul că, la data de 19.08.2016, în intervalul de timp

12:08:19-12:12:11 a pretins, acceptat și primit personal pentru sine de la Cotorobai

Ghenadie, șoferul autocarului de model ”Mercedes” cu XXXXX, supus controlului vamal

în Postul vamal Otaci, în calitate de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc

100 u.c., reieșind din formula a câte 10 lei pentru fiecare pasager transportat plus 50 lei

pentru autocar, ce nu i se cuvenea, pentru a nu interveni, a favoriza și a autoriza trecerea

persoanelor aflate în autocar, autocarul de model ”Mercedes” cu XXXXX și a mărfurilor

transportate în acest autocar peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin Postul vamal

Otaci, fără efectuarea controlului la trecerea frontierei și controlului vamal obligatoriu

și/sau cu încălcarea procedurii legale stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a

Republicii Moldova.

Potrivit datelor de care dispunea organul de urmărire penală la 19.08.2016, cu

autocarul de model Mercedes cu XXXXX, prin punctul de trecere a frontierei Otaci au fost

transportate 16 persoane.

La fel inculpatul a fost învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324

alin.(2) lit. c) Cod penal prin faptul că el, la 19.08.2016, în intervalul de timp 17:36:41-

17:41:32 a pretins, a acceptat și primit prin extorcare personal pentru sine de la Dracescu

Ion, șoferul autocarului de model ”Mercedes” cu XXXXX, supus controlului vamal în

Postul vamal Otaci, în calitate de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100

u.c. și anume suma de 100 lei ce nu i se cuvenea, pentru a nu interveni, a favoriza și a

autoriza trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de model ”Mercedes” cu XXXXX

și a mărfurilor transportate în acest autocar peste frontiera de stat a Republicii Moldova,

prin Postul vamal Otaci, tară efectuarea controlului la trecerea frontierei și controlului

vamal obligatorii și/sau cu încălcarea procedurii legale stabilite prin Legea cu privire la

frontiera de stat a Republicii Moldova.

2

Potrivit datelor de care dispunea organul de urmărire penală la 19.08.2016 cu

autocarul de model ”Mercedes” cu XXXXX, prin punctul de trecere a frontierei Otaci au

fost transportate 18 persoane.

De asemenea, inculpatul a fost învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

327 alin. (1) Cod penal, din motiv că deținând aceeași funcție, acceptând benevol

restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fie comise acțiuni ce pot conduce la

folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte

interese decât cele de serviciu, contrar, obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția

deținută, a comis infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe:

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu XXXXX, a

acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper

Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 13 din carnetul Interbus nr.0004076, fără ca

aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul „categoria serviciului prestat”, prin

bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr. 456 din

24.04.2007.

În continuare, la data de 10.06.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în

foaia MDI a foii de parcurs nr.13 din carnetul Interbus nr. 0004076, categoria serviciului

„B”, care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, inspectorul vamal care a

documentat mijlocul de transport se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate

în fila MD2 a foii de parcurs nr. 13 din carnetul Interbus nr. 0004076, cu fila de control

primită de Dubenco Vasile la 04.06.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 04.06.2016 și 10.06.2016,

s-a stabilit că autocarul a ieșit din țară încărcat la fel și la revenire de asemenea a transportat

pasageri, datele persoanelor fiind diferite, astfel în cazul dat categoria „B”, nu a fost

respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu, fapt ce

excludea de la început existenta unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile care avea

obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând acest fapt prin

aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal

Goncear Ruslan, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei

serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MDI și

MD2.

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu XXXXX, a

acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion

Trans”, fila de control din foia de parcurs nr.24 din carnetul Interbus nr. 0004009, fără ca

aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ”categoria serviciului prestat” prin

bifarea căsuței corespunzătoare fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din

24.04.2007.

3

În continuare, la data de 10.06.2016, la revenire în țară, inspectorul vamal care a

documentat intrarea în țară a unității de transport cu XXXXX, a autorizat traversarea

punctului de trecere, deși de către agentul economic SRL „Scorpion Trans” nu a fost

selectat ’’categoria serviciului prestat” nici în fila MDI a foii de parcurs nr. 24 din carnetul

Interbus nr. 0004009.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 04.06.2016 și 10.06.2016,

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare.

Astfel, se constată că foile de parcurs respective nu au fost completate conform rigorilor

Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv nu au fost întreprinse acțiunile

prevăzute de pct. 39 din actul normativ.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit, că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile care avea

obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând acest fapt prin

aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal

Răducan Marian, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei

serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MDI sau MD2 cu cea din fila de

control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al

Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv;

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu XXXXX, a

acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion

Trans”, fila de control din foaia de parcurs nr. 01 din carnetul Interbus nr. 0004290, fără ca

aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ”categoria serviciului prestat” prin

bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr. 456 din

24.04.2007.

În continuare, la 09.06.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MDI

a foii de parcurs nr.01 din carnetul Interbus nr. 0004290 categoria serviciului ,,B”, care

presupune călătoria dus încărcat întors în gol, inspectorul vamal, care a documentat

autocarul la revenire în țară, se afla în imposibilitate de a contrapune datele prezentate în

MDI a foii de parcurs nr. 01 din carnetul Interbus nr. 0004290 cu fila de control primită de

Dubenco Vasile la 04.06.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 04.06.2016 și 09.06.2016,

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători la fel și pe sensul de intrare,

astfel încât categoria „B” indicată în fila MDI nefiind respectată, mai mult ca atât, în fila

de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui

suport pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile care avea

obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând acest fapt prin

aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal

Rață Valeriu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului

4

prestat prin contrapunerea datelor din fila MDI sau MD2 cu cea din fila de control, iar în

caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărârii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007,inclusiv cu întocmirea actului respectiv;

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu XXXXX, a

acceptat și primit de la șoferul autocarului, care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper

Trans”, fila de control din foia de parcurs nr. 14 din carnetul Interbus nr. 0004076, fără ca

aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ”categoria serviciului prestat” prin

bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr .456 din

24.04.2007.

