1reab-114/2020 — al. 2 Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS

Dosarul nr. 1reab-114/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului

General, Roșioru Mircea, prin care se solicită casarea sentinței Tribunalului militar al

Armatei nr.53 din 12 aprilie 1945, în cauza penală privindu-l pe

Otstavnoi Gherasim xxxxx.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Otstavnoi Gherasim a fost condamnat în baza alin.(2) din Decretul Prezidiumului

Sovietului Suprem al URSS din 19.04.1943 la 15 ani de munci silnice, cu privarea în

drepturi pe un termen de 5 ani.

pentru faptul că, având atitudine ostilă față de puterea sovietică, la 25.01.1942, când

trupele ocupanților români se aflau pe teritoriul raionului Dubăsari, a dat acordul să

ocupe funcția de primar al satului natal. Îndeplinindu-și obligațiunile de serviciu în

calitate de primar, inculpatul Otstavnoi Gherasim acorda ajutor autorităților române la

maltratarea și răzbunarea asupra cetățenilor sovietici, impunea localnicii din sat să

lucreze pentru autoritățile românești, a demolat încăperea fermei de porci și din

materialele obținute si-a construit casă cu trei odăi, folosind la construcție oamenii din

sat, fără a le plăti pentru serviciile acordate.

În ședința de judecată inculpatul Otstavnoi Gherasim și-a recunoscut vina parțial

și a confirmat că a maltratat mai multe persoane care nu doreau să muncească,

solicitând instanței să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

prin care, invocând temeiul prevăzut de art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

solicită casarea sentinței Tribunalului militar al Armatei nr.53 din 12 aprilie 1945, în

privința lui Otstavnoi Gherasim, cu încetarea procesului penal și reabilitarea acestuia,

pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere penală.

3.1 În argumentarea recursului în anulare recurentul indică că:

- în cadrul anchetării și examinării cauzei în ședința de judecată, nu au fost

acumulate probe ce pot servi drept motiv pentru declararea inculpatului Otstavnoi

Gherasim vinovat de comiterea infracțiunii imputate - acordarea ajutorului autorităților

române la maltratarea și răzbunarea asupra cetățenilor sovietici;

- instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul inculpatului la apărare,

examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui participare, în cazul dat, era

obligatorie;

- condamnarea lui Otstavnoi Gherasim pentru acordarea ajutorului autorităților

române la maltratarea și răzbunarea asupra cetățenilor sovietici, constituie un viciu

fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârile pronunțate,

întrucât a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Din acest motiv, hotărâria

judecătorească în cauză urmează a fi casată, cu încetarea procesului penal în privința

lui Otstavnoi Gherasim în temeiul art.391 alin.(1) pct.6) Cod procedură penală,

deoarece există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere penală;

- inculpatul Otstavnoi Gherasim în conformitate cu art.3 al Legii RM nr. 1225-

XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice,

urmează a fi reabilitat.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi respins din

următoarele considerente.

Potrivit art.452 alin.(1), Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate

la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau

reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare

împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor

de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

În conformitate cu prevederile art. 453 al. 2) Cod de procedură penală recursul în

anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul

articol.

Potrivit prevederilor art. 1 al Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie 1992,

„represiune politică se consideră curmarea de vieți omenești, măsurile de constrîngere

întreprinse de către stat față de cetățeni din motive politice, naționale, religioase sau

sociale sub formă de privațiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă

silnică în condiții de limitare a libertății, expulzare din țară și lipsire de cetățenie,

expropriere, internare forțată în instituții de psihiatrie, sub altă formă de limitare a

drepturilor și libertăților persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social

pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor de stat

administrative, judiciare și extrajudiciare”.

Conform art. 4 al Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea

victimelor represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie 1992, „nu pot fi

reabilitate persoanele care au fost condamnate legitim pentru săvîrșirea crimilor de

genocid, contra păcii, umanității sau pentru săvîrșirea infracțiunilor de drept comun,

precum și persoanele recunoscute vinovate de falsificarea dosarelor penale în acestă

perioadă sau care au participat nemijlocit la represiuni politice, chiar dacă ele înseși

au fost ulterior supuse represiunilor”.

Din materialele cauzei Colegiul penal constată că, hotărârea de condamnare a lui

Otstavnoi Gherasim, nu este afectată de un viciu fundamental comis în cadrul

procedurii precedente, deoarece nu a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces

echitabil, or, potrivit sentinței Otstavnoi Gherasim a fost condamnat în baza alin.(2)

din Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19.04.1943 la 15 ani de

munci silnice, cu privarea în drepturi pe un termen de 5 ani, pentru maltratarea și

răzbunarea asupra cetățenilor civili, astfel la caz, nu se constată că, cet. Otstavnoi

Gherasim a fost supus represiunilor politice, deci nu cade sub incidența prevederilor

art. 1-3 al Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie 1992.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992,

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, Otstavnoi Gherasim nu poate fi

reabilitat.

Reieșind din cele menționate și potrivit prevederilor art. 435 alin.(1) pct.1) Cod

de procedură penală, instanța de recurs nu găsește prezente în speța dată motive

întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească de condamnare în privința lui

Otstavnoi Gherasim, motiv din care va respinge recursul ca inadmisibil.

alin.(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului

General, Roșioru Mircea, împotriva sentinței Tribunalului militar al Armatei nr.53 din

12 aprilie 1945, în privința lui Otstavnoi Gherasim xxxxx condamnat în baza alin.(2)

din Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19.04.1943.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor