1ra-2295/21 — art.287 al.1 lt. a CP

1ra-2295/21 — art.287 al.1 lt. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-2295/21

1-16228284-01-1ra-29122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Plămădeală Ghenadie

Judecători - Vascan Nina, Mardari Dumitru, Burduh Victor, Miron Aliona

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Grecu Viorica în numele părții

vătămate Brega Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 octombrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Babenco Andrei xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 08.08.2012 - 27.12.2013;

instanța de apel: 11.03.2014 – 25.06.2015;

instanța de recurs: 09.02.2016 – 07.06.2016;

instanța de apel: 18.08.2016 – 30.05.2017;

instanța de recurs: 20.07.2018 – 19.03.2019;

instanța de apel: 24.06.2019 - 12.12.2019;

instanța de recurs: 13.05.2020 – 15.07.2020;

instanța de apel: 06.08.2020-18.10.2021;

instanța de recurs: 29.12.2021 – 12.12.2022.

Asupra motivelor invocate în recursuri, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

2013, Babenco Andrei învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287

alin. (1) Cod penal, a fost achitat dat fiind faptul că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

S-a respins acțiunea civilă depusă de partea vătămată Brega Oleg privind

încasarea prejudiciului material și moral ca fiind neîntemeiată.

Babenco Andrei, a fost învinuit de către organul de urmărire penală că,

la 29 iulie 2011, aproximativ la ora 12:00, în incinta Universității Slavone,

amplasată pe str. Florilor, nr. 28/1, mun. Chișinău, în urma unui conflict

manifestat prin cuvinte pe ton înalt de înjosire a onoarei și demnității lui Oleg

Brega, produs dintre ultimul pe de o parte și Andrei Babenco pe de altă parte,

1

în prezența lui Anatol Tcaci, Ivan Lașco și Anatolie Sajin, din motivul că Oleg

Brega, în vederea investigării unui caz jurnalistic, înregistra imagini video cu

camera de luat vederi de model „Sony HDR-XR 520 E”, urmărind scopul

încălcării grosolane a ordinii publice, însoțită de acțiuni care prin conținutul

lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, manifestată prin intenția de

deteriorare a bunurilor lui Oleg Brega, s-a apropiat de acesta și, în mod

intenționat, în prezența altor persoane aflate în holul Universității, a aplicat o

lovitură cu mâna peste camera de luat vederi de marcă „Sony HDR-XR 520 E”,

în rezultatul căreia a deteriorat-o, prin ce i-a cauzat lui Oleg Brega un

prejudiciu material în mărime de 4475 de lei.

În momentul aplicării loviturii de către Andrei Babenco peste camera de

luat vederi de model „Sony HDR-XR 520 E”, care era atârnată de gâtul lui Oleg

Brega, aceasta l-a lovit în regiunea pieptului și i-a cauzat ultimului, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 1960/D din 09.08.2011, vătămări

corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Astfel, acțiunile lui Babenco Andrei au fost încadrate juridic de către

organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal – ”huliganism,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită”.

3.1 Procurorul în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău, Oleg Russu,

care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Babenco Andrei să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 700

unități convenționale, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de

partea vătămată Brega Oleg, cu încasarea de la Babenco Andrei a sumei de 70

de lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale.

În motivarea apelului a menționat că, prima instanță eronat a apreciat

probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și prezentate spre

examinare, ca rezultat concluzionând pripit asupra achitării lui Babenco

Andrei.

La fel, a relatat că la adoptarea sentinței, prima instanță nu a luat în

considerare declarațiile părții vătămate, ale martorilor, cât și alte probe

prezentate de partea acuzării, or, în ședința de judecată însuși inculpatul

Babenco Andrei a declarat că a dorit să-i cauzeze leziuni corporale părții

vătămate Brega Oleg, fapt care determină că acțiunile lui erau huliganice.

A mai relatat că, din înregistrările video se observă cu claritate cum

inculpatul Babenco Andrei, fără un anumit motiv, i-a aplicat lovitura lui Brega

Oleg, iar peste câteva minute l-a atacat din nou, deși, organul de poliție a fost

sesizat de către alte persoane după ce inculpatul Babenco Andrei i-a aplicat

lovitura lui Brega Oleg.

3.2 Partea vătămată Brega Oleg, care a solicitat, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Babenco Andrei, cu

admiterea integrală a acțiunii civile.

3.3 Suplimentar la 28 februarie 2014, a solicitat admiterea apelului,

casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform

regulilor stabilite pentru prima instanță prin care Babenco Andrei să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod

penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de privațiune de libertate,

admiterea integrală a acțiunii civile, cu încasarea de la inculpatul Babenco

2

Andrei în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 4475 de lei, ce

ține de deteriorarea camerei de luat vederi „Sony HDR-XR 520 E”, a

prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei, suma de 70 de lei, plata pentru

efectuarea expertizei medico-legale, casarea încheierii din 03 iulie 2013 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și anularea ordonanței din 09.07.2012 a

Procuraturii sect. Râșcani, mun. Chișinău, prin care au fost scoși de sub

urmărire penală Anatolie Sajin, Anatolii Tcaci, Ivan Lașco și Andrei Babenco

din lipsa elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin.

