1ra-1919/2020 — art. 324 alin. 4; 327 alin. 1 CP

1ra-1919/2020 — art. 324 alin. 4; 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1919/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Nicolae Craiu,

Victor Burduh,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Valentina

Gavdiuc și de șeful adjunct al Direcției generale administrare fiscală Nord, Anna

Oboroc, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 27 mai 2020, în

privința inculpatului

Nevoie Oleg xxxxx.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 05.09.2017 - 06.07.2018,

instanța de apel: 26.07.2018 - 27.05.2020,

instanța de recurs: 01.09.2020 - 24.11.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute la art. 324 alin. (4), 327 alin. (1),

327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1), 327

alin. (1) și 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Cererea Serviciului Fiscal de Stat privind încasarea de la inculpat a prejudiciului

în sumă de 62.400 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Cererea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare în

sumă de 39.476 lei a fost respinsă ca neîntemeiată.

1

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4), Cod penal în următoarele

circumstanțe.

Nevoie Oleg, fiind angajat al Serviciului Vamal, în baza ordinului nr. 05-p din

03.01.2016, în funcția de inspector principal al postului vamal Xxxx (PTFI Rutier)

desfășurând activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Xxxx, Postului vamal

Xxxx din Republica Moldova, r-nul Xxxx, or. Xxxx, str. Prieteniei nr. 86, acționând

contrar obligațiilor impuse de funcția deținută prin fișa de post, Codului vamal, Codului

de conduită a colaboratorului vamal și Legii cu privire la prevenirea și combaterea

corupției, fiind obligat să nu se lase influențat în luarea deciziilor de către persoane din

afara instituției, în special în situația în care acest fapt ar conduce la crearea anumitor

favoruri unei persoane, iar comportamentul său atât public, cât și privat, nu trebuie să-

1 facă vulnerabil de o influență nedatorată altei persoane, să respingă și să comunice

conducătorului ierarhic superior orice tentative sau acte de corupție, să nu folosească

poziția sa în interese particulare și să nu sugereze o recompensă pentru îndeplinirea

oricăror atribuții de serviciu, să nu solicite, să nu primească sau să nu accepte cadouri,

împrumuturi și orice alte valori sau servicii, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de

serviciu, de la persoane cu care se află în relații de serviciu, urmărind în scop de profit,

la data de 03.07.2016, în intervalul de timp 11:56:01 -11:57:47 a pretins, acceptat și

primit personal pentru sine de la Chiselița Vasile, șoferul autocarului de model

Neoplan-N516SHD - 2001, cu n/î XXXX, supus controlului vamal în Postul vamal

Xxxx, în calitate de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 unități

convenționale și anume suma de 200 lei ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni,

favoriza și a autoriza trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de model

Neoplan-N516SHD - 2001, cu n/î XXXX și a mărfurilor transportate în acest autocar

peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin Postul vamal Xxxx, fără efectuarea

controlului la trecerea frontierei și controlului vamal obligatoriu și/sau cu încălcarea

procedurii legale stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii

Moldova.

Potrivit datelor de care dispune organul de urmărire penală la 03.07.2016 cu

autocarul de model Neoplan-N516SHD - 2001, cu n/î XXXX, prin punctul de trecere

a frontierei Xxxx au fost transportate 17 persoane.

Acțiunile inculpatului au fost calificate în cadrul urmăririi penale în baza art. 324

alin. (4) Cod penal, ca corupere pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea de

către o persoană publică, personal de bunuri în proporții care nu depășesc 100 unități

convenționale, ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru altă persoană, pentru a îndeplini

sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției

sale sau contrar acesteia.

La fel, inculpatul Nevoie Oleg este învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1),

327 alin. (1), 327 alin. (1), 327 alin. (1) Cod penal în următoarele circumstanțe.

Nevoie Oleg, fiind angajat al Serviciului Vamal, potrivit ordinului nr. 732-p din

07.08.2012 în funcția de inspector superior, desfășurând activitatea de serviciu în

cadrul Biroului Vamal Xxxx, Postului vamal Xxxx, din Republica Moldova, r-nul

2

Xxxx, or. Xxxx, str. Prieteniei nr. 86, având în virtutea funcției deținute permanent

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat în

conformitate cu fișa de post privind obligațiunile funcționale de a dirija în cunoștință

de cauză sectorul de muncă încredințat, să manifeste inițiativă și perseverență, să

asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce stau în fața sa, să se călăuzească în

exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectiv și imparțial, având

obligații în vederea soluționării materialelor repartizate spre examinare, fiind obligat

în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008 să respecte Constituția, legislația în

vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, să

respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu

responsabilitate, obiectivitate și promptitudine atribuțiile de serviciu, ignorând

prevederile art. 2 al Legii nr. 25/22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului

public, care indică că în exercitarea funcției publice, funcționarul public se călăuzește

de principiile legalității, imparțialității, independenței, profesionalismului și loialității,

iar în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției nr. 90-

XVI din 25.04.2008, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru

a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității

sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar,

obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis infracțiunea de abuz de

serviciu în următoarele cazuri:

1) la 15.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXX, care efectua o

rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru

control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 22 din carnetul Interbus nr.

0004036.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 22 a

carnetului Interbus nr. 0004036, agentul economic a selectat categoria serviciului „A”

(călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007

presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă același grup

de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, iar potrivit

informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 22, care a fost primită și

verificată la 11.10.2016 de către inspectorul vamal Lungu Damian, cu aplicarea

ștampilei de serviciu nr. 0405 care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile

respective.

Astfel, la 15.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a

foii de parcurs nr. 22 din carnetul Interbus nr. 0004036 categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Nevoie O., care a documentat mijlocul

de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de

ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor

aflați în salonul autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 11.10.2016 și

15.10.2016, s-a stabilit că datele pasagerilor pe sensul de ieșire și cel de intrare în țară

3

diferă, astfel încât se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicată

în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atât, în fila de control nefiind selectat nici

un serviciu, fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru

contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal, s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lungu Damian

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control, confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Nevoie O., care avea obligația să verifice corectitudinea respectării

categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea

din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile

prevăzute de pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

Astfel, inculpatul, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul

favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39, dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru, după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată, în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexare a foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului, la Bugetul de stat, în cazul dat,

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400

– 11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr.181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

4

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

2) la 24.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î DBAH 303, care

efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate

pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 23 din carnetul Interbus nr.

0004076.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 23 a

carnetului Interbus nr. 0004076, agentul economic a selectat categoria serviciului „A”

(călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007

presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă același grup

de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, iar potrivit

informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 23, care a fost primită și

verificată la 19.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea

ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile

respective.

Astfel, la 24.08.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a

foii de parcurs nr. 22 din carnetul Interbus nr. 0004036 categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Nevoie Oleg, care a documentat mijlocul

de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de

ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor

aflați în salonul autocarului.

Urmare a contrapunerii informației din baza de date a poliției de frontieră, cu

privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 19.08.2016

și 24.08.2016, s-a stabilit că autocarul a ieșit din țară încărcat, dar s-a întors în gol astfel

în cazul dat categoria „A”, indicată în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atât,

în fila de control nefiind selectat nici un serviciu, fapt ce exclude de la început existența

unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal, s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Nevoie O., care avea obligația să verifice corectitudinea respectării

categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din

fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea sigilei personale,

iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al

Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv;

5

Astfel, inculpatul, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul

favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39, dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată, în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului la Bugetul de stat, în cazul dat,

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400

– 11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

3) la 09.02.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXX, care efectua o

rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru

control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 05 din carnetul Interbus nr.

6

0004026.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 05 a

carnetului Interbus nr. 0004026, agentul economic a selectat categoria serviciului „B”

care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.

456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr. 05, care a fost primită

și verificată la 05.02.2016 la fel de către inspectorul vamal Nevoie O..

Totodată, deși la 09.02.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD2

a foii de parcurs nr. 05 din carnetul Interbus nr. 0004026 categoria serviciului „B”,

(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Nevoie O., care a documentat

mijlocul de transport, nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se

confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 05.02.2016 și

09.02.2016, s-a stabilit că în autocar au fost transportați călători atât pe sensul de intrare

cât și pe cel de ieșire inclusiv, astfel încât se constată că categoria serviciului prestat,

în cazul dat „B”, nu a fost respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Nevoie O. care

avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest

fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, la fel și pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Nevoie O., care avea obligația să verifice corectitudinea respectării

categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din

fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea a sigilei personale,

iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al

Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv.

Astfel, inculpatul, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul

favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39, dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

7

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului, la Bugetul de stat, în cazul dat,

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400

– 11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018,Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

4) la 24.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î COS 888, care efectua

o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate

pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 05 din carnetul Interbus nr.

0004358.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 05 a

carnetului Interbus nr. 0004358, agentul economic a selectat categoria serviciului „B”,

care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.

456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr. 05, care a fost primită

și verificată la 19.08.2016 la fel și potrivit informației conținute în fila de control al foii

de parcurs nr. 05, care a fost primită și verificată la 19.08.2016 de către inspectorul

vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține.

Totodată, deși la 24.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr. 05 din carnetul Interbus nr. 0004358 categoria serviciului „B”,

(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Nevoie Oleg, care a documentat

mijlocul de transport, nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se

confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 19.08.2016 și

24.08.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe

sensul de intrare în țară, astfel încât se constată că categoria ”B” nu a fost respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,

8

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Nevoie Oleg, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărârii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv.

Astfel, inculpatul, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul

favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr.456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39 dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului, la Bugetul de stat, în cazul dat,

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400

– 11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr.181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

9

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

5) la 25.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXX, care efectua o

rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru

control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 07 din carnetul Interbus nr.

0004498.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 07 a

carnetului Interbus nr. 0004498, agentul economic a selectat categoria serviciului „B”

care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.

456 din 24.04.2007, la fel și potrivit informației conținute în fila de control al foii de

parcurs nr. 07, care a fost primită și verificată la 21.09.2016 de către inspectorul vamal

Lungu Damian, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 0405 care-i aparține.

Totodată deși la 25.09.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr. 07 din carnetul Interbus nr. 0004498 categoria serviciului „B”,

(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Nevoie O., care a documentat

mijlocul de transport, nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se

confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 21.09.2016 și

25.09.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe

sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lungu Damian,

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Nevoie O., care avea obligația

să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea

datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a

încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 456

din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv.

Astfel, inculpatul, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul

favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS", în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

imlementarea Acordului Interbus", nr.456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39 dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

10

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului, la Bugetul de stat , în cazul dat,

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400 -

11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

6) la 23.07.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de ieșire din țară, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXX, care efectua o

rută privată pentru SRL „Scorpion Trans” concomitent urmând ai fi prezentate pentru

control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 03 din carnetul Interbus nr.

carnetului Interbus nr. 0004324, agentul economic nu a selectat vreun serviciu, în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și nici

în fila de control al foii de parcurs nr. 03, care a fost primită și verificată la 23.07.2016

de către inspectorul vamal Nevoie O., cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1015 care-

i aparține.

Astfel, la 23.07.2016, la ieșirea din țară, inspectorul vamal, urma să constate

completarea conform prevederilor legale a filei de control, care urma să servească ca

bază pentru verificare.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 23.07.2016 și

27.07.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe

sensul de intrare. Astfel, se constată că foile de parcurs respective nu au fost completate

conform rigorilor Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv nu au fost

întreprinse acțiunile prevăzute de pct. 39 din actul normativ.

