1ra-9/2019 — art. 287 alin. 1 Cod penal

1ra-9/2019 — art. 287 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-9/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului,

recursurile ordinare declarate de către avocatul Cebanaș Alexandru în

numele părții vătămate Brega Oleg și de către avocatul Frunză Iurie în

numele inculpatului Babenco Andrei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, în cauza

penală în privința lui

Babenco Andrei XXXXX, născut la

XXXXX, originar XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 08.08.2012 –27.12.2013

instanța de apel: 11.03.2014 – 25.06.2015

instanța de recurs ordinar: 09.02.2016 – 07.06.2016

instanța de apel: 18.08.2016 – 30.05.2017

instanța de recurs ordinar: 20.07.2018 – 19.03.2019

A C O N S T A T A T:

2013, Babenco Andrei a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Brega Oleg, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

învinuit de către organul de urmărire penală că, la XXXXX, aproximativ la

ora 12:00, în incinta XXXXX, amplasată pe s XXXXX, în urma unui conflict

manifestat prin cuvinte pe ton înalt de înjosire a onoarei și demnității lui

Brega Oleg, produs dintre ultimul pe de o parte și Babenco Andrei pe de

altă parte, în prezența lui Tcaci Anatol, Lașco Ivan și Sajin Anatolie, din

motivul că Brega Oleg, în vederea investigării unui caz jurnalistic,

înregistra imagini video cu camera de luat vederi de model „Sony HDR-XR

1

520 E”, urmărind scopul încălcării grosolane a ordinii publice, însoțită de

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

manifestată prin intenția de deteriorare a bunurilor lui Brega Oleg, s-a

apropiat de acesta și, în mod intenționat, în prezența altor persoane aflate

în holul universității, a aplicat o lovitură cu mâna peste camera de luat

vederi de marcă „Sony HDR-XR 520 E”, în rezultatul căreia a deteriorat-o,

prin ce i-a cauzat lui Brega Oleg un prejudiciu material în mărime de 4475

lei. În momentul aplicării loviturii de către Babenco Andrei peste camera

de luat vederi de model „Sony HDR-XR 520 E”, care era atârnată de gâtul

lui Brega Oleg, aceasta l-a lovit în regiunea pieptului și i-a cauzat ultimului,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din XXXXX,

vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Organul de urmărire penală, a încadrat acțiunile lui Babenco Andrei în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal - huliganism, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Russu Oleg și de către partea vătămată Brega

Oleg.

- procurorul, prin apelul declarat la 10 ianuarie 2014, a solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Babenco Andrei să fie recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și să-i fie

stabilită pedeapsa sub formă de amendă, în mărime de 700 unități

convenționale, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de partea

vătămată Brega Oleg și cu încasarea de la Babenco Andrei a sumei de 70 lei

cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale;

- partea vătămată Brega Oleg, prin apelul declarat la 10 ianuarie 2014,

a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

condamnare a lui Babenco Andrei, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

3.1. În argumentarea apelului declarat, procurorul a menționat că:

- prima instanță eronat a apreciat probele administrate legal în cadrul

urmăririi penale și prezentate spre examinare, ca rezultat concluzionând

pripit asupra achitării lui Babenco Andrei;

- la adoptarea sentinței, prima instanță nu a luat în considerație

declarațiile părții vătămate, ale martorilor, cât și alte probe prezentate de

către partea acuzării, or în ședința de judecată însăși inculpatul Babenco

Andrei a declarat că a dorit să-i cauzeze leziuni corporale părții vătămate

2

Brega Oleg (a vrut să-i rupă degetul), fapt care determină că acțiunile lui

erau huliganice;

- inculpatul Babenco Andrei, dacă dorea evitarea conflictului, urma să

apeleze la organele de poliție de la bun început, însă ultimul din intenții

huliganice l-a lovit pe cet. Brega Oleg, cauzându-i vătămări corporale și

deteriorându-i camera de luat vederi;

- din înregistrările video se observă cu claritate cum inculpatul

Babenco Andrei, fără careva motiv, i-a aplicat lui Brega Oleg lovitura, iar

peste câteva minute l-a atacat din nou, deși, organul de poliție a fost sesizat

de către alte persoane după ce inculpatul Babenco Andrei i-a aplicat

lovitura lui Brega Oleg.