(2) lit. d) Cod penal, audierea în calitate de martor a Iuliei Cernei.

3.4 În motivarea apelurilor a menționat că, prin probele administrate la

etapa urmăririi penale și anume, înregistrările video, ridicate prin ordonanța

de anexare la cauza penală: a unui disc CD-R de model LG cu înregistrările

video de la Universitatea Slavonă din 29. 01.2011 ( f. d. 44, Vol. I ) și prin

procesul - verbal de examinare a obiectului din 04.08.2011 ( f. d. 36, Vol. I),

sunt detaliat descrise toate acțiunile înregistrate video, prin care se atestă că

Babenco Andrei a avut un comportament violent, manifestat prin obrăznicie

deosebită față de acesta cu utilizarea unor cuvinte injurioase și cu aplicarea

unei lovituri asupra camerei de luat vederi.

A remarcat că, prima instanță a pus la baza sentinței de achitare,

declarațiile subalternilor inculpatului Babenco Andrei, care activează în cadrul

Universității Slavone și anume ale lui Sajin Anatolie, Tcaci Anatolii, Lașco Ivan,

care au avut statut de bănuiți în cadrul cauzei penale la etapa urmăririi penale

și care urmau a fi apreciate critic, or, acestea se contrazic prin imaginile video

înregistrate la fața locului în momentul conflictului.

De asemenea, prima instanță neîntemeiat a dat apreciere critică

înregistrărilor video, bazându-se pe raportul de constatare tehnico - științifică

nr. 1128 din 24.05.2012, care, în final, nu compromite cu nimic valoarea

probantă a înregistrărilor.

La fel, prima instanță eronat a apreciat critic declarațiile martorului

Cernei Iulia, părții vătămate Brega Oleg și ale martorilor audiați în instanță,

ceea ce nu corespunde circumstanțelor cauzei, întrucât declarațiile

coroborează cu cele ale părții vătămate Brega Oleg.

A menționat că, prin probele prezentate de partea acuzării a fost

demonstrată întrunirea în acțiunile inculpatului a laturii obiective și subiective

a infracțiunii incriminate, fiind constatată săvârșirea faptei, cât și intenția de

a provoca leziuni corporale părții vătămate, de a înjosi demnitatea și reputația

acestuia, acțiunile fiind îndreptate spre reacția publicului, în loc public și în

prezența publicului.

2015, au fost admise apelurile declarate de către procuror și de către partea

vătămată Brega Oleg, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează:

Babenco Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă

de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce constituie 4000 de

lei.

Acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe instanța în ordinea

procedurii civile, iar în partea prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu

dispunerea încasării de la Babenco Andrei în beneficiul părții vătămate Brega

Oleg a sumei de 5000 de lei.

3

A fost respinsă, ca fiind nefondată, cererea depusă de către partea

vătămată Brega Oleg împotriva încheierii din 03 iulie 2013 Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău.

4.1 În motivarea soluției emise, instanța de apel a constatat că, prima

instanță a dat o apreciere greșită probelor, ceea ce a dus la adoptarea soluției

pripite de achitare a inculpatului Babenco Andrei.

Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Babenco Andrei,

deși, nu a fost recunoscută de către acesta, a fost demonstrată integral prin

probele acumulate de către organul de urmărire penală, cercetate în prima

instanță și verificate de către instanța de apel.

Apreciind în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, materialul probator, instanța de apel a reiterat că probele acumulate

sunt relevante, admisibile și confirmă integral învinuirea adusă inculpatului

Babenco Andrei în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, acțiunile acestuia fiind

întreprinse față de partea vătămată Brega Oleg în loc public și în prezența altor

persoane, ceea ce denotă cert caracterul de obrăznicie deosebită și lipsă vădită

de respect față de societate, acțiuni ce au lezat interesele legitime ale părții

vătămate de a nu fi agresat în public, în consecință fiind încălcată ordinea

publică.

Referitor la argumentele inculpatului, precum că partea vătămată a avut

un comportament agresiv și provocator, instanța de apel a respins aceste

declarații și a menționat, că acest fapt nu justifica acționarea contrar normelor

unanim recunoscute a ordinii publice și nici nu i-a justificat comportamentul

agresiv față de partea vătămată, iar opinia inculpatului față de acțiunile pretins

ilegale ale părții vătămate la data și circumstanțele nominalizate, nu constituie

temei pentru agresarea acesteia, ci urmau a fi succedate de aplicarea

modalităților legale de soluționare a conflictului.

În acest context, instanța de apel a relevat că, inculpatul nu a aplicat

metodele legale în cadrul conflictului creat, organele de poliție fiind apelate la

solicitarea martorului Cernei Iulia și nu la solicitarea inculpatului sau la

indicația acestuia, ceea ce confirmă caracterul infracțional al acțiunilor

inculpatului.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat

că, a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică ca mai puțin

gravă, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care se caracterizează

pozitiv la locul de trai, este pentru prima dată tras la răspundere penală, la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului și a ajuns la concluzia că restabilirea

echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane vor fi

realizate prin aplicarea în privința inculpatului a pedepsei sub formă de

amendă în mărime de 200 de unități convenționale, echivalentul sumei de

4000 de lei, pedeapsă pe care instanța a apreciat-o ca fiind echitabilă în raport

cu fapta comisă și scopul pedepsei penale.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată în cauză, instanța de apel a

considerat ca fiind echitabilă și suficientă, încasarea din contul inculpatului

Babenco Andrei, în beneficiul părții vătămate Brega Oleg, a sumei de 5000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

4

5.1 Partea vătămată Brega Oleg, care a solicitat, admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei în

privința inculpatului, cu pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin

care acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare în baza art.

