1ra-2295/21 — Art.287 al.1 lt. a CP

Prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 27 decembrie 2013, Babenco Andrei învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost achitat dat fiind faptul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. S-a respins acțiunea civilă depusă de partea vătămată Brega Oleg privind încasarea prejudiciului material și moral ca fiind neîntemeiată.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Babenco Andrei, a fost învinuit de către organul de urmărire penală că, la 29 iulie 2011, aproximativ la ora 12:00, în incinta Universității Slavone, amplasată pe str. Florilor, nr. 28/1, mun. Chișinău, în urma unui conflict manifestat prin cuvinte pe ton înalt de înjosire a onoarei și demnității lui Oleg Brega, produs dintre ultimul pe de o parte și Andrei Babenco pe de altă parte, 1 în prezența lui Anatol Tcaci, Ivan Lașco și Anatolie Sajin, din motivul că Oleg Brega, în vederea investigării unui caz jurnalistic, înregistra imagini video cu camera de luat vederi de model „Sony HDR-XR 520 E”, urmărind scopul încălcării grosolane a ordinii publice, însoțită de acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, manifestată prin intenția de deteriorare a bunurilor lui Oleg Brega, s-a apropiat de acesta și, în mod intenționat, în prezența altor persoane aflate în holul Universității, a aplicat o lovitură cu mâna peste camera de luat vederi de marcă „Sony HDR-XR 520 E”, în rezultatul căreia a deteriorat-o, prin ce i-a cauzat lui Oleg Brega un prejudiciu material în mărime de 4475 de lei. În momentul aplicării loviturii de către Andrei Babenco peste camera de luat vederi de model „Sony HDR-XR 520 E”, care era atârnată de gâtul lui Oleg Brega, aceasta l-a lovit în regiunea pieptului și i-a cauzat ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1960/D din 09.08.2011, vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Astfel, acțiunile lui Babenco Andrei au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal – ”huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită”.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1 Procurorul în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău, Oleg Russu, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Babenco Andrei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 700 unități convenționale, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de partea vătămată Brega Oleg, cu încasarea de la Babenco Andrei a sumei de 70 de lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale. În motivarea apelului a menționat că, prima instanță eronat a apreciat probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și prezentate spre examinare, ca rezultat concluzionând pripit asupra achitării lui Babenco Andrei. La fel, a relatat că la adoptarea sentinței, prima instanță nu a luat în considerare declarațiile părții vătămate, ale martorilor, cât și alte probe prezentate de partea acuzării, or, în ședința de judecată însuși inculpatul Babenco Andrei a declarat că a dorit să-i cauzeze leziuni corporale părții vătămate Brega Oleg, fapt care determină că acțiunile lui erau huliganice. A mai relatat că, din înregistrările video se observă cu claritate cum inculpatul Babenco Andrei, fără un anumit motiv, i-a aplicat lovitura lui Brega Oleg, iar peste câteva minute l-a atacat din nou, deși, organul de poliție a fost sesizat de către alte persoane după ce inculpatul Babenco Andrei i-a aplicat lovitura lui Brega Oleg. 3.2 Partea vătămată Brega Oleg, care a solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Babenco Andrei, cu admiterea integrală a acțiunii civile. 3.3 Suplimentar la 28 februarie 2014, a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform regulilor stabilite pentru prima instanță prin care Babenco Andrei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de privațiune de libertate, admiterea integrală a acțiunii civile, cu încasarea de la inculpatul Babenco 2 Andrei în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 4475 de lei, ce ține de deteriorarea camerei de luat vederi „Sony HDR-XR 520 E”, a prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei, suma de 70 de lei, plata pentru efectuarea expertizei medico-legale, casarea încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și anularea ordonanței din 09.07.2012 a Procuraturii sect. Râșcani, mun. Chișinău, prin care au fost scoși de sub urmărire penală Anatolie Sajin, Anatolii Tcaci, Ivan Lașco și Andrei Babenco din lipsa elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. d) Cod penal, audierea în calitate de martor a Iuliei Cernei. 3.4 În motivarea apelurilor a menționat că, prin probele administrate la etapa urmăririi penale și anume, înregistrările video, ridicate prin ordonanța de anexare la cauza penală: a unui disc CD-R de model LG cu înregistrările video de la Universitatea Slavonă din 29. 01.2011 ( f. d. 44, Vol. I ) și prin procesul - verbal de examinare a obiectului din 04.08.2011 ( f. d. 36, Vol. I), sunt detaliat descrise toate acțiunile înregistrate video, prin care se atestă că Babenco Andrei a avut un comportament violent, manifestat prin obrăznicie deosebită față de acesta cu utilizarea unor cuvinte injurioase și cu aplicarea unei lovituri asupra camerei de luat vederi. A remarcat că, prima instanță a pus la baza sentinței de achitare, declarațiile subalternilor inculpatului Babenco Andrei, care activează în cadrul Universității Slavone și anume ale lui Sajin Anatolie, Tcaci Anatolii, Lașco Ivan, care au avut statut de bănuiți în cadrul cauzei penale la etapa urmăririi penale și care urmau a fi apreciate critic, or, acestea se contrazic prin imaginile video înregistrate la fața locului în momentul conflictului. De asemenea, prima instanță neîntemeiat a dat apreciere critică înregistrărilor video, bazându-se pe raportul de constatare tehnico - științifică nr. 1128 din 24.05.2012, care, în final, nu compromite cu nimic valoarea probantă a înregistrărilor. La fel, prima instanță eronat a apreciat critic declarațiile martorului Cernei Iulia, părții vătămate Brega Oleg și ale martorilor audiați în instanță, ceea ce nu corespunde circumstanțelor cauzei, întrucât declarațiile coroborează cu cele ale părții vătămate Brega Oleg. A menționat că, prin probele prezentate de partea acuzării a fost demonstrată întrunirea în acțiunile inculpatului a laturii obiective și subiective a infracțiunii incriminate, fiind constatată săvârșirea faptei, cât și intenția de a provoca leziuni corporale părții vătămate, de a înjosi demnitatea și reputația acestuia, acțiunile fiind îndreptate spre reacția publicului, în loc public și în prezența publicului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, au fost admise apelurile declarate de către procuror și de către partea vătămată Brega Oleg, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Babenco Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce constituie 4000 de lei. Acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile, iar în partea prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu dispunerea încasării de la Babenco Andrei în beneficiul părții vătămate Brega Oleg a sumei de 5000 de lei. 3 A fost respinsă, ca fiind nefondată, cererea depusă de către partea vătămată Brega Oleg împotriva încheierii din 03 iulie 2013 Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău. 4.1 În motivarea soluției emise, instanța de apel a constatat că, prima instanță a dat o apreciere greșită probelor, ceea ce a dus la adoptarea soluției pripite de achitare a inculpatului Babenco Andrei. Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Babenco Andrei, deși, nu a fost recunoscută de către acesta, a fost demonstrată integral prin probele acumulate de către organul de urmărire penală, cercetate în prima instanță și verificate de către instanța de apel. Apreciind în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, materialul probator, instanța de apel a reiterat că probele acumulate sunt relevante, admisibile și confirmă integral învinuirea adusă inculpatului Babenco Andrei în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, acțiunile acestuia fiind întreprinse față de partea vătămată Brega Oleg în loc public și în prezența altor persoane, ceea ce denotă cert caracterul de obrăznicie deosebită și lipsă vădită de respect față de societate, acțiuni ce au lezat interesele legitime ale părții vătămate de a nu fi agresat în public, în consecință fiind încălcată ordinea publică. Referitor la argumentele inculpatului, precum că partea vătămată a avut un comportament agresiv și provocator, instanța de apel a respins aceste declarații și a menționat, că acest fapt nu justifica acționarea contrar normelor unanim recunoscute a ordinii publice și nici nu i-a justificat comportamentul agresiv față de partea vătămată, iar opinia inculpatului față de acțiunile pretins ilegale ale părții vătămate la data și circumstanțele nominalizate, nu constituie temei pentru agresarea acesteia, ci urmau a fi succedate de aplicarea modalităților legale de soluționare a conflictului. În acest context, instanța de apel a relevat că, inculpatul nu a aplicat metodele legale în cadrul conflictului creat, organele de poliție fiind apelate la solicitarea martorului Cernei Iulia și nu la solicitarea inculpatului sau la indicația acestuia, ceea ce confirmă caracterul infracțional al acțiunilor inculpatului. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat că, a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică ca mai puțin gravă, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care se caracterizează pozitiv la locul de trai, este pentru prima dată tras la răspundere penală, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului și a ajuns la concluzia că restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane vor fi realizate prin aplicarea în privința inculpatului a pedepsei sub formă de amendă în mărime de 200 de unități convenționale, echivalentul sumei de 4000 de lei, pedeapsă pe care instanța a apreciat-o ca fiind echitabilă în raport cu fapta comisă și scopul pedepsei penale. Cu referire la acțiunea civilă înaintată în cauză, instanța de apel a considerat ca fiind echitabilă și suficientă, încasarea din contul inculpatului Babenco Andrei, în beneficiul părții vătămate Brega Oleg, a sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