În continuare, la data de 14.06.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în

foaia MDI a foii de parcurs nr.14 din carnetul Interbus nr. 0004076 categoria serviciului

„B”, care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, inspectorul vamal, care a

documentat autocarul la revenire în țară, se afla în imposibilitate de a contrapune datele

prezentate în MD2 a foii de parcurs nr.14 din carnetul Interbus nr. 0004076 cu fila de

control primită de Dubenco Vasile la 12.06.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 12.06.2016 și 14.06.2016,

s-a stabilit că autocarul a ieșit din țară încărcat la fel și pe sensul de intrare, datele

persoanelor fiind diferite, astfel în cazul dat categoria „B”, nu a fost respectată, mai mult

ca atât, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu, fapt ce exclude de la început

existența unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile care avea

obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând acest fapt prin

aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal

Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului

prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MDI și MD2,

confirmând respectarea regimului ales prin aplicarea sigilii personale;

documentând traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu XXXXX, a

acceptat și primit de la șoferul autocarului care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper

Trans”, fila de control din foaia de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr. 0004276, fără ca

aceasta să fie completată în modul cuvenit la capitolul ”categoria serviciului prestat” prin

bifarea căsuței corespunzătoare, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr.456 din

24.04.2007.

În continuare, la data de 01.07.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în fila

MD2 a foii de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr.0004276 categoria serviciului prestat

de tip „A”, (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 456 din

24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă

același grup de călători de-a lungul călătoriei și îi aducea înapoi la locul de plecare,

inspectorul vamal, care a documentat autocarul la revenire în țară, se afla în imposibilitate

de a contrapune datele prezentate în fila MD2 a foii de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus

5

nr. 0004276 cu datele din fila de control primită de inspectorul vamal Dubenco Vasile la

28.06.2016.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 28.06.2016 și 01.07.2016,

s-a stabilit că datele pasagerilor pe sensul de ieșire și cel de intrare în țară diferă, astfel

încât se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicată în fila MD2 nu

a fost respectată, mai mult ca atât, în fila de control, nefiind selectat nici un serviciu, fapt

ce exclude de la început existența datelor pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit, că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile care avea

obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând acest fapt prin

aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal

Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului

prestat prin contrapunerea datelor din fila MDI sau MD2 cu cea din fila de control;

intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu

XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând

ai fi prezentate pentru control filele MDI și MD2 din foaia de parcurs nr. 05 din carnetul

Interbus nr. 0004324.

Potrivit informațiilor conținute în filele MDI din foaia de parcurs nr.05 a carnetului

Interbus nr.0004324, agentul economic a selectat categoria serviciului „B”, care presupune

călătoria dus încărcat întors în gol, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii

de parcurs nr.05 a carnetului Interbus nr.0004324, agentul economic a selectat categoria

serviciului „A” (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 456

din 24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă

același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 14.08.2016 și 19.08.2016,

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare,

astfel încât categoria „B”, indicată în fila MDI nu a fost respectată, mai mult decât atât, în

fila de control fiind indicată o categorie diferită.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit, că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Igor Iriciuc, iar pe sensul de

intrare în țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile, care avea obligația să verifice

corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila

MD 1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv;

intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu

XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, unde în cadrul

controlului urmau a-i fi prezentate filele MDI și MD2 al foii de parcurs. nr. 11 a carnetul

Interbus nr. 0004290.

6

Potrivit informațiilor conținute în filele MDI a foii de parcurs nr. 11 din carnetul

Interbus nr. 0004290 agentul economic a selectat categoria serviciului „B”, care presupune

călătoria dus încărcat întors în gol, corectitudinea întocmirii fiind verificată de inspectorul

vamal Lisnic Daniel prin aplicarea în partea stângă de jos a ștampilei Serviciului vamal cu

nr. 1641, care-i aparține.

Totodată, potrivit filei de control a foii de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr.

0004290, a fost acceptate și primite de inspectorul vamal Lisnic Daniel la 23.08.2016,

agentul economic nu a selectat careva categorie a serviciului prestat.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 23.08.2016 și 27.08.2016,

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare,

astfel categoria „B”, nefiind respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat

nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru

contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit, că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, iar pe sensul

de intrare în țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile, care avea obligația să verifice

corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila

MDI sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărârii Guvernului nr.456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv;

intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu

XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, unde urmau ai fi

prezentate filele MDI și MD2 din foaia de parcurs nr.19 din carnetul Interbus nr. 0004138.

Potrivit informațiilor conținute în fila MDI din foaia de parcurs nr. 19 din carnetul

Interbus nr. 0004138, agentul economic a selectat categoria serviciului „B”, care

presupunea călătoria dus încărcat întors în gol, corectitudinea întocmirii fiind verificată de

inspectorul vamal Lisnic Daniel prin aplicarea în partea stângă de jos a ștampilei

Serviciului vamal cu nr.1641, care-i aparține.

Totodată, potrivit filei de control a foii de parcurs nr. 19 din carnetul Interbus nr.

