1ra-1901/16 — art. 152 alin. 1 CP

1ra-1901/16 — art. 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1901/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

08 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda și Moraru Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

inculpatul Dubenco Sergiu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 27 iunie 2016 cu menținerea în vigoare a sentinței Judecătoriei

Sîngerei din 29 decembrie 2014, în cauza penală privindu-l pe

Dubenco Sergiu Alexei, născut la 18 octombrie 1958,

originar și domiciliat în s. Drăgănești, r-nul Sîngerei.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.28.02.2014 – 29.12.2014 (prima instanță);

2.16.02.2015 – 22.07.2015 (instanța de apel);

3.20.10.2015 – 15.12.2015 (instanța de recurs ordinar);

4.21.01.2016 – 27.06.2016 (instanța de apel);

5.20.09.2016 – 08.11.2016 (instanța de recurs ordinar).

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Sergiu a fost achitat de învinuirea privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152

alin. (1) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar acțiunea

civilă înaintată de partea vătămată Banaru Gheorghe, privind încasarea prejudiciului

material și moral a fost respinsă.

a fost pus sub învinuire privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (l) Cod

penal, și anume, pentru faptul că la 01 decembrie 2013, aproximativ la ora 14.00,

aflându-se în beciul gospodăriei sale, situate în s. Drăgănești, r-nul Sîngerei, în rezultatul

1

relațiilor ostile apărute spontan în urma unei neînțelegeri cu Banaru Gheorghe, având

scopul cauzării leziunilor corporale, intenționat l-a apucat pe ultimul cu mâinile de

degetul arătător al mâinii drepte, cu forța i l-a îndoiat, apoi l-a smuls puternic de câteva

ori, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 28 D din

30 ianuarie 2014 leziuni corporale medii, sub formă de fractura marginală falanga bazală

degetul 2 mîina dreaptă, edem țesuturilor moi mîina dreapta.

alin. (1) Cod penal, după semnele calificative - vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a

provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea

îndelungată a sănătății.

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către :

3.1. Procurorul în Procuratura r-nul Sîngerei, Gratii Tudor, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatul Dubenco Sergiu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

incriminate.

În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că:

- sentința este ilegală, deoarece n-au fost apreciate pe deplin probele de vinovăție a

lui Dubenco Sergiu și că sunt probe care dovedesc vinovăția inculpatului, printre care

declarațiile părții vătămate Banaru Gheorghe, a martorilor Patrașcu Iurie și Răcilă Aurel

și probele scrise, raportul de examinare medico-legală nr. 292 din 05 decembrie 2013,

rapoartele de expertiză medico-legale nr. 1D din 10 ianuarie 2014, nr. 28D din

30 ianuarie 2014 și nr. 144D din 09 iulie 2014, raportul de recepționare a apelului

telefonic, plângerea părții vătămate și procesul-verbal de cercetare la fața locului, pe care

instanța de fond urma să le aprecieze;

- instanța de fond urma să aprecieze critic declarațiile martorului Banari Igor,

deoarece declarațiile lui contravin cu certificatul eliberat de Serviciul Hidrometeorologic

referitor la starea vremii.

3.2. Partea vătămată Banaru Gheorghe, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul

Dubenco Sergiu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate.

În motivarea cererii de apel partea vătămată a invocat că:

- declarațiile lui coroborează cu declarațiile martorilor Patrașcu Iurie și Răcilă Aurel.

Este pripită concluzia instanței de fond că aceștia au dat declarații mincinoase. Din

contra, declarații mincinoase a dat martorul Banari Igor, care fizic nu putea să vadă ce se

întâmplă nici la poarta inculpatului și nici în beci, cu atât mai mult el nu a căzut jos;

- urmează a fi apreciate critic declarațiile inculpatului și ale martorului. Concluziile

medicilor legiști confirmă clar fractura bazei falangei proximale a degetului II mîina

2

dreaptă, cu deplasare neînsemnată și edem a țesuturilor moi, care puteau să apară în urma

unei accelerații din partea lui Dubenco Sergiu.

declarate de către procuror și partea vătămată au fost respinse ca nefondate și menținută

sentința primei instanțe.