3.2. În argumentarea apelului declarat, partea vătămată Brega Oleg a

menționat că:

- prin probele administrate la etapa urmăririi penale, și anume,

înregistrările video, ridicate prin ordonanța de anexare la cauza penală a

unui disc CD-R de model LG cu înregistrările video de la XXXXX din

XXXXX (f. d. 44, vol. I) și prin procesul - verbal de examinare a obiectului

din 04.08.2011 (f. d. 36, vol. I), sunt detaliat descrise toate acțiunile

înregistrate video, prin care se atestă că Babenco Andrei avea

comportament violent, manifestat prin obrăznicie deosebită față de el cu

utilizarea unor cuvinte injurioase și cu aplicarea unei lovituri asupra

camerei de luat vederi, după care înregistrarea se întrerupe;

- prima instanță a pus la baza sentinței de achitare declarațiile

subalternilor inculpatului Babenco Andrei, care activează în cadrul

Universității Slavone, și anume ale lui Sajin Anatolie, Tcaci Anatolii, Lașco

Ivan, care au avut statut de bănuit în cadrul cauzei penale la etapa

urmăririi penale și care urmau a fi apreciate critic, or, acestea se contrazic

prin imaginile video înregistrate la fața locului în momentul conflictului;

- prima instanță neîntemeiat a dat apreciere critică înregistrărilor

video, bazându-se pe raportul de constatare tehnico-științifică nr XXXXX

din XXXXX, care în final, nu compromite cu nimic valoarea probantă a

înregistrărilor;

- prima instanță eronat a apreciat critic și declarațiile martorului

Cernei Iulia, date la urmărirea penală, constatând că acestea nu se confirmă

prin înregistrarea video, declarațiile părții vătămate Brega Oleg și ale

martorilor audiați în instanță, ceea ce nu corespunde circumstanțelor

cauzei, întrucât declarațiile acestui martor coroborează cu cele ale părții

vătămate Brega Oleg, fiind confirmate și prin înregistrarea video;

3

- prin probele prezentate de acuzare a fost demonstrată întrunirea în

acțiunile inculpatului Babenco Andrei a laturii obiective și subiective a

infracțiunii incriminate, fiind constatată săvârșirea acțiunii cât și intenția de

a provoca leziuni corporale părții vătămate Brega Oleg, de a înjosi

demnitatea și reputația acestuia, acțiunile fiind îndreptate spre reacția

publicului, în loc public și în prezența publicului.

2015, pronunțată integral la 17 iulie 2015, au fost admise apelurile declarate

de către procuror și de către partea vătămată Brega Oleg, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, prin care:

Babenco Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce

constituie 4 000 lei.

Acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe instanța

în ordinea procedurii civile, iar în partea prejudiciului moral a fost admisă

parțial, dispunându-se încasarea din contul lui Babenco Andrei, în

beneficiul părții vătămate Brega Oleg, a sumei de 5000 lei.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea declarată de către partea

vătămată Brega Oleg împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din XXXXX.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a constatat că, prima

instanță a dat o apreciere greșită probelor legal administrate, ceea ce a dus

la adoptarea soluției pripite de achitare a inculpatului Babenco Andrei.

Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Babenco Andrei,

deși nu a fost recunoscută de către acesta, a fost demonstrată integral prin

probele acumulate de către organul de urmărire penală, cercetate în

instanța de fond și verificate de către instanța de apel, și anume prin:

declarațiile părții vătămate Brega Oleg și ale martorului Cernei Iulia;

procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru

săvârșirea infracțiunii din XXXXX, conform căruia partea vătămată Brega

Oleg a solicitat să fie trași la răspundere penală factorii de decizie ai

XXXXX, care la data de XXXXX, ora XXXXX, l-au agresat în incinta

instituției (f. d. 4, vol. I); înștiințarea la nr. 902, cu informația cu nr. 8984 din

XXXXX, conform căreia a fost recepționată la data de XXXXX, ora 12:33,

cu conținutul „XXXXX, paza particulară împreună cu Babenco Andrei au

4

conflict cu Cernei Iulia și Brega Oleg, a sunat Machidon Maria” (f. d. 11, vol. I);

raportul de examinare medico-legală nr. 3845 din XXXXX, conform căruia

în rezultatul examinării medico-legale, la partea vătămată Brega Oleg s-au

constatat echimoze multiple pe torace, brațul drept, care au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în

timpul și circumstanțele indicate - ce se califică ca leziuni corporale fără

cauzarea prejudiciului sănătății, iar luând în considerare localizarea

multipolară a leziunilor corporale, formarea lor în rezultatul căderii se

exclude (f. d. 18, vol. I); actul nr. 178722 din XXXXX, conform căruia Brega

Oleg s-a adresat pentru repararea camerei de luat vederi „Sony FfDR-XR

520 E”, la care era deteriorat display-ul, achitând în avans suma de 4 475 lei

(f. d. 23a, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din XXXXX,

conform căruia a fost examinată camera de luat vederi „Sony HDR-XR 520

E”, de culoare întunecată, care are display-ul deteriorat (f. d. 30, 31, vol. I);