Împotriva deciziei au declarat recursuri ordinare: 4 5.1 Partea vătămată Brega Oleg, care a solicitat, admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei în privința inculpatului, cu pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea admiterii în principiu a acțiunii civile, cu încasarea de la inculpat a sumei de 4475 lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 70 lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale; casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea respingerii prejudiciului moral cu pronunțarea unei noi decizii de încasare a prejudiciului moral în sumă de 45000 de lei, cu menținerea deciziei instanței de apel în partea încasării prejudiciului moral de 5000 de lei; casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea respingerii ca fiind nefondată a cererii depuse de Oleg Brega împotriva încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, cu emiterea unei noi decizii de casare a încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, ca fiind neîntemeiată și nemotivată, anularea ordonanței emise la 09 iulie 2012 de procurorul în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Anatolie Sajin, Anatolii Tcaci, Ivan Lașco și Andrei Babenco, din lipsa elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. d) Cod penal. În motivarea recursului a menționat că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. art. 61, 75 Cod penal, astfel, aplicându-i cea mai blândă pedeapsă posibilă din cele prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, motivând insuficient de ce anume această pedeapsă a fost stabilită inculpatului și eronat a ajuns la concluzia precum că, pedeapsa cu amendă în privința inculpatului își poate atinge scopul său. A relatat că, sunt eronate și constatările instanțelor de fond, prin care s- a susținut că, partea vătămată nu a fost atacată de careva persoane, or, la baza acestor concluzii au fost puse declarațiile martorilor subordonați inculpatului, care au fost combătute prin înregistrările video de la locul faptei și declarațiile martorului Cernei Iulia. A considerat că, este neîntemeiată soluția instanței de apel, prin care s-a admis în principiu acțiunea civilă în ce privește încasarea sumei solicitate cu titlu de prejudiciu material, fiind eronat conchis că, pentru stabilirea exactă a întinderii despăgubirii ar fi necesară amânarea ședinței de judecată, deoarece instanței de apel i-au fost prezentate probe ce confirmă prejudiciul material în mărime de 4475 lei, pentru deteriorarea camerei de luat vederi „Sony HDR-XR 520 E” și suma de 70 de lei, achitată pentru efectuarea expertizei medico- legale. Instanța de apel nu și-a motivat soluția privind admiterea parțială a acțiunii civile în ceea ce vizează prejudiciul moral, dispunându-se încasarea doar a sumei de 5000 de lei din suma solicitată de 50000 de lei. 5.2 Avocatul Frunză Iurie, în numele inculpatului Babenco Andrei, care a solicitat admiterea recursului ordinar, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, întrucât la caz, instanța de apel unilateral și selectiv a examinat probele la dosar, în favoarea părții acuzării, în situația în care a pus la baza hotărârii de 5 condamnare a inculpatului Babenco Andrei doar declarațiile părții vătămate și ale martorului Cernei Iulia, date la etapa urmăririi penale, ultima nefiind audiată în ședința de judecată. A relatat că, instanța de apel, limitându-se la citirea materialelor din dosar, inclusiv a declarațiilor părții vătămate și ale martorilor, practic, nu a procedat la aprecierea tuturor probelor, care au fost obiect de cercetare în prima instanță, în baza cărora s-a concluzionat asupra necesității achitării inculpatului, însă doar le-a redat parțial în partea descriptivă a deciziei. La fel, partea acuzării nu a prezentat suficiente probe ce ar dovedi existența elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism în acțiunile lui Babenco Andrei, iar instanța de apel pripit și greșit a concluzionat despre faptul că acțiunile inculpatului pot fi încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal. A considerat că, instanța de apel urma să aprecieze critic proba cu înregistrarea video, care nu corespunde realității, deoarece a fost montată de către partea vătămată, care a refuzat categoric să o prezinte inspectorului de sector Gușuvati Sergiu fiind chemat la conflictul de la Universitatea Slavonă, declarațiile căruia au fost ignorate de instanța de apel, invocând că nu are încredere în el ca colaborator al poliției.