4.1. Decizia nominalizată a fost atacată cu recurs ordinar la 08 septembrie 2015 la

Curtea Supremă de Justiție de către procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel

Bălți, Costaș Valentina.

4.2. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

15 decembrie 2015 a fost admis recursul ordinar al procurorului în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina, casată total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 22 iulie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

4.3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 iunie 2016 apelurile

procurorului în Procuratura Sîngerei, Gratii Tudor și părții vătămate Banaru Gheorghe au

fost admise, casată total sentința Judecătoriei Sîngerei din 29 decembrie 2014 în cauza lui

Dubenco Sergiu Alexei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre prin care:

Dubenco Sergiu Alexei a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se în baza acestei legi o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani.

În baza art. 90 Cod penal pedeapsa penală sub formă de închisoare în privința lui

Dubenco Sergiu Alexei a fost suspendată condiționat, cu stabilirea unui termen de 1 an,

dacă condamnatul în termenul de probă nu va comite alte infracțiuni și prin comportare

exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea acordată.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Banaru Gheorghe, a fost admisă în parte

și încasat de la Dubenco Sergiu în folosul lui Banaru Gheorghe suma de 389 lei 43 bani

cu titlu de prejudiciu material și suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Acțiunea civilă referitor la cheltuielile de transport în sumă de 305 lei 80 bani a fost

admisă în principiu, urmând a fi soluționată în ordine civilă.

Astfel, în ședința instanței de apel s-a constatat, că Dubenco Sergiu Alexei, la

01 decembrie 2013, aproximativ la ora 14:00, aflându-se în beciul gospodăriei sale,

situată în s. Drăgănești, r-nul Sîngerei, în rezultatul relațiilor ostile apărute spontan în

urma unei neînțelegeri cu Banaru Gheorghe Mihail, având scopul cauzării leziunilor

corporale, intenționat 1-a apucat pe ultimul cu mâinile de degetul arătăror al mâinii

drepte, cu forța i 1-a îndoiat, apoi i 1-a smuls puternic de câteva ori, cauzându-i conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 28 ”D” din 30 ianuarie 2014 leziuni corporale

medii, sub formă de fractură marginală falanga bazală degetul 2 mîina dreaptă, edem a

țesuturilor moi mîina dreaptă.

3

4.4. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că instanța de fond a emis

și pronunțat o sentință de achitare nemotivată și neîntemeiată, nesoluționând în deplină

măsură chestiunile pe care trebuie să o soluționeze instanța de judecată potrivit art. 385

Cod de procedură penală și n-a dat probelor o apreciere corespunzătoare în conformitate

cu art. 93 - 101 Cod de procedură penală.

Instanța de fond la baza achitării a pus doar argumentele expuse de inculpatul

Dubenco Sergiu, care se combat prin alte probe, excluzând totodată probele acuzării în

privința acestuia.

Instanța de apel consideră că argumentele inculpatului Dubenco Sergiu, au fost

expuse pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei doar sub aspectul apărării sale și

cu scopul de a evita răspunderea penală pentru comiterea acestei infracțiuni.

Prima instanță în mod eronat a dat apreciere probelor prezentate de partea acuzării și

partea vătămată, considerând că acestea nu pot fi folosite drept probe veridice, necătînd

la faptul că probele date au fost administrate legal și confirmă circumstanțe importante

pentru justa soluționare a cazului.

În veridicitatea declarațiilor părții vătămate, instanța de apel a specificat că nu are

temei de a se îndoi, căci coroborează cu alte probe administrate, inculpatul fiind prezent

la urmărirea penală, la judecarea cauzei în fond, apel și având posibilitatea de a-i pune

orice întrebare.

Declarațiile părții vătămate coroborează întocmai cu declarațiile martorilor, probele

scrise și redau situația obiectivă pe caz. Acestea sunt consecvente de la urmărirea penală

și până la instanța de apel.

