1ra-637/2016 — art.287 alin.1 CP

1ra-637/2016 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-637/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

07 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare declarate de

avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei și de partea vătămată

Brega Oleg, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 iunie 2015, în cauza penală în privința lui

Babenco Andrei Maxim, născut la

26.08.1943, originar din s. Vadul

Turcului, r-nul Rîbnița și domiciliat în

mun. Chișinău, str. I. Creangă 78, ap. 45.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Babenco Andrei Maxim a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă depusă de partea vătămată Brega Oleg privind încasarea

prejudiciului material și moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

Maxim, de către organul de urmărire penală, se învinuiește de faptul că, la

29.07.2011, aproximativ la ora 12:00, în incinta Universității Slavone amplasată pe

str. Florilor 28/1,mun. Chișinău, în urma unui conflict manifestat prin cuvinte pe ton

1

înalt de înjosire a onoarei și demnității lui Brega Oleg, produs dintre ultimul pe de o

parte și Babenco Andrei pe de altă parte, în prezența lui Tcaci Anatol Isidor, Lașco

Ivan Vasili și Sajin Anatolie Filimon din motivul că, Brega Oleg în vederea investigării

unui caz jurnalistic înregistra imagini video cu camera de luat vederi de model „Sony

HDR-XR 520 E”, urmărind scopul încălcării grosolane a ordinii publice, însoțită de

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

manifestată prin intenția de deteriorare a bunurilor lui Brega Oleg, s-a apropiat de

acesta, și în mod intenționat, în prezența altor persoane aflate în holul Universității,

a aplicat o lovitură cu mâna peste camera de luat vederi de marcă „Sony HDR-XR

520 E”, în rezultat la ce, a deteriorat-o, prin ce i-a cauzat lui Brega Oleg un prejudiciu

material în mărime de 4475 lei. În momentul aplicării loviturii de către Babenco

Andrei peste camera de luat vederi de model „Sony FTDR-XR 520 E”, care era

atârnată de gâtul lui Brega Oleg, aceasta l-a lovit în regiunea pieptului și i-a cauzat

ultimului, conform raportului de expertiză medico – legală nr.1960/D din

09.08.2011, vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Babenco Andrei Maxim în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal: „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită”.

Oleg.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Babenco Andrei Maxim să

fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod

penal și stabilită pedeapsa sub formă de amendă, în mărime de 700 unități

convenționale.

Totodată, a solicitat să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată Brega Oleg Ion cu încasarea de la inculpatul Babenco Andrei Maxim a

prejudiciul material cauzat în sumă totală de 4475 lei – costul pentru deteriorarea

camerei de luat vederi, 50 000 lei prejudiciul moral și 70 lei plata pentru efectuarea

expertizei medico-legale.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond incorect a apreciat probele

administrate legal în cadrul urmăririi penale și prezentate spre examinare, ca

rezultat concluzionând asupra achitării lui Babenco Andrei Maxim, învinuit în baza

art. 287 alin.(1) Cod penal.

Apelantul a considerat, că la adoptarea hotărîrii instanța de fond nu a luat în

considerație declarațiile părții vătămate, a martorilor, cât și alte probe prezentate de

către partea acuzării, or, în ședința de judecată însăși inculpatul Babenco Andrei a

declarat că a dorit să-i cauzeze leziuni corporale părții vătămate Brega Oleg (a vrut

să-i rupă degetul), fapt care determină acțiunile lui huliganice.

2

În opinia acuzatorului de stat, Babenco Andrei, nedorind conflicte, urma să

apeleze la organele de poliție de la bun început, însă ultimul, din intenții huliganice

l-a lovit pe cet. Brega Oleg, cauzîndu-i vătămări corporale și deteriorîndu-i camera

de luat vederi.

Mai mult ca atît, a invocat și faptul, că din înregistrările video se vede clar cum

inculpatul Babenco Andrei fără careva motiv, i-a aplicat lui Brega Oleg lovitura, iar

peste câteva minute, iarăși l-a hărțuit, asta deși, organele de poliție au fost apelate de

către alte persoane după ce inculpatul Babenco Andrei i-a aplicat lovitura lui Brega

Oleg.

3.2. Partea vătămată Brega Oleg a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Babenco

Andrei să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin.(1) Cod penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de privațiune de libertate în

baza acestei legi, precum și, admiterea integrală a acțiunii civile înaintate, cu

încasarea de la inculpatul Babenco Andrei a prejudiciul material în sumă de 4475 lei,

prejudiciu ce ține de deteriorarea camerei de luat vederi „Sony HDR-XR 520 E”,

50000 lei în calitate de prejudiciu moral cauzat și 70 lei plata pentru efectuarea

expertizei medico-legale.

Totodată, a solicitat casarea încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

03.07.2013 ca neîntemeiată și nemotivată, prin care a fost respinsă plângerea sa

depusă împotriva ordonanței Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău din

09.07.2012, cu anularea ultimei, ordonanță, prin care au fost scoși de sub urmărire

penală Sajin Anatolie, Tcaci Anatolii, Lașco Ivan și Babenco Andrei din lipsa

elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin.(2) lit. d) Cod

penal.

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat, că prin probele administrate

la etapa urmăririi penale, și anume, înregistrările video ridicate prin ordonanța de

anexare la cauza penală a unui disc CDR de model LG cu înregistrările video de la

Universitatea Slavonă din 29.01.2011 (f. d. 44, vol. I) și prin procesul - verbal de

examinare a obiectului din 04.08.2011 (f. d. 36, vol. I) sunt detaliat descrise toate

acțiunile înregistrate video, prin care se atestă că, Babenco Andrei avea

comportament violent, manifestat prin obrăznicie deosebită față de el cu utilizarea

unor cuvinte murdare și cu aplicarea unei lovituri asupra camerei de luat vederi,

după care înregistrarea se întrerupe.

A invocat, că instanța de fond a pus la baza sentinței de achitare în privința

inculpatului Babenco Andrei declarațiile subalternilor săi din cadrul Universității

Slavone și anume, a lui Sajin Anatolie, Tcaci Anatolii, Lașco Ivan, care au avut statut

de bănuit în cadrul acestei cauze penale la etapa urmăririi penale și care urmau a fi

apreciate critic, or, acestea se contrazic prin imaginile video înregistrate la fața

locului în momentul conflictului.

3

Apelantul a considerat, că instanța neîntemeiat a dat apreciere critică probei

acuzării, și anume, înregistrărilor video, bazîndu-se pe raportul de constatare

tehnico-științifică nr.1128 din 24.05.2012, care în final, nu compromite cu nimic

valoarea probantă a acesteia. Mai mult, instanța de fond greșit a dat apreciere critică

și declarațiilor martorului Cernei Iulia, făcute la urmărirea penală, expunând opinia,

că acestea nu se confirmă prin înregistrarea video, declarațiile părții vătămate și a

martorilor audiați în instanță, ceea ce nu corespunde circumstanțelor cauzei, or,

declarațiile acestui martor, se completează cu declarațiile părții vătămate, fiind

confirmate și prin înregistrarea video.

În opinia părții vătămate, prin probele prezentate de acuzare a fost

demonstrată întrunirea în acțiunile inculpatului Babenco Andrei a laturii obiective și

subiective a infracțiunii incriminate, și anume, fiind constatată săvîrșirea acțiunii cât

și intenția de a-i provoca leziuni corporale părții vătămate, a-i înjosi demnitatea și

reputația acestuia, acțiunile fiind îndreptate spre reacția publicului, în loc public și în

prezența publicului.

fost admise apelurile declarate de procuror și partea vătămată Brega Oleg, casată

sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, prin care Babenco Andrei Maxim a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 200 (două sute) unități convenționale, ce constituie

4 000 lei.

Acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe instanța în ordinea

procedurii civile.

Acțiunea civilă în partea prejudiciului moral a fost admisă parțial,

dispunîndu-se încasarea din contul lui Babenco Andrei Maxim în beneficiul părții

vătămate Brega Oleg a sumei de 5000 (cinci mii) lei.