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07 iunie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea soluției emise, instanța de recurs ordinar a constatat că, instanța de apel a ignorat practica judiciară constantă și anume prevederile pct. 22.2 ale Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 ”Cu privire la practica judecării cauzelor penale în odine de apel”, care stipulează că în partea descriptivă, decizia trebuie să corespundă tuturor cerințelor prevăzute de art. 394 Cod de procedură penală, în conformitate cu care, instanța de apel era obligată în partea descriptivă a hotărârii de condamnare, să descrie fapta criminală, considerată ca fiind dovedită. Instanța de recurs a constatat că, instanța de apel, rejudecând cauza, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și a conchis că, prima instanță, eronat a ajuns la concluzia privind achitarea inculpatului Andrei Babenco, deoarece conform cumulului de probe administrate în cauză, cercetate și verificate în instanța de apel, s-a constatat că vina acestuia în săvârșirea infracțiunii de huliganism a fost dovedită pe deplin. Însă analizând decizia atacată, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel, contrar prevederilor art. 417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură penală, nu a redat temeiul de fapt al condamnării inculpatului - fapta constatată de instanță, iar ulterior l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat pe inculpat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, astfel nepronunțându-se asupra fondului apelului. Instanța de recurs a conchis că, soluția adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, fiind atestată eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, eroare ce nu putea fi corectată în procedura judecării recursului ordinar. 6

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău, Oleg Russu și de către partea vătămată Brega Oleg, casată total sentința, inclusiv din oficiu, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Babenco Andrei în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că a intervenit decesului acestuia. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Brega Oleg a fost lăsată fără soluționare în procesul penal. 7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, apărătorul inculpatului, în ședința instanței de apel, a prezentat copia de pe certificatul de deces nr. 1699 din 21 aprilie 2017, eliberat de OSC mun. Chișinău, potrivit căruia s-a atestat faptul decesului inculpatului Babenco Andrei Babenco la 20 aprilie 2017, adică după sentința de achitare în privința acestuia. În acest context, instanța de apel a constatat că, intervenirea decesului inculpatului după pronunțarea sentinței de achitare, la etapa judecării ordinii de apel, condiționează încetarea procesului penal, având în vedere prevederile art. art. 275 alin. (1) pct. 5), 285 alin. (2), 332 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel a menționat că, tragerea la răspundere penală este personală, astfel încât în cazul decesului inculpatului dispare subiectul componenței de infracțiune, ceea ce implică neexaminarea fondului cauzei prin prisma motivelor invocate de apelanți. Instanța de apel a considerat drept inadmisibil argumentul părții acuzării, potrivit căruia examinarea fondului cauzei ar fi posibilă după decesul inculpatului, încetarea procesului penal fiind posibilă doar în cazul constatării vinovăției inculpatului. Rezultând din soluția ce se impunea, instanța de apel a conchis că, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Brega Oleg urmează a fi lăsată fără soluționare, în conformitate cu prevederile art. 225 alin. (4) Cod penal, iar returnarea sumei de 4000 de lei succesorului inculpatului, Babenco Valentina, urmează a fi realizată în ordinea procedurii civile.

Nefiind de acord cu soluția deciziei instanței de apel din 30 mai 2017, au declarat recursuri ordinare recursuri ordinare: 8.1 Avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate Brega Oleg, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel din 30 mai 2017, în partea nepronunțații în privința solicitării de casare a încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și anulării ordonanței din 09 iulie 2012 a procurorului în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău; casarea ca fiind neîntemeiată și nemotivată a încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și dispunerea anulării ordonanței din 09 iulie 2012 a procurorului în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău; în cazul imposibilității reparării erorilor comise de instanța de apel prin decizia din 30 mai 2017, casarea deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel s-a pronunțat doar asupra încetării procesului penal în legătură cu intervenirea decesului inculpatului și lăsării fără examinare a acțiunii civile, fără a se pronunța asupra solicitărilor formulate de apelant în privința încheierii din 03 iulie 2013 7 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și ordonanței din 09 iulie 2012 a procurorului în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău. A considerat că, este neîntemeiată soluția instanței de apel privind respingerea ca fiind nefondată, a cererii declarate de către partea vătămată Brega Oleg împotriva încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău, din motiv că partea vătămată a avut dreptul să o conteste, deoarece toate cererile care nu s-a reușit a fi înaintate la etapa urmăririi penale, se înaintează la judecarea cauzei. La fel, a relatat că, sunt eronate și constatările instanțelor de fond, prin care s-a susținut că, partea vătămată nu a fost atacată de careva persoane, întrucât la baza acestor concluzii au fost puse declarațiile martorilor subordonați inculpatului, care au fost combătute prin înregistrările video de la locul faptei și declarațiile martorului Cernei Iulia. Decizia instanței de apel nu a conținut argumente plauzibile referitor la admiterea sau respingerea argumentelor părții apărării din apelul suplimentar depus în numele părții vătămate Brega Oleg referitor la solicitarea casării încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, ca fiind neîntemeiată și nemotivată, prin care a fost respinsă plângerea depusă de partea vătămată la 13 iunie 2013 împotriva ordonanței din 09 iulie 2012 a procurorului în Procuratura s. Râșcani mun. Chișinău. 