procesul-verbal de examinare a obiectului din XXXXX, conform căruia a

fost supus examinării discul CD-R, de model „LG”, seria XXXXX, cu

înregistrări video de la XXXXX din XXXXX (f. d. 36-43, vol. I); raportul de

expertiză medico-legală nr. XXXXX din XXXXX, conform căruia la

cercetarea datelor prezentate pe numele cet. Brega Oleg, s-au constatat

echimoze multiple pe torace, brațul drept, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, ce se califică ca leziuni corporale fără cauzarea

prejudiciului sănătății, iar luând în considerație localizarea multipolară a

leziunilor corporale - formarea lor în rezultatul căderii, se exclude (f. d. 77,

vol. I).

Apreciind în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală materialul probator nominalizat, instanța de apel a reiterat că

probele acumulate sunt relevante, admisibile și confirmă integral

învinuirea adusă inculpatului Babenco Andrei în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, acțiunile acestuia au fost întreprinse față de partea vătămată Brega

Oleg în loc public și în prezența altor persoane, ceea ce denotă cert și fără

echivoc caracterul de obrăznicie deosebită și lipsă vădită de respect față de

societate, acțiuni ce au lezat interesele legitime ale părții vătămate de a nu

fi agresată în public, în consecință fiind încălcată ordinea publică.

Referitor la argumentele inculpatului Babenco Andrei, precum că

partea vătămată Brega Oleg a avut un comportament agresiv și provocator,

instanța de apel le-a respins și a menționat, că acest fapt nu justifica

acționarea contrar normelor unanim recunoscute a ordinii publice și nici

5

nu-i justifică comportamentul agresiv față de partea vătămată, iar opinia

inculpatului față de acțiunile pretins ilegale ale părții vătămate la data și

circumstanțele nominalizate, nu constituie temei pentru agresarea acesteia,

ci urmau a fi succedate de aplicarea modalităților legale de soluționare a

conflictului.

În acest context, instanța de apel a relevat că inculpatul Babenco

Andrei nu a aplicat metodele legale în cadrul conflictului creat, organele de

poliție fiind apelate la solicitarea martorului Cernei Iulia și nu la solicitarea

inculpatului sau la indicația acestuia, ceea ce confirmă caracterul

infracțional al acțiunilor inculpatului.

Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Babenco

Andrei, deși nerecunoscută de către acesta, a fost demonstrată integral prin

probele expuse, iar nerecunoașterea vinei și argumentele invocate în acest

sens au caracter declarativ, scopul cărora este evitarea consecințelor penale

ale faptelor comise, motiv pentru care poziția inculpatului a fost apreciată

critic. În acest sens, instanța de apel a considerat că nerecunoașterea

vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, de vreme ce probele

prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate în prima instanță și verificate în

ședința instanței de apel, demonstrează pe deplin vina acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a

indicat că a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61 și 75 Cod

penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică ca mai

puțin gravă, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care se

caracterizează pozitiv la locul de trai, este pentru prima dată tras la

răspundere penală, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului și a

ajuns la concluzia că restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât

și a altor persoane vor fi realizate prin aplicarea inculpatului a pedepsei în

formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul

sumei de 4000 lei, pedeapsă pe care instanța a apreciat-o ca fiind echitabilă

în raport cu fapta comisă și scopul pedepsei penale.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată în cauză, instanța de apel s-a

referit la prevederile art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, art.

1422 alin. (1) și art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil, specificând dispozițiile

acestora și a considerat ca fiind parțial întemeiate pretențiile părții

vătămate Brega Oleg privind încasarea despăgubirii pentru prejudiciul

6

moral cauzat, dat fiind faptul constatării cu certitudine că prin acțiunile

inculpatului Babenco Andrei, părții vătămate i-au fost cauzate suferințe

fizice, comportamentul îndreptat împotriva acestuia cauzându-i suferințe

psihice. Astfel, instanța de apel a considerat ca fiind echitabilă și suficientă

încasarea din contul inculpatului Babenco Andrei, în beneficiul părții

vătămate Brega Oleg, a sumei de 5000 lei în calitate de compensație pentru

prejudiciul moral cauzat.