11

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Nevoie O. care

avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând acest

fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Goncear Ruslan, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categorici serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau

MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv

cu întocmirea actului respectiv;

Astfel, inculpatul, folosindu-se intenționat de funcția deținuță, urmărind scopul

favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39 dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului, la Bugetul de stat în cazul dat,

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400

– 11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

12

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

7) la 05.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î xxxx, care efectua o

rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru

control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr.

0004324.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 06 a

carnetului Interbus nr. 0004324, agentul economic a selectat categoria serviciului „B”

(care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.

456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs

nr. 06, care a fost primită și verificată la 31.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic

Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține, nu a fost selectat nici

unul din serviciile respective.

Astfel, la 05.09.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a

foii de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr. 0004324 categoria serviciului „B”,

(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Nevoie O. care a documentat

mijlocul de transport, nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe

sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor

pasagerilor aflați în salonul autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 31.08.2016 și

05.09.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire nu au fost transportați călători, iar

călătoria retur a fost efectuată cu călători, astfel încât categoria „B” indicată în fila

MD1 nefiind respectată, mai mult ca atât, în fila de control nu a fost selectat nici un

serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmând

acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către

inspectorul vamal Nevoie O., care avea obligația să verifice corectitudinea respectării

categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea

din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile

prevăzute de pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv.

Astfel, inculpatul folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul

favorizării unor agenților economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

13

implementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39 dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumiri postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiu central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului, la Bugetul de stat, în cazul dat,

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400-

11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor,

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1265 du

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

8) la 20.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXX, care efectua o

rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru

control filele MD1 și MD2 din foaia de parc nr. 10 din carnetul Interbus nr. 0004290.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr.10 a

carnetului Interbus nr. 0004290, agentul economic a selectat categoria serviciului „B”

care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.

456 din 24.04.200 la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.10, care a fost primită

și verificată la 15.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea

ștampilei de serviciu nr. 1641, care-i aparține.

14

Totodată, deși la 20.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

foii de parcurs nr. 21 din carnetul Interbus nr. 0004290 categoria serviciului „B”,

(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Nevoie O., care a documentat

mijlocul de transport, nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se

confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 15.08.2016 și

20.08.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe

sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Nevoie Oleg, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărârii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv.

Astfel, inculpatul, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul

favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora, să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39, dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție, inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului, la Bugetul de stat, în cazul dat

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400-

11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

15

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

9) la 29.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXX, care efectua o

rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru

control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 14 din carnetul Interbus nr.

0004290.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 14 a

carnetului Interbus nr. 0004290, agentul economic nu a selectat nici o categorie cu toate

că în fila de control al foii de parcurs nr. 14, care a fost primită și verificată la

24.09.2016 de către inspectorul vamal Dubenco Vasile, cu aplicarea ștampilei de

serviciu nr. 0960 care-i aparține, a fost selectată categoria „B”, care presupune călătoria

dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007.

Totodată deși la 29.09.2016, la revenire în țară, șoferul nu a selectat în foaia

MD1 a foii de parcurs nr. 14 nici o categorie a serviciului prestat, inspectorul vamal

Nevoie Oleg, care a documentat mijlocul de transport, nu a constatat faptul

nerespectării regimului ales, inclusiv corectitudinea completării foii de parcurs.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire

latraversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXX la 24.09.2016 și

29.09.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe

sensul de intrare, astfel categoria „B”, indicată în fila de control nefiind respectată, mai

mult ca atât în fila MD1, nefiind selectată nici o categorie care ar permite efectuarea

contrapunerii.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile,

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Nevoie Oleg, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărârii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007. inclusiv cu întocmirea actului respectiv.

Astfel, inculpatul, folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul

favorizării unor agenților economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri

în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte

16

10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea

prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru

implementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007, unde potrivit art. 39, dacă

foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor

stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă

verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea

datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care

permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcuri după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea

de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se

prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale inculpatului, la Bugetul de stat, în cazul dat,

nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10 400-

11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod civil, persoanele juridice de drept public - statul și unitățile

administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu

celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale

se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența

lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct .89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Acțiunile inculpatului Nevoie Oleg au fost calificate în cadrul urmăririi penale

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu pe semnele folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

Instanța a reținut că, inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că, nu a cerut

și nu a primit bani de la Chiselița Vasile. Nu a fost instructat cu referire la completarea

foilor interbus, era o persoană responsabilă la postul vamal Xxxx în acest sens. Dacă

erau depistate careva încălcări la foile interbus, apelau la șeful de tură, aducându-i la

cunoștință despre faptul dat.

Martorul Chiselița Vasile în ședința de judecată a declarat că, a activat la firma

„Trans Elegant Tur” în calitate de șofer pe autocarul de „Neoplan”, n/î XXXX,

transportând pasageri spre Moskva. Susține depozițiile date la urmărirea penală, dar

17

deoarece cazul dat a fost de multă vreme în urmă nu ține minte detaliile, la fel, nu ține

minte dacă a transmis suma de bani persoanei care se află pe banca acuzaților și nu ține

minte ce sumă de bani a fost transmisă. La trecerea postului vamal era un obicei de a

achita câte 10 lei de pasager. Actele la control el le prezenta la ghișeu. A dat declarațiile

la urmărirea penală după ce a vizualizat secvență video. La urmărirea penală

declarațiile le-a citit fugitiv, deoarece nu cunoaște bine grafia latină, dar semnătura îi

aparține.

Martorul Mațiaga Vladislav în ședința de judecată a declarat că, a activat la firma

„Trans Elegant Tur” în calitate de șofer pe autocarul „Neoplan”, n/î XXXX, împreună

cu Chiselița V. La trecerea postului vamal al RM era un obicei de a strânge bani pentru

vameși. Nu cunoaște dacă i-au fost transmise careva sume de bani la data de

03.07.2016, persoanei care se află pe banca acuzaților. Ceva în pașaport s-a pus, dar

nu cunoaște ce anume. Declarațiile date la urmărirea penală le-a citit fugitiv. La

moment susține declarațiile date în ședința de judecată.

Procurorul, în ședința judiciară, a concretizat învinuirea pe art. 327 alin. (1) Cod

penal, indicând că a fost declarată neconstituțională sintagma „intereselor publice sau”

și susține învinuirea doar conform indicilor: folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, deoarece statul are

statut de persoană juridică.

Analizând în ansamblu probele administrate la materialele dosarului, se impune

adoptarea unei sentințe de achitare în privința tuturor capetelor de acuzare aduse lui

Nevoie O., pe motiv nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În speță, s-a constatat cu certitudine faptul că, autocarul „Neoplan-N516SHD –

2001”, n/î XXXX, condus de șoferii Chiselița V. și Mațiaga V., la data de 03.07.2016,

a traversat punctul de trecere a frontierei de stat Xxxx-Moghiliov Podolisk, fiind

verificat de colaboratorul vamal Nevoie O.

Însă, în episodul de învinuire a inculpatului pe art. 324 alin. (4) Cod penal,

lipsește obiectul material al infracțiunii și nu este probată latura obiectivă și anume

faptul transmiterii și acceptării a careva sume bănești de către inculpat, nefiind stabilite

și ridicate la examinarea cauzei sumele bănești prezumate ca transmise inculpatului și

acceptate de către ultimul la realizarea interesului infracțional, nu a fost stabilită

valoarea, numărul bancnotelor prezumate a fi transmise inculpatului.

În aceiași ordine de idei, fiind vizualizată în ședința de judecată înregistrarea

video de pe CD-RW de model „VS”, cu inscripția „PTF Xxxx (PVFI Rutier),

03.07.2016”, care conține imaginile video din data de 03.07.2016, captate de camerele

exterioare care aparțin Serviciului Vamal instalate în PTF Xxxx, se reține că, în

secvențele video date nu se vizualizează faptul transmiterii a careva sume bănești

inculpatului, nu se vizualizează că martorii plasează careva sume bănești în acte

(pașaport) în scopul transmiterii acestora inculpatului, nu sunt vizibile cu claritate

careva bancnote, valoarea acestora prezumate a fi puse în acte în vederea transmiterii

inculpatului, precum și faptul pretinderii, acceptării și primirii de către Nevoie O. a

careva sume bănești. Ori, din secvențele video vizualizate în ședința judiciară se vede

clar cum inculpatul Nevoie O. verifică autocarul întru îndeplinirea obligațiilor de

18

serviciu, totodată martorii acuzării sus-menționați au declarat în ședința judiciară că,

careva impedimente create de colaboratorii vamali la trecerea frontierei de stat nu au

avut.

Alte probe în vederea stabilirii existenței obiectului material al infracțiunii,

identificării acestuia, precum și confirmării existenței laturii obiective a infracțiunii

și anume a faptului transmiterii sumelor bănești inculpatului, precum și pretinderea,

primirea și acceptarea de către inculpat a banilor, de către acuzare nu au fost prezentate.

Învinuirea adusă unei persoane de comiterea unei infracțiuni urmează a fi clară

și precisă și nu poate fi bazată pe presupuneri.

Totodată, referitor la învinuirea inculpatului pe art. 327 alin. (1) Cod penal,

instanța urmează să se expună asupra semnelor componenței de infracțiune : folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice.

Astfel, analizând materialele dosarului și probele părții acuzării, s-a stabilit cu

certitudine faptul că inculpatul, deținând funcția de inspector principal la postul vamal

Xxxx, fiind angajat al Serviciului Vamal, desfășurând activitatea de serviciu în cadrul

Biroului Vamal Xxxx, a primit filele de control din carnetele Interbus anexate la

materialele dosarului, fără ca acestea să fie completate în modul cuvenit la capitolul

”catagoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, aplicând ștampila

corespunzătoare.

În conformitate cu prevederile pct. 24 al Hotărârii Guvernului RM „Cu privire

la aprobarea Regulamentului pentru implementarea Acordului Interbus”, nr. 456a din

24.04.2007, completarea foilor de parcurs, în două exemplare (MDI, MD2), și a filei

de control se efectuează de către agentul transportator în prealabil, la locul de plecare,

până la efectuarea fiecărei curse.

Conform prevederilor pct. 39 al Hotărârii Guvernului RM „Cu privire la

aprobarea Regulamentului pentru implementarea Acordului Interbus”, nr. 456a din

24.04.2007, controlul utilizării foilor de parcurs pentru agenții transportatori

înregistrați în Republica Moldova:

- dacă foile de parcurs (INTERBUS) sunt completate la toate rubricile conform

cerințelor stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul

confirmă verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei,

cu indicarea datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în

registru după care permite ca autobuzul să-și continue cursa;

- în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul corespunzător,

anulează foile de parcurs MDI, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea respectivă în

rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru

efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a

filei de control se prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului

competent.

În aceiași ordine de idei, art. 197 alin. (14) Cod contravențional cuprinde

următoarea componență de contravenție: ”Nerespectarea, în cadrul desfășurării

19

activității de transport rutier sau activității conexe transportului rutier, a obligațiilor

prevăzute în Codul transporturilor rutiere”, componența de contravenție dată fiind

abrogată prin Legea nr. 295 din 21.12.2017, în vigoare 12.01.2018.

Conform prevederilor art. 407 alin. (1) Cod contravențional, contravențiile

prevăzute la art. 197 alin. (12)-(29), se constată de către organele de specialitate ale

administrației publice în domeniul transportului rutier, electric, feroviar și naval,

conform tipului de transport corespunzător competenței.

