1ra-719/2020 — art. 217 alin. 2 C P

1ra-719/2020 — art. 217 alin. 2 C P (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-719/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Antoci Maria cu inculpatul împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Bîzga Serghei XXX, născut la XXXX,

originar și locuitor s. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.04.2019– 19.07.2019;

instanța de apel: 01.08.2019 – 04.11.2019;

instanța de recurs ordinar: 09.01.2020-27.05.2020;

A C O N S T A T A T:

2019, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală, inculpatul Bîzga Serghei a fost recunoscut vinovat

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod Penal, și i-a fost

stabilită pedeapsă sub formă de 80 (optzeci) ore de muncă neremunerată în

folosul comunității.

Măsura preventivă - aplicată lui Bîzga Serghei sub formă obligarea de

a nu părăsi țara, a încetat de drept.

Au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 1731,09 lei, suportate pentru efectuarea

constatării tehnico - științifică și rechizite.

Prin aceeași sentință a fost soluționată și chestiunea cu privire la soarta

corpurilor delicte.

Serghei, de la o dată nestabilită și până la 30 noiembrie 2018, la domiciliul

său din sat. Puhăceni, raionul Anenii Noi, pentru consum propriu, păstra

cantitatea de 13,2 g de marihuană în stare uscată și 5,65 g de rășină de

1

canabis, care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-

R-5513 din 19 decembrie 2019, se atribuie la substanțe stupefiante, iar

cantitățile date, în conformitate cu prevederile Hotărârea Guvernului nr. 79

din 23.01.2006, pct. 7, constituie proporții mari.

Astfel, acțiunile lui Bîzga Serghei Vasili, au fost încadrate juridic după

indicii calificativi prevăzute la art. 217 alin.(2) Cod penal „păstrarea

substanțelor narcotice săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.

Procuratura raionului Anenii Noi, Valerian Babilev, care a solicitat casarea

parțială a sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 19 iulie 2019,

în partea ce ține de pedeapsa stabilită inculpatului, Bîzga Serghei cu

stabilirea acestuia, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, o pedeapsă sub formă

de 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A încasa din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile judiciare

în mărime de 1731 09 lei. A menține nimicirea corpurilor delicte, 13,2 g de

marihuană în stare uscată și 5,65 g de rășină de canabis, care se păstrează în

camera corpurilor delicte a IP Anenii Noi

3.1. În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat că:

- potrivit art. 227, 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

urmează fi suportate de către Bîzga Serghei, care nu este o persoană

vulnerabilă, or, încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 1731,09 lei nu va

influenta substanțial asupra situația lui materială;

- la stabilirea pedepsei inculpatului, Bîzga Serghei Vasili, instanța de

fond nu a luat in considerație argumentele procurorului, nu a luat în

considerație prezența circumstanțelor agravante și atenuante, că inculpatul

anterior a mai comis infracțiuni, inclusiv similare și a executat pedepse sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității și amendă, însă aceste

pedepse nu și-au atins scopul de reeducare a acestuia și integrare în

societate;

- Bîzga Serghei, după ultimele două condamnări, nu s-a reeducat și a

continuat să comită acțiuni ilegale legate de păstrarea și consumul

substanțelor narcotice. Teama administrației publice locale nu a fost

înlăturată și este că inculpatul să nu atragă alte persoane, inclusiv minori, în

consumul de droguri;

- reeducarea și încadrarea inculpatul, Bîzga Serghei Vasili, în societate

urmează a fi efectuată numai prin privarea temporară a acestuia de libertate,

deoarece numai această pedeapsă poate duce la restabilirea echității sociale,

2

corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea inculpatului, cît și a altor persoane.

noiembrie 2019, a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura

raionului Anenii Noi, Valerian Babilev. A fost casată parțial sentința

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 19 iulie 2019, în partea stabilirii

pedepsei și a cheltuielilor de judecată și în această parte pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Lui Bîzga Serghei

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2)

Cod Penal, i-a fost numită o pedeapsă sub formă de 6 (șase) luni închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării

pedepsei numite lui Bîzga Serghei a fost calculat din momentul reținerii. Au

fost încasate din contul lui Bîzga Serghei cheltuielile de judecată în sumă de

1680,00 (una mie șase sute opt zeci) lei în contul statului. În rest dispozițiile

sentinței au fost menținute.