A fost respinsă ca nefondată cererea declarată de către partea vătămată Brega

Oleg împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03.07.2013.

fond a constatat corect probele pertinente, aceasta, contrar prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, le-a dat o apreciere greșită, ceea ce a dus la examinarea

eronată a cauzei penale, astfel încât soluția oferită de prima instanță este afectată de

această eroare.

Deși inculpatul Babenco Andrei nu a recunoscut vina de comiterea faptei

imputate, vinovăția acestuia se dovedește integral prin probele acumulate de

organul de urmărire penală, cercetate în instanța de fond și verificate de către

instanța de apel, și anume prin:

 declarațiile părții vătămate Brega O., a martorului Cernei Iu.;

4

 procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru

săvârșirea infracțiunii din 02.08.2011, conform căruia partea vătămată Brega Oleg a

solicitat să fie trași la răspundere conform legii penale, factorii de decizie ai

Universității Slavone, amplasată în mun. Chișinău, str. Florilor 28/1, care la data de

29.07.2011 ora 12.00, l-au agresat în incinta instituției (f. d. 4, vol. I);

 înștiințare 902, informația cu nr.8984 din 29.07.2011, conform căreia a fost

recepționată la data de 29.07.2011, ora 12.33, conținutul „str. Florilor 28/1,

Universitatea Slavonă, paza particulară împreună cu Babenco Andrei au conflict cu

Cernei Iulia și Brega Oleg, a sunat Machidon Maria” (f. d. 11, vol. I);

 raportul de examinare medico-legală nr. 3845 din 03.08.2011, conform

căruia în rezultatul examinării medico-legale, la partea vătămată Brega Oleg s-au

constatat echimoze multiple pe torace, brațul drept, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțele

indicate - ce se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Luând în considerația localizarea multipolară a leziunilor corporale, formarea lor în

rezultatul căderii se exclude (f. d. 18, vol. I);

 actul nr. 178722 din 02.08.2011, conform căruia Brega Oleg s-a adresat

pentru repararea camerei de luat vederi „Sony FfDR-XR 520 E”, la care era deteriorat

display-ul, achitînd în avans suma de 4 475 lei (f. d. 23a, vol. I);

 procesul-verbal de examinare a obiectului din 04.08.2011, conform căruia a

fost examinată camera de luat vederi „Sony HDR-XR 520 E”, de culoare întunecată,

care are display-ul deteriorat (f. d. 30, 31, vol. I);

 procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.08.2011, conform căruia a

fost supus examinării Discul SD-R, de model „LG”, seria 3112MI021LH09198, cu

înregistrări video de la Universitatea Slavonă din 29.07.2011 (f. d. 36-43, vol. I);

 raportul de expertiză medico-legală nr.1960/D din 09.08.2011, conform

căruia la cercetarea datelor prezentate pe numele cet. Brega Oleg, s-au constatat

echimoze multiple pe torace, brațul drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

ce se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Luând în

considerație localizarea multipolară a leziunilor corporale - formarea lor în

rezultatul căderii, se exclude (f. d. 77, vol. I).

Instanța de apel, apreciind în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, materialul probator nominalizat, a reiterat că, probele acumulate

sunt relevate, admisibile și confirmă integral învinuirea adusă inculpatului Babenco

Andrei în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, deoarece acțiunile acestuia se încadrează

în elementele constitutive ale infracțiunii imputate, fiindcă acțiunile pe care acesta

le-a întreprins față de partea vătămată în loc public și în prezența terțelor persoane,

denotă cert și fără echivoc caracterul de obrăznicie deosebită și lipsă vădită de

respect față de societate, acțiuni ce au atins interesele legitime ale părții vătămate de

a nu fi agresat în public, fiind astfel, încălcată ordinea publică.

5

Referitor la argumentele inculpatului, precum că partea vătămată a avut un

comportament agresiv și provocator, instanța de apel le-a respins și a menționat, că

acest fapt nu-l justifică de a acționa contrar normelor unanim recunoscute a ordinii

publice și nici nu-i justifică comportamentul agresiv față de partea vătămată, or,

opinia inculpatului vizavi de acțiunile pretins ilegale ale părții vătămate la data și

circumstanțele nominalizate, nu constituie temei pentru agresarea acesteia, ci urmau

a fi succedate de aplicarea modalităților legale de soluționare a conflictului.