Nevoie O., potrivit ordinului de numire în funcție și a fișei postului deținea

funcția de inspector principal, prin urmare ultimul nu dispunea de împuternicirile de

a examina chiar și cauzele contravenționale ce țin de competența serviciului vamal,

în obligațiunile inculpatului nu intra expres verificarea carnetelor interbus.

Analizând pct. 39 din Hotărârea Guvernului RM sus-descris în coraborare cu

componența contravenției prevăzute de 197 alin. (14) Cod contravențional, nu se reține

faptul că inspectorul, depistând încălcări la corectitudinea îndeplinirii foilor de parcurs

urma să constate careva contravenție sau să pornească procesul contravențional cu

expedierea materialelor spre examinare organului competent, dar anulează foile de

parcurs MDI, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea respectivă în rubrica 9 a acestora și în

registru, recomandă agentului transportator să completeze alte foi de parcurs după care

permite trecerea autobuzului pentru efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu

anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se prezintă în decurs de trei zile la

oficiul central al organului competent.

În aceiași ordine de idei, prin prisma prevederilor art. 399 alin. (2) Cod

contravențional, agentul constatator poate constata contravenții ale căror

constatare, soluționare și sancționare sunt atribuite competenței unor alte organe.

În astfel de cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale de

constatare a contravențiilor, prin urmare în cazul dat norma legală prevede expres

faptul că agentul constatator poate constata contravenții, dar nu e prevăzut că el este

obligat și mai mult ca atât în cazul când contravențiile sunt depistate de către agentul

constatator, fapt care nu a fost probat de către acuzare, or inculpatul în ședința judiciară

a relatat că nu a depistat încălcările corespunzătoare și nu a fost instructat în vederea

verificării corectitudii întocmirii foilor interbus, verifica doar numărul de pasageri dacă

corespunde.

În același timp, de către acuzare nu au fost aduse careva probe întru

confirmarea existenței laturii subiective a infracțiunii și anume scopului infracțiunii

invocate în rechizitoriu: „favorizarea unor agenți economici care desfășoară activitatea

de transport de pasageri în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării

acestora să transmită angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită”.

Din considerentele enunțate și ținând cont de faptul că prin hotărârea Curții

Constituționale a fost declarat neconstituțional textul ”intereselor publice sau” din alin.

(1) art. 327 Cod penal, iar careva persoane juridice nu au fost recunoscute în calitate

de parte vătămată sau parte civilă, precum și faptul că în cazul dat nu s-a probat

existența scopului infracțiunii, urmărilor prejudiciabile (latura subiectivă) precum

existența laturii obiective, instanța a ajuns la concluzia că nu există faptul infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal în toate cele 9 episoade invocate în

20

rechizitoriu, iar încălcarea admisă de Nevoie O., care nu a depistat neajunsurile la

îndeplinirea foilor interbus nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei

pedepse penale or, legiuitorul prevede și alte forme de răspundere, cum ar fi cea

disciplinară.

În altă ordine de idei, prin ordonanța Procurorului anticorupție Viorel Morari din

17.10.2016, a fost dispusă efectuarea urmăririi penale unui grup de procurori și ofițeri

de investigații. Conform pct. 2) al ordonanței, un grup de ofițeri de investigații ai CNA

au fost desemnați cu atribuții de ofițeri de urmărire penală, și anume ofițerul de

investigații Megherea Marin.

Dar, Codul de procedură penală nu a investit procurorul cu atribuții de

desemnare a ofițerilor de investigații cu statut de ofițeri de urmărire penală, care sunt

enunțate în art. 52 Cod de procedură penală, în care nu se regăsește competența de

atribuire a statutului de ofițer de urmărire penală altor ofițeri care nu dețin acest statut,

mai mult ca atât, desemnarea de către procuror a unor ofițeri de investigații din cadrul

CNA cu atribuții de ofițeri de urmărire penală în cadrul grupului de urmărire penală,

direct contravine și reglementărilor enunțate în art. 1 alin. (2) ale Legii nr. 333 din

10.11.2000, privind statutul ofițerului de urmărire penală, care prevăd că, nu pot avea

calitatea de ofițer de urmărire penală, angajații organelor de urmărire penală abilitați

cu funcții de menținere a ordinii publice, de control sau de exercitare a activității

operative de investigații, care au statut de persoane învestite cu funcții de constatare a

infracțiunilor, stabilit prin lege.

Astfel, ordonanța din 17.10.2016, de formare a grupului de urmărire penală,

adoptată de procurorul anticorupție Viorel Morari, în partea desemnării ofițerului de

investigații CNA, Marin Megherea, cu atribuții de ofițer de urmărire penală, a fost

emisă cu încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului,

deoarece prevederile alin. (4) art. 4 ale Legii nr. 333 din 10.11.2006, privind statutul

ofițerului de urmărire penală, nu sunt incluse în Codul de procedură penală și vin în

contradicție cu normele speciale ale legislației procesual-penale, circumstanță, care,

subsecvent atrage nulitatea actului procedural.

În aceiași ordine de idei, actele procedurale întocmite de ofițerul de investigații

Marin Megherea la fel sunt lovite de nulitate după principiul fructului otrăvit, inclusiv

procesul-verbal de examinare din 07.11.2016 a CD-RW de model ”VS” de culoare

portocalie cu inscripția ”PTF Xxxx (PVFI Rutier), 03.07.2016” ridicat în baza

procesului-verbal de ridicare din 24.10.2016, de la Serviciul Vamal și care conține

imaginile video din data de 03.07.2016, captate de camerele exterioare care aparțin

Serviciului Vamal instalate în PTF Xxxx, recunoscute în calitate de mijloc materiale

de probă prin ordonanța din 23.12.2016, cât și procesul-verbal de ridicare din

24.10.2016, prin care de la Serviciul Vamal au fost ridicate secvențele video din data

de 03.07.2016, captate de camerele exterioare care aparțin Serviciului Vamal instalate

în PTF Xxxx, ridicarea fiind dispusă prin ordonanța de ridicare din 20.10.2016.

Prin urmare, în cazul dat nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor

prevăzute de art. 324 alin. (4) și art. 327 alin. (1), ori, lipsa asigurării unor garanții

esențiale a inculpatului, lipsa probelor care ar atesta întrunirea cumulativă a faptelor

prevăzute de art. 324 alin. (4) și 327 alin. (1) Cod penal, impun concluzia de a emite o

21

sentință de achitare în baza art. 390 alin. (1) pct. l) Cod de procedură penală.

hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 324 alin. (4) Cod penal la

amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de a ocupa funcții publice

pe un termen de 2 ani, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, pe 9 episoade, la amendă

în mărime de câte 500 unități convenționale, cu privarea de a ocupa funcții publice pe

un termen de 2 ani, iar în conformitate cu art. 84 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă

definitivă sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale, ce constituie

60.000 lei, cu privarea de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, cu confiscarea

banilor în sumă de 200 lei și trecerea lor forțată și gratuită în folosința și proprietatea

statului, cu admiterea acțiunii civile înaintată de reprezentantul IFS și încasarea de la

inculpat a cheltuielelor de judecată în sumă de 39746 lei.

Apelantul a invocat că, argumentele ulterioare ale instanței precum că nu este

vizibil cui au fost transmiși banii care se aflau în actele șoferului sunt lipsite de suport,

or anume Nevoie O. este inspectorul care a verificat actele și respectiv el este cel care

a primit pașaportul în care se afla remunerația ilicită. Martorii Chiselița V. și Mațiaga

V., desi în instanța de judecată nu și-au susținut declarațiile date la urmărirea penală,

instanța urma sa ia în considerație ca de la comiterea infracțiunii s-a scurs un timp

îndelungat, astfel declarațiile depuse la urmărirea penală erau veridice. Mai mult ca

atât, declarațiile depuse la urmărire penală coroborează și cu alte probe acumulate.

Declarațiile din cadrul ședinței de judecată urmau sa fie apreciate critic de către

instanță or, evident că martorii și-au schimbat declarațiile pentru a-1 absolvi pe Nevoie

O. de pedeapsă.

Conform răspunsului oficial emis de către Biroul Vamal, anume Nevoie O. este

persoana care a documentat la 03.07.2016 autocarul condus de către Chiselița V.

Cât privește argumentele instanței precum că, nu a fost stabilit cu certitudine de

către organul de urmărire penală obiectul infracțiunii și anume nu a fost ridicată suma

de bani pretinsă a fi transmisă de către Chiselița V. lui Nevoie O. precum și nu a fost

stabilită suma exactă a remunerației ilicite, acestea de asemenea nu au relevat situația

reală, or în învinuire este indicat faptul că numărul de pasageri în autocar înmulțit cu

10 lei și reprezintă suma la care se face referire, astfel conform ordonanței de punere

sub învinuire, suma remunerației ar reprezenta 200 lei.

Astfel, în motivarea sentinței de achitare, instanța s-a referit doar la faptul că

lipsește obiectul material al infracțiunii, dar nu face referire la obiectul juridic special

al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, care are un caracter multiplu și anume

obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a

activității de serviciu în sfera publică, care presupune respectarea de către persoane

publice a obligației de a pretinde remunerația în strictă conformitate cu legea, iar

obiectul juridic secundar sunt relațiile sociale cu privire la integritatea corporală

sănătatea sau libertatea psihică (morală) a persoanei.

În cazul respectiv, prin acțiunile ilegale ale inculpatului a fost adusă atingere

anume obiectului juridic principal, menționat mai sus, iar faptul că obiectul material al

infracțiunii și anume remunerația ilicită nu a fost depistată și ridicată nu servește temei

pentru a susține că nu există obiectul infracțiunii.

22

Astfel, în speța respectivă instanța greșit a concluzionat faptul că nu exista

obiectul infracțiunii reieșind din faptul că nu a fost depistat obiectul material al

infracțiunii, or acesta nici nu putea să fie depistat din motiv că infracțiunea a fost

documentată post-factum și nu în flagrant.

În aceiași ordine de idei, apelantul a menționat că martorii Chiselița V. și

Mațiaga V., la urmărirea penală cu certitudine au indicat faptul ca au transmis bani

inspectorului vamal care i-a pretins, fapt care a fost confirmat și prin imaginea video

ridicată de la postul vamal Xxxx în care se vedea cum ultimul plasează mijloacele

bănești în acte, cu care mergea și le lasa la ghișeul vameșului, fapte care au fost stabilite

urmare a examinării imaginilor video captate de camerele de luat vederi din postul

vamal Xxxx. Deși martorul în instanța de judecată nu a ținut minte exact suma pe care

a trasmis-o în ziua respectivă inspectorului vamal, dar și pe inculpat nu 1-a putut

recunoaște, acesta a declarat că susține pe deplin declarațiile date la urmărirea penală,

astfel că în cazul dat acest motiv nu putea fi reținut la emiterea sentinței de achitare.

Evident că martorul nu poate reține ce sume de bani a transmis de fiecare dată

inspectorilor vamali, însă acest fapt nu constituie temei de a-1 achita pe inculpat de sub

învinuirea adusă în baza art. 324 alin.(4) Cod penal, or în cadrul urmăririi penale, cât

și în instanță cu certitudine s-a stabilit că fapta prejudiciabilă a avut loc.