8.2 Avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel din 30 mai 2017 și a încheierii protocolare din aceeași zi, dispunerea încetării procesului penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului achitat, în legătură cu intervenirea decesului acestuia. În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel, just a dispus încetarea procesului penal în privința inculpatului, în legătură cu intervenirea decesului acestuia, însă eronat a casat sentința de achitare prin admiterea apelurilor declarate de partea acuzării. A considerat că, instanța de apel eronat a constatat că, soția inculpatului, Babenco Valentina, a formulat o cerere prin care a solicitat să fie recunoscută în calitate de succesor al inculpatului, deoarece aceasta și-a exprimat poziția doar asupra faptului că, poate fi reprezentant al inculpatului decedat pentru apărarea bunului său nume, a onoarei, demnității și reputației profesionale, fără a-și da acordul să devină succesor al inculpatului. În acest sens, instanța de apel a adoptat o încheiere protocolară ilegală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate Brega Oleg și de către avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 9.1 În motivarea soluției, instanța de recurs ordinar a considerat ca fiind eronate concluziile instanței de apel, întrucât în prevederile art. 275 Cod de procedură penală sunt inserate circumstanțele care exclud urmărirea penală, iar la art. 285 Cod de procedură penală este reglementată procedura și temeiurile de încetare a urmăririi penale, din care se conchide că, aplicabilitatea acestor prevederi se efectuează la faza urmăririi penale, iar în cazul în care din anumite circumstanțe organul de urmărire penală nu a dispus încetarea urmăririi penale, legiuitorul a acordat posibilitate instanței de judecată prin prisma art. art. 332 alin. (1), 345 alin.(4), pct. 3), 350 Cod de 8 procedură penală să dispună încetarea procesului penal doar în cadrul ședinței preliminare, fază depășită deja în speța dată. Instanța de apel constatând în baza copiei certificatului nr. 1699 din 21 aprilie 2017 ( f.d 170, Vol.IV) decesul inculpatului, fiind învestită cu posibilitatea judecării cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță, urma să judece cauza conform art. art. 391 alin. (1), pct. 2), 394 alin. (4), (5) 396 Cod de procedură penală în coroborare cu relevațiile din pct. 22.2 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 ”Cu privire la practica judecării cauzelor penale în odine de apel”. Analizând decizia atacată, instanța de recurs a constatat și faptul că, prin apelul părții vătămate, instanța de apel a fost sesizată de a se pronunța și asupra solicitării casării încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și anulării ordonanței din 09 iulie 2012 a procurorului în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău, însă, din conținutul deciziei atacate nu s-a identificat nici o frază cu referire la acest subiect. Astfel, a constatat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții vătămate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2019, s-a încetat procesul penal intentat în privința lui Babenco Andrei învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal, în legătură cu decesul inculpatului. 10.1 În motivarea soluției, instanța de apel a remarcat că, sentința de achitare a inculpatului a fost pronunțată la 27 decembrie 2013, astfel decesul inculpatului a survenit pe parcursul derulării procesului penal, respectiv, după pronunțarea în primă instanță a sentinței de achitare, la etapa judecării cauzei în ordine de apel, ceea ce prin prisma prevederilor art. art. 332 alin. (1), 275 alin.(1), pct. 5) și 285 alin. (2) Cod de procedură penală, condiționează încetarea procesului penal. În atare situație de drept, a constatat că, acțiunea penală se stinge și, odată cu ea, încetează și procesul penal, întrucât acțiunea penală este personală, iar în caz de deces al făptuitorului, dispare subiectul activ al acțiunii. Astfel, organele judiciare nu pot adopta decât soluția de încetare a procesului penal.