Declarațiile părții vătămate se confirmă consecutiv cu toate probele, începând cu

adresarea la medic, la poliție, cercetarea la fața locului, urmând examinarea medico-

legală, declarațiile martorilor Patrașcu Iurie și Răcilă Aurel și a celorlalți martori etc.,

probe care au fost administrate în conformitate cu prevederile procesual-penale.

Declarațiile părții vătămate sânt absolut veridice, fondate pe situația de fapt și se

confirmă de celelalte materiale ale cauzei. Partea vătămată a indicat clar, că fractura

degetului mâinii drepte a primit-o în urma acțiunilor violente a lui Dubenco Sergiu, iar

imediat după producerea evenimentului, după ce-a ieșit din gospodăria lui Dubenco

Sergiu, partea vătămată Banaru Gheorghe s-a întâlnit cu Patrașcu Iurie și Răcilă Aurel,

cărora le-a povestit circumstanțele în care a fost agresat de Dubenco Sergiu și le-a arătat

mîina dreaptă, aceștia recepționând informația atât verbal, cât și vizual.

Presupusa cădere a lui Banaru Gheorghe, care este afirmată de Banari Igor, este

exclusă nu numai de Banaru Gheorghe, martorul Patrașcu Iurie, dar și de însăși inculpatul

Dubenco Sergiu.

Menționează instanța de apel că declarațiile lui Banari Igor, sânt în contradicție și cu

informația nr. 081879 din 09 iunie 2014, din care rezultă starea vremii după cum indică

4

partea vătămată, dar nu martorul vizat.

Toate declarațiile lui Banari Igor, sânt orientate tendențios și în detaliu doar la

acțiunile lui Banaru Gheorghe, dar nu și ale lui Dubenco Sergiu și în context cu alte

declarații trezesc dubii rezonabile referitor la veridicitatea lor.

Contrazicerile din declarațiile martorului Banari Igor, au fost menționate în apelurile

sale atât de procuror, cât și de partea vătămată. Aceste neconcordanțe din declarațiile

martorului vizat cu alte probe sânt evidente și motivează cert aprecierea lor critică.

Martorii Cerempei Ala și Banari Igor au fost solicitați și audiați la demersul apărării.

Audierea lor a fost în scopul apărării de a distorsiona adevăratele circumstanțe ale cauzei

și a susține poziția inculpatului, care de fapt nu este pentru stabilirea adevăratelor

circumstanțe ale cauzei.

Potrivit materialelor cauzei, inculpatul a intimidat și martorii care au fost audiați în

cauza dată, organizându-le cu poliția locală diferite controale, fapte care încă o dată

confirmă scopul urmărit de inculpat.

Mai relatează instanța de apel că însăși faptul inițierii încercărilor de împăcare cu

partea vătămată indică la o poziție a inculpatului de acceptare tacită a evenimentelor

descrise de partea vătămată, necătînd la faptul că acesta în declarațiile sale nu recunoaște

vina și solicită să fie achitat.

La fel, instanța de apel a reținut că fractura degetului doi al mâinii drepte a lui Banaru

Gheorghe, în timpul și circumstanțele expuse a fost confirmată prin examinările și

expertizele medico - legale efectuate de medicul legist.

Menționează că în cauza dată a fost prezent și motivul, care se exprimă prin refuzul

lui Banaru Gheorghe de a vinde clădirea fostei grădinițe la condițiile solicitate de

Dubenco Sergiu, fapt ce a trezit la ultimul nemulțumire și agresiune fizică.

Colegiul penal al Curții de Apel Bălți a concluzionat că aplicarea unei pedepse cu

închisoare cu suspendarea condiționată a executării ei față de Dubenco Sergiu, va fi una

echitabilă, pe măsură materialului probant administrat, proporțională faptei încriminate,

considerând că aceasta va atinge scopul, va corecta și reeduca inculpatul, precum și va

restabili echitatea socială și va preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și de alte persoane.