Cât privește declarațiile martorului Mațiaga V., care în instanța de judecată a

declarat că nu susține declarațiile date la urmărirea penală, acestea urmau a fi apreciate

critic de către instanța de judecată, deoarece ultimul la urmărirea penală a relatat cu lux

de amănunte circumstanțele în care Chiselița V. a transmis inspectorului vamal

remunerația ilicită, fiind evident faptul că în instanța de judecată acesta a depus

declarații mincinoase, în favoarea inculpatului pentru ca ultimul să fie absolvit de

pedeapsa penală.

Martorul Chiselița V., la rândul său a confirmat doar în parte declarațiile date la

urmărire penală, iar în instanța de judecată a declarat că nu mai ține minte evenimentele

din 03.07.2016. La urmărirea penală declarații a dat urmare a vizionării secvențelor

video din postul vamal Xxxx și a susținut pe deplin declarațiile date la urmărirea

penală.

Argumentele martorilor precum ca textul declarațiilor a fost tapat de către

reprezentantul organului de urmărire penală, iar ei doar au confirmat prin semnătură

cele indicate în procesul verbal fără a face cunoștință cu conținutul acestuia, nu rezistă

nici unei critici, deoarece aceștia au semnat personal procesul verbal respectiv, astfel

confirmând cele înscrise, totodată fiindu-i aduse la cunoștința și prevederile art. 311,

312 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru denunțul fals sau declarații cu

bună știință mincinoase.

Referitor la faptul că nu este prezentă o calificare concretă în rechizitoriu a faptei

comise de către inculpat, ci doar o transcriere în întregime a semnelor calificative a

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(4) Cod penal, este de menționat că instanța,

judecă cauza în limita învinuirii aduse în rechizitoriu, iar în cazul în care anumite semne

calificative nu se confirmă, instanță urma să nu incrimineze aceasta inculpatului. Acest

fapt nu poate servi drept temei pentru pronunțarea unei sentințe de achitare în privința

inculpatului.

23

Mai mult, în instanță nu au fost aduse careva probe întru confirmarea existenței

scopului infracțiunii: ”pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau a grăbi

îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia”, or din

secvențele video vizualizate în ședința judiciară se vedea clar cum inculpatul Nevoie

O. verifica autocarele, secția de bagaj, a controlat minuțios gențile pasagerilor, a

deschis bagajele întru îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

La capitolul respectiv, apelantul a menționat că scopul primirii remunerației

ilicite în cazul din speță, consta în grăbirea efectuării controlului vamal și necrearea de

impedimente pentru traversarea frontierei, ceea ce a rezultat atât din declarațiile

martorilor, dar și din probele acumulate în cadrul urmăririi penale inclusiv imaginile

video din care evident se observa faptul că controlul fizic al mărfurilor a fost unul

superficial și a durat un timp relativ scurt, bagajele fiind verificate vizual. Mai mult ca

atât, martorul Chiselița V. a explicat faptul că transmiterea banilor în postul vamal

Xxxx era ca o cutumă, fapt ce a demonstrat caracterul repetat al acțiunilor infracționale,

iar netransmiterea remunerației ilicite ar fi putut crea dificultăți la traversarea frontierei.

Referitor la achitarea inculpatului Nevoie O. pe capetele de acuzare (9

episoade) privind comiterea de către ultimul a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.

(1) Cod penal, a menționat faptul că este greșită afirmația instantei precum că în cazul

din speță nu au fost recunoscute în calitate de părți vătămate careva persoane juridice,

or la etapa urmăririi penale a fost recunoscut în calitate de parte vătămată și civilă Statul

ca persoană juridică, reprezentat de Ministerul Finanțelor.

Astfel, art. 58 Cod civil prevede că persoanele juridice de drept public-statul și

unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de

egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților

administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în

conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014, Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministerul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Astfel, în cazul din speță persoana juridică căreia i s-au cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor este Statul, în cazul respectiv daunele cauzate

Statului constau în suma amenzilor neachitate la bugetul de Stat, urmare a ignorării de

către inculpat a prevederilor legale cu privire la verificarea carnetelor Interbus,

obligație ce reiese din pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007 și pe care

inculpatul, fiind persoană publică urma s-o respecte, or potrivit art. 22 din Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158- XVI din 04.07.2008,

funcționarul public este obligat ”Să respecte Constituția și legislația în vigoare”.

Urmare a pornirii de către procuror a 9 procese contravenționale suma amenzilor

neachitale constituia 96 600 lei, ulterior după achitarea parțială a amenzilor, Serviciul

fiscal de Stat a venit cu concretizarea sumei acțiunii civile și anume a sumei de 62 400

24

lei.

La fel, instanța a menționat că în atribuțiile inculpatului nu intra constatarea

contravenției din partea transportatorului deoarece în fișa de post nu este indicat faptul

că inspectorul vamal verifică carnetul „INTERBUS”, afirmație pe care apelantul o

consideră incorectă deoarece obligația constatării încălcării referitor la carnetele

Interbus îi revine inspectorului vamal în baza Hotărârii de Guvern sus menționate.

Obligația inculpatului de a verifica carnetele Interbus derivă din prevederile art.

22 din Legea cu privire la funcția publică nr. 158-XVI din 04.07.2008 în care este

indicată obligația „Să respecte Constituția și legislația în vigoare” dar și art. 2) din

Legea 25/22.02.2008 privind Codul de Conduită al funcționarului Public, astfel că

constatarea instanței precum că urmărirea penală nu a stabilit Legea din care reiese

atribuția de a verifica carnetele Interbus, este una eronată or, atribuția respectivă este

prevăzută de lege.

Faptul că art. 197 alin. (14 ) Cod contravențional a fost abrogat nu constituie

temei de achitare a inculpatului, însă în cazul în care instanța a constatat că nu există

prejudiciu cauzat, fapta urma a fi calificată ca contravenție prevăzută de art. 312 Cod

contravențional și nu ca o încălcare disciplinară. Instanța însă a considerat în general

că nu există faptul infracțiunii, argument pe care însăși instanța l-a anulat, or aceasta

susține că încălcarea pe care acuzarea o consideră o infracțiune ar fi o încălcare

disciplinară.

În speța respectivă, instanța incorect a ajuns la concluzia că nu există faptul

infracțiunii, or cu certitudine s-a stabilit faptul că de către inculpat în 9 cazuri nu a fost

respectată Hotărârea de Guvern sus-menționată, deși potrivit legii, acesta urma să

respecte legislația în exercitarea atribuțiilor și ca urmare nu au fost întocmite procesele

verbale cu privire la contravenție și pe cale de consecință nu au fost încasate amenzile

respective la bugetul de stat. Astfel, instanța s-a contrazis când pe de o parte a ajuns la

concluzia că nu exista faptul infracțiunii, iar pe de altă parte susținea că fapta

inculpatului ar fi pasibilă răspunderii disciplinare. Mai mult ca atât, chiar și inculpatul

în ședința de judecată a declarat că asemenea fapte au avut loc, doar că acestea au fost

din cauza neatenției sale și din cauza faptului că de către conducerea nemijlocită nu au

fost oganizate careva cursuri pentru a le fi explicate procedura verificării carnetelor

interbus. Deci, inculpatul referitor la fapta comisă, a declarat ca aceasta a fost comisă

ca urmare a neglijenței sale și nicidecum a abuzului de serviciu din partea acestuia.

Deci urmare a celor expuse, a menționat că, în cazul din speță sunt prezente toate

elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal.

Cu referire la constatarea instanței precum că ilegal a fost emisă ordonanța de

formare a grupului de urmărire penală, prin care ofițerul de investigații Marin

Megherea a fost abilitat cu atribuții de ofițer de urmărire penală și respectiv acțiunile

și probele dobândite de către acesta sunt nule, apelantul a indicat că și aceasta este una

neîntemeiată și eronată. Ordonanța de formare a grupului de ofițeri emisă de către

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție V. Morari, este una legală, fiind emisă cu

respectarea prevederilor legale.

Astfel, instanța, pentru a ajunge la concluzia că Ordonanța în litigiu ar fi fost

emisă contrar prevederilor legale, a invocat Hotărârea nr. 1 din 22.01.2003 a Curții

25

Constituționale, iar instanța a pus la baza motivării aspectului respectiv o hotărâre care

nu există, or, potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 1 din 22.01.2008 privind

controlul constituționalității art. 2 alin.(1) și alin.(4) Cod de procedură penală, aceste

norme au fost declarate constituționale.

Astfel, potrivit art. 2 alin.(1) Cod de procedură penală ”procesul penal se

reglementează de prevederile Constituției Republicii Moldova, de tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte și de prezentul Cod”.

Potrivit art. 2 alin.(4) Cod de procedură penală ”Normele juridice cu caracter

procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în cod”.

La art. 57 alin.(1) Cod de procedură penală este expres prevăzut faptul că

”ofițerul de urmărire penală este persoana care, în numele Statului, în limitele

competenței sale efectuează urmărirea penală în cauze penale și exercită alte acțiuni

prevăzute de lege”.

În asemenea circumstanțe, având în vedere faptul că ofițerul de urmărire penală

exercită și alte acțiuni prevăzute de lege, iar alin. (4) art. 4 ale Legii nr. 333 din

10.11.2006, privind statutul ofițerului de urmărire penală, stipulează că angajații unor

alte subdiviziuni din instituțiile menționate la alin. (1) - MAI, SV, CNA, pot avea

atribuții de ofițer de urmărire penală numai în cazul desemnării lor prin ordonanță a

procurorului, la propunerea ofițerului de urmărire penală, s-a constatat că ordonanța de

investire a ofițerului de investigații cu atribuții de ofițer de urmărire penală este legală,

deoarece este respectată în cazul dat prevederea art. 2 alin.(4) Cod de procedură penală,

astfel, că instanța nu avea temei de a declara nule acțiunile procesuale efectuate de către

respectivul ofițer și de a declara nule probele obținute urmare a acțiunilor de urmărire

penală respective.

3.1. A declarat apel și Șeful adjunct al Direcției generale administrare fiscală

Nord, Tatiana Neghina, solicitând repunerea în termen a acestuia, casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 327

alin. (1) Cod penal, cu admiterea acțiunii civile în sumă de 62.400 lei.

Apelantul a invocat că, în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (2) Cod de

procedură penală, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate

în urma examinării lor în asamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-

se de lege, aceste cerințe, instanța de fond le-a ignorat, dat fiind faptul, că au fost

încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, concluziile

primei instanțe, expuse în sentință fiind în contradicție cu circumstanțele împrejurărilor

de fapt ale comiterii infracțiunii, prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și contravin

Codului de procedură penală.

Vina lui Nevoie O. în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod

penal a fost dovedită de probe pertinente și concludente: înregistrarea video de pe

CD-RW de model,, acme” de culoare argintie cu inscripția „PTF Xxxx ( PVEI Rutier),

19.08.2016” și alte.

Astfel, prima instanță a examinat cauza penală superficial, unilateral, neobiectiv,

n-a luat în considerație probele pertinente, concludente și utile stabilite în rechizitoriul

de învinuire, ci a emis o sentință de achitare ilegală și nefondată.

În conformitate cu prevederile art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală apelul

26

declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în

termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive

întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării

pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Potrivit art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, participantul la proces, care

a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre

adoptarea sau redactarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu

de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Astfel, reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat, la pronunțarea sentinței de

achitare din 06 iulie 2018, nu a participat și Direcția Generală Administrare Nord al

Serviciului Fiscal de Stat nu a fost informată despre adoptarea sentinței

de achitare din 06 iulie 2018 în privința lui Nevoie O.