În acest context, instanța de apel a relevat, că inculpatul nu a aplicat metodele

legale în situația indicată mai sus, organele de poliție fiind apelate la solicitarea

martorului Cernei Iulia și nu la solicitarea inculpatului sau la indicația acestuia, ceea

ce denotă odată în plus caracterul infracțional al acțiunilor inculpatului.

Astfel, în circumstanțele descrise, instanța de apel a apreciat ca fiind eronate

declarațiile inculpatului referitoare la faptul că, acesta nu a comis acțiunile

incriminate, deoarece acestea sunt combătute prin probatoriul acumulat la

materialele cauzei, concluziile contradictorii ale instanței de fond fiind axate pe

aprecierea eronată a acestuia.

În consecință, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul a pledat

nevinovat, vina acestuia a fost demonstrată integral prin probele expuse, iar

nerecunoașterea vinei și argumentele invocate în acest sens, au caracter declarativ,

scopul cărora este disculparea sa de consecințele penale ale faptelor comise, motiv

pentru care, acestea au fost respinse de instanță, ele fiind combătute prin probele

acumulate la dosar.

Instanța de apel a relevat, că nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu

achitarea inculpatului, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii,

cercetate și, după caz, verificate în ședința instanței de apel, demonstrează pe deplin

vina acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat că a

acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61 și 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, care se califică ca mai puțin gravă, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, care se caracterizează pozitiv la locul de trai, este

pentru prima dată tras la răspundere penală, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, astfel, ajungînd la concluzia că, restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului,

cît și a altor persoane, vor fi realizate prin aplicarea inculpatului a pedepsei în formă

de amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul sumei de 4 000 lei,

pedeapsă pe care instanța a apreciat-o ca fiind echitabilă în raport cu fapta comisă și

scopul pedepsei penale.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată, instanța de apel a reținut prevederile

art.387 alin.(1) și (3) Cod de procedură penală, art.1422 alin.(1) și art.1423 alin.(1)

6

și (2) Cod civil, specificînd dispozițiile acestora, și a considerat ca fiind parțial

fondate pretențiile părții vătămate privind încasarea despăgubirii pentru prejudiciul

moral cauzat, dat fiind că, instanța a constatat cert că, prin acțiunile inculpatului,

părții vătămate i-au fost cauzate suferințe fizice, comportamentul îndreptat

împotriva acestuia, cauzându-i suferințe psihice, astfel, apreciind ca fiind echitabilă

și suficientă încasarea din contul inculpatului a sumei de 5 000 lei în calitate de

compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

Referitor la cerința expusă în apelul declarat de partea vătămată Brega Oleg

privind casarea încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03.07.2013 și

anularea ordonanței Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 09.07.2012, prin

care au fost scoși de sub urmărire penală Sajin Anatolie, Tcaci Anatolii și Lașco Ivan

din lipsa elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art.166 alin.(2) lit. d)

Cod penal, instanța de apel a concluzionat asupra necesității respingerii acesteia,

deoarece din materialele cauzei, a reținut, că partea vătămată Brega Oleg a depus

plângerea privind anularea ordonanței procurorului din 09.07.2012 la data de

13.06.2013, adică cu omiterea termenului instituit de art. 313 alin.(3) Cod de

procedură penală.

Totodată, instanța de apel a menționat că, ordonanța contestată urma a fi

înaintată în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, în fața judecătorului de

instrucție, astfel, instanța de apel a indicat că nu a stabilit temeiuri pentru anularea

încheierii primei instanțe, concluziile acesteia fiind juste.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat și argumentul invocat de

apelant, precum că acesta nu a cunoscut despre ordonanța nominalizată, deoarece el

a fost informat despre faptul finalizării urmăririi penale și remiterea cauzei în

instanța de judecată doar privind acuzarea lui Babenco Andrei de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal.

