Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Dosarul nr.
1ra-447/2017
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
Data
15 iunie 2017
Părțile
Roller Sergiu
Pe scurt
Art. 427 alin. 1 p. 6, 12 CPP

1ra-447/2017 — Art.157 CP

Dosarul nr. 1ra-447/2017

DECIZIE 16 mai 2017 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte: Ursache Petru judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Moraru Petru, Diaconu Iurie a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Roller Sergiu Grigore, născut la 07.04.1972, originar din s. Sănătăuca, r-nul Camenca, domiciliat în or. Edineț, str. T. Ciobanu, 2d. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 11.11.2015 – 10.02.2016; Instanța de apel: 03.03.2016 – 23.11.2016; Instanța de recurs: 23.01.2017 – 16.05.2017; ACONSTAT AT :

/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/ 1. Prin decizia din 16 mai 2017, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Roller Sergiu Grigore, cu menținerea deciziei atacate. Colegiul penal lărgit a reținut că prin sentința Judecătoriei Edineț din 10.02.2016, Roller Sergiu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal pe motiv, că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, că de către organul de urmărire penală a fost înaintată acuzarea lui Roller Sergiu în faptul, că deținând funcția de chirurg de copii din cadrul Spitalului raional Edineț, având în sarcina sa verificarea aparatelor care urmează de a fi folosite în cadrul intervenției chirurgicale înainte de a fi utilizat, nereacționând la defectele vizibile a dispozitivului electrocoagulator „Electrotom 70 - DSE” și anume, că aparatul este foarte uzat, electrodul neutru fiind fără cauciuc de protecție, prezintă o stare de degradare vizibilă, conexiunea între cablu și electrod denotă semne de deteriorare (arsură), cablu deasemenea fiind ars, deasemenea fiind utilizat un cablu improvizat neadecvat destinației, neraportând faptul dat conducerii spitalului și neefectuând înscrieri în registrul evidenței controlului tehnic al aparatelor medicale, despre defecțiunile vizibile ale aparatului electrocoagulator, fiind preîntâmpinat de regulile tehnicii securității și aplicării aparatelor medicale, la 14 noiembrie 2013 a efectuat intervenția chirurgicală de înlăturare a herniei inghinale pe stânga la minorul Comerzan Vladislav, a.n.2004, aplicând în cazul de față aparatul determocoagulator „Electrotom 70 - DSE” defectat și care nu corespunde parametrilor tehnici.

În rezultatul intervenției chirurgicale efectuate la 14 noiembrie 2013 minorul Comerzan Vladislav, a.n.2004, în urma folosirii dispozitivului medical electrocoagulator „Electrotom 70 – DSE” de către medicul chirurg Roller Sergiu, s-a ales cu vătămări corporale sub formă de arsură termică de contact a țesuturilor moi ale ambelor fese, coapse și organelor genitale externe, gradul II-III AB pe o suprafață de 5%, care au condiționat o dereglare a sănătății de lungă durată (peste trei săptămâni), arsuri cauzate cu aparatul determocoagulator „Electrotom 70 – DSE” care a fost aplicat în timpul intervenției chirurgicale, de înlăturare a herniei inghinale pe stânga, vătămări care conform Raportului de expertiză medico-legală în comisie nr.119 din 22 iulie 2014 se califică ca vătămare corporală medie.

Procurorul a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal și în legătură cu expirarea termenului de prescripție, a înceta procesul penal. Apelantul a indicat că dovezile prezentate confirmă cert vinovăția inculpatului. 11 Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2016, apelul a fost respins, ca nefondat. Procurorul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurentul a invocat că probele administrate dovedesc integral vinovăția inculpatului. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel instanța de recurs nu a constatat, fiind solidară în acest sens cu concluziile instanțelor ierarhic inferioare.

2. Ne expunem dezacordul cu această soluție din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Articolul 157 Cod penal, prevede răspundere penală pentru vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență.