Acesta fiind un caz excepțional și un temei întemeiat de a repune în termen

cererea de apel depusă de Serviciul Fiscal de Stat.

În conformitate cu art.1323 alin.(14) Cod Fiscal, prin ordinul Directorului

Serviciului Fiscal de Stat, unele atribuții pot fi delegate conducerii subdiviziunilor

Serviciului Fiscal de Stat. Limitele și condițiile delegării se precizează prin actul de

delegare. În conformitate cu pct. 12.5 din Ordinul Directorului Serviciului Fiscal de

nr. 06 din 01.04.2017 „ Cu privire la delegarea atribuțiilor”, se deleagă șefilor/șefilor

adjuncți ai Direcțiilor generale administrare fiscal Nord, Centru, Sud și mun. Chișinău

semnarea cererilor de apel, cu excepția cauzelor judiciare în procedură de

insolvabilitate.

apelurile au fost respinse, ca nefondate.

Instanța de apel a statuat că, reprezentantul SFS n-a fost prezent la pronunțarea

sentinței din 06.07.2018, iar sentința în cauză n-a fost expediată pentru cunoștință

IFS, la materialele cauzei lipsind vre-o scrisoare de însoțire în acest sens.

Despre conținutul sentinței, reprezentantul SFS a aflat când a fost citat în

instanța de apel și când a făcut cunoștință cu materialele cauzei.

Astfel, apelul a fost înaintat de reprezentantul SFS la 02.11.2018 în termen.

Totodată, instanța de fond corect și-a formulat concluziile de lipsă a faptului

infracțiunii, fiind corect statuat, că acuzatorul de stat n-a prezentat probe, care ar

confirma prezența faptului infracțiunii.

Nici o probă nu a indicat la transmiterea lui Nevoie O. de către Chiselița V. a

careva sume bănești, ce ar confirma fapta infracțională.

Acuzarea n-a stabilit și n-a prezentat careva probe referitor la valoarea exactă

a sumelor bănești care se prezumă că au fost transmise inculpatului.

Secvențele video, la care face referire acuzarea, nu conțin acțiuni video de

plasare de către Chiselița V. și Mațiaga V. a banilor în acte, de claritate a careva

bancnote și valoarea lor sau de pretindere, acceptare și primire de către inculpatul

Nevoie O. a careva sume de bani.

În asemenea condiții, n-a fost stabilit și identificat obiectul material a

infracțiunii și latura obiectivă de transmitere a mijloacelor bănești către inculpat,

precum și pretinderea, acceptarea și primirea pretinșilor bani.

27

De asemenea, nici scopul infracțiunii n-a fost confirmat, or, din secvențele

video nu se văd careva impedimente la trecerea frontierei de stat de către Nevoie O.

acesta exercitându-și legal atribuțiile de serviciu.

Din materialele cauzei penale nu a rezultat nici latura subiectivă a infracțiuni.

Analizând pretinsele acțiuni ale lui Nevoie O. incluse în învinuirea pe art. 327

alin. (1) Cod penal prin prisma Hotărârii Guvernului ”Cu privire la aprobarea

Regulamentului pentru implementarea Acordului privind transportul internațional

ocazional de călători cu autocarul și autobuzul (Acordul INTERBUS)” nr. 456f

24.04.2007, art. 197, 403, 407 Cod contravențional, ordinului nr. 2010-p din

30.10.2015, fișei postului, instanța de fond corect a stabilit că în funcțiile lui nu intra

expres verificarea carnetelor Interbus și nu este competent de a întocmi procese verbale

cu privire la contravenție.

La depistarea încălcărilor ce țin corectitudinea îndeplinirii foilor de parcurs

reieșind din coroborarea Hotărârii Guvernului și Codului Contravențional, nu a rezultat

obligația lui Nevoie O. de a întocmi procese-verbale contravenționale. Și nici fișa de

post nu cuprindea asemenea atribuții.

Răspunderea pentru abuzul de serviciu survine când există un raport de

proporționalitate între caracterul actului normativ în care se regăsește atribuția de

serviciu a persoanei publice și comportamentul prin care aceasta se încalcă și îmbracă

forma ilicitului penal.

În cazul nerespectării acestor condiții, survine alte forme ale răspunderii, cum ar

fi disciplinară, contravențională sau civilă.

Mai mult ca atât, nu s-au adus probe în susținerea pretinsului scop infracțional

de favorizarea unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de

pasageri în baza carnetelor INTERBUS în scopul determinării lor să transmită mită

colaboratorilor vamali.

Nu s-a stabilit încălcarea de către Nevoie O. a careva legi ce țin de atribuțiile lui

de serviciu incluse în fișa de post.

Și nici cauzarea a careva daune persoanelor juridice nu s-au stabilit, or, în speța

dată nici o persoană juridică sau fizică, n-a fost recunoscută în calitate de parte

vătămată, iar statul este o entitate separată de persoanele juridice.

Este corectă concluzia instanței de fond precum, că încălcarea admisă de

Nevoie O., care nu a depistat neajunsurile la îndeplinirea foilor INTERBUS, nu

prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, or, legiuitorul a

prevăzut și alte forme ale răspunderii, cum ar fi cea disciplinară.

În aceiași ordine de idei, instanța de fond just a relatat, că alin. (14) a art. 197

Cod contravențional, în baza căruia procurorul a pornit 9 cauze contravenționale, a fost

abrogat prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 295 din

21.12.2017.

Totodată, instanța de fond întemeiat a respins actele procedurale, expunând o

motivarea suficientă a circumstanțelor de fapt prin prizma legislației.

În acest sens, instanța de fond just a stabilit că nu s-au adus probe suficiente

pentru a dovedi existența faptei infracționale calificate la art. 324 alin. (4) și art. 327

alin. (1) Cod penal, corect achitându-l pe Nevoie O., pe motivul lipsa faptului

28

infracțiunii, a adoptat o hotărâre legală, motivată și temeinică, bazată pe întreg

ansamblul probant și prevederile legale, care cert dovedește nevinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunilor incriminate.

Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul

când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției,

cercetând nemijlocit toate probele prezentate.

Sentința de acuzare în privința lui Chiselița V. și Mațiaga V. nu poate fi admisă,

deoarece la examinarea cauzei date nu a participat Nevoie O. și acestuia nu i-a fost

acordată deplină exercitare a drepturilor sale de apărare, de prezentare a probelor, de

expunere pe marginea învinuirilor expuse, de atac și celelalte garanții ale unui proces

echitabil.

Verificarea autocarului și primirea documentelor de Nevoie O. nu impun

automat concluzia că acesta a primit bani de la șofer, or, faptul primirii mijloacelor

bănești urma a fi dovedit prin probe, ceea ce procurorul nu a făcut.

După cum s-a văzut în instanța de fond și apel, martorii Chiselița V. și Mațiaga

V. n-au declarat fapte care ar confirma acuzarea înaintată de procuror referitor la

primirea banilor de către Nevoie O.

Procurorul în apel a făcut o interpretare a declarațiilor acestora.

Chiar dacă infracțiunea a fost depistată post-factum, aceasta nu l-a împiedicat

pe procuror să adune probe în susținerea acuzării. Dar, probele la care a pretins

procurorul, nu au confirmat argumentele lui expuse în învinuire.

Instanța de fond corect a menționat, că procurorul a transcris elementul

infracțiunii, dar fără a descrie cum au relevanță în pretinsele acțiuni ale inculpatului.

Secvențele video au demonstrat îndeplinirea obligațiilor de serviciu de Nevoie

O. Nu s-au prezentat probe care ar indica că inculpatul a grăbit efectuarea

controlului, l-a efectuat superficial și a facilitat cu ceva trecerea controlului vamal.

Referitor la pretinsul prejudiciu creat din pretinsele amenzi neachitate a

proceselor-verbale neîntocmite, instanța de fond a menționat clar, că Nevoie O. nu

avea asemenea atribuții.

Atribuții de întocmire a proceselor-verbale cu privire la contravenții, potrivit

Codului contravențional, nu au toți angajații serviciului vamal, dar strict cei indicați în

această lege, de aceea lui Nevoie O. nu-i puteau fi incriminate atribuții care nu sunt

în fișa postului.

Odată ce acesta nu are asemenea atribuții, nu putea fi sancționat nici

contravențional.

În sentință s-a analizat pretinsa faptă a lui Nevoie O. sub aspectul infracțional,

cum i-a fost înaintată învinuirea. Dar, faptul neraportării situațiilor date superiorului

poate fi examinată sub prisma unei încălcări disciplinare, la aceasta făcând mențiune

instanța de fond, care a judecat în limita învinuirii, a apreciat just probele și a dispus

corect achitarea. Or, faptul, că procurorul nu-i de acord cu modalitatea de apreciere a

probelor, nu este temei de casare a sentinței.

apel, cu remiterea cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de apel.

29

Recurentul a invocat că, în ședință de judecată, s-a stabilit că autocarul de model

Neoplan-N516SHD - 2001, cu n/î XXXX, condus de șoferii Chiselița V. și Mațiaga V.,

la data de 03.07.2016, a traversat punctul de trecere a frontierei de stat Xxxx-Moghiliov

Podolisk, fiind verificat de colaboratorul vamal Nevoie O.

Prin urmare, argumentele instanțelor de judecată, precum că nu este vizibil cui

au fost transmiși banii care se aflau în actele șoferului sunt lipsite de suport, or anume

Nevoie O. este inspectorul care a verificat actele și respectiv el este cel care a primit

pașaportul în care se afla remunerația ilicită.

Privitor la declarațiile martorilor Chiselița V. și Mațiaga V., desi în instanța de

judecată nu și-au susținut declarațiile date la urmărire penală, instanțele de judecată,

urmau să ia în considerație că de la comiterea infracțiunii s-a scurs un timp îndelungat,

astfel declarațiile depuse la urmărirea penală erau veridice și coroborează și cu alte

probe acumulate.

Declarațiile din cadrul ședinței de judecată urmau sa fie apreciate critic de către

instanță, or evident că martorii și-au schimbat declarațiile pentru a-l absolvi pe Nevoie

O. de pedeapsă.

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 24.04.2019, Chiselița V. și Mațiaga V. au

fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 325 alin.(2) lit. b) Cod penal la 2

ani închisoare, în temeiul art. 90 Cod penal fiindu-le suspendată pedeapsa cu închisoare

condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani și în temeiul art. 79 Cod penal, fiind

liberați de pedeapsă obligatorie sub formă de amendă prevăzută la art. 325 alin. (2) lit.

b) Cod penal.

Conform deciziei Curții de Apel Bălți din 11.12.2019, apelul procurorului a fost

admis, sentința casată parțial, în latura penală și cheltuieli judiciare, cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri, prin care Chiselița V. și Mațiaga V. în baza art. 325

alin. (2) lit. b) Cod penal, le-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen

de 2 ani, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale, iar în temeiul art. 90 Cod

penal, cu suspendarea pedepsei pe un termen de 2 ani, încasându-se în mod solidar de

la Chiselița V. și Mațiaga V. în beneficiul statului suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare.

Conform răspunsului oficial emis de către Biroul Vamal, anume Nevoie O. este

persoana care a documentat la 03.07.2016 autocarul condus de către Chiselița V.