0004138, au fost acceptate și primite de inspectorul vamal Lisnic Daniel la 23.08.2016

agentul economic nu a selectat careva categorie a serviciului prestat.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 23.08.2016 și 26.08.2016,

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare,

astfel categoria „B”, nefiind respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat

nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru

contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit, că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, care avea

obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând acest fapt prin

aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal

7

Dubenco Vasile, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei

serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MDI sau MD2 cu cea din fila de

control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al

Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv,

circumstanță care nu a avut loc.

intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu

XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, unde fiindu-i prezentată

fila MDI a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.0004358 în care era selectată

categoria serviciului prestat „B”, care presupunea călătoria dus încărcat întors în gol, fără

a o contrapune cu fila de control a foii de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr. 0004358

primită de inspectorul vamal Lisnic Daniel la 31.08.2016 a autorizat trecerea mijlocului de

transport fără a sesiza autoritatea competentă referitor la încălcarea comisă.

Or, potrivit filei de control din foaia de parcurs nr.06 din carnetul Interbus nr.

0004358 primită de inspectorul vamal Lisnic Daniel la 31.08.2016, agentul economic nu a

selectat categoria serviciului prestat fapt ce excludea de la început existența unui suport

pentru contrapunere.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu XXXXX la 31.08.2016 și 01.09.2016,

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători, iar pe sensul de intrare nu.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit, că unitatea de transport

a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, care avea

obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând acest fapt prin

aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal

Dubenco Vasile, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei

serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MDI sau MD2 cu cea din fila de

control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al

Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv.

Faptele descrise au generat neatragerea la răspundere contravențională a agenților

economici și a persoanelor fizice care nemijlocit se fac vinovate de comiterea

contravențiilor prevăzute de art. 197 alin. (14) din Codul contravențional.

Astfel, Dubenco Vasile, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind

scopul favorizării unor agenții economici care desfășoară activitatea de transport de

pasageri în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte 10

lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39, dacă foile

de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor stabilite și

datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă verificarea acestora

în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea datei, denumirii postului,

face însemnările corespunzătoare în registru după care permite ca autobuzul să-și continue

cursa.

8

Totodată, în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MDI, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea respectivă

în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să completeze alte

foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea de mai departe a

cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se prezintă în decurs de

trei zile la oficiul central al organului competent.

Potrivit prevederilor Codului contravențional, la momentul comiterii contravenției

incriminate, sancțiunea art. 197 alin.(14) Cod contravențional se reducea la amendă de la

120 la 140 u.c. aplicată persoanei fizice și/sau amendă de la 400 la 450 u.c. aplicată

persoanei juridice.

Potrivit prevederilor art. 34 din Cod contravențional, u.c. la acea perioadă era

stabilită - 20 lei.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 539 din 23.04.2008 cu privire la crearea Agenției

Naționale Transport Auto publicată în Monitorul Oficial 82/521 din 29.04.2008 - Agenția

este o autoritate publică cu statut de persoană juridică în subordinea Ministerului

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, activează în baza principiilor de autogestiune

și autofinanțare, dispune de bilanț autonom, conturi bancare, inclusiv valutare, ștampilă cu

Stema de Stat și denumirea sa în limba de stat, de formulare cu antet.

Mai mult, Agenția exercită monitorizarea și asigură realizarea prevederilor

legislației, actelor normative naționale și actelor internaționale în domeniul transportului

auto la care Republica Moldova este parte.

Potrivit prevederilor art. 407 alin.(1) Cod Contravențional contravențiile prevăzute

la art.197 alin. (1)-(10), (12)-(16), (17)-(26), art.198-200, 204, 206, 207, 2211 și art. 224

alin.(1)-(9) se constată de organele de specialitate ale administrației publice în domeniul

transportului rutier, electric, feroviar și naval, cu dreptul de aplicare a măsurilor procesuale

de constrângere.

Totodată conform art. 407 alin. (2) lit. a) Cod Contravențional sunt în drept să

constate contravenții, să aplice sancțiuni și măsuri procesuale de constrângere în

transportul rutier și electric- șefii serviciilor abilitate cu funcții de control și adjuncții lor,

precum și inspectorii abilitați cu funcții de control.

Acționând în conformitate cu prevederile art. 386 Cod contravențional, procurorul,

depistând că Dubenco Vasile, în nouă cazuri nu a sesizat autoritatea competentă despre

încălcarea art. 197 alin. (14) din Cod contravențional, a inițiat pe fiecare caz omis de

Dubenco Vasile 9 procese contravenționale pe care le-a trimis pentru examinare Agenției

Naționale Transport Auto.

Astfel, prin acțiunile intenționate ale lui Dubenco Vasile la Bugetul de stat nu au

fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 3600-106.200 lei.

Administrare Fiscală Nord, Tatiana Neghina, prin care au solicitat casarea sentinței

Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, din 17 mai 2018.

3.1 Procurorul a solicitat casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recunoscut

culpabil Dubenco Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod

9

penal și în baza acestei legi de a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de

6000 u.c. cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe un termen de 7 ani. De

asemenea de a-l recunoaște vinovat pe Dubenco Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 324 alin. (4) Cod penal (episodul Cataranciuc O.) cu stabilirea unei pedepse sub

formă de amendă în mărime de 2000 u.c. cu privarea de dreptul de a deține funcții publice

pe un termen de 2 ani; a-l recunoaște vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

324 alin. (4) Cod penal (episodul Cotorobai Ghenadie) și a-i stabili o pedeapsă sub formă

de amendă în mărime de 2000 u.c. cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe un

termen de 2 ani; a-l recunoaște vinovat pe Dubenco Vasile de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare

pe terme de 1 an cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe un termen de 2 ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial de a-i

stabili pedeapsă definitivă de 5 ani 6 luni închisoare cu amendă în mărime de 8000 u.c. cu

privarea de dreptul de a deține funcții publice pe un termen de 8 ani.