Potrivit art.18 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvîrșită din imprudență dacă persoana care a săvîrșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate ori nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă. Conform art. 113 Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Aceste prescripții nu au fost respectate de către instanțele de fond și de apel. Or, potrivit învinuirii formulate, inculpatul este acuzat că: “deținând funcția de chirurg de copii …, nereacționând la defectele vizibile a dispozitivului electrocoagulator „Electrotom 70 - DSE” și anume, că aparatul este foarte uzat, electrodul neutru fiind fără cauciuc de protecție, prezintă o stare de degradare vizibilă, conexiunea între cablu și electrod denotă semne de deteriorare (arsură), cablu deasemenea fiind ars, deasemenea fiind utilizat un cablu improvizat neadecvat destinației…, a efectuat intervenția chirurgicală de înlăturare a herniei inghinale pe stânga la minorul Comerzan Vladislav, a.n.2004, aplicând aparatul determocoagulator „Electrotom 70 - DSE” defectat și care nu corespunde parametrilor tehnici.

În rezultatul intervenției chirurgicale efectuate la 14.11.2013 12 minorul Comerzan V., în urma folosirii dispozitivului medical electrocoagulator „Electrotom 70 – DSE” de către medicul chirurg Roller Sergiu, s-a ales cu vătămări corporale sub formă de arsură termică de contact a țesuturilor moi ale ambelor fese, coapse și organelor genitale externe, gradul II-III AB pe o suprafață de 5%, care au condiționat o dereglare a sănătății de lungă durată (peste trei săptămâni), arsuri cauzate cu aparatul determocoagulator „Electrotom 70 – DSE” care a fost aplicat în timpul intervenției chirurgicale, de înlăturare a herniei inghinale pe stânga, vătămări care conform Raportului de expertiză medico-legală în comisie nr.119 din 22 iulie 2014 se califică ca vătămare corporală medie”.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 119 din 22.07.2014: „personalul medical, înainte de acordarea asistenței medicale pacientului, trebuie să se asigure, dacă aparatajul implicat, corespunde standardelor și parametrilor tehnici, pentru tipul de procedură aplicată. Instrucțiunile de serviciu pentru personalul medical inferior nu prevede participarea, asistarea și efectuarea de acțiuni cu utilajul medical, în timpul intervențieichirurgicale, cum a fost în cazul dat”. Potrivit raportului inițial de investigare a cauzei din 14.11.2013 consemnat de către 4 membri ai comisie din cadrul Ministerului Sănătății: ,,la investigația vizuală a dispozitivului s-a observat că aparatul este foarte uzat.

Electrodul neutru are dimensiunile 8x16 cm, fără cauciuc de protecție, prezintă o stare de degradare vizibilă, conexiunea dintre cablu și electrod denotă semne de deteriorare (arsură). Cablu de asemenea este ars, aceasta se poate observa datorită culorii mai închise, care de fapt presupune oxidarea materialului conductor și denotă degradarea învelișului izolat. De asemenea se menționează faptul utilizării unui cablu improvizat, neadecvat destinației. Utilizatorul electrocoagulatorului este medicul chirurg, electrodul neutru a fost aplicat de infirmieră. Plasarea și mărimea necorespunzătoare a electrodului neutru, contactul cu pielea insuficient, electrodul defect, pot contribui la apariția de leziuni (arsuri) sub electrodul neutru - cablurile și conectorii defectați pot cauza căutarea de căi de întoarcere alternative prin pacient al curentului electric, rezultând în alte zone ale corpului decât incizia sau zona electrodului neutru”.

Particularitățile împrejurărilor constatate pe caz, inclusiv cele enunțate supra, denotă clar și coerent prezența legăturii de cauzalitate între faptele inculpatului - efectuarea, în calitate de medic chirurg, a intervenției chirurgicale de înlăturare a herniei inghinale pe stânga la minorul Comerzan V. cu aplicarea și folosirea aparatului determocoagulator „Electrotom 70 - DSE” vădit defectat, care nu corespundea parametrilor tehnici, și urmările prejudiciabile – vătămarea corporală medie a victimei minore, pe care trebuia și putea să le prevadă, dar considerând în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, și relevă că în acțiunile lui se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii incriminate, prevăzute la art. 157 Cod penal.

Circumstanțele enunțate atestă în mod cert că instanțele de fond și de apel au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, deoarece nu au apreciat fiecare probă separat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și în coroborarea lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care au respins probele aduse în sprijinul acuzării, adică au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este unul absolut întemeiat. 13 3. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța îl admite, casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este întemeiat, el urma a fi admis, cu casarea totală a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeși instanță de apel în alt complet de judecată. Judecătorii Ghenadie Nicolaev Iurie Diaconu 14

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.