Cât privește argumentele instanțelor de fond și de apel, precum că nu a fost

stabilit cu certitudine de către organul de urmărire penală obiectul infracțiunii și anume

că nu a fost ridicată suma de bani pretinsa a fi transmisă de către Chiselița V. lui Nevoie

O. precum și nu a fost stabilită suma exacta a remunerației ilicite, recurentul consideră

că acestea deasemenea nu au relevat situația reală, or în învinuire a fost indicat faptul

că numai pasagerii din autocar înmulțit cu 10 lei și reprezintă suma la care se face

referire, or, conform ordonanței de punere sub învinuire suma remunerației reprezenta

200 lei.

Instanțele de judecată, au ajuns la concluzia, că lipsește obiectul material al

infracțiunii, dar nu a făcut referire la obiectul juridic special al infracțiunii prevăzută

de art. 324 Cod penal, care are un caracter multiplu și anume obiectul juridic principal

îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în

30

sfera publică care presupune respectarea de către persoanele publice a obligației de a

pretinde remunerația în strictă conformitate cu legea, iar obiectul juridic secundar

relațiile cu privire la integritatea corporală, sănătatea sau libertatea psihică (morală) a

persoanelor.

Prin acțiunile ilegale ale inculpatului a fost adusă atingere anume obiectului

juridic principal, iar faptul că obiectul material al infracțiunii și anume remunerația

ilicită a fost depistată și ridicată nu a servit temei pentru a susține că nu există obiectul

infracțiunii.

Instanțele de judecată, greșit au concluzionat faptul că nu există obiectul

infracțiunii reieșind din faptul că nu a fost depistat obiectul material al infracțiunii, or

acesta nu putea fi depistat din motiv că infracțiunea a fost documentată post-factum și

nu în flagrant.

În context, recurentul a menționat faptul că martorii, la urmărirea penală cu

certitudine au indicat faptul ca au transmis bani inspectorului vamal, care i-a pretins,

fapt care este confirmat și prin imaginea video ridicată de la postul vamal Xxxx, în care

se vede cum ultimul plasează mijloacele bănești în acte, cu care merge și lasă la ghișeul

vameșului, fapte care au fost stabilite urmare a examinării imaginilor video captate de

camerele de luat vederi din postul vamal Xxxx. Deși, martorul, în instanța de judecată

nu ține minte exact suma pe care a transmis-o în ziua respectivă inspectorului vamal,

dar și pe inculpat nu-1 poate recunoaște, acesta a susținut pe deplin declarațiile date la

urmărirea penală, astfel că în cazul dat acest motiv nu putea fi reținut de instanțe, întru

susținerea nevinovăției. Evident că martotul nu putea reține ce sume de bani a transmis

de fiecare dată inspectorilor vamali, însă acest fapt nu constituie temei de a-l achita pe

inculpat de sub învinuirea adusă în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, or în cadrul

urmăririi penale cât și în instanță cu certitudine s-a stabilit că fapta prejudiciabilă a avut

loc.

Potrivit pct. 3.2 al Hotărârii Explicative a Curții Supreme de Justiție nr. 1 din

22.12.2014 „Cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru

pentru infracțiunile de corupție”, cu modificările ulterioare este stipulat că „...dacă a

fost acceptat un folos material fără a cunoaște însă, natura și cuantumul patrimonial al

acestuia, fapta coruptului va fi încadrată în conformitate cu art. 324 alin. (4) Cod penal.

Cât privește declarațiile martorului Mațiaga V., care în instanța de judecată a

declarat că nu susține declarațiile date la urmărirea penală, acestea urmau a fi apreciate

critic de către instanță, deoarece ultimul, la urmărirea penală a relatat cu lux de

amănunte circumstanțele în care Chiselița V. a transmis inspectorului vamal

remunerația ilicită. Este evident faptul că în instanța de judecată acesta a depus

declarații mincinoase, în favoarea inculpatului pentru ca ultimul să fie absolvit de

pedeapsa penală.

Martorul Chiselița V., la rândul său a confirmat doar în parte declarațiile date la

urmărirea penală, iar în instanța de judecată declarând că nu mai ține minte

evenimentele din 03.07.2016. La urmărirea penală, declarații a dat urmare a vizionării

segvențelor video din postul vamal Xxxx și a susținut pe deplin declarațiile date la

urmărirea penală.

Argumentele martorilor precum ca textul declarațiilor a fost tapat de către

31

reprezentantul organului de urmărire penală, iar ei doar au confirmat prin semnătură

cele indicate în procesul verbal fără a lua cunoștință cu conținutul acestuia, nu rezistă

nici unei critici, deoarece aceștia au semnat personal procesul verbal respectiv, astfel

confirmând cele înscrise, totodată fiindu-i aduse la cunoștință și prevederile art. 311,

312 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru denunțul fals sau declarații cu

bună știință mincinoase.

Referitor la faptul că nu este prezentă o calificare concretă în rechizitoriu a faptei

comise de către inculpat, ci doar o transcriere în întregime a semnelor calificative a

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, este de menționat că instanța

judecă cauza în limita învinuirii aduse în rechizitoriu, iar în cazul în care anumite semne

calificative nu au confirmat, instanță urma să nu incrimineze aceasta inculpatului.

Acest fapt nu poate servi drept temei pentru pronunțarea unei sentințe de achitare în

privința inculpatului.

Ce ține de invocările instanței, că nu au fost aduse careva probe întru confirmarea

existenței scopului infracțiunii: „pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau a

grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia”, or din

secvențele video vizualizate în ședința judiciară s-a văzut clar cum inculpatul verifică

autocarele, secția de bagaj, controlează minuțios gențile pasagerilor, deschide bagajele

întru îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

Astfel, scopul primirii remunerației ilicite în cazul din speță, consta în grăbirea

efectuării controlului vamal și necrearea de impedimente pentru traversarea frontierei,

ceea ce rezultă atât din declarațiile martorilor, cât și din probele acumulate în cadrul

urmăririi penale inclusiv imaginile video din care evident se observa faptul că controlul

fizic al mărfurilor este unul superficial și a durat un timp relativ scurt, bagajele fiind

verificate vizual. Mai mult ca atât, martorul Chiselița V. a explicat faptul că

transmiterea banilor în postul vamal Xxxx era ca o cutumă, fapt ce demonstrează

caracterul repetat al acțiunilor infracționale, iar netransmiterea remunerației ilicite ar fi

putut crea dificultăți la traversarea frontierei.

Ce ține de capătul de acuzare pe art. 327 alin. (1) Cod penal, în instanța de fond,

procurorul a concretizat învinuirea menționând că, a fost declarată neconstituțională

sintagma ”intereselor publice sau”, susținând învinuirea după indicii componenței de

infracțiune - „abuz de serviciu pe semnele: folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice”, invocând faptul că

statul are statut de persoană juridică.

Ce ține de invocările instanței, precum că din învinuirea adusă nu este clar cui

au fost cauzate prejudicii intereselor publice (statului), sau persoanelor juridice și că

nu sunt concretizate urmările prejudiciabile, recurentul a indicat următoarele.

Însăși instanța de fond, analizând materialele dosarului și probele părții acuzării,

a reținut că, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine faptul că inculpatul,

deținând funcția de inspector principal la postul vamal Xxxx, fiind angajat al

Serviciului Vamal, desfășurând activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Xxxx,

a primit filele de control din carnetele Interbus anexate la materialele dosarului, fără ca

acestea să fie completate în modul cuvenit la capitolul ”categoria serviciului

32

prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare, aplicând ștampila

corespunzătoare.

În aceiași ordine de idei, instanța a reținut că art. 197 alin. (14) Cod

contravențional cuprinde următoarea componență de contravenție:”Nerespectarea, în

cadrul desfășurării activității de transport rutier sau activității conexe transportului

rutier, obligațiilor prevăzute în Codul transporturilor rutiere”, componența de

contravenția dată fiind abrogată prin Legea nr. 295 din 21.12.2017, în vigoare

12.01.2018.

Instanța a reținut că în obligațiunile inculpatului nu intră expres verificarea

carnetelor interbus, totodată facând referire la Hotărârea Curții Constituționale în

care este indicat faptul că, pentru aplicarea normei penale în calitate de ultim resort,

noțiunea „situația de serviciu” din elementul material al infracțiunii „abuz de putere

sau abuz de serviciu” de la art. 327 Cod penal trebuie analizată doar prin raportare la

atribuțiile de serviciu acordate de lege.

La același capitol, instanța a reținut că, analizând pct. 39 din Hotărârea

RM în coroborare cu componența contravenției prevăzute de art. 197 alin. (14) Cod

Contravențional, s-a constatat că prin normele legale sus-menționate indică faptul că

inspectorul depistând încălcări la corectitudinea îndeplinirii foilor de parcurs urmează

să constate careva contravenție sau să pornească procesul contravențional prin

expedierea materialelor spre examinare organului competent, dar anulează foile de

parcurs MDI, MD2 (INTERBUS) cu mențiunea respectivă în rubrica 9 a acestora în

registru, recomandă agentului transportator să completeze alte foi de parcurs, după care

permite trecerea autobuzului pentru efectuarea de mai departe a cursei.

Poziția instanței, precum că de către acuzare nu au fost aduse careva probe

întru confirmarea existenței laturii subiective a infracțiunii și anume scopului

infracțiunii invocate în rechizitoriu: „favorizarea unor agenți economici care

desfășoară curse de transport de pasageri în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul

determinării acestora să transmită angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate

de mită ”, ca neîntemeiată și contrară probelor.

La fel, instanța de fond a indicat că, statul în calitate de parte vătămată și parte

civilă este privit ca o entitate separată de persoanele juridice și faptul recunoașterii

Statului în calitate de parte vătămată și civilă pe caz ca persoana juridică nu este

corectă.

Careva persoane juridice nu au fost recunoscute în calitate de parte vătămată ș

parte civilă, astfel că instanța a ajuns la concluzia că nu există faptul infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, astfel inculpatul urmează să fie achitat și pe

acest capăt de acuzare, iar încălcarea admisă de ultimul, care nu a depistat neajunsurile

la îndeplinirea foilor interbus nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei

pedepse penale or, legiuitorul prevede și alte forme de răspundere, cum ar fi cea

disciplinară.

Referitor la achitarea inculpatului pe capetele de acuzare (9 episoade) privind

comiterea de către ultimul a infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal,

recurentul a menționat faptul că este greșită afirmația instanței precum că nu au fost

recunoscute în calitate de părți vătămate careva persoane juridice, or, la etapa urmăririi

33

penale a fost recunoscut în calitate de parte vătămată și civilă Statul, ca persoană

juridică, reprezentat de Ministerul Finanțelor.

Potrivit prevederilor art. 58 Cod penal, persoanele juridice de drept public - statul

și unitățile administrativ teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de

egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților

administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în

conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității publice

fiscale nr. 181 din 25.07.2014, bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea Ministerului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministerul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțe

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Astfel, în cazul din speță persoana juridică căreia i s-au cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor este Statul, în cazul respectiv daunele Statului

constau în suma amenzilor neachitate la bugetul de Stat urmare a ignorării de către

inculpat a prevederilor legale cu privire la verificarea carnetelor Interbus, obligația ce

reiese din pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007 și pe care inculpatul,

fiind persoană publică urma s-o respecte, or potrivit art. 22 din Legea cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158- XVI din 04.07.2008,

funcționarul public este obligat ”Să respecte Constituția și legislația în vigoare”.

Urmare a pornirii de către procuror a 9 procese contravenționale, suma amenzii

neachitate constituia 96 600 lei, ulterior după achitarea parțială a amenzilor Serviciul

fiscal de Stat a venit cu concretizarea sumei acțiunii civile și anume a sumei 62 400

lei.