Referitor la cerința expusă în apelul declarat de partea vătămată Brega

Oleg privind casarea încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

XXXXX și anularea ordonanței Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău

din XXXXX, prin care au fost scoși de sub urmărire penală XXXXX din

lipsa elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin.(2)

lit. d) Cod penal, instanța de apel a respins-o, deoarece din materialele

cauzei a fost constatat că partea vătămată Brega Oleg a depus plângerea

privind anularea ordonanței procurorului din XXXXX la data de XXXXX,

adică cu omiterea termenului instituit de art. 313 alin.(3) Cod de procedură

penală. Suplimentar, instanța de apel a menționat că ordonanța contestată

urma a fi înaintată în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, în fața

judecătorului de instrucție, astfel nefiind identificate temeiuri pentru

anularea încheierii primei instanțe.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat și argumentul invocat

de apelant, precum că acesta nu a cunoscut despre ordonanța

nominalizată, deoarece el a fost informat despre faptul finalizării urmăririi

penale și trimiterii cauzei în instanța de judecată doar privind acuzarea lui

Babenco Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod

penal.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că înaintarea plângerii

indicate la XXXXX în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Babenco

Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal, în

care anterior acestei date au avut loc ședințele de judecată din 23.11.2012 și

din XXXXX, denota suplimentar că partea vătămată Brega Oleg nu a fost

îngrădită în dreptul de a lua cunoștință cu materialele cauzei, cunoscând

deja cu certitudine că în dosarul expediat în instanță, figurează ca învinuit

doar Babenco Andrei. Reieșind din acest aspect, instanța de apel a

considerat că lipsa unei diligențe corespunzătoare în inacțiunile părții

vătămate Brega Oleg urma a fi imputată doar acestuia, în condițiile în care

a beneficiat de toate drepturile prevăzute de legislația procesual-penală.

7

partea vătămată Brega Oleg și de către avocatul Frunză Iurie în numele

inculpatului Babenco Andrei.

- partea vătămată Brega Oleg, prin recursul ordinar declarat la 14

august 2015, a solicitat: casarea parțială a deciziei instanței de apel în

partea stabilirii pedepsei în privința inculpatului Babenco Andrei, cu

pronunțarea în această partea a unei noi hotărâri, prin care inculpatului

Babenco Andrei să fie condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la

închisoare, cu constarea circumstanțelor agravante în cauză: săvârșirea

infracțiunii pe bază de ură etnică, în grup, de o persoană cu funcții de

răspundere; casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea

civilă înaintată de partea vătămată Brega Oleg, cu încasarea de la

inculpatul Babenco Andrei a sumei de 4475 lei cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 70 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

efectuarea expertizei medico-legale și a sumei de 50000 lei cu titlu de

prejudiciu moral; casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea

respingerii, ca nefondată, a cererii declarate de Brega Oleg împotriva

încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din XXXXX, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă casarea încheierii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din XXXXX, ca neîntemeiată și nemotivată și să fie

dispusă anularea ordonanței emise de procurorul în Procuratura sect.

Rîșcani, mun. Chișinău din XXXXX, prin care au fost scoși de sub urmărire

penală XXXXX, din lipsa elementelor componenței de infracțiune

prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. d) Cod penal;

- avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei, prin

recursul ordinar declarat la 13 august 2015, a solicitat casarea totală a

deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.

5.1. În argumentarea cererii depuse, partea vătămată Brega Oleg a

invocat următoarele motive:

- la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile art. 61, 75 Cod penal, astfel, aplicându-i cea mai blândă

pedeapsă posibilă din cele prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal,

motivând insuficient de ce anume această pedeapsă a fost stabilită

inculpatului;

- instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că pedeapsa cu amendă în

privința inculpatului își poate atinge scopul său deoarece inculpatul nu a

8

recunoscut vina în cele incriminate și nu a colaborat cu organul de

urmărire penală;

- este neîntemeiată soluția instanței de apel privind respingerea, ca

nefondată, a cererii declarate de către partea vătămată Brega Oleg

împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din XXXXX, pe

motiv că partea vătămată a avut dreptul să o conteste, deoarece toate

cererile care nu s-au reușit să se înainteze la etapa urmăririi penale se

înaintează la judecarea cauzei;

- sunt eronate și constatările instanțelor de fond și apel, prin care se

susține că partea vătămată nu a fost atacată de careva persoane, or, la baza

acestor concluzii au fost puse declarațiile martorilor subordonați

inculpatului, care au fost combătute prin înregistrările video de la locul

faptei și declarațiile martorului Cernei Iulia;

- decizia instanței de apel nu conține argumente plauzibile referitor la

admiterea sau respingerea argumentelor apărării din apelul suplimentar

depus în numele părții vătămate Brega Oleg, cu privire la solicitarea casării

încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din XXXXX, ca neîntemeiată

și nemotivată, prin care a fost respinsă plângerea depusă de partea

vătămată Brega Oleg la XXXXX împotriva ordonanței Procuraturii s.