287 alin. (1) Cod penal, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea

admiterii în principiu a acțiunii civile, cu încasarea de la inculpat a sumei de

4475 lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 70 lei cu titlu de cheltuieli

pentru efectuarea expertizei medico-legale; casarea parțială a deciziei instanței

de apel în partea respingerii prejudiciului moral cu pronunțarea unei noi

decizii de încasare a prejudiciului moral în sumă de 45000 de lei, cu

menținerea deciziei instanței de apel în partea încasării prejudiciului moral de

5000 de lei; casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea respingerii

ca fiind nefondată a cererii depuse de Oleg Brega împotriva încheierii din 03

iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, cu emiterea unei noi decizii

de casare a încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

ca fiind neîntemeiată și nemotivată, anularea ordonanței emise la 09 iulie 2012

de procurorul în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău privind scoaterea

de sub urmărire penală a lui Anatolie Sajin, Anatolii Tcaci, Ivan Lașco și Andrei

Babenco, din lipsa elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art.

166 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În motivarea recursului a menționat că, la stabilirea pedepsei

inculpatului, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. art. 61, 75

Cod penal, astfel, aplicându-i cea mai blândă pedeapsă posibilă din cele

prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, motivând insuficient de ce anume

această pedeapsă a fost stabilită inculpatului și eronat a ajuns la concluzia

precum că, pedeapsa cu amendă în privința inculpatului își poate atinge

scopul său.

A relatat că, sunt eronate și constatările instanțelor de fond, prin care s-

a susținut că, partea vătămată nu a fost atacată de careva persoane, or, la

baza acestor concluzii au fost puse declarațiile martorilor subordonați

inculpatului, care au fost combătute prin înregistrările video de la locul faptei

și declarațiile martorului Cernei Iulia.

A considerat că, este neîntemeiată soluția instanței de apel, prin care s-a

admis în principiu acțiunea civilă în ce privește încasarea sumei solicitate cu

titlu de prejudiciu material, fiind eronat conchis că, pentru stabilirea exactă a

întinderii despăgubirii ar fi necesară amânarea ședinței de judecată, deoarece

instanței de apel i-au fost prezentate probe ce confirmă prejudiciul material în

mărime de 4475 lei, pentru deteriorarea camerei de luat vederi „Sony HDR-XR

520 E” și suma de 70 de lei, achitată pentru efectuarea expertizei medico-

legale.

Instanța de apel nu și-a motivat soluția privind admiterea parțială a

acțiunii civile în ceea ce vizează prejudiciul moral, dispunându-se încasarea

doar a sumei de 5000 de lei din suma solicitată de 50000 de lei.

5.2 Avocatul Frunză Iurie, în numele inculpatului Babenco Andrei, care a

solicitat admiterea recursului ordinar, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece nu a dat o apreciere

corespunzătoare probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

întrucât la caz, instanța de apel unilateral și selectiv a examinat probele la

dosar, în favoarea părții acuzării, în situația în care a pus la baza hotărârii de

5

condamnare a inculpatului Babenco Andrei doar declarațiile părții vătămate și

ale martorului Cernei Iulia, date la etapa urmăririi penale, ultima nefiind

audiată în ședința de judecată.

A relatat că, instanța de apel, limitându-se la citirea materialelor din

dosar, inclusiv a declarațiilor părții vătămate și ale martorilor, practic, nu a

procedat la aprecierea tuturor probelor, care au fost obiect de cercetare în

prima instanță, în baza cărora s-a concluzionat asupra necesității achitării

inculpatului, însă doar le-a redat parțial în partea descriptivă a deciziei.

La fel, partea acuzării nu a prezentat suficiente probe ce ar dovedi

existența elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism în acțiunile lui

Babenco Andrei, iar instanța de apel pripit și greșit a concluzionat despre

faptul că acțiunile inculpatului pot fi încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal.

A considerat că, instanța de apel urma să aprecieze critic proba cu

înregistrarea video, care nu corespunde realității, deoarece a fost montată de

către partea vătămată, care a refuzat categoric să o prezinte inspectorului de

sector Gușuvati Sergiu fiind chemat la conflictul de la Universitatea Slavonă,

declarațiile căruia au fost ignorate de instanța de apel, invocând că nu are

încredere în el ca colaborator al poliției.

iunie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea soluției emise, instanța de recurs ordinar a constatat

că, instanța de apel a ignorat practica judiciară constantă și anume prevederile

pct. 22.2 ale Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12

decembrie 2005 ”Cu privire la practica judecării cauzelor penale în odine de

apel”, care stipulează că în partea descriptivă, decizia trebuie să corespundă

tuturor cerințelor prevăzute de art. 394 Cod de procedură penală, în

conformitate cu care, instanța de apel era obligată în partea descriptivă a

hotărârii de condamnare, să descrie fapta criminală, considerată ca fiind

dovedită.