Decizia instanței de apel din 12 decembrie 2019, a fost atacată cu recurs de către partea vătămată Brega Oleg solicitând casarea tuturor deciziilor, încheierilor, sentinței și ordonanțelor emise în acest caz și dispunerea investigării cazului conform legilor în vigoare, în apărarea drepturilor sale fundamentale. 11.1 Ulterior, prin recursurile suplimentare din 25 martie 2020 și 26 martie 2020, a solicitat casarea deciziei instanței de apel din 12 decembrie 2019 și a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie corectate erorile instanței de apel prin care a fost încetat procesul penal fără judecarea fondului apelului și fără pronunțarea asupra acțiunii civile, cu admiterea integrală a acesteia. În motivarea recursurilor declarate a menționat că, în cauza penală au fost declarate mai multe apeluri și acestea trebuiau să primească o rezolvare proprie, care în raport cu poziția procesuală și cu interesele celorlalte părți, poate fi diferită. Instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a judeca apelurile cauzei, iar prin judecarea acestora, să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate 9 în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Respectiv, rezultând din această obligație prevăzută la art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nu a constatat fapta inculpatului din care să fi concluzionat vinovăția acestuia, chiar dacă a dispus în soluția finală, încetarea procesului pentru temei de deces. Or, prin judecarea fondului apelului, instanța urma să rezolve dacă i-a fost pricinuit un prejudiciu material, dacă are dreptul la recompensă de la persoana inculpată, dacă poate fi obligat succesorul inculpatului să-i repare prejudiciul. A relatat că, nu a primit răspuns la întrebările formulate. Astfel, prin nejudecarea cauzei în apel a fost lipsit de mijlocul procesual și dreptul legal de a-i fi protejat dreptul patrimonial prin intermediul acțiunii civile înaintate în procesul penal, ceea ce în opinia acestuia echivalează cu lipsirea sa de dreptul de acces la justiție. A considerat că, instanța de apel a admis contradicții la adoptarea deciziei din 12 decembrie 2019, deoarece hotărând încetarea procesului penal intentat în privința inculpatului, nu s-a pronunțat nici asupra vinovăției, nici asupra nevinovăției. Astfel, în decizia instanței de apel nu se regăsește nici un răspuns sau o constatare cu referire la infracțiunea judecată. La relatat că, au fost admise erori de drept fundamentale: neînfăptuirea justiției penale, încălcarea dreptului de acces la justiție și încălcarea dreptului la un proces echitabil. Prin faptul că nu a primit nici un răspuns la cererea de apel, conchide că, i-a fost încălcat dreptul său de acces la o instanță, garantat de art. art. 23, 25, 26 Cod de procedură penală, art. 6 § 1 CEDO. Astfel, instanța de apel a neglijat dreptul său la examinarea acțiunii civile înaintate în cadrul procesului penal privind repararea prejudiciului moral și material cauzat prin infracțiunea care a constituit obiectul procesului.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de justiție din 15 iulie 2020, s-a admis recursul ordinar declarat, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 12.1 În motivarea soluției adoptate, a menționat că, instanța de apel a lăsat fără examinare solicitarea de casare a încheierii din 03 iulie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, precum și a ordonanței contestate, în sensul formulat în apelul declarat, având în vedere obligația instanței de apel de a se pronunța asupra tuturor motivelor din apel. A conchis că, lipsa unui răspuns la cerința formulată în apel, denotă că, aceasta nu a fost examinată în raport cu circumstanțele pretinse și normele de drept pertinente. Un alt argument invocat de recurent, care, la fel, cade sub incidența temeiurilor pentru recurs și care a rămas fără soluționare, a constituit și faptul că, instanța de apel în decizia sa nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile. Or, în decizia instanței de apel nu s-a regăsit anumite ipoteze/dispoziții în acest sens. A menționat că, instanța de apel urmează a se pronunța în privința acțiunii civile, în contextul prevederilor legale pertinente, precum și în raport cu circumstanțele cauzei. 10 La fel a indicat că, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează a determina și a se pronunța prin prisma legislației ce guvernează procesul penal, în privința solicitărilor apelantului Brega Oleg, precum și a motivelor formulate în apel, pentru a răspunde acestor în conformitate cu rigorile legii.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2021, s-au respins ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a sentinței și încheierii atacate. 13.1 În decizia adoptată, instanța de apel a indicat că, prin sentință inculpatul Babenco Andrei a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 287 alin. (1) Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. La caz, instanța de apel a reținut următoarele circumstanțe de extremă importanță în soluționarea cauzei respective: 1) în perioada examinării cauzei în instanța de apel, la 20 aprilie 2017, a decedat inculpatul Babenco Andrei, fapt confirmat prin certificatul de deces nr. 1699 eliberat la 21 aprilie 2017 de Oficiul de Stare Civilă din municipiul Chișinău; 2) acuzatorul de stat a pledat pentru încetarea procesului în legătură cu decesul făptuitorului, iar partea apărării nu a obiectat împotriva acestei soluții și nici nu a solicitat continuarea procesului. Instanța de apel, a notat că, art. 391 alin.