Mai mult decît atît, instanța de apel a menționat că, înaintarea plângerii indicate

la 13.06.2013 în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Babenco Andrei de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal, în care anterior acestei date, au

avut loc ședințele de judecată din 23.11.2012 și din 25.01.2013, denotă odată în plus

că, partea vătămată nu a fost îngrădită în dreptul de a lua cunoștință cu materialele

cauzei, cunoscând deja cu certitudine, că în dosarul expediat în instanță, învinuit este

doar Babenco Andrei, lipsa unei diligente corespunzătoare în inacțiunile părții

vătămate, urmând a fi imputată acestuia, în condițiile în care, legislația procedural

penală nu-l priva de drepturile procedurale corespunzătoare.

Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei și de partea vătămată

Brega Oleg.

6.1. Avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei, invocînd

temeiurile de drept prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, solicită, casarea integrală a deciziei, cu menținerea hotărîrii primei instanțe,

7

prin care s-a dispus achitarea lui Babenco Andrei de sub înviuirea de săvîrșirea

infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului avocatul indică următoarele argumente:

 instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței deoarece nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, or, la caz, instanța de apel, unilateral și selectiv a

examinat probele la dosar, manifestîndu-se în favoarea acuzării, deoarece a pus la

baza hotărîrii de condamnare a inculpatului Babenco Andrei, doar declarațiile părții

vătămate și a martorului Cernei lulia date la etapa urmăririi penale (ea nefiind

audiată în ședința de judecată);

 instanța de apel, limitindu-se la citirea materialelor din dosar, inclusiv a

declarațiilor părții vătămate și ale martorilor, practic nu a procedat la aprecierea

tuturor probelor, care au fost obiect de cercetare în prima instanță, în baza cărora

s-a concluzionat asupra necesității achitării inculpatului, ci doar le-a redat parțial în

partea descriptiva a deciziei;

 consideră, că partea acuzării nu a prezentat suficiente probe, ce ar dovedi

existența elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism în acțiunile lui

Babenco Andrei, iar instanța de apel pripit și greșit a concluzionat despre faptul

ca acțiunile inculpatului Babenco Andrei pot fi încadrate în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal;

 nu au fost analizate minuțios de către instanța de apel în coroborare cu

celelalte probe, în special, cu declarațiile inculpatului și ale martorilor Malefici

Eugeniu, Baltag Sergiu, Gligor Neli, Gușuvati Sergiu, Svinarenco Elena, Tcaci Anatolii

și Sajin Anatolie, care toți împreună combat declarațiile părții vătămate, ale

martorului Cernei Iulia și celelalte probe expuse supra de instanța de apel, care au

fost doar redate în textul deciziei, fără a le da și aprecierea cuvenită;

 în opinia recurentului, prima instanță a analizat multiaspectual tot cumulul

de probe administrat prin prisma concludenții, pertinenței și utilității lor, dîndu-le

aprecierea cuvenită fiecărei în parte, prin coroborarea lor;

 consideră, că instanța de apel urma să aprecieze critic și proba cu

înregistrarea video, care nu corespunde cu realitatea, deoarece a fost montată de

către partea vătămată, întrucît aceasta a refuzat categoric să o prezinte inspectorului

de sector Gușuvati Sergiu, fiind chemat la conflictul de la Universitatea Slavonă

(declarațiile căruia au fost ignorate de instanța de apel), declarînd că nu are

încredere în el ca colaborator al poliției.

6.2. Partea vătămată Brega Oleg, invocînd temeiurile prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

8

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței și

dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, solicită:

stabilirii pedepsei în privința inculpatului Babenco Andrei M., cu pronunțarea în

această partea a unei noi decizii, prin care inculpatului Babenco Andrei M. a-i stabili

o pedeapsă sub formă de privațiune de libertate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

fiind circumstanțele agravante evidente, infracțiune pe bază de ură etnică, săvîrșită,

în grup, de o persoană cu funcții de răspundere.

admiterii în principiu a acțiunii civile în partea prejudiciului material cu pronunțarea

unei noi decizii, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de partea

civilă Brega Oleg și a încasa de la inculpatul Babenco Andrei prejudiciul material în

sumă de 4475 lei — prejudiciul ce ține de deteriorarea camerei de luat vederi «Sony