Instanța de recurs a constatat că, instanța de apel, rejudecând cauza, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel și a conchis că, prima instanță, eronat

a ajuns la concluzia privind achitarea inculpatului Andrei Babenco, deoarece

conform cumulului de probe administrate în cauză, cercetate și verificate în

instanța de apel, s-a constatat că vina acestuia în săvârșirea infracțiunii de

huliganism a fost dovedită pe deplin.

Însă analizând decizia atacată, instanța de recurs a constatat că, instanța

de apel, contrar prevederilor art. 417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură penală,

nu a redat temeiul de fapt al condamnării inculpatului - fapta constatată de

instanță, iar ulterior l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat pe inculpat în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal, astfel nepronunțându-se asupra fondului

apelului.

Instanța de recurs a conchis că, soluția adoptată de către instanța de apel

este contrară prevederilor legale, fiind atestată eroarea de drept prevăzută în

art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, eroare ce nu putea fi

corectată în procedura judecării recursului ordinar.

6

2017, au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura

sect. Râșcani, mun. Chișinău, Oleg Russu și de către partea vătămată Brega

Oleg, casată total sentința, inclusiv din oficiu, și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat

procesul penal în privința lui Babenco Andrei în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, din motiv că a intervenit decesului acestuia.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Brega Oleg a fost lăsată

fără soluționare în procesul penal.

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că,

apărătorul inculpatului, în ședința instanței de apel, a prezentat copia de pe

certificatul de deces nr. 1699 din 21 aprilie 2017, eliberat de OSC mun.

Chișinău, potrivit căruia s-a atestat faptul decesului inculpatului Babenco

Andrei Babenco la 20 aprilie 2017, adică după sentința de achitare în privința

acestuia.

În acest context, instanța de apel a constatat că, intervenirea decesului

inculpatului după pronunțarea sentinței de achitare, la etapa judecării ordinii

de apel, condiționează încetarea procesului penal, având în vedere prevederile

art. art. 275 alin. (1) pct. 5), 285 alin. (2), 332 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Astfel, instanța de apel a menționat că, tragerea la răspundere penală este

personală, astfel încât în cazul decesului inculpatului dispare subiectul

componenței de infracțiune, ceea ce implică neexaminarea fondului cauzei prin

prisma motivelor invocate de apelanți.

Instanța de apel a considerat drept inadmisibil argumentul părții acuzării,

potrivit căruia examinarea fondului cauzei ar fi posibilă după decesul

inculpatului, încetarea procesului penal fiind posibilă doar în cazul constatării

vinovăției inculpatului.

Rezultând din soluția ce se impunea, instanța de apel a conchis că,

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Brega Oleg urmează a fi lăsată

fără soluționare, în conformitate cu prevederile art. 225 alin. (4) Cod penal, iar

returnarea sumei de 4000 de lei succesorului inculpatului, Babenco

Valentina, urmează a fi realizată în ordinea procedurii civile.

au declarat recursuri ordinare recursuri ordinare:

8.1 Avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate Brega Oleg,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței

de apel din 30 mai 2017, în partea nepronunțații în privința solicitării de casare

a încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și anulării

ordonanței din 09 iulie 2012 a procurorului în Procuratura sect. Râșcani, mun.

Chișinău; casarea ca fiind neîntemeiată și nemotivată a încheierii din 03 iulie

2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și dispunerea anulării ordonanței

din 09 iulie 2012 a procurorului în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău;

în cazul imposibilității reparării erorilor comise de instanța de apel prin decizia

din 30 mai 2017, casarea deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel s-a pronunțat

doar asupra încetării procesului penal în legătură cu intervenirea decesului

inculpatului și lăsării fără examinare a acțiunii civile, fără a se pronunța

asupra solicitărilor formulate de apelant în privința încheierii din 03 iulie 2013

7

a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și ordonanței din 09 iulie 2012 a

procurorului în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău.

A considerat că, este neîntemeiată soluția instanței de apel privind

respingerea ca fiind nefondată, a cererii declarate de către partea vătămată

Brega Oleg împotriva încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani mun.

Chișinău, din motiv că partea vătămată a avut dreptul să o conteste, deoarece

toate cererile care nu s-a reușit a fi înaintate la etapa urmăririi penale, se

înaintează la judecarea cauzei.

La fel, a relatat că, sunt eronate și constatările instanțelor de fond, prin

care s-a susținut că, partea vătămată nu a fost atacată de careva persoane,

întrucât la baza acestor concluzii au fost puse declarațiile martorilor

subordonați inculpatului, care au fost combătute prin înregistrările video de

la locul faptei și declarațiile martorului Cernei Iulia.

Decizia instanței de apel nu a conținut argumente plauzibile referitor la

admiterea sau respingerea argumentelor părții apărării din apelul suplimentar

depus în numele părții vătămate Brega Oleg referitor la solicitarea casării

încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, ca fiind

neîntemeiată și nemotivată, prin care a fost respinsă plângerea depusă de

partea vătămată la 13 iunie 2013 împotriva ordonanței din 09 iulie 2012 a

procurorului în Procuratura s. Râșcani mun. Chișinău.