Rîșcani mun. Chișinău din XXXXX și dispunerea anulării ordonanței

procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău XXXXX, prin care

au fost scoși de sub urmărire penală XXXXX din lipsa elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. d) Cod penal,

expuse nemijlocit în apelul suplimentar depus în formă scrisă, fiind anexat

la dosar. În conformitate cu jurisprudența CtEDO (Neumeister versus

Austria), nerespectarea dreptului de a fi auzit constituie o ingerință în

dreptul prevăzut de art. 6 § 1 din CEDO, astfel existând o încălcare a

dreptului la un proces echitabil în cazul în care instanțele judecătorești se

abțin de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări,

fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc

de apărare a fost neglijat sau respins;

- este neîntemeiată soluția instanței de apel, prin care s-a admis în

principiu acțiunea civilă în ce privește încasarea sumei solicitate cu titlu de

prejudiciu material, fiind eronat conchis că pentru stabilirea exactă a

întinderii despăgubirii ar fi necesară amânarea ședinței de judecată,

deoarece instanței de apel i-au fost prezentate probe ce confirmă

prejudiciul material în mărime de 4475 lei, pentru deteriorarea camerei de

9

luat vederi «Sony HDR-XR 520 E» și suma de 70 lei, achitată pentru

efectuarea expertizei medico-legale;

- instanța de apel nu și-a motivat soluția privind admiterea parțială a

acțiunii civile ce ține de prejudiciul moral, dispunându-se încasarea doar

sumei de 5000 lei din 50000 lei.

5.2. În argumentarea cererii depuse, avocatul Frunză Iurie în numele

inculpatului Babenco Andrei a invocat următoarele motive:

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, deoarece nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, întrucât la caz instanța de apel

unilateral și selectiv a examinat probele la dosar, manifestându-se în

favoarea acuzării, deoarece a pus la baza hotărârii de condamnare a

inculpatului Babenco Andrei doar declarațiile părții vătămate Brega Oleg și

ale martorului Cernei Iulia, date la etapa urmăririi penale, ultima nefiind

audiată în ședința de judecată;

- instanța de apel, limitându-se la citirea materialelor din dosar,

inclusiv a declarațiilor părții vătămate și ale martorilor, practic nu a

procedat la aprecierea tuturor probelor, care au fost obiect de cercetare în

prima instanță, în baza cărora s-a concluzionat asupra necesității achitării

inculpatului, ci doar le-a redat parțial în partea descriptivă a deciziei;

- partea acuzării nu a prezentat suficiente probe ce ar dovedi existența

elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism în acțiunile lui

Babenco Andrei, iar instanța de apel pripit și greșit a concluzionat despre

faptul ca acțiunile inculpatului Babenco Andrei pot fi încadrate în baza art.

287 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel urma să aprecieze critic proba cu înregistrarea video,

care nu corespunde realității, deoarece a fost montată de către partea

vătămată, care a refuzat categoric să o prezinte inspectorului de sector

Gușuvati Sergiu, fiind chemat la conflictul de la XXXXX (declarațiile căruia

au fost ignorate de instanța de apel), invocând că nu are încredere în el ca

colaborator al poliției.

07 iunie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate de către partea

vătămată Brega Oleg și de către avocatul Frunză Iurie în numele

inculpatului Babenco Andrei, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

10

6.1. În motivarea soluției emise, instanța de recurs ordinar a constatat

că instanța de apel a ignorat practica judiciară constantă și anume

prevederile pct. 22.2 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22

din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în odine de

apel”, care stipulează că în partea descriptivă decizia trebuie să corespundă

tuturor cerințelor prevăzute de art. 394 Codului de procedură penală,

potrivit căreia instanța de apel era obligată în partea descriptivă a hotărârii

de condamnare să descrie fapta criminală, considerată ca fiind dovedită.

Astfel, în conformitate cu materialele cauzei, instanța de recurs a

constatat că Babenco Andrei a fost pus sub învinuire în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal - huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, iar prima instanță a pronunțat o

hotărâre de achitare a lui Babenco Andrei de sub învinuirea imputată,

deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de recurs a constatat că instanța de apel, rejudecând cauza, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și a conchis că prima

instanță eronat a ajuns la concluzia privind achitarea inculpatului Babenco

Andrei, deoarece potrivit cumulului de probe administrate în cauză,

cercetate și verificate în instanța de apel, s-a constatat că vina acestuia în

săvârșirea infracțiunii de huliganism a fost dovedită pe deplin.

Însă, analizând decizia atacată, instanța de recurs a constatat că

instanța de apel, contrar prevederilor art. 417 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală, nu a expus temeiul de fapt al condamnării inculpatului -

fapta constatată de instanță, iar ulterior l-a recunoscut vinovat și l-a

condamnat pe inculpatul Babenco Andrei în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, astfel omițând expunerea asupra fondului apelului.