A admite acțiunea civilă formulată de Serviciul Fiscal de Stat și a încasa de la

Dubenco Vasile în folosul Bugetului Public National suma de 62.400 lei.

Cheltuieli de judecată în sumă de 37.350 lei legate de efectuarea acțiunilor de

urmărire penală a încasa de la inculpat în folosul statului.

În argumentarea cerințelor formulate procurorul-apelant a invocat, că instanța de

judecată nu a dat o apreciere obiectivă probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și

cercetate în instanța de judecată, luând în acest caz poziția părții apărării și a inculpatului

care nu duce responsabilitate pentru declarațiile neveridice făcute în fața instanței, dar a

apreciat critic declarațiile martorilor care indicau direct la comiterea infracțiunii de către

inculpat, făcând astfel abstracție de la probele pertinente ale părții acuzării, totodată a

considerat, că partea motivantă a sentinței vine în contradicție cu dispozitivul acesteia.

Astfel, a indicat apelantul, că din start instanța a menționat, că autocarele

”Mercedes” cu XXXXX, condus de Cataranciuc Oleg și de model ”Mercedes” cu

XXXXX, condus de șoferii Cotorobai Ghenadie la data de 19.08.2016, care au traversat

punctul de trecere a frontierei de stat Otaci-Moghiliov Podolisk au fost documentate anume

de către inspectorul Vamal, Dubenco Vasile, fapt care este confirmat și prin probele

acumulate în cadrul urmării penale, probe care nu au fost puse la îndoială și nu au fost

contestate de către partea apărării și astfel argumentele ulterioare ale instanței precum că

nu este vizibil cui au fost transmiși banii care se aflau în mapa cu documente sunt lipsite

de suport, or, anume Dubenco Vasile era inspectorul care a verificat actele și respectiv el

a fost cel care a primit mapa în care se afla remunerația ilicită.

Apelantul a mai specificat, că martorul Cataranciuc Oleg atât la urmărirea penală

cât și în instanța de judecată a confirmat faptul, că într-adevăr a transmis bani inspectorului

vamal, doar că nu îl poate recunoaște din motiv că fața acestuia nu era vizibilă pe ferestruica

mica a încăperii unde se afla colaboratorul vamal, dar a menționat că banii în cazul dat au

fost transmiși inspectorului vamal care a verificat actele și care a acordat liber de vamă.

Conform răspunsului oficial emis de către Biroul Vamal anume Dubenco Vasile era

10

persoana care a documentat la data de 19.08.2016 autocarul ”Mercedes” condus de către

Cataranciuc Oleg.

Referitor la argumentele instanței precum că nu a fost stabilit cu certitudine de către

organul de urmărire penală obiectul infracțiunii și anume nu au fost ridicată suma de bani

pretinsa care a fi transmisă de către Cataranciuc Oleg lui Dubenco Vasile precum și nu a

fost stabilită suma exacta a pretinsei remunerații ilicite, apelantul a considerat că acestea

de asemenea nu releva situația reală, or, în învinuire este indicat faptul, că numărul de

pasageri în autocar înmulțit cu 10 lei și reprezintă suma la care se face referire.

Procurorul a menționat și faptul, că martorul Cataranciuc Oleg cu certitudine a

indicat că a transmis bani inspectorului vamal care i-a pretins, fapt care a fost confirmat și

prin imaginea video ridicată de la postul vamal Otaci în care se vedea cum ultimul număra

banii și-i plasa în documentele pe care ulterior le transmite în încăperea vameșului. Deși

martorul nu ține minte exact suma pe care a transmis-o în ziua respectivă inspectorului

vamal, el a explicat că suma reieșea din taxa de 10 lei pentru fiecare pasager transportat,

astfel că în cazul dat acest motiv nu putea fi reținut la emiterea sentinței de achitare.

Apelantul a considerat, că declarațiile martorului Cotorobai Ghenadie, care în

instanța de judecată a declarat că nu susține declarațiile date la urmărirea penală, urmau a

fi apreciate critic de către instanța de judecată, deoarece ultimul la urmărirea penală cu

mână proprie a scris declarațiile sale în care a relatat circumstanțele în care a transmis

inspectorului vamal remunerația ilicită, consideră că în instanța de judecată acesta a depus

declarații în favoarea inculpatului pentru ca ultimul să fie absolvit de pedeapsa penală.

Procurorul a invocat, că scopul primirii remunerației ilicite în cazul din speță a

constatat în grăbirea efectuării controlului vamal și necrearea de impedimente pentru

traversarea frontierei, ceea ce a rezultat atât din declarațiile martorilor dar și din probele

acumulate în cadrul urmăririi penale, inclusiv imaginile video din care evident se observa

faptul, că controlul fizic al mărfurilor este unul superficial și a durat un timp relativ scurt.

Cu referire la capătul de acuzare pe art. 327 alin. (1) Cod penal, apelantul a

considerat, că este greșită afirmația instanței precum, că în cazul din speță nu au fost

recunoscute în calitate de părți vătămate careva persoane juridice, or, la etapa urmăririi

penale a fost recunoscut în calitate de parte vătămată Statul ca persoană juridică,

reprezentat de Ministerul Finanțelor, or, potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de

drept public. Astfel, în cazul din speță persoana juridică căreia i s-au cauzat daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor o reprezintă Statul.

Procurorul a indicat, că obligația constatării încălcării referitor la carnetele Interbus

îi reveneau inspectorului vamal în baza Hotărârii de Guvern, iar faptul că art.197 alin. (14)

Cod Contravențional a fost abrogat nu constituie temei de achitare a inculpatului, însă în

cazul în care instanța a constatat că nu există prejudiciu cauzat, fapta urma a fi calificată

ca contravenție prevăzută de art. 312 Cod contravențional și nu ca o încălcare disciplinară.