8.2 Avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel din 30

mai 2017 și a încheierii protocolare din aceeași zi, dispunerea încetării

procesului penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului

achitat, în legătură cu intervenirea decesului acestuia.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel, just a dispus

încetarea procesului penal în privința inculpatului, în legătură cu intervenirea

decesului acestuia, însă eronat a casat sentința de achitare prin admiterea

apelurilor declarate de partea acuzării.

A considerat că, instanța de apel eronat a constatat că, soția inculpatului,

Babenco Valentina, a formulat o cerere prin care a solicitat să fie recunoscută

în calitate de succesor al inculpatului, deoarece aceasta și-a exprimat poziția

doar asupra faptului că, poate fi reprezentant al inculpatului decedat pentru

apărarea bunului său nume, a onoarei, demnității și reputației profesionale,

fără a-și da acordul să devină succesor al inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a adoptat o încheiere protocolară ilegală.

martie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul

Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate Brega Oleg și de către avocatul

Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

9.1 În motivarea soluției, instanța de recurs ordinar a considerat ca fiind

eronate concluziile instanței de apel, întrucât în prevederile art. 275 Cod de

procedură penală sunt inserate circumstanțele care exclud urmărirea penală,

iar la art. 285 Cod de procedură penală este reglementată procedura și

temeiurile de încetare a urmăririi penale, din care se conchide că,

aplicabilitatea acestor prevederi se efectuează la faza urmăririi penale, iar în

cazul în care din anumite circumstanțe organul de urmărire penală nu a

dispus încetarea urmăririi penale, legiuitorul a acordat posibilitate instanței

de judecată prin prisma art. art. 332 alin. (1), 345 alin.(4), pct. 3), 350 Cod de

8

procedură penală să dispună încetarea procesului penal doar în cadrul

ședinței preliminare, fază depășită deja în speța dată.

Instanța de apel constatând în baza copiei certificatului nr. 1699 din 21

aprilie 2017 ( f.d 170, Vol.IV) decesul inculpatului, fiind învestită cu

posibilitatea judecării cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță,

urma să judece cauza conform art. art. 391 alin. (1), pct. 2), 394 alin. (4), (5)

396 Cod de procedură penală în coroborare cu relevațiile din pct. 22.2 al

Hotărârii Plenului Curții Supreme de justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 ”Cu

privire la practica judecării cauzelor penale în odine de apel”.

Analizând decizia atacată, instanța de recurs a constatat și faptul că, prin

apelul părții vătămate, instanța de apel a fost sesizată de a se pronunța și

asupra solicitării casării încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău și anulării ordonanței din 09 iulie 2012 a procurorului în

Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău, însă, din conținutul deciziei atacate

nu s-a identificat nici o frază cu referire la acest subiect.

Astfel, a constatat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul părții vătămate.

decembrie 2019, s-a încetat procesul penal intentat în privința lui Babenco

Andrei învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod

penal, în legătură cu decesul inculpatului.

10.1 În motivarea soluției, instanța de apel a remarcat că, sentința de

achitare a inculpatului a fost pronunțată la 27 decembrie 2013, astfel decesul

inculpatului a survenit pe parcursul derulării procesului penal, respectiv,

după pronunțarea în primă instanță a sentinței de achitare, la etapa judecării

cauzei în ordine de apel, ceea ce prin prisma prevederilor art. art. 332 alin. (1),

275 alin.(1), pct. 5) și 285 alin. (2) Cod de procedură penală, condiționează

încetarea procesului penal.

În atare situație de drept, a constatat că, acțiunea penală se stinge și,

odată cu ea, încetează și procesul penal, întrucât acțiunea penală este

personală, iar în caz de deces al făptuitorului, dispare subiectul activ al

acțiunii. Astfel, organele judiciare nu pot adopta decât soluția de încetare a

procesului penal.

recurs de către partea vătămată Brega Oleg solicitând casarea tuturor

deciziilor, încheierilor, sentinței și ordonanțelor emise în acest caz și

dispunerea investigării cazului conform legilor în vigoare, în apărarea

drepturilor sale fundamentale.

11.1 Ulterior, prin recursurile suplimentare din 25 martie 2020 și 26

martie 2020, a solicitat casarea deciziei instanței de apel din 12 decembrie

2019 și a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie corectate

erorile instanței de apel prin care a fost încetat procesul penal fără judecarea

fondului apelului și fără pronunțarea asupra acțiunii civile, cu admiterea

integrală a acesteia.

În motivarea recursurilor declarate a menționat că, în cauza penală au

fost declarate mai multe apeluri și acestea trebuiau să primească o rezolvare

proprie, care în raport cu poziția procesuală și cu interesele celorlalte părți,

poate fi diferită.

Instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a judeca apelurile cauzei,

iar prin judecarea acestora, să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

9

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Respectiv, rezultând din această obligație prevăzută la art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel nu a constatat fapta inculpatului din care

să fi concluzionat vinovăția acestuia, chiar dacă a dispus în soluția finală,

încetarea procesului pentru temei de deces.