La fel instanța a mai menționat că, în atribuțiile inculpatului nu intra constatările

contravenției din partea transportatorului, deoarece în fișa de post nu este indicat faptul

că inspectorul vamal verifică carnetul „INTERBUS”, afirmație care este incorectă

deoarece obligația constatării încălcării referitor la carnetele Interbus îi revine

inspectorului vamal în baza Hotărârii de Guvern sus menționate.

Obligația inculpatului de a verifica carnetele Interbus derivă de prevederile art.

22 din Legea cu privire la funcția publică nr. 158-XVI din 04.07.2008 în care este

indicată obligația ”Să respecte Constituția și legislația în vigoare”, dar și art. 2) din

Legea 25/22.02.2008 privind Codul de Conduită al funcționarului Public, astfel că

constatarea instanței precum că urmărirea penală nu a stabilit Legea din care reiese

atribuția de a verifica carnetele Interbus, este una eronată or, atribuția respectivă este

prevăzută de lege.

Faptul că art. 197 alin. (14) Cod civil a fost abrogat nu constituie temei de

achitare a inculpatului, însă în cazul în care instanța a constatat că nu există prejudiciu

cauzat, fapta urma a fi calificată ca contravenție prevăzută de art. 312 Cod

contravențional și nu ca o încălcare disciplinară. Instanța însă a considerat în general

că nu există faptul infracțiunii, argument pe care însăși instanța îl anulează, or aceasta

susține că încălcarea pe care acuzarea o consideră o infracțiune, ar fi o încălcare

34

disciplinară.

În speța respectivă, instanța incorect a ajuns la concluzia că nu există faptul

infracțiunii, or cu certitudine s-a stabilit faptul că de către inculpat în 9 cazuri nu a fost

respectată Hotărârea de Guvern sus-menționată, deși potrivit legii acesta urma să

respecte legislația în exercitarea atribuțiilor și ca urmare nu au fost întocmite procesele

verbale cu privire la contravenție și pe cale de consecință nu au fost încasate amenzile

respective la bugetul de stat. Astfel, instanța s-a contrazis când pe de o parte a ajuns la

concluzia că nu există faptul infracțiunii, iar pe de altă parte a susținut că fapta

inculpatului ar fi pasibilă răspunderii disciplinare. S-a mai indicat în sentință și lipsa

laturei subiective. Nu s-a constatat, ce lipsește anume în acțiunile inculpatului. Astfel,

în cazul dat, fiind prezent temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP - motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Mai mult ca atât, chiar și inculpatul în ședința

de judecată a declarat că asemenea fapte au avut loc, doar că acestea au fost din cauza

neatenției sale și din cauza faptului că de către conducere nemijlocit nu au fost

oganizate careva cursuri pentru a le fi explicate procedura verificării carnetelor

interbus. Deci, inculpatul referitor la fapta comisă a declarat ca aceasta a fost comisă

ca urmare a neglijenței sale și nicidecum a abuzului de serviciu din partea acestuia.

Deci urmare a celor mai sus expuse, recurentul a conchis că în cazul din speță

sunt prezente toate elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 327 alin.

(1) Cod penal.

Iar potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 1 din 22.01.2008 privind controlul

constituționalității art. 2 alin. (1) și alin. (4) Cod de procedură penală, aceste norme au

fost declarate constituționale.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) Cod de procedură penală „procesul penal se

reglementează de prevederile Constituției Republicii Moldova, de tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte și de prezentul Cod”.

Potrivit art. 2 alin.(4) Cod de procedură penală „Normele juridice cu caracter

procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în cod”.

La art. 57 alin. (1) Cod de procedură penală este expres prevăzut faptul că

”ofițerul de urmărire penală este persoana care, în numele Statului, în limitele

competenței sale efectuează urmărirea penală”

Ofițerul de urmărire penală exercită și alte acțiuni prevăzute de lege, iar alin. (4)

art. 4 al Legii nr. 333 din 10.11.2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală,

stipulează că angajații unor alte subdiviziuni din instituțiile menționate la alin. (1) -

MAI, SV, CNA, pot avea atribuții de ofițer de urmărire penala numai în cazul

desemnării lor prin ordonanță a procurorului, la propunerea ofițerului de urmărire

penală, constatând că ordonanța de investire a ofițerului de investigații cu atribuții de

ofițer de urmărire penală este legală, deoarece este respectată în cazul dat prevederea

art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală, astfel că instanța nu avea temei de a declara

nule acțiunile procesuale efectuate de către respectivul ofițer și astfel nu avea temei de

a declara nule probele obținute urmare a acțiunilor de urmărire penală respective.

Astfel, urmare a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în

instanța de judecată inculpatul urma să fie recunoscut vinovat pe toate capetele de

acuzare.

35

În drept, recursul este bazat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel inclusiv în temeiul când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

5.1 A declarat recurs ordinar și Șeful Direcției Generale a Serviciului Fiscal de

Stat, Anna Oboroc, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei

spre o nouă rejudecare în instanța de apel.

Recurenta a invocat că, obligația inculpatului de a verifica carnetele Interbus

derivă de prevederile art. 22 din Legea privire la funcția publică nr. 158-XVI din

04.07.2008 în care este indicată obligația „Să respecte Constituția și legislația în

vigoare”, dar și art. 2) din Legea 25/22.02.2008 privind Codul de Conduită a

funcționarului Public, astfel că constatarea instanței precum că urmărirea penală nu a

stabilit Legea din care reiese atribuția de a verifica carnetele Interbus, este una eronată

or, atribuția respectivă este prevăzută de lege.

Faptul că art. 197 alin. (14) Cod contravențional a fost abrogat, nu constituie

temei de achitare a inculpatului, însă în cazul în care instanța a constatat că nu există

prejudiciu cauzat, fapta urma a fi calificată ca contravenție prevăzută de art. 312 Cod

contravențional și nu ca o încălcare disciplinară. Instanța însă a considerat în general

că nu există faptul infracțiunii, argument pe care însăși instanța l-a anulat, or aceasta

susține că încălcarea pe care acuzarea o consideră o infracțiune, ar fi o încălcare

disciplinară.

În speța respectivă, instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că nu există

faptul infracțiunii, or cu certitudine s-a stabilit faptul că de către inculpat în 9 cazuri nu

a fost respectată Hotărârea de Guvern sus-menționată, deși potrivit legii, acesta urma

să respecte legislația în exercitarea atribuțiilor și ca urmare nu au fost întocmite

procesele verbale cu privire la contravenții și pe cale de consecință nu au fost încasate

amenzile respective la bugetul de stat. Astfel, instanța s-a contrazis când pe de o parte

a ajuns la concluzia că nu există faptul infracțiunii, iar pe de altă parte a susținut că

fapta inculpatului ar fi pasibilă răspunderii disciplinare. S-a mai indicat în sentință și

lipsa laturei subiective, însă nu s-a constatat ce lipsește anume în acțiunile inculpatului.

Astfel, în cazul dat, fiind prezent temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, obligația inculpatului de a verifica carnetele Interbus derivă de

prevederile art. 22 din Legea privire la funcția publică nr. 158-XVI din 04.07.2008 în

care este indicată obligația „Să respecte Constituția și legislația în vigoare” dar și art.

2) din Legea 25/22.02.2008 privind Codul de Conduită funcționarului Public, astfel că

constatarea instanței precum că urmărirea penală nu a stabilit Legea din care reiese

atribuția de a verifica carnetele Interbus, este una eronată or, atribuția respectivă este

prevăzută de lege.

În drept, recursul este bazat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

36

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325 alin.

(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) și 3) Cod de

procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile

dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă faptă întrunește

elementele infracțiunii. Potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod

de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă

enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care

instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării, nefiind admisă introducerea în

sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât

după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.,

39., 41.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) a constatat în descriptiv diverse motive de achitare, care se contrazic

reciproc și generează consecințe juridice diferite, cum ar fi că: „...adoptarea unei

sentințe de achitare în privința tuturor capetelor de acuzare aduse lui Nevoie O., pe

motiv nu s-a constatat existența faptei infracțiunii..., în episodul de învinuire a

inculpatului pe art. 324 alin. (4) Cod penal, lipsește obiectul material al infracțiunii și

nu este probată latura obiectivă și anume faptul transmiterii și acceptării a careva

sume bănești de către inculpat..., probe în vederea stabilirii existenței obiectului

material al infracțiunii, identificării acestuia, precum și confirmării existenței laturii

37

obiective a infracțiunii și anume a faptului transmiterii sumelor bănești inculpatului,

precum și pretinderea, primirea și acceptarea de către inculpat a banilor, de către

acuzare nu au fost prezentate..., învinuirea adusă unei persoane de comiterea unei

infracțiuni urmează a fi clară și precisă și nu poate fi bazată pe presupuneri..., în

același timp, de către acuzare nu au fost aduse careva probe întru confirmarea

existenței laturii subiective a infracțiunii și anume scopului infracțiunii invocate în

rechizitoriu: favorizarea unor agenți economici care desfășoară activitatea de

transport de pasageri în baza carnetelor ”INTERBUS”, în scopul determinării

acestora să transmită angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită...,

în cazul dat nu s-a probat existența scopului infracțiunii, urmărilor prejudiciabile

(latura subiectivă) precum existența laturii obiective, instanța a ajuns la concluzia că

nu există faptul infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal în toate cele 9

episoade invocate în rechizitoriu, iar încălcarea admisă de Nevoie O., care nu a

depistat neajunsurile la îndeplinirea foilor interbus nu prezintă gradul de intensitate

necesar aplicării unei pedepse penale or, legiuitorul prevede și alte forme de

răspundere, cum ar fi cea disciplinară..., ori, lipsa asigurării unor garanții esențiale

a inculpatului, lipsa probelor care ar atesta întrunirea cumulativă a faptelor

prevăzute de art. 324 alin. (4) și 327 alin. (1) Cod penal...”.

În același timp a constatat existența faptei pe 327 alin. (1) Cod penal, statuând

că: „analizând materialele dosarului și probele părții acuzării, s-a stabilit cu

certitudine faptul că inculpatul, deținând funcția de inspector principal la postul

vamal Xxxx, fiind angajat al Serviciului Vamal, desfășurând activitatea de serviciu în

cadrul Biroului Vamal Xxxx, a primit filele de control din carnetele Interbus anexate

la materialele dosarului, fără ca acestea să fie completate în modul cuvenit la

capitolul ”catagoria serviciului prestat”, prin bifarea căsuței corespunzătoare,

aplicând ștampila corespunzătoare..., în aceiași ordine de idei, art. 197 alin. (14)

Cod contravențional cuprinde următoarea componență de contravenție:

”Nerespectarea, în cadrul desfășurării activității de transport rutier sau activității

conexe transportului rutier, a obligațiilor prevăzute în Codul transporturilor

rutiere..., conform prevederilor art. 407 alin. (1) Cod contravențional, contravențiile

prevăzute la art. 197 alin. (12)-(29), se constată de către organele de specialitate ale

administrației publice în domeniul transportului rutier, electric, feroviar și naval,

conform tipului de transport corespunzător competenței..., Nevoie O., potrivit

ordinului de numire în funcție și a fișei postului deținea funcția de inspector principal,

prin urmare ultimul nu dispunea de împuternicirile de a examina chiar și cauzele

contravenționale ce țin de competența serviciului vamal, în obligațiunile inculpatului

nu intra expres verificarea carnetelor interbus..., inspectorul, depistând încălcări la

corectitudinea îndeplinirii foilor de parcurs anulează foile de parcurs MDI, MD2

(INTERBUS) cu mențiunea respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă

agentului transportator să completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea

autobuzului pentru efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de

parcurs MD2 și a filei de control se prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al

organului competent.., prin prisma prevederilor art. 399 alin. (2) Cod

contravențional, agentul constatator poate constata contravenții ale căror

38

constatare, soluționare și sancționare sunt atribuite competenței unor alte organe.