3.2 Sentința a fost contestată cu apel și de către Șeful Direcției Generale

Administrare Fiscală Nord, Tatiana Neghina, care a solicitat casarea sentinței, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță prin care să fie dispus de a-l recunoaște vinovat pe Dubenco Vasile în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal stabilindu-i o pedeapsă penală la

11

discreția instanței, cu admiterea acțiunii civile înaintată de Serviciul Fiscal de Stat în sumă

de 62.400 lei și încasarea de la inculpat în beneficiul statului a sumei de 62.400 lei.

Apelanta considera, că faptele date au generat neatragerea la răspundere

contravențională a agenților economici și a persoanelor fizice, care nemijlocit se făceau

vinovate de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 197 alin. (14) Cod contravențional,

specifica, că prin acțiunile intenționate ale lui Dubenco Vasile, la Bugetul de Stat n-au fost

încasate amenzile pentru încălcările depistate, care constituiau 62.400 lei, iar prin acțiunile

sale intenționate inculpatul a săvârșit infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal,

după semnele calificative: abuz de serviciu pe semnele folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice,

concluzând că prima instanță a examinat cauza penală superficial, unilateral, neobiectiv,

n-a luat în considerație probele pertinente, concludente și utile stabilite în rechizitoriu și a

emis o sentință de achitare nefondată.

De asemenea a indicat apelanta, că în conformitate cu prevederile art. 403 alin. (1)

Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este

considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată, că întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la

începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

declarat de către șeful Direcției Generale Administrare Fiscală Nord al SFS, Tatiana

Neghina a fost respins ca depus peste termen. Apelul procurorului a fost admis, cu casarea

sentinței în latura penală, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi

hotărâri, după cum urmează.

În temeiul art. 332 alin. (2) și 391 alin. (2) Cod de procedură penală, procesul penal

în privința lui Dubenco Vasile pe art. 324 alin. (4) Cod penal s-a încetat, deoarece fapta

constituie contravenție prevăzută de art. 315 Cod contravențional.

În corespundere cu art. 30 Cod contravențional, procesul contravențional în privința

inculpatului pe art. 315 Cod contravențional s-a încetat, pe motivul intervenirii prescripției

răspunderii contravenționale.

În temeiul art. 332 alin. (2) și 391 alin.(2) CPP, procesul penal pe art. 324 alin. (2)

lit. c) Cod penal s-a încetat, deoarece fapta constituie contravenție prevăzută de art. 315

Cod contravențional.

În corespundere cu art. 30 Cod contravențional, procesul contravențional în baza

art. 315 Cod contravențional s-a încetat, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii

contravenționale.

În temeiul art. 332 alin. (2) și 391 alin. (2) Cod de procedură penală, procesul penal

pe art. 327 alin. (1) Cod penal s-a încetat, deoarece fapta constituie contravenție prevăzută

de art. 312 Cod contravențional.

În corespundere cu art. 30 Cod contravențional, procesul contravențional pe art. 312

Cod contravențional s-a încetat, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii

contravenționale.

12

În rest, dispozițiile sentinței referitor la acțiunea civilă, cheltuieli judiciare și corpuri

delicte, s-a menținut.

a clarificat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a examinat toate probele în ansamblu

conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, incorect a apreciat probele prezentate

și nejustificat a pronunțat sentința de achitare.

Cu referire la cele invocate de instanță în susținerea poziției sale, instanța de apel a

menționat faptul, că instanța de fond a constatat, că autocarele ”Mercedes” cu XXXXX,

condus de Cataranciuc Oleg și de model ”Mercedes” cu XXXXX condus de șoferul

Cotorobai Ghenadie, la data de 19.08.2016, care au traversat punctul de trecere a frontierei

de stat Otaci-Moghiliov Podolisk, au fost documentate anume de către inspectorul vamal,

Dubenco Vasile, fapt care a fost confirmat, inclusiv și de inculpat, iar raționamentele

instanței precum că, nu este vizibil cui au fost transmiși banii care se aflau în mapa cu

documente sunt irelevante, or, anume Dubenco Vasile a fost inspectorul care a petrecut

controlul vamal, iar ulterior petrecerii controlului vamal, a primit remunerația ilicită.

Mai mult ca atât, instanța de apel a relevat, că sentința instanței de fond avea un

caracter contradictoriu, or, deși în partea descriptivă a sentinței instanța și-a întemeiat

soluția sub aspect, că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, în partea

dispozitivă instanța a dispus achitarea lui Dubenco Vasile pe toate capetele de acuzare pe

motivul lipsei faptei infracționale.

Privitor la cazul Dracescu Ion, instanța de apel a considerat, că acțiunile lui Dubenco

Vasile nu cădeau sub incidența art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. Din probele administrate

a rezultat cu certitudine și faptul că, erau nefondate și alegațiile acuzării privitor la faptul,

că scopul primirii remunerației ilicite în cazul din speță, consta în grăbirea efectuării

controlului vamal și necrearea de impedimente pentru traversarea frontierei, or, rezultând

din însăși declarațiile martorului Dracescu Ion, conform cărora suma de bani a fost

transmisă în ghișeul vameșului după petrecerea controlului vamal, relatând de asemenea,

că despre taxele respective a aflat de la alți colegi, însă nu de fiecare dată achita aceste

sume.

Privitor la cazurile Cotorobai Ghenadie și Cataranciuc Oleg, a considerat că

acțiunile inculpatului nu cad sub incidența art. 324 alin. (1) Cod penal, din considerentul,

că nu s-a confirmat scopul primirii remunerației ilicite în cazul din speță, care potrivit

invocărilor acuzării ar consta în grăbirea efectuării controlului vamal și necreării de

impedimente pentru traversarea frontierei.