A mai conchis instanța de apel că în cazul dat răspunderea pentru daunele materiale și

morale o poartă Dubenco Sergiu, iar acțiunea civilă urmează a fi admisă în parte.

Dubcenco Sergiu, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu menținerea în

vigoare a sentinței prin care a fost achitat.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

5

- constatările instanței de apel contravin circumstanțelor de fapt și de drept stabilite la

caz;

- instanța de apel a omis să indice concluzia raportului de expertiză medico-legală

nr. 368 D din 13 – 20 octombrie 2014, în care s-a indicat: „Acestea sunt leziuni de

violență cauzate prin mecanism de lovire directă cu obiect dur contodent, dar nu prin

metoda răsucirii sau extinderii forțate (smulgere) a degetului. Acest tip de fractură (cu

excepția lovirii directe) poate fi produsă numai cu condiția căderii accelerate (alunecare)

a corpului cu sprijinul în mâna dreaptă strânsă în pumn, pe o suprafață dură, neregulată.”;

- această concluzie coroborează perfect cu declarațiile medicului legist Cojocaru

Valerian Mihail, făcute în calitate de expert în ședința de judecată (f. d. 180-181, vol. I)

din 04 iunie 2014 care a declarat: „la răsucire apare fractura spiroidală, în raport a fost

stabilit fractură marginală, liniară; la îndoire partea de jos a osului suferă comprimare,

partea de sus - extensie. În cazul dat este descrisă o fractură liniară; la smulgere trebuia să

fie și lezare în articulație, dar în cazul nostru a fost doar lezarea osului.”;

- rapoartele de examinare medico-legală nr. 292 din 04-05 decembrie 2013; de

examinare medico-legală nr. 1D din 09 – 10 ianuarie 2014; de expertiză medico-legală

nr. 28D din 30 ianuarie 2014; de expertiză medico - legală nr. 144D din 09 iulie 2014

constată numai prezența leziunilor corporale la Banaru Gheorghe. În nici unul din aceste

rapoarte nu este descris mecanismul de formare a leziunilor corporale;

- concluziile experților medici-legiști exclud formarea leziuni corporale sub formă de

fractură marginală bazală degetul 2 mîna dreaptă, edem a țesuturilor moi mîna dreaptă -

în rezultatul apucării cu mîinile de degetul arătător al mîinii drepte, îndoirii lui cu forța

și apoi smulgerii puternice de cîteva ori;

- instanța de apel a omis să se expună cât de veridice sau părtinitoare sunt declarațiile

martorului Patrașcu Iurie, or, era evident că acesta are o atitudine ostilă față de el, fapt

recunoscut de însuși Patrașcu Iurie;

- punând la baza deciziei de condamnare și declarațiile martorului Răcilă Aurel,

instanța de apel a omis să menționeze relațiile ostile pe care le manifestă martorul în

cauză față de el. Acest fapt rezultă din declarațiile părții vătămate Banaru Gheorghe,

(f. d. 167 verso, vol. I) și declarațiile martorului Răcilă Aurel, din 23 aprilie 2015

(f. d. 233 verso, vol. I);

- a mai omis instanța de apel să rețină și faptul că Jitariuc Ion în perioada anilor 2015

– 2016 s-a aflat în conflict cu el, prin urmare acesta este un martor cointeresat;

- fără argumente convingătoare, instanța de apel a apreciat critic declarațiile

martorului Cirimpei Ala, or, concluziile instanței de apel referitor la această probă sunt

pripite, deoarece însăși partea vătămată a confirmat întâlnirea cu Cirimpei Aurel, negând

numai partea de declarații ce nu-i convin, referitor la faptul că a recunoscut că trauma se

datorează căderii;

6

- necătând la faptul că declarațiile martorului Banari Igor, sunt în perfectă coroborare

cu concluziile din raportul de expertiză medico-legală nr. 368D, instanța de apel le-a

apreciat critic, fără justificare întemeiată;