HDR.XR 520 E» și 70 lei plata pentru efectuarea expertizei medico-legale.

respingerii încasării integrale a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, cu

pronunțarea unei noi decizii, prin care prejudiciul moral în mărimea de 50000 lei să

fie încasată integral din contul inculpatului Babenco Andrei în beneficiul său.

respingerii ca nefondată a cererii declarate de Brega Oleg împotriva încheierii

Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 03.07.2013 și emiterea unei noi decizii, prin

care să fie dispusă casarea încheierii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

03.07.2013 ca neîntemeiată și nemotivată, prin care a fost respinsă plîngerea depusă

de partea vătămată Brega Oleg la 13.06.2013 împotriva ordonanței Procuraturii

Rîșcani mun. Chișinău din 09.07.2012 și dispunerea anulării ordonanței procuraturii

Rîșcani mun. Chișinău din 09.07.2012, prin care au fost scoși de sub urmărire penală

Sajin Anatolie, Tcaci Anatolii, Lașco Ivan și Babenco Andrei din lipsa elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În susținerea solicitărilor sale recurentul invocă următoarele argumente:

 instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului, nu a ținut cont de

prevederile art. 61, 75 Cod penal, astfel, aplicîndu-i cea mai mică și mai blîndă

pedeapsă posibilă din cele enumerate la art. 287 alin. (1) Cod penal, nemotivînd

destul de suficient de ce anume această pedeapsă minimă neprivativă de libertate i-a

aplicat inculpatului;

 consideră că, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că pedeapsa cu

amenda în privința inculpatului își poate atinge scopul său, cu atît mai mult

inculpatul nu a recunoscut vina în cele incriminate, nu a colaborat cu organul de

urmărire penală pentru a-i fi aplicată cea mai blîndă pedeapsă penală prevăzută de

art. 287 alin. (1) Cod penal;

9

 referitor la soluția instanței de apel privind respingerea ca nefondată a

cererii declarate de către partea vătămată Brega Oleg împotriva încheierii

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03.07.2013, o consideră neîntemeiată,

deoarece instanța de apel a motivat prin aceea că partea vătămată a avut dreptul în

baza art. 313 Cod de procedură penală, să conteste aceste ordonanțe, însă recurentul

menționează că, toate cererile care nu s-au reușit să se înainteze la etapa urmăririi

penale se înaintează la judecarea cauzei;

 consideră eronate și concluziile instanței de fond și de apel, prin care acestea

conchid că partea vătămată nu a fost sechestrată de careva persoane, punînd la baza

acestei concluzii iarăși probe critice prin natura lor, și anume, declarațiile martorului

Gligor Nelli, declarațiile inculpatului Babenco Andrei și ale lui Tcaci Anatolie, care

sînt subordonați inculpatului, care sînt combătute prin înregistrările video de la

locul faptei și declarațiile martorului Cernei Iulia;

 atrage atenția instanței de recurs că, decizia instanței de apel nu conține

argumente plauzibile referitor la admiterea sau respingerea argumentelor apărării

din apelul suplimentar depus în numele părții vătămate Brega Oleg cu privire la

solicitarea casării încheierii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03.07.2013 ca

neîntemeiată și nemotivată, prin care a fost respinsă plîngerea depusă de partea

vătămată Brega Oleg la 13.06.2013 împotriva ordonanței Procuraturii s. Rîșcani

mun. Chișinău din 09.07.2012 și dispunerea anulării ordonanței procuraturii

s. Rîșcani mun. Chișinău 09.07.2012, prin care au fost scoși de sub urmărire penală

Sajin Anatolie, Tcaci Anatolii. Lașco Ivan și Babenco Andrei din lipsa elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. d) Cod penal, expuse

nemijlocit în apelul suplimentar depus în formă scrisă, fiind anexat la dosar. În

conformitate cu jurisprudența CtEDO (Neumeister versus Austria) nerespectarea

dreptului de a fi auzit, constituie o ingerință a art.6 parag. 1 din CEDO, astfel, existînd

o încălcare a dreptului la un proces echitabil cazul în care instanțele judecătorești se

abțin de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins.