Or, prin judecarea fondului apelului, instanța urma să rezolve dacă i-a

fost pricinuit un prejudiciu material, dacă are dreptul la recompensă de la

persoana inculpată, dacă poate fi obligat succesorul inculpatului să-i repare

prejudiciul.

A relatat că, nu a primit răspuns la întrebările formulate. Astfel, prin

nejudecarea cauzei în apel a fost lipsit de mijlocul procesual și dreptul legal de

a-i fi protejat dreptul patrimonial prin intermediul acțiunii civile înaintate în

procesul penal, ceea ce în opinia acestuia echivalează cu lipsirea sa de dreptul

de acces la justiție.

A considerat că, instanța de apel a admis contradicții la adoptarea deciziei

din 12 decembrie 2019, deoarece hotărând încetarea procesului penal intentat

în privința inculpatului, nu s-a pronunțat nici asupra vinovăției, nici asupra

nevinovăției.

Astfel, în decizia instanței de apel nu se regăsește nici un răspuns sau o

constatare cu referire la infracțiunea judecată.

La relatat că, au fost admise erori de drept fundamentale: neînfăptuirea

justiției penale, încălcarea dreptului de acces la justiție și încălcarea dreptului

la un proces echitabil.

Prin faptul că nu a primit nici un răspuns la cererea de apel, conchide că,

i-a fost încălcat dreptul său de acces la o instanță, garantat de art. art. 23, 25,

26 Cod de procedură penală, art. 6 § 1 CEDO.

Astfel, instanța de apel a neglijat dreptul său la examinarea acțiunii civile

înaintate în cadrul procesului penal privind repararea prejudiciului moral și

material cauzat prin infracțiunea care a constituit obiectul procesului.

15 iulie 2020, s-a admis recursul ordinar declarat, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2019, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

12.1 În motivarea soluției adoptate, a menționat că, instanța de apel a

lăsat fără examinare solicitarea de casare a încheierii din 03 iulie 2013 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, precum și a ordonanței contestate, în

sensul formulat în apelul declarat, având în vedere obligația instanței de apel

de a se pronunța asupra tuturor motivelor din apel.

A conchis că, lipsa unui răspuns la cerința formulată în apel, denotă că,

aceasta nu a fost examinată în raport cu circumstanțele pretinse și normele de

drept pertinente.

Un alt argument invocat de recurent, care, la fel, cade sub incidența

temeiurilor pentru recurs și care a rămas fără soluționare, a constituit și faptul

că, instanța de apel în decizia sa nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile. Or,

în decizia instanței de apel nu s-a regăsit anumite ipoteze/dispoziții în acest

sens.

A menționat că, instanța de apel urmează a se pronunța în privința

acțiunii civile, în contextul prevederilor legale pertinente, precum și în raport

cu circumstanțele cauzei.

10

La fel a indicat că, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează a

determina și a se pronunța prin prisma legislației ce guvernează procesul

penal, în privința solicitărilor apelantului Brega Oleg, precum și a motivelor

formulate în apel, pentru a răspunde acestor în conformitate cu rigorile legii.

octombrie 2021, s-au respins ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea

fără modificări a sentinței și încheierii atacate.

13.1 În decizia adoptată, instanța de apel a indicat că, prin sentință

inculpatul Babenco Andrei a fost achitat de sub învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de articolul 287 alin. (1) Cod penal, din motivul că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

La caz, instanța de apel a reținut următoarele circumstanțe de extremă

importanță în soluționarea cauzei respective: 1) în perioada examinării cauzei

în instanța de apel, la 20 aprilie 2017, a decedat inculpatul Babenco Andrei,

fapt confirmat prin certificatul de deces nr. 1699 eliberat la 21 aprilie 2017 de

Oficiul de Stare Civilă din municipiul Chișinău; 2) acuzatorul de stat a pledat

pentru încetarea procesului în legătură cu decesul făptuitorului, iar partea

apărării nu a obiectat împotriva acestei soluții și nici nu a solicitat continuarea

procesului.

Instanța de apel, a notat că, art. 391 alin.(1), pct. 2) Cod de procedură

penală, prevede că, sentința de încetarea a procesului penal se adoptă dacă a

intervenit decesul inculpatului.

A făcut trimitere la hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din

08 aprilie 2008, adoptată în cauza Grădinar versus Moldova, în care este

reținut că ”continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției

sau nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este

inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale,

deoarece la momentul decesului acesta a beneficiat de prezumția de

nevinovăție, iar în consecință decesului, el a fost decăzut din posibilitatea

exercitării dreptului la apărare”.

Din aceste constatări, instanța de apel a dedus unele condiții obligatorii

pentru a putea examina în instanța de judecată unele acuzații penale aduse

unei persoane, între timp, decedate: 1) examinarea cauzei poate avea loc în

scopul reabilitării persoanei; 2) poate exista condamnarea persoanei dacă

anterior (în timpul vieții acesteia) a fost stabilită vinovăția acesteia (cu alte

cuvinte: nu poate exista condamnarea unei persoane decedate dacă anterior a

existat o sentință de achitare).

Face trimitere instanța de apel la practica CEDO, și anume, cauza

Grădinar v Moldova, unde Curtea a stabilit următoarele: ”în această cauză, deși

G. a decedat înainte de reexaminarea cauzei pornite împotriva sa, el a fost găsit

vinovat de comiterea crimei de care a fost acuzat. Curtea are rezerve serioase

față de un sistem de drept care permite judecarea și condamnarea persoanelor

decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de persoane de

a se apăra”.