În astfel de cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale de

constatare a contravențiilor..., or, inculpatul în ședința judiciară a relatat că nu a

depistat încălcările corespunzătoare și nu a fost instructat în vederea verificării

corectitudii întocmirii foilor interbus, verifica doar numărul de pasageri dacă

corespunde”.

Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpatul este achitat de sub

învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4) și 327 alin. (1) Cod

penal din motiv că: „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”;

b) doar a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare

probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în

raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, pentru

fiecare episod incriminat separat, neindicând motivele pentru care a respins versiunile

și probele acuzării pentru fiecare episod separat.

Totodată, reținând că: „martorul Chiselița Vasile în ședința de judecată a

declarat că, susține depozițiile date la urmărirea penală, dar deoarece cazul dat a fost

de multă vreme în urmă nu ține minte detaliile..., a dat declarațiile la urmărirea

penală după ce a vizualizat secvență video..., la urmărirea penală declarațiile le-a citit

fugitiv, semnătura îi aparține..., martorul Mațiaga Vladislav în ședința de judecată a

declarat că, a activat în calitate de șofer împreună cu Chiselița V., la trecerea postului

vamal al RM era un obicei de a strânge bani pentru vameși..., ceva în pașaport s-a

pus, dar nu cunoaște ce anume.., declarațiile date la urmărirea penală le-a citit

fugitiv, la moment susține declarațiile date în ședința de judecată”, nu a verificat și

apreciat declarațiile acestor martori date în cadrul urmăririi penale, în coroborare cu

celelalte probe administrate pe caz, neindicând motivele pentru care a reținut doar

declarațiile lor oferite în cadrul ședinței de judecată și de ce le-a respins pe cele date la

urmărirea penală.

În același timp, aprecierile sumare că: „în secvențele video date nu se

vizualizează faptul transmiterii a careva sume bănești inculpatului, nu se vizualizează

că martorii plasează careva sume bănești în acte (pașaport) în scopul transmiterii

acestora inculpatului, nu sunt vizibile cu claritate careva bancnote, valoarea acestora

prezumate a fi puse în acte în vederea transmiterii inculpatului, precum și faptul

pretinderii, acceptării și primirii de către Nevoie O. a careva sume bănești. Ori, din

secvențele video vizualizate în ședința judiciară se vede clar cum inculpatul Nevoie O.

verifică autocarul întru îndeplinirea obligațiilor de serviciu, totodată martorii acuzării

sus-menționați au declarat în ședința judiciară că, careva impedimente create de

colaboratorii vamali la trecerea frontierei de stat nu au avut...”, nu corespund

exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și

aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale.

Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză

minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza

probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se

înlătura tot ce nu are legatură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de

39

sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și

ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care

urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor

să poată fi supuse controlului judiciar.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală,

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Conform art. 6 par. 1, 2 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 19 alin. (1),

25 alin. (4) Cod de procedură penală, orice persoană are dreptul la examinarea și

soluționarea cauzei sale de către o instanță legal constituită, care va acționa în

conformitate cu prezentul cod. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a-i fi judecată

cauza de acea instanță și de acel judecător în competența cărora ea este dată prin lege.

Potrivit art. 30 alin. (5), 31 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, recursul împotriva

hotărîrilor judecătorești în cauzele penale pentru care nu este prevăzută calea de atac

apelul se judecă în complet format din 3 judecători, care trebuie să rămână același în

tot cursul judecării cauzei. În cazul în care cauza se judecă de un complet format din 3

judecători și unul din aceștia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei din

motiv de boală îndelungată, deces sau din motivul eliberării din funcție în condițiile

legii, acest judecător este înlocuit de un alt judecător și cauza se judecă în continuare.

În corespundere cu art. 6/1 alin. (1/1) și (2) din Legea privind organizarea

judecătorească, schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepționale, în

baza unei încheieri motivate a președintelui Curții de Apel și potrivit criteriilor

obiective stabilite de regulamentul elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decît în

condițiile prevăzute de lege. Potrivit pct. 14 din Regulamentul privind modul de

constituire a completelor de judecată și schimbarea membrelor acestora, schimbarea

membrelor completului de judecată se impune în cazurile în care există unul din

următoarele temeiuri: boală îndelungată, deces, eliberare din funcție, abținere,

recuzare, detașare, transferare, promovare, suspendare din funcție, incompatibilități.

În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită

ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe

care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual

40

și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor

legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi

desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond și, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința, cu rejudecarea

cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal.

Mai mult, le-a completat, constatând sumar, neclar și divergent că: „instanța de

fond corect și-a formulat concluziile de lipsă a faptului infracțiunii, fiind corect

statuat, că acuzatorul de stat n-a prezentat probe, care ar confirma prezența faptului

infracțiunii..., nicio probă nu a indicat la transmiterea lui Nevoie O. de către

Chiselița V. a careva sume bănești, ce ar confirma fapta infracțională..., acuzarea n-

a stabilit și n-a prezentat careva probe referitor la valoarea exactă a sumelor bănești

care se prezumă că au fost transmise inculpatului..., secvențele video, la care face

referire acuzarea, nu conțin acțiuni video de plasare de către Chiselița V. și Mațiaga

V. a banilor în acte, de claritate a careva bancnote și valoarea lor sau de pretindere,

acceptare și primire de către inculpatul Nevoie O. a careva sume de bani..., în

asemenea condiții, n-a fost stabilit și identificat obiectul material a infracțiunii și

latura obiectivă de transmitere a mijloacelor bănești către inculpat, precum și

pretinderea, acceptarea și primirea pretinșilor bani..., nici scopul infracțiunii n-a fost

confirmat..., din materialele cauzei penale nu a rezultat nici latura subiectivă a

infracțiuni..., este corectă concluzia instanței de fond precum, că încălcarea admisă

de Nevoie O., care nu a depistat neajunsurile la îndeplinirea foilor INTERBUS, nu

prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, or, legiuitorul a

prevăzut și alte forme ale răspunderii, cum ar fi cea disciplinară..., care cert

dovedește nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate...,

vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai..., verificarea

autocarului și primirea documentelor de Nevoie O. nu impun automat concluzia că

acesta a primit bani de la șofer, or, faptul primirii mijloacelor bănești urma a fi dovedit

prin probe, ceea ce procurorul nu a făcut..., martorii Chiselița V. și Mațiaga V. n-au

declarat fapte care ar confirma acuzarea înaintată de procuror referitor la primirea

banilor de către Nevoie O..., chiar dacă infracțiunea a fost depistată post-factum,

aceasta nu l-a împiedicat pe procuror să adune probe în susținerea acuzării. Dar, probele

la care a pretins procurorul, nu au confirmat argumentele lui expuse în învinuire...,

secvențele video au demonstrat îndeplinirea obligațiilor de serviciu de Nevoie O. Nu

s-au prezentat probe care ar indica că inculpatul a grăbit efectuarea controlului, l-a

efectuat superficial și a facilitat cu ceva trecerea controlului vamal..., instanța de

fond a menționat clar, că Nevoie O. nu avea asemene atribuții..., deaceea lui Nevoie

O. nu-i puteau fi incriminate atribuții care nu sunt în fișa postului, odată ce acesta

nu are asemenea atribuții, nu putea fi sancționat nici contravențional..., dar, faptul

neraportării situațiilor date superiorului poate fi examinată sub prisma unei

41

încălcări disciplinare, la aceasta făcând mențiune instanța de fond, care a judecat în

limita învinuirii, a apreciat just probele și a dispus corect achitarea...”;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept

invocate în rechizitoriu, pentru fiecare episod incriminat separat, neindicând motivele

pentru care a respins versiunile și probele acuzării pentru fiecare episod separat.

Totodată, reținând că: „martorul Chiselița Vasile în ședința de judecată a

declarat că, susține depozițiile date la urmărirea penală, dar deoarece cazul dat a fost

de multă vreme în urmă nu ține minte detaliile..., a dat declarațiile la urmărirea

penală după ce a vizualizat secvență video..., la urmărirea penală declarațiile le-a citit

fugitiv, semnătura îi aparține..., martorul Mațiaga Vladislav în ședința de judecată a

declarat că, a activat în calitate de șofer împreună cu Chiselița V., la trecerea postului

vamal al RM era un obicei de a strânge bani pentru vameși..., ceva în pașaport s-a

pus, dar nu cunoaște ce anume.., declarațiile date la urmărirea penală le-a citit

fugitiv, la moment susține declarațiile date în ședința de judecată”, nu a verificat și

apreciat declarațiile acestor martori date în cadrul urmării penale, în coroborare cu

celelalte probe administrate pe caz, neindicând motivele pentru care a reținut doar

declarațiile lor oferite în cadrul ședinței de judecată și de ce le-a respins pe cele date la

urmărirea penală;

c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol și

repetate în recursurile ordinare, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., 3.1., 5., și

5.1. din prezenta decizie, cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost

enunțate (pct. 3., 3.1, 5., 5.1 din decizie);

d) a omis să aprecieze legal sentința Judecătoriei Edineț din 24.04.2019 prin care

Chiselița V. și Mațiaga V. au fost condamnați în baza art. 325 alin. (2) lit. b) Cod penal,

inclusiv pe episoadele incriminate în speța de pe rol și inculpatului Nevoie O., ori

concluzia că această sentință: „nu poate fi admisă, deoarece la examinarea cauzei

date nu a participat Nevoie O. și acestuia nu i-a fost acordată deplină exercitare a

drepturilor sale de apărare, de prezentare a probelor, de expunere pe marginea

învinuirilor expuse, de atac și celelalte garanții ale unui proces echitabil”, nu

corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea

și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale.

e) potrivit proceselor – verbale ale ședinței judiciare, a început examinarea

cauzei completul format din judecătorii Moraru O., Șleahnițchi S. și Talpă I., a

continuat completul - Moraru O., Talpă I. și Ciobanu A., dar a au finisat judecarea

cauzei și pronunțat decizia contestată judecătorii Scutelnic G., Moraru O. și Talpă I.

Totodată, în materialele cauzei lipsește încheierea președintelui instanței

motivată pe criteriile prescrise în art. 31 alin. (3) Cod de procedură penală și pct. 14

din Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea

membrelor acestora, despre schimbarea judecătorului Șleahnițchi S. și Ciobanu A.

Ori, potrivit stipulărilor din art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală,

încălcarea prevederilor legale referitoare la compunerea instanței atrage nulitatea

actului procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată

42

în orice etapă a procesului și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu. Deci,

încălcările nominalizate a normelor procesuale-penale au lezat dreptul inculpatului la

un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, și că recursurile ordinare sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,

și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc și de șeful adjunctul Direcției generale

administrare fiscală Nord, Anna Oboroc, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 27 mai 2020 în privința inculpatului Nevoie Oleg xxxx și

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 18

decembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Nicolae Craiu

Victor Burduh

43

44