(1), pct. 2) Cod de procedură penală, prevede că, sentința de încetarea a procesului penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului. A făcut trimitere la hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 08 aprilie 2008, adoptată în cauza Grădinar versus Moldova, în care este reținut că ”continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecință decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la apărare”. Din aceste constatări, instanța de apel a dedus unele condiții obligatorii pentru a putea examina în instanța de judecată unele acuzații penale aduse unei persoane, între timp, decedate: 1) examinarea cauzei poate avea loc în scopul reabilitării persoanei; 2) poate exista condamnarea persoanei dacă anterior (în timpul vieții acesteia) a fost stabilită vinovăția acesteia (cu alte cuvinte: nu poate exista condamnarea unei persoane decedate dacă anterior a existat o sentință de achitare). Face trimitere instanța de apel la practica CEDO, și anume, cauza Grădinar v Moldova, unde Curtea a stabilit următoarele: ”în această cauză, deși G. a decedat înainte de reexaminarea cauzei pornite împotriva sa, el a fost găsit vinovat de comiterea crimei de care a fost acuzat. Curtea are rezerve serioase față de un sistem de drept care permite judecarea și condamnarea persoanelor decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de persoane de a se apăra”. În aceste circumstanțe, s-a conchis că, deși, este acceptată examinarea cauzei în privința unei persoane decedate în scopuri de reabilitare (este situația existenței unei sentințe de condamnare, iar succesorii solicită examinarea cauzei în instanța ierarhic superioară în scopul achitării sau în scopul reabilitării pe alte temeiuri a decedatului), urmează a fi exclusă posibilitatea condamnării unei persoane decedate. 11 La fel, a notat instanța de apel că, soluția încetării procesului din motivul decesului persoane va constitui un temei de nereabilitare. A reținut că, instanța de apel a examinat o cerere de apel, depusă împotriva unei sentințe de achitare, deci instanța de apel urma să caseze această sentință (ceea ce însemnă că concluzia achitării nu este corectă și, implicit, fapta comisă de către persoana decedată întrunește elementele infracțiunii incriminate) și să emită o decizie de încetare. Asemenea situație presupune o încetare a procesului pe temei de nereabilitare. Încetarea pe temei de nereabilitare, în cazul concret, este echivalentă cu o soluție de condamnare, în sensul art. 6 CEDO, a unei persoane decedate. De asemenea, a considerat instanța de apel că, o posibilă încetare a cauzei penale în privința unei persoane decedate, cu respectarea rigorilor unui proces echitabil, ar fi fost posibilă doar în cadrul primei instanțe. În cazul concret, chiar și modificarea temeiului achitării ar înrăutăți situația inculpatului decedat, ceea ce este inadmisibil. Cu privire la acțiunea civilă, instanța de apel a notat că, întrucât vinovăția inculpatului Babenco Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal nu a fost dovedită, instanța de apel a ajuns la concluzia că sunt neîntemeiate alegațiile părții vătămate și urmează a fi respinse pretențiile acestuia privind încasarea prejudiciului material și moral. Or, instanța de apel a menținut sentința de achitare adoptată în privința lui Babenco Andrei, deci, urmează a fi menținută și soluția acesteia cu privire la acțiunea civilă.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 18 octombrie 2021, au declarat recursuri: 14.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, solicită, casarea totală de deciziei instanței de apel din 18.10.2021, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel nu a supus verificării probele prezentate în sprijinul acuzării, făcând trimitere unilateral la argumentele invocate în sentință și care au fost puse la baza achitării. Consideră că decizia instanței de apel de menținere a sentinței de achitare a inculpatului este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece este contrară stării de fapt stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești și contravine prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. Notează că, la dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, prin deciziile instanței de recurs, s-au punctat unele chestiuni ce urmau a fi luate în considerare și soluționate la rejudecarea cauzei în ordine de apel. Menționează că, decizia instanței de apel din 18.10.2021, este afectată de insuficiență în partea motivării și aprecierii temeiurilor de drept pentru soluția emisă, nefiind oferite răspunsuri la toate argumentele inserate împotriva sentinței și instanța de apel nu a respectat art. 414 Cod de procedură penală. 14.2 Avocatul Grecu Viorica în numele părții vătămate Brega Oleg, care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, solicită, încasarea, în cazul soluționării acțiunii civile a cheltuielilor judiciare în sumă de 1500 lei. În motivarea recursuri invocă că, instanța de apel nu a judecat cauza în privința acțiunii civile și contestației părții vătămate Brega Oleg. 12 Recurentul critică nerezolvarea acțiunii civile și acest fapt este nemotivat și neconvingător pentru justițiabil, deoarece nevinovăția penală a făptuitorului nu indică la respingerea automată a dreptului părții vătămate la prejudiciul material pretins.