În aceste circumstanțe, s-a conchis că, deși, este acceptată examinarea

cauzei în privința unei persoane decedate în scopuri de reabilitare (este situația

existenței unei sentințe de condamnare, iar succesorii solicită examinarea

cauzei în instanța ierarhic superioară în scopul achitării sau în scopul reabilitării

pe alte temeiuri a decedatului), urmează a fi exclusă posibilitatea condamnării

unei persoane decedate.

11

La fel, a notat instanța de apel că, soluția încetării procesului din motivul

decesului persoane va constitui un temei de nereabilitare.

A reținut că, instanța de apel a examinat o cerere de apel, depusă

împotriva unei sentințe de achitare, deci instanța de apel urma să caseze

această sentință (ceea ce însemnă că concluzia achitării nu este corectă și,

implicit, fapta comisă de către persoana decedată întrunește elementele

infracțiunii incriminate) și să emită o decizie de încetare.

Asemenea situație presupune o încetare a procesului pe temei de

nereabilitare. Încetarea pe temei de nereabilitare, în cazul concret, este

echivalentă cu o soluție de condamnare, în sensul art. 6 CEDO, a unei

persoane decedate.

De asemenea, a considerat instanța de apel că, o posibilă încetare a cauzei

penale în privința unei persoane decedate, cu respectarea rigorilor unui proces

echitabil, ar fi fost posibilă doar în cadrul primei instanțe. În cazul concret,

chiar și modificarea temeiului achitării ar înrăutăți situația inculpatului

decedat, ceea ce este inadmisibil.

Cu privire la acțiunea civilă, instanța de apel a notat că, întrucât vinovăția

inculpatului Babenco Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287

alin. (1) Cod penal nu a fost dovedită, instanța de apel a ajuns la concluzia că

sunt neîntemeiate alegațiile părții vătămate și urmează a fi respinse pretențiile

acestuia privind încasarea prejudiciului material și moral. Or, instanța de apel

a menținut sentința de achitare adoptată în privința lui Babenco Andrei, deci,

urmează a fi menținută și soluția acesteia cu privire la acțiunea civilă.

au declarat recursuri:

14.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu

Svetlana, care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită, casarea totală de deciziei instanței de apel din 18.10.2021, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel nu a supus

verificării probele prezentate în sprijinul acuzării, făcând trimitere unilateral

la argumentele invocate în sentință și care au fost puse la baza achitării.

Consideră că decizia instanței de apel de menținere a sentinței de achitare

a inculpatului este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece este contrară

stării de fapt stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării

judecătorești și contravine prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Notează că, la dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, prin

deciziile instanței de recurs, s-au punctat unele chestiuni ce urmau a fi luate

în considerare și soluționate la rejudecarea cauzei în ordine de apel.

Menționează că, decizia instanței de apel din 18.10.2021, este afectată de

insuficiență în partea motivării și aprecierii temeiurilor de drept pentru soluția

emisă, nefiind oferite răspunsuri la toate argumentele inserate împotriva

sentinței și instanța de apel nu a respectat art. 414 Cod de procedură penală.

14.2 Avocatul Grecu Viorica în numele părții vătămate Brega Oleg, care

invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită, încasarea, în cazul soluționării acțiunii civile a cheltuielilor judiciare

în sumă de 1500 lei.

În motivarea recursuri invocă că, instanța de apel nu a judecat cauza în

privința acțiunii civile și contestației părții vătămate Brega Oleg.

12

Recurentul critică nerezolvarea acțiunii civile și acest fapt este nemotivat

și neconvingător pentru justițiabil, deoarece nevinovăția penală a făptuitorului

nu indică la respingerea automată a dreptului părții vătămate la prejudiciul

material pretins.

constată că, acestea urmează a fi admise parțial din alte motive, având în

vedere următoarele.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile

art.435 alin.(1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală potrivit cărora,

judecând recursurile, instanța admite recursul, cazează parțial sau total,

hotărârea atacată și rejudecă cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu

se agravează situația condamnatului.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Conform cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care

prin apel se transmite instanței de apel, sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost calificată corect, pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, normele de drept procesual penal au fost

aplicate corect, hotărârea adoptată trebuie să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată că, decizia instanței de apel din 18.10.2021,

este contestată cu recurs de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Grecu Viorica în numele părții

vătămate Brega Oleg.

La caz, procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită, casarea totală de deciziei instanței de apel din

18.10.2021, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt

complet de judecată, motivându-și poziția că, decizia instanței de apel, este

afectată de insuficiență în partea motivării și aprecierii temeiurilor de drept

pentru soluția emisă, nefiind oferite răspunsuri la toate argumentele inserate

împotriva sentinței.

La fel și avocatul Grecu Viorica în numele părții vătămate Brega Oleg,

invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită, încasarea, în cazul soluționării acțiunii civile a cheltuielilor judiciare

în sumă de 1500 lei, considerând că nerezolvarea acțiunii civile este

neconvingător pentru justițiabil, deoarece nevinovăția penală a făptuitorului

nu indică la respingerea automată a dreptului părții vătămate la prejudiciul

material pretins.