Din aceste considerente, instanța de recurs a conchis că soluția

adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, fiind

atestată eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală, eroare ce nu putea fi corectată în procedura judecării

recursului ordinar.

Chișinău din 30 mai 2017, partea motivată fiind pronunțată la 30 iunie

2017, au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procruratura

sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Russu Oleg și de către partea vătămată Brega

11

Oleg, casată total sentința, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod

de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal în privința lui

Babenco Andrei, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în

legătură cu intervenirea decesului acestuia.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Brega Oleg a fost

lăsată fără soluționare.

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că

apărătorul inculpatului Babenco Andrei, în ședința de judecată în apel, a

prezentat copia de pe certificatul de deces nr. XXXXX din XXXXX, eliberat

de OSC mun. Chișinău, potrivit căruia s-a atestat faptul decesului

inculpatului Babenco Andrei la XXXXX, adică după sentința de achitare în

privința acestuia, care a fost pronunțată la 27 decembrie 2013.

În acest context, instanța de apel a constatat că intervenirea decesului

inculpatului după pronunțarea sentinței de achitare, la etapa judecării

ordinii de apel, condiționează încetarea procesului penal, având în vedere

prevederile art. 275 alin. (1) pct. 5), 285 alin. (2), 332 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Astfel, instanța de apel a menționat că tragerea la răspundere penală

este personală, astfel încât în cazul decesului inculpatului dispare subiectul

componenței de infracțiune, ceea ce implică neexaminarea fondului cauzei

prin prisma motivelor invocate de apelanți. În această ordine de idei,

instanța de apel a considerat drept inadmisibil argumentul părții acuzării,

potrivit căruia examinarea fondului cauzei ar fi posibilă după decesul

inculpatului, încetarea procesului penal fiind posibilă doar în cazul

constatării vinovăției inculpatului.

Reieșind din soluția ce se impunea, instanța de apel a conchis că

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Brega Oleg urmează a fi lăsată

fără soluționare, în conformitate cu prevederile art. 225 alin. (4) Cod penal,

iar returnarea sumei de 4000 lei succesorului inculpatului, Babenco

Valentina, urmează a fi realizată în ordinea procedurii civile.

iunie 2017, a fost atacată cu recursuri ordinare de către avocatul Cebanaș

Alexandru în numele părții vătămate Brega Oleg și de către avocatul

Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei.

- avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate Brega Oleg,

prin recursul ordinar declarat la 30 iulie 2017, a solicitat casarea parțială a

deciziei instanței de apel, în partea neexpunerii instanței privind solicitarea

12

casării încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din XXXXX și

anulării ordonanței procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun.

Chișinău din XXXXX. Suplimentar, recurentul a solicitat casarea încheierii

și ordonanței nominalizate;

- avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei, prin

recurs ordinar declarat la 31 iulie 2017, a solicitat casarea deciziei instanței

de apel și a încheierii protocolare din XXXXX, prin care XXXXX a fost

recunoscută succesor al inculpatului Babenco Andrei, cu încetarea

procesului penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în privința

inculpatului achitat Babenco Andrei, în legătură cu intervenirea decesului

acestuia.

8.1. În argumentarea cererii depuse, avocatul Cebanaș Alexandru în

numele părții vătămate Brega Oleg a invocat următoarele:

- instanța de apel s-a pronunțat doar asupra încetării procesului penal

în legătură cu intervenirea decesului inculpatului și lăsării fără examinare a

acțiunii civile, fără a se expune asupra solicitărilor formulate de apelant în

privința încheierii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din XXXXX și

ordonanței procurorului în Procuratura s. Rîșcani mun. Chișinău din

XXXXX;

- este neîntemeiată soluția instanței de apel privind respingerea, ca

nefondată, a cererii declarate de către partea vătămată Brega Oleg

împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din XXXXX, pe

motiv că partea vătămată a avut dreptul să o conteste, deoarece toate

cererile care nu s-au reușit să se înainteze la etapa urmăririi penale se

înaintează la judecarea cauzei;

- sunt eronate și constatările instanțelor de fond și apel, prin care se

susține că partea vătămată nu a fost atacată de careva persoane,întrucât la

baza acestor concluzii au fost puse declarațiile martorilor subordonați

inculpatului, care au fost combătute prin înregistrările video de la locul

faptei și declarațiile martorului Cernei Iulia;

- decizia instanței de apel nu conține argumente plauzibile referitor la

admiterea sau respingerea argumentelor apărării din apelul suplimentar

depus în numele părții vătămate Brega Oleg, cu privire la solicitarea casării

încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din XXXXX, ca neîntemeiată