Judecând recursurile în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi admise parțial din alte motive, având în vedere următoarele. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile art.435 alin.(1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală potrivit cărora, judecând recursurile, instanța admite recursul, cazează parțial sau total, hotărârea atacată și rejudecă cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se agravează situația condamnatului. Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Conform cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmite instanței de apel, sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost calificată corect, pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, normele de drept procesual penal au fost aplicate corect, hotărârea adoptată trebuie să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată că, decizia instanței de apel din 18.10.2021, este contestată cu recurs de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Grecu Viorica în numele părții vătămate Brega Oleg. La caz, procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, solicită, casarea totală de deciziei instanței de apel din 18.10.2021, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, motivându-și poziția că, decizia instanței de apel, este afectată de insuficiență în partea motivării și aprecierii temeiurilor de drept pentru soluția emisă, nefiind oferite răspunsuri la toate argumentele inserate împotriva sentinței. La fel și avocatul Grecu Viorica în numele părții vătămate Brega Oleg, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, solicită, încasarea, în cazul soluționării acțiunii civile a cheltuielilor judiciare în sumă de 1500 lei, considerând că nerezolvarea acțiunii civile este neconvingător pentru justițiabil, deoarece nevinovăția penală a făptuitorului nu indică la respingerea automată a dreptului părții vătămate la prejudiciul material pretins. Colegiul penal lărgit constată că, prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 27 decembrie 2013, Babenco Andrei învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost achitat dat fiind faptul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 13 La fel, prin aceiași sentință, s-a respins acțiunea civilă depusă de partea vătămată Brega Oleg privind încasarea prejudiciului material și moral, ca fiind neîntemeiată. Ulterior, urmare rejudecării prezentei cauze de către instanța de apel, prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2021, s- au respins ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a sentinței. Întru motivarea soluției, instanța de apel a notat că, nu poate exista condamnarea unei persoane decedate dacă anterior a existat o sentință de achitare și cu trimitere la practica CEDO, cauza Grădinar v Moldova, unde Curtea a stabilit că, ”în această cauză, deși G. a decedat înainte de reexaminarea cauzei pornite împotriva sa, el a fost găsit vinovat de comiterea crimei de care a fost acuzat. Curtea are rezerve serioase față de un sistem de drept care permite judecarea și condamnarea persoanelor decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de persoane de a se apăra”. De asemenea, a considerat instanța de apel că, o posibilă încetare a cauzei penale în privința unei persoane decedate, cu respectarea rigorilor unui proces echitabil, ar fi fost posibilă doar în cadrul primei instanțe. În cazul concret, chiar și modificarea temeiului achitării ar înrăutăți situația inculpatului decedat, ceea ce este inadmisibil. Cu privire la acțiunea civilă, instanța de apel a notat că, întrucât vinovăția inculpatului Babenco Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, nu a fost dovedită, instanța de apel a ajuns la concluzia că sunt neîntemeiate alegațiile părții vătămate și urmează a fi respinse pretențiile acestuia privind încasarea prejudiciului material și moral. Or, instanța de apel a menținut sentința de achitare adoptată în privința lui Babenco Andrei, deci, urmează a fi menținută și soluția acesteia cu privire la acțiunea civilă. În continuare, potrivit materialelor cauzei se reține că, inculpatul Babenco Andrei a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces nr. 1699 din 21 aprilie 2017, eliberat de către Oficiul de Stare Civilă din municipiul Chișinău ( f. d 170, Vol. IV). Colegiul penal lărgit, lecturând materialele cauzei în raport cu pretențiile invocate de către recurenți, întemeindu-se conform rigorilor art. 435 alin.(1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, a constatat că, recursurile urmează a fi admise din alte motive, unde casarea parțială a deciziei instanței de apel 18.10.2021, și respectiv sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 27.12.2013, va genera rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, în care, instanța de recurs nu se va pronunța asupra acțiunii civile. Colegiul penal lărgit atestă că, deși instanța de apel în partea descriptivă a deciziei corect a constatat că, o posibilă încetare a cauzei penale în privința unei persoane decedate, cu respectarea rigorilor unui proces echitabil, ar fi fost posibilă doar în cadrul primei instanțe, aceasta eronat a menținut sentința primei instanțe în partea soluționării acțiunii civile, evitând a se conduce de normele procesual penale pertinente speței în cauză. În acest sens, potrivit prevederilor art. 387 alin. (2), pct. 2) Cod de procedură penală, în cazul când se dă o sentință de achitare, instanța, nu se pronunță asupra acțiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sânt întrunite elementele infracțiunii. Astfel, având în vedere că, inculpatul Babenco Serghei, decedat din 21 aprilie 2017, prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 27 decembrie 2013, a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 14 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, instanța de recurs va adopta o nouă hotărâre în acest sens, prin care în conformitate cu art. 387 alin. (2), pct. 2) Cod de procedură penală, nu se va pronunța asupra acțiunii civile. În acest context, fiind stabilit că încălcările comise de către instanțele de fond, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1), pct. 6) Cod de procedură penală, se impune soluția admiterii recursurilor declarate din alte motive, cu casarea parțială a hotărârilor instanțelor de fond, în partea respingerii acțiunii civile, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri, în care instanța de recurs nu se va pronunța asupra acțiunii civile, înaintată de către Brega Oleg împotriva lui Babenco Andrei privind încasarea prejudiciului moral și material, inculpatul fiind achitat din lipsa elementelor infracțiunii incriminate.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Grecu Viorica în numele părții vătămate Brega Oleg. Se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2021, și sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 27.12.2013, în partea respingerii acțiunii civile, rejudecă cauza, și pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează: Instanța nu se pronunță asupra acțiunii civile, înaintată de către Brega Oleg împotriva lui Babenco Andrei privind încasarea prejudiciului moral și material, inculpatul fiind achitat din lipsa elementelor infracțiunii incriminate. În rest, decizia și sentința contestate se mențin fără modificări. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2023. Președinte Plămădeală Ghenadie Judecători Vascan Nina Mardari Dumitru Burduh Victor Miron Aliona 15