1ra-280/2020 — art. 151 alin. 1; art. 287 alin. 1 CP

1ra-280/2020 — art. 151 alin. 1; art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-280/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Ciuric Valentin în numele

inculpatului, de către partea vătămată Alexandrov Ivan și recursul

suplimentar declarat de către avocatul Ciuric Valentin în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 mai 2019, în cauza penală în privința lui

Bratuțel Leonid xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în r-nul Orhei, satul

Șercani.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.03.2018 – 26.02.2019

instanța de apel: 26.03.2019 – 08.05.2019

instanța de recurs ordinar: 10.09.2019 – 26.05.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A CONSTATAT:

Bratuțel Leonid a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.151 alin.(1), art.287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă după cum urmează:

- în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de

închisoare, pe un termen de 5 ani și 6 luni;

- în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de

închisoare, pe un termen de 1 an.

Potrivit prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs real de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, s-a stabilit lui Bratuțel Leonid

Ion, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani.

Conform art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost

adăugat parțial, la pedeapsa aplicată inculpatului Bratuțel Leonid Ion, prin

prezenta sentință, partea neexecutată a pedepsei, stabilite prin sentința

Judecătoriei Orhei din 11.07.2017, și i-a fost stabilit lui Bratuțel Leonid Ion,

pedeapsa definitivă, sub formă de închisoare, pe un termen de 7 ani, cu

executarea pedepsei, în penitenciar de tip semiînchis.

1

Pedeapsa sub formă de închisoare, stabilită inculpatului Bratuțel

Leonid Ion, prin sentință, s-a dispus a fi pusă în executare, din momentul

intrării în vigoare a sentinței, cu calcularea termenului, din momentul

reținerii acestuia.

A fost încasat din contul lui Bratuțel Leonid Ion, în beneficiul

bugetului de stat, suma de 640 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

1.1. În sentință prima instanță a constatat că, Bratuțel Leonid Ion, la

28.10.2017, aproximativ pe la orele 16.00 min., aflându-se în gospodăria cet.

Mîrza Dmitrii, amplasată în satul Biești, r-nul Orhei, a inițiat un conflict cu

Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ivan, încălcând grosolan ordinea publică, fără

pricină, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, urmărind

manifestarea bravurii sale și a forței grosolane, i-a aplicat lui Mîrza Dmitrii

și Alexandrov Ivan, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și

corp, în rezultat la ce, i-a cauzat lui Mîrza Dmitrii vătămări corporale

ușoare sub formă de plagă penetrantă a pleoapei superioare a ochiului

stâng; contuzie de gr. II a globului ocular stâng; plăgi contuze pe față, iar

lui Alexandrov Ivan - vătămări corporale grave sub formă de traumatism

cranio - cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă; fractură de os

temporal pe dreapta, hemipareză pe stânga, edem cerebral posttraumatic,

plagă contuză în regiunea parietală dreaptă; contuzia țesuturilor moi ale

capului și feței.

1.2. Tot el, în același loc, timp și circumstanțe, la 28.10.2017,

aproximativ pe la orele 16.00 min., aflându-se în gospodăria cet. Mîrza

Dmitrii, amplasată în satul Biești, r-nul Orhei, din intenții huliganice, în

mod intenționat i-a aplicat lui Alexandrov Ivan, multiple lovituri cu

pumnii și picioarele peste cap și corp, în rezultat la ce i-a cauzat ultimului

vătămări corporale grave sub formă de traumatism cranio - cerebral

manifestat prin contuzie cerebrală gravă; fractură de os temporal pe

dreapta, hemipareză pe stânga, edem cerebral posttraumatic, plagă

contuză în regiunea parietală dreaptă; contuzia țesuturilor moi ale capului

și feței.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bratuțel Leonid Ion a comis

infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(1) Cod penal, individualizată prin

„vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care

este periculoasă pentru viață” și infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1)

Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor”.

- avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului prin care a

solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019

și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie recalificată fapta lui Bratuțel

2

Leonid din art. 151 alin. (1) Cod penal, în baza art. 157 Cod penal și

stabilirea unei pedepse non-privative de libertate. A înceta procesul penal

în privința lui Bratuțel Leonid pornit în baza art. 287 alin. (1) din Cod penal

și atragerea la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2) din Cod

contravențional cu încetarea procesului contravențional în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere

contravențională. A menține în privința lui Bratuțel Leonid condamnarea

cu suspendare condiționată a executării pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Orhei din 11.07.2017, întrucât în interiorul termenului de

probă a fost săvârșită o infracțiune din imprudență (art. 157 Cod penal). Să

fie respinsă cererea privind încasarea de la Bratuțel Lenid Ion, în beneficiul

bugetului de stat, suma de 640 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, ca fiind

neîntemeiată.

- inculpatul Bratuțel Leonid prin care a solicitat casarea sentinței

Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019 și pronunțarea unei

hotărâri prin care să fie achitat de sub învinuirea prevăzută de art. 287 Cod

penal, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod

penal să fie aplicată o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani, cu

aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a

pedepsei.