- menționează că este invalid de gradul II, la fel, mai suferă și de miopie de grad

avansat, iar capacitatea de a vedea fără ochelari este de doar 15 %, iar cu ochelari de

numai 60 %, prin urmare răspunsul la întrebarea dacă l-a văzut pe Banari Igor în ograda

școlii la 25 metri este evident;

- nu a declarat niciodată că a exclus presupusa cădere a lui Banaru Gheorghe, în urma

căreia și-a fracturat degetul;

- nici declarațiile lui Banaru Gheorghe și nici informația Serviciului Meteorologic de

Stat nu combat și nu excud declarațiile martorului Banari Igor, care a indicat că „podețul

este din beton, afară era iarnă, ghețuș și partea vătămată a alunecat pe el și a căzut.”;

au depus referință:

6.1. procurorul privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitînd declararea

inadmisibilității acestuia, din motiv că potrivit art. 430 Cod de procedură penală

recurentul este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală

și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauză, care este

eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea hotărîrii. Astfel, recurentul solicită

reaprecierea probelor considerînd că nu au fost respectate prevederile art. 101 Cod de

procedură penală.

La fel, procurorul indică că la stabilirea pedepsei instanța de apel admițând apelul

declarat de procuror a luat în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana inculpatului, caracterul și mărimea

daunei prejudiciabile și corect a aplicat pedeapsa.

6.2. partea vătămată Banaru Gheorghe, solicitând declararea inadmisibilității

acestuia, deoarece Dubenco Sergiu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate.

Indică că atât inculpatul, cât și martorii Banari Igor și Cirimpei Ala au depus mărturii

false, grefiera Popescu Alina, a făcut înscrieri greșite precum că a fost lovit de o persoană

necunoscută, de trei ori au încercat să se împace, au fost efectuate presiuni asupra sa și a

martorilor Patrașcu Aurel și Itariuc Ion. Mai relatează că în urma întîlnirii cu inculpatul

Dubenco Sergiu, pe pragul Oficiului Cadastral Sângerei, ultimul i-a comunicat „mai bine

îi rupea capul, dar nu mâna”.

că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

7

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-

evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru declararea

recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură

penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține

că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și-a găsit

confirmarea în cauza dată, invocând în acest context următoarele.

Colegiul penal lărgit constată că prima instanță a apreciat obiectiv cumulul de probe

examinate în instanță, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenții, concludenții, veridicității și coroborării lor și just a adoptat soluția de

achitare a lui Dubenco Sergiu, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Colegiul penal lărgit stabilește că reieșind din fapta constatată de instanța de apel,

inculpatul Dubenco Sergiu a fost condamnat pentru că la 01 decembrie 2013,

aproximativ la ora 14.00, aflându-se în beciul gospodăriei sale, situate în s. Drăgănești, r-

nul Sîngerei, în rezultatul relațiilor ostile apărute spontan în urma unei neînțelegeri cu

Banaru Gheorghe, având scopul cauzării leziunilor corporale, intenționat l-a apucat pe

8

ultimul cu mâinile de degetul arătător al mâinii drepte, cu forța i l-a îndoiat, apoi l-a

smuls puternic de câteva ori, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 28 D din 30 ianuarie 2014 leziuni corporale medii, sub formă de fractura marginală

falanga bazală degetul 2 mîina dreaptă, edem țesuturilor moi mîina dreapta.

În drept, acțiunile inculpatului Dubenco Sergiu, au fost încadrate de instanța de apel

în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative - vătămarea intenționată

medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a

provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a

sănătății.

Colegiul penal lărgit invocă, că în baza învinuirii, instanța de fond, corect a constatat

că faptul de vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății în privința

lui Banaru Gheorghe de către Dubenco Sergiu nu s-a dovedit în ședința judiciară prin

probe exacte, nefiind stabilită existența acestei fapte în realitate, acuzarea nefiind întărită

în cadrul judecării cauzei prin careva probe incontestabile, iar partea acuzării nu a

dovedit existența faptei infracțiunii incriminate lui Dubenco Sergiu în baza art. 152

alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs reține că art. 8 alin. (3), 24 alin. (2), 325 alin. (1), 389

alin. (2), art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii. Judecarea cauzei în primă instanță se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Concluziile despre

vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi

întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în

favoarea inculpatului.