Referitor la acțiunea civilă înaintată în cadrul dosarului penal, recurentul

menționează faptul, că este neîntemeiată soluția instanței de apel, prin care s-a

admis în principiu acțiunea civilă în ce privește încasarea prejudiciului material

cauzat părții vătămate Brega Oleg, deoarece eronat a concluzionat că a fost necesară

amînarea ședinței de judecată conform art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură

penală pentru a putea stabili exact suma, fapt ce contravine materialelor cauzei și

circumstanțelor stabilite pe parcursul examinării cauzei, întrucît instanței de apel

i-au fost prezentate probe ce confirmă prejudiciul în mărime de 4475 lei pentru

deteriorarea camerei de luat vederi «Sony HDR-XR 520 E» și 70 lei plata pentru

efectuarea expertizei medico-legale.

10

La fel, consideră, că instanța de apel nu a motivat soluția sa privind admiterea

parțială a acțiunii civile ce ține de prejudiciul moral, dispunîndu-se încasarea sumei

de 5000 lei și a respins suma de 45000 lei, fapt care este descurajată partea

vătămată, în opinia căruia, pentru un rector de universitate suma de 5000 lei nu

constituie o sumă considerabilă și în urma achitării căreia va putea să dea vre-o

lecție de comportament în societate pentru inculpat. Astfel, instanța de apel, fiind

obligată, totuși, să motiveze de ce anume a admis suma de 5000 lei prejudiciu moral

și nu mai mare sau mai mică.

declarate de avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Babenco Andrei și de

partea vătămată Brega Oleg, solicitînd respingerea acestora, cu menținerea hotărîrii

atacate, ca fiind legală și întemeiată.

De asemenea, a depus referință și avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții

vătămată privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocatul Frunză Iu.

în numele inculpatului Babenco A., solicitînd dispunerea inadmisibilității acestuia.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs reiterează că potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și

(5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin

apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost

săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

11

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond urmează

a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Colegiul constată, că în acest sens instanța de apel a ignorat practica judiciară

constantă și anume prevederile pct. 22.2 a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 22 din 12.12.2005 cu modificările din 24 decembrie 2010 „Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în odine de apel”, care stipulează că în partea

descriptivă decizia trebuie să corespundă tuturor cerințelor prevăzute de art. 394

Codului de procedură penală, potrivit căreia instanța de apel era obligată în partea

descriptivă a hotărîrii de condamnare să descrie fapta criminală, considerată ca fiind

dovedită.

Astfel, în conformitate cu materialele cauzei Babenco Andrei a fost pus sub

învinuire în baza art.287 alin. (1) Cod penal: „huliganism, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită”, însă prima instanță a pronunțat o hotărîre

de achitarea lui Babenco Andrei de sub învinuirea imputată, deoarece fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel, judecînd cauza, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și a conchis

că, prima instanță incorect a ajuns la concluzia privind achitarea inculpatului

Babenco Andrei, deoarece potrivit cumulului de probe administrate în cauză,

cercetate și verificate în instanța de apel s-a constatat că vina acestuia în săvîrșirea

infracțiunii de huliganism a fost dovedită pe deplin.

Însă, analizînd decizia atacată, Colegiul lărgit relevă că, instanța de apel contrar

prevederilor art. 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu a expus temeiul de

fapt, adică fapta constatată de instanță, deoarece aceasta l-a recunoscut vinovat și l-a

condamnat pe inculpatul Babenco Andrei în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, astfel

neexpunîndu-se asupra fondului apelului.

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că soluția adoptată de

către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,

judecînd cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs,

deci există temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar de a casa

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu

prevederile legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

12

legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate de procuror și partea

vătămată Brega Oleg, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii,

să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu,

de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de avocatul Frunză Iurie în numele

inculpatului Babenco Andrei și de partea vătămată Brega Oleg, se casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, în cauza penală

în privința lui Babenco Andrei Maxim și se dispune rejudecarea cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la data de 07 iulie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

Judecător Moraru Petru

13