4.1 În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, analizând în

ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.101 Cod procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, instanța de apel a concluzionat despre existența în acțiunile

inculpatului Bîzga Serghei a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(2) Cod penal, potrivit elementelor constitutive „păstrarea drogurilor în

proporții mari, fără scop de înstrăinare”.

Instanța de apel a considerat constatat cu certitudine faptul că, instanța

de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod

de procedură penală.

Instanța de apel a mai notat că la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei

în privința inculpatului Bîzga Serghei, în vederea corectării, reeducării,

precum și ca măsură de pedeapsă, instanța de fond i-a stabilit o pedeapsă

prea blândă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

Reieșind din prevederile art.61 Cod Penal și art.75 Cod penal, pedeapsa are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Bîzga

Serghei instanța de fond nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil

al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, considerând eronat că îndreptarea și

3

corectarea lui Bîzga Serghei este posibilă fără izolare de societate, în

conformitate cu cerințele art. art. 75-78 Cod penal, aplicându-i pedeapsa sub

formă de 80 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Instanța de apel a reținut la caz că, la stabilirea pedepsei inculpatului,

instanța, urma să ia în considerare faptul că acesta nu este angajat în câmpul

muncii, de faptul că anterior inculpatul a fost judecat la 22 august 2013, în

baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 160 ore de muncă neremunerată în

folosul comunității și la 24 aprilie 2018, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal,

la amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 25000 lei.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, este neîntemeiată concluzia

instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin

aplicarea inculpatului a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității, deoarece nu va fi atins scopul de reeducare și corectare

a acestuia. Or, corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă prin

izolarea acestuia de societate.

Instanța de apel la emiterea deciziei a ținut cont de prevederile art.7,

61, 75-78 Cod penal, care stipulează expres că, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Instanța de apel, a menționat că inculpatului Bîzga Serghei în vederea

corectării și reeducării, urmează a fi aplicată o pedeapsă reală cu închisoare

în limitele sancțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal Cod penal al

RM, (în vigoare la momentul comiterii faptei), ținând cont și de prevederile

art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

Respectiv instanța de apel a conchis că pedeapsa stabilită inculpatului

Bîzga Vadim pentru fapta prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, legal

urmează a fi individualizată la 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a considerat că circumstanțele invocate de către prima

instanța nu îndreptățesc faptele comise de către inculpat și nu poate genera

aplicarea unei pedepse neechitabile, iar soluția adoptată de către prima

instanță nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului,

pentru a nu admite pe viitor săvârșirea a astfel de infracțiuni, or aplicarea

unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura conștientizarea de către

Bîzga Serghei a celor comise cu adoptarea unor concluzii corecte ce țin de

comportamentul în societate.

4

Instanța de apel a relatat că, reieșind din circumstanțele cauzei penale,

personalitatea inculpatului Bîzga Serghei, de gravitatea faptei prejudiciabile

comise, inculpatul urmează să execute pedeapsa cu închisoarea care-i va fi

stabilită în penitenciar de tip semiînchis.

Cu referire la cheltuielile de judecată conform art. 227, 228, 229, Cod

de procedura penală, instanța de apel nu a reținut poziția instanței de fond

și a considerat ca fiind justificate solicitările procurorului privind încasarea

de la inculpat a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare

în cauza penală și întocmirea raportului de constatare tehnico-științifică nr.

34/12/1-R-5513 din 19.12.2018, în sumă de 1680 lei or, potrivit normelor

legale menționate supra cheltuielile judiciare solicitate pentru efectuarea

acestui tip de expertize urmează a fi trecute în contul inculpatului.

În partea ce ține de solicitarea acuzatorului de stat în vederea încasării

sumei de 57,09 lei cu titlu de cheltuieli pentru rechizite și suma de 19,84 lei

cu titlu de deplasare la fața locului, instanța de apel a considerat

neîntemeiate, deoarece nu pot constitui drept cheltuieli de judecată în

temeiul prevederilor art.227-229 Cod de procedură penală.

avocatul Antoci Maria cu inculpatul prin care, în baza pct. 6), 8), alin. (1), art.

427 Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2019, cu menținerea sentinței

instanței de fond emisă de Judecătoria Anenii Noi, sediul Central din 19 iulie

2019.