și nemotivată, prin care a fost respinsă plângerea depusă de partea

vătămată Brega Oleg la XXXXX împotriva ordonanței procurorului în

Procuratura s. Rîșcani mun. Chișinău din XXXXX și dispunerea anulării

ordonanței procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău

13

XXXXX, prin care au fost scoși de sub urmărire penală XXXXX din lipsa

elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. d)

Cod penal, expuse nemijlocit în apelul suplimentar depus în formă scrisă,

fiind anexat la dosar. În conformitate cu jurisprudența CtEDO (Neumeister

versus Austria), nerespectarea dreptului de a fi auzit constituie o ingerință

în dreptul prevăzut de art. 6 § 1 din CEDO, astfel existând o încălcare a

dreptului la un proces echitabil în cazul în care instanțele judecătorești se

abțin de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări,

fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc

de apărare a fost neglijat sau respins.

8.2. În argumentarea cererii depuse, avocatul Frunză Iurie în numele

inculpatului Babenco Andrei a invocat următoarele:

- instanța de apel just a dispus încetarea procesului penal în privința

lui Babenco Andrei, în legătură cu intervenirea decesului acestuia, însă

eronat a casat sentința de achitare adoptată în privința inculpatului, prin

admiterea apelurilor declarate de partea acuzării;

- legislația procesual-penală a Republicii Moldova nu reglementează în

mod concret soluția care ar putea fi adoptată în cadrul survenirii decesului

inculpatului, la etapa judecării apelului, care a fost achitat prin sentință;

- potrivit pct. 21.1 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

din 12.12.2005, nr. 22 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în

ordine de apel”, instanța de apel dispune de dreptul de a casa sentința doar

după ce va rejudeca cauza, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză, fapt

menționat de către însăși instanța de apel, care a constatat că circumstanța

cauzei – decesul inculpatului, impune adoptarea soluției de încetare a

procesului penal fără rejudecarea fondului cauzei;

- reieșind din considerentul că fondul cauzei nu a fost rejudecat în

apel, instanța de apel ilegal a dispus casarea sentinței de achitare în

privința lui Babenco Andrei, contrar constatărilor CtEDO (în cauza

Grădinar vs R. Moldova, hotărârea din 08.04.2008 și cauza Nolkenbochkoff

vs Germania, hotărârea din 25.08.1987);

- instanța de apel eronat a constatat că soția inculpatului, Babenco

Valentina, a formulat o cerere prin care a solicitat să fie recunoscută în

calitate de succesor al inculpatului, deoarece Babenco Valentina și-a expus

poziția doar asupra faptului că poate fi reprezentant al inculpatului

decedat pentru apărarea bunului său nume, a onoarei, demnității și

reputației profesionale, fără a-și da acordul să devină succesor al

inculpatului. În acest sens, recurentul a invocat că instanța de apel a

14

adoptat o încheiere protocolară ilegală, cu atât mai mult că legislația

procesual-penală nu prevede instituția succesorului inculpatului, întrucât

răspunderea penală este individuală și nu poate constitui obiect al

succesiunii.

cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că

acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a

comis următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală.

Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță.

În corespundere cu art. 394 alin. (1) pct. 1), (3) și (4) Cod de procedură

penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită. Partea

descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii

pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată și

enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului. Partea descriptivă a

sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină descrierea și

motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal. Potrivit art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie

să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul consideră că, instanța de apel eronat a adoptat o încheiere

protocolară prin care a recunoscut-o în calitate de succesor al inculpatului

15

Babenco Andrei pe Babenco Valentina, deoarece legislația procesual-penală

nu prevede instituția succesorului inculpatului.

Lecturând conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul a stabilit

expunerea următoarelor concluzii:„Intervenția decesului inculpatului Babenco

A. pe parcursul derulării procesului penal, respectiv, după pronunțarea în primă

instanță a sentinței de achitare, la etapa judecării cauzei în ordine de apel,

prin prisma prevederilor articolelor 332 alin. (1), 275 alin.(1), pct. 5) și 285

alin.(2) Cod de procedură penală, condiționează încetarea procesului

penal…… În speță, la faza de judecată în apel, odată cu intervenirea

decesului inculpatului, se circumscrie temeiul prevăzut la articolul 332

alin.(1) în conjuncție cu prevederile articolului 275 pct.5) și cele ale

articolului 285 alin.(2) Cod de procedură penală - temei ce împiedică

desfășurarea acțiunilor de judecată, dat fiind că lipsește obiectul, subiectul pasiv

și temeiul de judecată propriu – zisă”.