Privitor la declarațiile date în instanța de fond de către Cotorobai Ghenadie, care

practic nega toate cele relatate în cadrul urmăririi penale, instanța de apel le-a considerat

irelevante cazului, or, veneau în contradicție cu întreg probatoriul administrat la caz, și

anume cu declarațiile martorilor Bulican Victor, Cataranciuc Oleg și Dracescu Ion, precum

și cu probele scrise cercetate la caz, din care cauză, au fost considerate pertinente și au fost

plasate la baza deciziei.

Astfel, din probele administrate și în cazurile date, instanța de apel a conchis cu

certitudine faptul că, sunt nefondate alegațiile acuzării privitor la faptul, că scopul primirii

remunerației ilicite în cazurile date, consta în grăbirea efectuării controlului vamal și

13

necrearea de impedimente pentru traversarea frontierei, or, rezultând din însăși declarațiile

martorilor Cotorobai Ghenadie și Cataranciuc Oleg rezultă, că sumele de bani au fost

transmise în ghișeul vameșului după petrecerea controlului vamal, relatând de asemenea,

că au fost cazuri când nu au transmis bani, dar aceasta nu a împiedicat la trecerea frontierei

de stat.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, la data de 19.08.2016, Cotorobai Ghenadie

și Cataranciuc Oleg, au transmis sume de bani la ghișeul vameșului, banii fiind transmiși

după petrecerea controlului vamal, adică lipsind la caz, scopul special invocat de acuzare -

în grăbirea efectuării controlului vamal și necrearea de impedimente pentru traversarea

frontierei, adică scopul îndeplinirii – în interesul corupătorului sau al persoanelor pe care

le reprezintă – de către corupt a unei acțiuni în exercitarea funcției sau contrar funcției în

cauză.

La caz și instanța de fond corect a statuat lipsa scopului special, notând, că din

secvențele video vizualizate în ședința judiciară se vede clar cum inculpatul verifică

autocarele, secția de bagaj, controlează minuțios gențile pasagerilor, deschide bagajele,

întru îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

În același context, în susținerea poziției sale, instanța de apel a indicat, că

infracțiunea de corupere pasivă poate fi comisă doar cu intenție directă, întrucât scopul

infracțiunii este unul special, având o natură alternativă.

Astfel, instanța de apel a notat că în lipsa unei pretinderi (estorcări), precum și a

unui scop special, acțiunile lui Dubenco Vasile (cazul Dracescu Ion), calificate de acuzare

în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal urmau a fi încadrate în baza art. 315 Cod

contravențional. Similar, în lipsa scopului special, și acțiunile inculpatului (cazurile

Cotorobai Ghenadie și Cataranciuc Oleg), calificate de acuzare în baza art. 324 alin. (1)

Cod penal, urmau a fi încadrate în baza art. 315 Cod contravențional.

Instanța de fond eronat a concluzionat, că nu intra în atribuțiile inspectorului vamal

verificarea filelor de control din carnetele Interbus, nefiind specificată o așa atribuție în

fișa de post, or, conform prevederilor pct. 39 al Hotărârii Guvernului RM „Cu privire la

aprobarea Regulamentului pentru implementarea Acordului Interbus”, nr .456a din

24.04.2007, controlul utilizării foilor de parcurs pentru agenții transportatori înregistrați în

Republica Moldova: dacă foile de parcurs (INTERBUS) sânt completate la toate rubricile

conform cerințelor stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul

confirmă verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu

indicarea datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa; în cazul depistării încălcărilor, inspectorul

întocmește actul corespunzător, anulează foile de parcurs MDI, MD2 (INTERBUS) cu

mențiunea respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului

transportator să completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului

pentru efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei

de control se prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent.

Astfel, a conchis instanța de apel că instanța de fond corect a statuat, că prin

hotărârea Curții Constituționale a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice

sau” din alineatul (1) art. 327 Cod penal, însă eronat a conchis, că nu au fost recunoscute

14

ca părți vătămate careva persoane juridice, or, potrivit materialelor cauzei ca parte vătămată

a fost recunoscut statul prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat care a și înaintat pretenții

de ordin material.

În același context, instanța de apel a indicat, că concluzia instanței de fond bazată

pe faptul, că lipsa persoanelor juridice cărora nu li s-au cauzat prejudicii materiale duce la

inexistența faptei infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, inculpatul urmând

a fi achitat, totodată indicând, că încălcarea admisă de Dubenco Vasile, care nu a depistat

neajunsurile la îndeplinirea foilor interbus nu prezintă gradul de intensitate necesar

aplicării unei pedepse penale, fiind prevăzute și alte tipuri de pedepse, este una

controversată, care nu poate fi menținută, deoarece, inițial instanța se axează pe faptul, că

atribuțiile în cauză nu intră în obligațiunile de serviciu a inspectorului vamal, ulterior

indică, că nu există fapta infracțiunii deoarece lipsesc persoanele juridice cărora li s-ar fi

cauzat prejudiciu (cu toate că în așa caz ar lipsi elementele infracțiunii), ca în final să

rezume, că încălcarea admisă de Dubenco Vasile, nu prezintă gradul de intensitate necesar

aplicării unei pedepse penale, omițând să verifice prezența unei derogări contravenționale.

Totuși, instanța de apel a conchis că sunt nefondate alegațiile acuzării precum că,

acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod

penal, or, în cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel, nu a fost dovedită existența

urmărilor prejudiciabile și anume a daunelor în proporții considerabile cauzate statului,

reprezentat la caz de Serviciul Fiscal de Stat.