5.1 În motivarea cererii de recurs avocatul Antoci Maria cu inculpatul

au invocat că concluziile instanței de apel precum corectarea și reeducarea

inculpatului va fi posibilă prin izolarea acestuia de societate, este una

inechitabilă;

- inculpatul are la întreținere un copil minor, mama copilului este

angajată în câmpul muncii.

- instanța de fond s-a expus detaliat asupra cheltuielilor de judecată,

iar pedeapsa numită este una prea aspră;

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

5

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul cererii de recurs, se constată că recurenții fac trimitere

la temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) din Cod de

procedură penală, menționând că pedeapsa aplicată de către instanța de

apel, ar fi una inechitabilă, or, așa cum a menționat instanța de fond

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

În esență, criticele aduse deciziei Curții de Apel, vizează dezacordul

cu pedeapsa aplicată față de inculpat.

Verificând materialele cauzei raportate la criticele avansate de

recurent, instanța de recurs le consideră vădit nefondate, menținând ad

integrum statuările din decizia instanței de apel, în partea ce ține de

chestiunea individualizării pedepsei realizate în privința inculpatului

pentru comiterea de către acesta a infracțiunii incriminate.

Decizia instanței de apel conține motivarea soluției adoptate, instanța

concluzionând în urma examinării cauzei că, corijarea inculpatului nu ar fi

posibilă prin aplicarea inculpatului a pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, deoarece nu va fi atins scopul de

reeducare și corectare a acestuia.

Motivarea respectivă este axată pe fapte reținute de către Curtea de

Apel, aceasta accentuând că inculpatul nu este angajat în câmpul muncii,

anterior a fost judecat la 22 august 2013, în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal,

la 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, iar la 24 aprilie

2018, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități

convenționale, echivalentul a 25000 lei.

Prin urmare, Colegiul penal susține argumentele expuse de instanța

de apel, raliindu-se la părerea că corectarea și reeducarea inculpatului va fi

posibilă prin izolarea acestuia de societate, or, circumstanțele invocate de

către prima instanță nu îndreptățesc faptele comise de către inculpat și deci,

nu poate genera aplicarea unei pedepse inechitabile. Mai mult, soluția

adoptată de către prima instanță nu ar putea să atingă scopul de corectare și

reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor săvârșirea a astfel de

6

infracțiuni, or, aplicarea unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura

conștientizarea de către Bîzga Serghei a celor comise cu adoptarea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate.

Totodată, Colegiul penal consideră că, instanța de apel i-a aplicat lui

Bîzga Serghei o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând

în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar

modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost

individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

La individualizarea pedepsei Curtea de Apel a ținut cont de

prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, potrivit căror pedeapsa aplicată

trebuie să contribuie la restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Generalizând raționamentele expuse, instanța de recurs consideră că,

nu a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce

ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate în

partea stabilirii modului de executare a pedepsei.

Curtea de Apel și-a argumentat soluția cu privire la pedeapsa numită

luând în calcul că, numai prin aceasta, inculpatul poate fi convins de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

similare.

Față de lucrul judecat de instanța de apel, Colegiul consideră că o atare

modalitate de individualizare a pedepsei corespunde exigenților legii

penale, iar pedeapsa aplicată infractorului este echitabilă raportat la scopul

urmărit de legislator în art. 61 Cod penal.

Cu referire la argumentele recurentului privind încasarea cheltuielilor

de judecată în beneficiul statului, Colegiul reține ca fiind argumentată

poziția instanței de apel și în acest sens, or, instanța de apel a reținut corect

circumstanțele suportării cheltuielilor judiciare, care urmează a fi puse în

sarcina inculpatului, întrucât pentru efectuarea expertizelor judiciare la faza

de urmărire penală, aceste cheltuieli au fost indispensabile în raport cu

comportamentul inculpatului Bîzga Serghei, or, la acea etapă aceste

cheltuieli fiind efectuate în vederea demonstrării vinovăției sau nevinovăției

acestuia.

Având în vedere considerentele menționate și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

7

instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

419 Cod de procedură penală, iar recursul ordinar declarat de avocatul

Antoci Maria cu inculpatul, este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Antoci

Maria cu inculpatul împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 04 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Bîzga Serghei

XXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

8