Colegiul penal lărgit constată că, prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 27 decembrie 2013, Babenco Andrei învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost achitat dat fiind

faptul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

13

La fel, prin aceiași sentință, s-a respins acțiunea civilă depusă de partea

vătămată Brega Oleg privind încasarea prejudiciului material și moral, ca fiind

neîntemeiată.

Ulterior, urmare rejudecării prezentei cauze de către instanța de apel, prin

decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2021, s-

au respins ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a

sentinței.

Întru motivarea soluției, instanța de apel a notat că, nu poate exista

condamnarea unei persoane decedate dacă anterior a existat o sentință de

achitare și cu trimitere la practica CEDO, cauza Grădinar v Moldova, unde

Curtea a stabilit că, ”în această cauză, deși G. a decedat înainte de

reexaminarea cauzei pornite împotriva sa, el a fost găsit vinovat de comiterea

crimei de care a fost acuzat. Curtea are rezerve serioase față de un sistem de

drept care permite judecarea și condamnarea persoanelor decedate, având în

vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de persoane de a se apăra”.

De asemenea, a considerat instanța de apel că, o posibilă încetare a cauzei

penale în privința unei persoane decedate, cu respectarea rigorilor unui proces

echitabil, ar fi fost posibilă doar în cadrul primei instanțe. În cazul concret,

chiar și modificarea temeiului achitării ar înrăutăți situația inculpatului

decedat, ceea ce este inadmisibil.

Cu privire la acțiunea civilă, instanța de apel a notat că, întrucât vinovăția

inculpatului Babenco Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287

alin. (1) Cod penal, nu a fost dovedită, instanța de apel a ajuns la concluzia că

sunt neîntemeiate alegațiile părții vătămate și urmează a fi respinse pretențiile

acestuia privind încasarea prejudiciului material și moral. Or, instanța de apel

a menținut sentința de achitare adoptată în privința lui Babenco Andrei, deci,

urmează a fi menținută și soluția acesteia cu privire la acțiunea civilă.

În continuare, potrivit materialelor cauzei se reține că, inculpatul

Babenco Andrei a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces nr. 1699

din 21 aprilie 2017, eliberat de către Oficiul de Stare Civilă din municipiul

Chișinău ( f. d 170, Vol. IV).

Colegiul penal lărgit, lecturând materialele cauzei în raport cu pretențiile

invocate de către recurenți, întemeindu-se conform rigorilor art. 435 alin.(1),

pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, a constatat că, recursurile urmează a

fi admise din alte motive, unde casarea parțială a deciziei instanței de apel

18.10.2021, și respectiv sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din

27.12.2013, va genera rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri,

în care, instanța de recurs nu se va pronunța asupra acțiunii civile.

Colegiul penal lărgit atestă că, deși instanța de apel în partea descriptivă

a deciziei corect a constatat că, o posibilă încetare a cauzei penale în privința

unei persoane decedate, cu respectarea rigorilor unui proces echitabil, ar fi

fost posibilă doar în cadrul primei instanțe, aceasta eronat a menținut sentința

primei instanțe în partea soluționării acțiunii civile, evitând a se conduce de

normele procesual penale pertinente speței în cauză.

În acest sens, potrivit prevederilor art. 387 alin. (2), pct. 2) Cod de

procedură penală, în cazul când se dă o sentință de achitare, instanța, nu se

pronunță asupra acțiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sânt

întrunite elementele infracțiunii.

Astfel, având în vedere că, inculpatul Babenco Serghei, decedat din 21

aprilie 2017, prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 27

decembrie 2013, a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287

14

alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,

instanța de recurs va adopta o nouă hotărâre în acest sens, prin care în

conformitate cu art. 387 alin. (2), pct. 2) Cod de procedură penală, nu se va

pronunța asupra acțiunii civile.

În acest context, fiind stabilit că încălcările comise de către instanțele de

fond, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1), pct. 6) Cod de

procedură penală, se impune soluția admiterii recursurilor declarate din alte

motive, cu casarea parțială a hotărârilor instanțelor de fond, în partea

respingerii acțiunii civile, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri, în

care instanța de recurs nu se va pronunța asupra acțiunii civile, înaintată de

către Brega Oleg împotriva lui Babenco Andrei privind încasarea prejudiciului

moral și material, inculpatul fiind achitat din lipsa elementelor infracțiunii

incriminate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul

Grecu Viorica în numele părții vătămate Brega Oleg.

Se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 octombrie 2021, și sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din

27.12.2013, în partea respingerii acțiunii civile, rejudecă cauza, și pronunță o

nouă hotărâre în această parte după cum urmează:

Instanța nu se pronunță asupra acțiunii civile, înaintată de către Brega

Oleg împotriva lui Babenco Andrei privind încasarea prejudiciului moral și

material, inculpatul fiind achitat din lipsa elementelor infracțiunii incriminate.

În rest, decizia și sentința contestate se mențin fără modificări.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2023.

Președinte Plămădeală Ghenadie

Judecători Vascan Nina

Mardari Dumitru

Burduh Victor

Miron Aliona

15