Colegiul penal al instanței de apel a menționat că infracțiunea prevăzută la art. 327

Cod penal este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul producerii

daunelor în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice.

Potrivit concluziilor de învinuire aduse se indică, că prin acțiunile intenționate ale

lui Dubenco Vasile la bugetul de stat nu au fost încasate amenzile pentru încălcările

depistate și anume sumele între 93.600-106.200 lei. În prim aspect, s-a notat că, dauna

cauzată interesului persoanei juridice trebuie să fie efectivă și determinată, fapt ce nu

persistă la caz, or, sintagma folosită de acuzare ”sumele între 93600-106200 lei”, nu este o

sumă efectivă, fiind și nedeterminată, care rezultă din careva calcule matematice, efectuate

cu caracter deductiv, rezumându-se la faptul, că sumele date ar fi fost încasate, dacă

inspectorul vamal ar fi remis materialele ANTA, iar ultimii ar fi perfectat procese verbale

contravenționale transportatorilor, care ar fi achitat amenzile stabilite de instanțele de

judecată, în caz că ar fi fost recunoscuți vinovați.

În aspectul doi, s-a ajuns la concluzia că în lipsa a careva dubii rezonabile, că chiar

dacă suma prejudiciului ar fi una determinată, ”sumele între 93600-106200 lei”, cu care

operează acuzarea, nu constituie daună în proporții considerabile pentru Bugetul de stat.

În același context, sintagma ”daune în proporții considerabile cauzate drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, utilizată în dispoziția art.

327 Cod penal, nu se caracterizează prin perfecțiune, fiind vagă, echivocă, interpretabilă,

iar în cazul persistenței îndoielilor privind caracterul considerabil al daunelor cauzate,

urmează aplicarea art. 312 Cod contravențional.

15

Astfel, fiind coroborate în ansamblu probele și argumentele expuse mai sus, instanța

de apel a ajuns la concluzia, că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, după cum au fost încadrate acțiunile

inculpatului de către organul de urmărire penală, lipsind latura obiectivă, condiție care

potrivit prevederilor art. 332 alin. (2) în coroborare cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură

penală, impune necesitatea încetării procesului penal, pe motiv că fapta inculpatului

constituie contravenție prevăzută de art. 312 Cod contravențional.

Privitor la latura civilă, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a respins

acțiunea civilă înaintată de către Serviciul Fiscal de Stat privind încasarea de la Dubenco

Vasile în beneficiul statului a 62.400 lei, ceea ce constituie suma a 6 amenzi neachitate de

contravenienți pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 197 alin. (14) Cod

contravențional, suplimentar a indicat, că suma solicitată spre încasare nu este o sumă

efectivă, fiind una presupusă, care rezultă din careva calcule matematice, efectuate cu

caracter deductiv, rezumându-se la faptul, că suma dată ar fi fost încasată, dacă inspectorul

vamal ar fi remis materialele ANTA, iar ultimii ar fi perfectat procese verbale

contravenționale transportatorilor, care ar fi achitat amenzile stabilite de instanțele de

judecată, în caz că ar fi fost recunoscuți vinovați.

Cât privesc alegațiile acuzării cu privire la solicitarea de încasare de la inculpat a

cheltuielilor de judecată în cuantum de 39.476 lei, sumă care n-a fost desfășurată de

acuzare, dar care probabil ar fi formată din salariul procurorului, cheltuieli de birotică,

salariul ofițerului de urmărire penală, s-a menționat că instanța de fond corect a făcut

referire la prevederile art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală, indicând că cheltuielile

care se invocă nu cad sub incidența prevederilor legale, urmând a fi respinsă solicitarea în

cauză ca nefondată.

În latura corpurilor delicte, sentința n-a fost contestată, instanța de apel considerând

inoportun de a se referi la acest aspect.

inculpatului și Șeful adjunct al Direcției generale administrare fiscală Nord al SFS, Oboroc

Anna au atacat-o cu recursuri ordinare.

6.1 Avocatul Dorfman Igor a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de

procedură penală, solicitând casarea deciziei cu menținerea sentinței din motiv că apelul a

fost admis greșit.

În motivare recurentul a indicat că, la cazul Dracescu Ion, instanța de apel a considerat

că acțiunile lui Dubenco Vasile nu cad sub incidența art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, dat

fiind faptul, că nu s-a confirmat faptul extorcării de la Dracescu Ion a sumei de bani

incriminate, însă totodată recunoaște faptul că Dubenco Vasile ar fi primit suma de bani.

Astfel, la acest capăt de acuzare, instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor

administrative, or declarațiile lui Dracescu Ion nu și-au găsit confirmare prin careva alte

probe obiective.

Referitor la cazul Cotorobai Ghenadie și Cataranciuc Oleg, instanța de apel a criticat

declarațiile depuse de către Cotorobai Ghenadie, că vin în contradicție cu probatoriul la caz

și anume declarațiile martorilor Bulican Victor, Cataranciuc Oleg și Dracescu Ion. O astfel

16

de apreciere, demonstrează că instanța de apel nu a studiat probele administrative de

instanța de fond, care le-a dat o apreciere corectă.

Cu referire la capătul de acuzare în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, instanța de apel

doar a menționat că prima instanță eronat a conchis, că potrivit materialelor cauzei, nu au

fost recunoscute ca parte vătămată careva persoane juridice. De asemenea, sunt nefondate

alegațiile acuzării, precum că acțiunile inculpatul întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, or în cazul examinării cauzei penale în ordine de

apel, nu a fost dovedită existența urmărilor prejudiciale.