Respectivele concluzii ale instanței de apel Colegiul le apreciază ca

fiind eronate întrucât în prevederile art. 275 Cod de procedură penală sunt

expuse circumstanțele care exclud urmărirea penală, iar la art. 285 Cod de

procedură penală este expusă procedura și temeiurile de încetare a urmăririi

penale, din care se conchide că aplicabilitatea acestor prevederi se

efectuează la faza urmăririi penale, iar în cazul în care din anumite

circumstanțe organul de urmărire penală nu a dispus încetarea urmăririi

penale, legiuitorul a acordat posibilitate instanței de judecată prin prisma

art. 332 alin. (1), art. 345 alin.(4), pct.3), art. 350 din Codul de procedură

penală să dispună încetarea procesului penal doar în cadrul ședinței

preliminare – fază depășită deja în speța dată.

La caz instanța de apel, constatând în baza copiei certificatului nr.

XXXXX din XXXXX (f.d.169-170) decesul inculpatului Babenco Andrei,

fiind investită cu posibilitatea judecării cauzei conform ordinii stabilite

pentru prima instanță, urma să judece cauza conform art. 391 alin. (1), pct.

2), art. 394 alin. (4), (5), art. 396 Cod de procedură penală, în coroborare cu

relevațiile expuse în pct. 22.2 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în

odine de apel”, în partea descriptivă decizia trebuie să corespundă tuturor

cerințelor prevăzute de art. 394 Codului de procedură penală, iar pct. 21.1

este explicat că dacă la examinarea apelului se va stabili existența unuia din

cazurile prevăzute de art. 391 Cod de procedură penală (a intervenit decesul

inculpatului, ș.a.), instanța de apel, rejudecând cauza, va casa sentința, dispunând

încetarea procesului penal (cu excepția cazurilor de reabilitare).

16

De asemene, Colegiul a stabilit că instanța de apel la soluționarea

acțiunii civile a menționat următoarele: „Cu privire la acțiunea civilă înaintată

de partea vătămată Brega O., în conformitate cu prevederile articolului 225

alin.(4) Cod de procedură penală, se lasă fără soluționare în procesul penal, fapt

ce nu împiedică persoana respectivă de a se adresa în ordinea procedurii civile”.

La acest capitol, instanța de recurs reține că decizia instanței de apel a

fost emisă la 30 mai 2017, partea motivată fiind pronunțată la 30 iunie 2017,

iar prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.

152 din 01.07.2016, în vigoare din 01.08.2016, alin. (4) art. 225 Cod de

procedură penală a fost abrogat, astfel instanța de apel a aplicat o

prevedere legislativă care a fost abrogată la data emiterii deciziei, prin ce

a comis o altă eroare de drept ce nu poate fi reparată la etapa judecării

recursurilor ordinare.

Analizând decizia atacată, instanța de recurs a constatat și faptul că

prin apelul părții vătămate, instanța de apel a fost sesizată de a se expune și

asupra solicitării casării încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

XXXXX și anulării ordonanței procurorului în Procuratura sect. Rîșcani,

mun. Chișinău din XXXXX, însă din conținutul deciziei atacate Colegiul

penal lărgit nu a stabilit nici o frază cu referire la acest subiect astfel se

constată că instanța de apel nu sa expus asupra tuturor motivelor invocate

în apelul părții vătămate, chestiune ce generează aplicarea temeiului de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor

invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz,

decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art.

435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu

poate fi corectată în instanța de recurs.

În conformitate cu cerințele art. 415 Cod de procedură penală, în

cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare

dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care, în raport cu

poziția procesuală și cu interesele apelanților, poate fi diferită de a

celorlalte: un apel sau unele apeluri pot fi respinse, iar altul sau altele

admise.

Partea vătămată – Brega Oleg, a depus apel la 10.01.2014. Ulterior, la

28.02.2014, a depus apel suplimentar, asupra căruia, instanța de apel nu s-a

expus în genere.

17

Astfel, Colegiul statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată,

este afectată de insuficiență în partea motivării și aprecierii temeiurilor de

drept pentru soluția emisă, nefiind oferite răspunsuri la toate argumentele

expuse împotriva sentinței adoptate, ceea ce este incident cazului de casare

invocat de recurenți și prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și anume, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Pe cale de consecință, erorile admise de către instanța ierarhic

inferioară nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece

instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se

pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea

hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite

recursurile ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a

fi casată total cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt

complet de judecători, pentru adoptarea unei soluții întemeiate, cu

respectarea prevederilor legale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura

de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor

esențiale invocate în apelurile declarate în prezenta speță; să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și

argumenteze clar concluziile în decizia adoptată ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Cebanaș

Alexandru în numele părții vătămate Brega Oleg și de către avocatul

Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, în cauza

18

penală în privința lui Babenco Andrei XXXXX, și dispune rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 02 mai 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

19