Astfel, instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe

care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să-și întemeieze soluțiile pe

presupuneri și dubii.

În același context, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel greșit a constatat

că acțiunile lui Dubenco Sergiu constituie infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod

penal adică „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care

nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care

a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, fără a elucida și a argumenta care

probe confirmă existența faptei infracțiunii incriminate și că acțiunile inculpatului au

provocat dereglarea îndelungată a sănătății, menținând neîntemeiat calificativul dat de

procuror în învinuire și în apelul declarat de acesta.

În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim

recunoscut și susținut de jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, sarcina

probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine

9

acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Curtea

Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărârea Capean contra Belgiei din 13 ianuarie

2005, a constatat că în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie

abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de

a prezenta probe să-i revină acuzării.

Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea

prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală, care îl obligă pe acuzatorul

de stat, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, să prezinte în ședința de

judecată anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului, urmează să fie

apreciată ca nesusținere a acuzațiilor penale în privința inculpatului în cadrul examinării

apelului declarat împotriva sentinței de achitare. Ignorarea jurisprudenței Curții Europene

a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul de procedură

penală lezează dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

La caz, Colegiul penal lărgit reține, că atât în instanța de fond, cât și în instanța de

apel, acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe incontestabile ce ar fi putut dovedi

existența faptei infracțiunii incriminate, nefiind probată prezența elementelor constitutive

a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, în acțiunile incriminate

inculpatului Dubenco Sergiu, cum ar fi latura obiectivă a infracțiunii.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit apreciază drept întemeiată reținerea instanței de

fond că prin raportul de expertiză medico-legală nr. 368 din 13 octombrie 2014, efectuat

în comisie compusă din trei experți calificați cu stagiu de lucru de 17 ani, 14 ani și

respectiv 36 ani (f. d. 139 – 143, vol. I), s-a concluzionat că „leziunile de violență

depistate la partea vătămată Banaru Gheorghe sunt cauzate prin mecanism de lovire

directă cu obiect dur contondent, dar nu prin metoda răsucirii sau extinderii forțate

(smulgere) a degetului. Acest tip de fractură (cu excepția lovirii directe) poate fi produsă

numai cu condiția căderii accelerate (alunecare) a corpului cu sprijinul în mâna dreaptă

strânsă în pumn, pe o suprafață dură, neregulată. Fractura bazei falangei proximale

degetul II mâna dreaptă nu putea fi provocată prin strângerea de mână prietenește,

deoarece forța fizică la astfel de acțiune se manifestă uniform asupra tuturor falangelor

degetelor, micșorând la maximum lezarea oaselor la orice nivel.”

Totodată, urmează de reținut că o astfel de modalitate de traumare nu a fost exclusă

de către expertul medic-legist Cojocaru V., care în raportul de expertiză nr. 28 D din

30 ianuarie 2014, a indicat că în mod categoric nu se exclude posibilitatea cauzării

leziunilor corporale și la căderea de pe suport propriu și lovirea cu regiunea traumată de

careva obiecte, corpuri, suprafețe dure (f. d. 37, vol. I).

10

La acest capitol, Colegiul penal lărgit reține și declarațiile expertului Cojocaru

Valerian, date în cadrul primei instanțe, unde a indicat că nu neagă faptul precum că

fractura a survenit în rezultatul lovirii cu un corp contodent, sau cădere (f. d. 181, vol. I).

Astfel, concluziile experților medici-legiști exclud formarea leziunii corporale sub

formă de fractură marginală bazală degetul II mâna dreaptă, edem a țesuturilor moi mâna

dreaptă – în rezultatul apucării cu mâinile de degetul arătător al mâinii drepte, îndoirii lui

cu forța și apoi smulgerii puternice de câteva ori, ce este neîntemeiat constatat în fapta de

condamnare a instanței de apel.