- părțile vătămate Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ion prin care au

solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019

și pronunțarea unei hotărâri prin care lui Bratuțel Leonid să-i fie numită o

pedeapsă în baza art.90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a

pedepsei.

2.1. În motivarea apelului avocatul Ciuric Valentin în numele

inculpatului a invocat că:

- atât partea vătămată Mîrza Dmitrii cât și partea vătămată

Alexandrov Ivan au declarat că inculpatul i-a aplicat lui Alexandrov Ivan

doar o singură lovitură cu palma în regiunea feței lângă poartă și o altă

lovitură cu palma cu o intensitate mică lângă beci după care acesta a căzut

jos și s-a lovit cu capul de scară;

- toate probele demonstrează în ansamblu faptul că, traumatismul

cranio-cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă a fost provocat de

la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, adică de la

contralovitura primită în momentul căderii cu capul de scara de la beci;

- prima instanță nu a stabilit cu certitudine modul de cauzare a

vătămării corporale grave, ceea ce a condus la emiterea unei sentințe

contrar probelor prezentate la materialele cauzei;

- instanța nu a ținut cont de faptul că, traumatismul cranio-cerebral

manifestat prin contuzie cerebrală gravă este localizat în partea dreaptă a

capului, pe când părțile vătămate au declarat că, inculpatul i-ar fi aplicat

3

lui Alexandrov Ivan două lovituri cu palma în regiunea feței. În aceste

circumstanțe este exclusă posibilitatea producerii vătămării corporale

grave prin lovituri directe ale inculpatului, întrucât lipsește legătura de

cauzalitate dintre localizarea loviturilor, intensitatea acestora și localizarea

contuziei cerebrale grave;

- inculpatul Bratuțel Leonid nu putea să prevadă că de la o lovitură

cu palma în regiunea feței, partea vătămată Alexandrov putea să cadă

peste peretele beciului, iar mai apoi să cadă anume în direcția pragului de

la beci;

- inculpatul nu putea să prevadă că există distanța necesară pentru ca

în timpul căderii partea vătămată să se lovească anume cu capul de pragul

beciului și nu cu altă parte anatomică a corpului. Toate presupunerile

despre procesele intelectuale și volitive ale inculpatului la momentul

producerii faptei nu pot constitui argumente în demonstrarea intenției

directe sau indirecte, întru-cât rezultatul acțiunilor era imprevizibil;

- probele demonstrează în mod clar faptul că, prin modalitatea de

survenire a vătămării corporale grave, provocarea contuziei cerebrale

grave nu era cuprinsă în intenția inculpatului. Acesta nu î-și dădea seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale de lovire cu palma peste față, nu

a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia

și putea să le prevadă. Previziunea posibilității survenirii vătămării

corporale era posibilă doar în cazul în care lovitura ar fi fost puternică,

capabilă să doboare inevitabil partea vătămată, iar indiferent de direcția

căderii era posibilă producerea loviturii cu capul de un obiect dur;

- organul de urmărire penală și prima instanță au dat o încadrare

juridică greșită faptei, deoarece în acțiunile inculpatului nu sunt prezente

semnele componenței de infracțiune prevăzute la art. 151 alin. (1) Cod

penal, ci semnele componenței prevăzute la art. 157 Cod penal. Or, în lipsa

laturii subiective manifestate prin intenție, urmările survenite au fost

cauzate din imprudență;

- odată ce prima instanță a calificat faptele inculpatului în baza art.

151 alin. (1) Cod penal, era inadmisibil calificarea aceluiași comportament

și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, întrucât se încalcă principiul de

neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte. Faptul că inculpatul ar fi

comis fapte de huliganism în raport cu Alexandrov Ivan înainte de

cauzarea din imprudență a vătămării corporale grave nu a fost demonstrat.

Or, pârțile vătămate și martorii audiați nu au confirmat că inculpatul ar fi

încălcat grosolan ordinea publică;

- instanța de fond deși a reținut faptul că inculpatul a încălcat

grosolan ordinea publică, însă nu a motivat și nu a invocat probe care ar

demonstra prin ce s-a manifestat încălcarea ordinii publice;

4

- aplicarea violenței asupra persoanelor nu este suficientă pentru a

califica fapta ca fiind huliganism, întru-cât aceasta reprezintă în principal

latura obiectivă a altor componențe cum ar fi art. 151, art. 152, art. 157 Cod

penal sau art. 78 Cod contravențional. Pe când acțiunea principală a

infracțiunii de huliganism este încălcarea grosolană a ordinii publice;

- instanța de judecată urma să înceteze procesul pe fapta prevăzute la

art. 287 alin. (1) Cod penal și să aplice inculpatului în raport cu fapta

săvârșită față de partea vătămată Mîrza Dmitrii, răspunderea

contravențională în baza art. 78 alin. (2) din Cod contravențional;

- prima instanță nu a ținut cont că cheltuielile pentru efectuarea

expertizei medico-legale sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale

pentru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt trecute în contul

statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului.