În legătură cu cele expuse, reieșind din poziția de nevinovăție a inculpatului, de lipsa

în materialele cauzei penale deferite justiției, cât și din lipsa constatării careva probe ce ar

demonstra comiterea de către inculpat a careva acțiuni ilegale de ordinea celora de care a

fost acuzat, consideră că unica soluție este menținerea achitării pe capătul acuzării ce se

referă la art. 327 alin. (14) Cod penal.

6.2 Șefului adjunct al Direcției generale administrare fiscală Nord al SFS, Oboroc

Anna a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, invocând prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală, solicitând remiterea cauzei spre o nouă

rejudecare în instanța de apel.

În motivare a indicat că, instanța de apel a dat prioritate declarațiilor inculpatului,

ignorând total probele prezentate. Curtea a constatat că, potrivit prevederilor legale

enunțate, daunele care se înscriu în limitele dintre daunele în proporții mari urmează a fi

încadrate, după caz, ca fiind esențiale sau considerabile. Tratând eronat categoria daunelor

cauzate ca nefiind considerabile, instanța de apel a recalificat acțiunile comise de făptuitor

conform dispozițiilor art. 312 Cod contravențional.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor depuse, menționând că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind declarate peste termen.

din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează

a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen.

Din actele cauzei se constată că avocatul Dorfman Igor, la 10.07.2020, a depus

recursul ordinar. Aceasta fiind recepționată la 13.07.2020 cu numărul de intrare 01.1450

din 13.07.20. Al doilea recurs din partea Șefului adjunct al Direcției generale administrare

fiscală Nord al SFS, Oboroc Anna a fost depus la 31.07.2020 prin poșta electronică și la

05.08.2020 a fost expediată prin Oficiul Poștal actele originale.

Una din cerințele obligatorii, la depunerea recursului, se referă la respectarea

termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În corespundere cu

prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare, termenul de recurs are

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

17

calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv,

deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a

recursului.

În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură

penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.”

Reieșind din actele cauzei se constată că decizia instanței de apel, contestată de

recurent, a fost pronunțată la 11 martie 2020, pronunțarea deciziei motivate a fost pe data

de 08 aprilie 2020. La ședința de judecată din 11.03.2020 a fost prezent avocatul

inculpatului Dorfman Igor și inculpatul, care au făcut cunoștință cu dispozitivul și au fost

anunțați de data pronunțării deciziei motivate (vol.-III, f.d.- 149). Conform procesului-

verbal din 08.04.2020, nici una din părți nu a fost prezentă, însă conform scrisoarea din 29.

04.2020 a fost expediată copia deciziei în adresa inculpatului și apărătorul acestuia (vol.-

III, f.d. 179).

În baza Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17.03.2020, a fost

declarat stare de urgență pe tot teritoriul țării, pentru perioada 17.03.2020- 15.05.2020.

În baza Dispoziției nr. 1 din 18.03.2020 a Comisiei pentru situații Excepționale a

Republicii Moldova, termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția

celor judecate potrivit prezentei hotărâri, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării

de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Fac excepție cele

judecate potrivit prezentei hotărâri.

Reieșit din cele menționate anterior, decizia instanței de apel din 11.03.2020 are ca

termen de depunere a recursurilor ordinarea data de 10.04.2020. Iar conform Dispoziției

nr. 1 din 18.03.2020 a Comisiei pentru situații Excepționale, termenul a expirat pe

14.06.2020.

Recursul avocatului Dorfman Igor a fost depuse cu întârziere de o lună de la noua

limită stabilită de lege, iar motivul privind situația sănătății sale nu este unul ce ar permite

implicarea instanței de recurs în examinarea admisibilității cauzei penale, în situația în care

nemijlocit inculpatul nu a folosit posibilitatea de a contesta decizia Curții de Apel.

Același argument se referă și la recursul Șefului adjunct al Direcției generale

administrare fiscală Nord al SFS, Oboroc Anna ce a fost depus prima dată la 05.08.2020,

fără a descrie motivul depunerii tardive a recursului.

Potrivit art. 319 alin. (2) Cod de procedură penală, partea prezentă la un termen de

judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la vreunul

dintre aceste termene. Din conținutul acestei norme, se desprinde faptul că, dacă partea,

cunoscând despre data următoarei ședințe, nu se prezintă la aceasta, consecințele

neprezentării îi sunt imputabile, iar despre rezultatele ședinței partea urmează a se

documenta individual. Or, cele consemnate supra sunt subsecvente și speței date, adică

faptul că inculpatul nu s-a prezentat la ședința de judecată la care a fost pronunțat

dispozitivul și decizia integrală a instanței de apel, nu îl absolvă de a declara în termen

recursul ordinar.

În același context, este important de a menționa că, la pronunțarea hotărârii integrale

18

legea nu solicită obligatoriu prezența părților, iar pentru părțile care nu s-au prezentat la

pronunțarea hotărârii, se consideră că au luat cunoștință de conținutul hotărârii motivate la

data pronunțării, mai mult că hotărârile se plasează pe portalul web al instanței de judecată,

astfel devenind publice pentru toți. Călăuzitoare în acest sens este și practica judiciară,

potrivit căreia s-a statuat că neprezentarea părților, care au fost legal citate la ședința de

judecată, dar s-au eschivat de a se prezenta, termenul de atac și pentru acestea oricum se

calculează din momentul pronunțării hotărârii integrale.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că, în

cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către recurent,

respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate pentru

examinare, partea fiind decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră, că

recursul ordinar declarat de avocatul inculpatului, este inadmisibil, ca fiind declarat peste

termen.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Dorfman Igor în numele

inculpatului și a Șefului adjunct al Direcției generale administrare fiscală Nord al SFS,

Oboroc Anna, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 11 martie 2020, în cauza penală privindu-l pe Dubenco Vasile XXXXX, ca fiind

declarate peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 septembrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

19