În acest sens, instanța de fond, corect a stabilit că pe cauza penală dată au fost

executate mai multe raporturi de expertiză, însă sunt diametral opuse cu cel pus la baza

învinuirii, iar declarațiile martorilor Patrașcu Iurie și Răcilă Aurel sunt niște probe

indirecte, aceștia declarând din spusele părții vătămate Banaru Gheorghe, ce le-a povestit

ultimul, care nu confirmă fapta constatată și se combat cu declarațiile martorului Banari

Igor, martorului Dubenco Gheorghe (f. d. 14, vol. I), martorului Cirimpei Ala (f. d. 186,

vol. I), martorului Calus Ion (f. d. 187 – 189, vol. I).

Mai mult ca atât, urmează de reținut că la materialele dosarului nu există careva

probe incontestabile ce ar indica la faptul că Banaru Gheorghe a intrat în ograda și beciul

inculpatului Dubenco Sergiu, or, potrivit declarațiilor martorului Patrașcu Iurie, ultimul a

indicat că l-a văzut pe Banaru Gheorghe lângă poarta inculpatului la o distanță de

aproximativ 0,50 – 1 m, iar acesta era singur (f. d. 172, vol. I), fapt ce nu demonstrează

că partea vătămată recent ieșise din beciul și ograda inculpatului.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit statuează asupra corectitudinii

judecării cauzei de către prima instanță, cât și întemeiată fiind aprecierea critică a

declarațiilor părții vătămate Banaru Gheorghe, acestea fiind în contradicție atât cu

declarațiile inculpatului, cât și cu cele ale martorilor Banari Igor, Cirimpei Ala, Calus Ion

și cu raportul de expertiză medico-legală nr. 368 din 13 octombrie 2014, inclusiv fiind în

contradicție cu primele declarații a părții vătămate (f. d. 3, vol. I) din denunț, unde este

indicată de partea vătămată fractura brațului drept; apoi din declarațiile părții vătămate

(f. d. 8, vol. I) rezultă că a fost apucat de mâina dreaptă, a smuls-o de câteva ori puternic,

unde a simțit dureri puternice; nedeclarând dureri la deget, ce provoacă dubii la

veridicitatea declarațiilor părții vătămate Banaru Gheorghe în instanța de recurs ordinar.

Colegiul penal lărgit constată că prin aprecierea declarațiilor părții vătămate și

martorilor audiați în prezenta cauză penală și a tuturor înscrisurilor cercetate cu titlu de

mijloace de probă, prima instanță corect a stabilit că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii incriminate inculpatului prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal în speța

dată, or, probele cercetate nu au confirmat incontestabil că fapta incriminată inculpatului

a avut loc în realitate, iar careva probe incontestabile în sprijinul învinuirii nu au fost

prezentate în instanțele de judecată de partea acuzării.

11

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează, că sentința Judecătoriei Sîngerei din

29 decembrie 2014 este una legală și întemeiată, care corect l-a achitat pe Dubenco

Sergiu de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar decizia instanței de

apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea condamnării

inculpatului, nefiind combătută prin probe veridice și incontestabile prezumția

nevinovăției de instanța de apel în speța dată.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul inculpatului Dubenco

Sergiu, urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 27 iunie 2016 ca fiind neîntemeiată pe probe veridice și incontestabile, cu

menținerea în totul a sentinței Judecătoriei Sîngerei din 29 decembrie 2014, inclusiv în

latura civilă, în privința lui Dubenco Sergiu, fiindcă s-a confirmat temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul nemotivării

soluției de condamnare.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Dubenco Sergiu, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 iunie 2016 în cauza penală

privindu-l pe Dubenco Sergiu Alexei, cu menținerea sentinței Judecătoriei Sîngerei din

29 decembrie 2014 în aceiași cauză, prin care inculpatul Dubenco Sergiu Alexei a fost

achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod

penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Moraru Petru

12