2.2. În argumentarea apelului inculpatul Bratuțel Leonid Ion a indicat

că:

- nu a încălcat ordinea publică, nu a comis acțiunea în loc public și nu

a acționat din intenții huliganice;

- în acțiunile sale nu este întrunită infracțiunea de huliganism;

- la momentul pronunțării sentinței, nu avea antecedente penale.

Părțile vătămate l-au iertat și nu au careva pretenții față de el;

- însăși părțile vătămate prin comportamentul lor au provocat

comiterea infracțiunii.

2.3. În argumentarea apelului părțile vătămate Mîrza Dmitrii și

Alexandrov Ion au indicat că:

- nu au careva pretenții față de Brătuțel Leonid, l-au iertat, în mare

măsură ei l-au provocat pe Bratuțel Leonid la comiterea infracțiunii;

- inculpatul are o vârstă tânără, a conștientizat că fapta pe care a

comis-o și merită să-i mai fie acordată o șansă.

2019, a fost respins apelul inculpatului Bratuțel Leonid, apelul părții

vătămate Mîrza Dmitrii și apelul părții vătămate Alexandrov Ion, ca fiind

nefondate.

A fost admis apelul avocatului Ciuric Valentin în interesele

inculpatului Bratuțel Leonid Ion din alte motive, inclusiv din oficiu potrivit

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, casată parțial sentința

Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019, pronunță o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Bratuțel Leonid Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an.

5

În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial de pedepse, a fost stabilită lui Bratuțel Leonid Ion, pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani.

În baza art. 85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost

adăugată parțial la pedeapsă aplicată lui Bratuțel Leonid Ion, partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei, din

11.07.2017, fiindu-i stabilită definitiv o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 7 (șapte) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În rest, sentința Judecătoriei Orhei, din 11.07.2017 a fost menținută.

Termenul de ispășire a pedepsei lui Bratuțel Leonid Ion a fost calculat

de la data reținerii acestuia.

A fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 640 lei, ca fiind neîntemeiată.

3.1. Pentru motivarea soluției, instanța de apel a reținut următoarele:

La examinarea cauzei instanța de fond a admis o eroare de drept,

stipulată în art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, iar sub aspectul

acestei norme, actul judecătoresc urmează a fi reexaminat cu privire la

fapta de huliganism, dat fiind faptul constatării incorecte de către instanța

de fond a stării de fapt și de drept ale comiterii infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(1) Cod penal de către inculpatul Bratuțel Leonid Ion, or,

constatarea făcută de către instanța de fond nu corespunde nemijlocit

circumstanțelor în care fapta infracțională a fost comisă.

Instanța de apel a constatat că Bratuțel Leonid Ion, la 28.10.2017,

aproximativ pe la orele 16.00 min., aflându-se în gospodăria cet. Mîrza

Dmitrii, amplasată în satul Biești, r-nul Orhei, a inițiat un conflict cu Mîrza

Dmitrii și Alexandrov Ivan, încălcând grosolan ordinea publică, fără

pricină, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, urmărind

manifestarea bravurii sale și a forței grosolane, i-a aplicat lui Mîrza Dmitrii,

multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, în rezultat la ce,

i-a cauzat lui Mîrza Dmitrii vătămări corporale ușoare sub formă de plagă

penetrantă a pleoapei superioare a ochiului stâng; contuzie de gr. II a

globului ocular stâng; plăgi contuze pe față.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bratuțel Leonid Ion a comis

infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal, individualizată prin

„huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor”.

Cu privire la fapta privind vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale sau a sănătății, instanța de apel a constatat că la pronunțarea

sentinței, pe acest capăt de acuzație, instanța de fond corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că inculpatul

Bratuțel Leonid Ion este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

6

art.151 alin. (1) Cod penal, or, împrejurările ce dovedesc în afara oricăror

dubii vinovăția lui Bratuțel Leonid Ion în comiterea faptei penale

încriminate, care au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe

acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea

prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vina inculpatului

Bratuțel Leonid prin următoarele probe, cum ar fi:

- declarațiile părților vătămate Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ion;

declarațiile martorilor Mîrza Vasile și Mîrza Ana; declarațiile expertului

judiciar medic-legist la secția medico legală Orhei – CML, Cobîscan

Dumitru; raportul privind recepționarea informației telefonice despre

comiterea unei fapte ilicite din 28.10.2017; plângerea cet. Alexandrov Ion

din 28.10.2017; plângerea cet. Mîrza Dmitrii din 28.10.2017; -procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 28.10.2017; raportul de expertiză

judiciară nr. 283/D din 20.11.2017; raportul de expertiză judiciară nr.

201825D0029 din 31.01.2018;

Instanța de apel a constatat că, fapta reținută în sarcina inculpatului

Bratuțel Leonid Ion, se încadrează în baza de art. 151 alin. (1) Cod penal,

individualizată prin „vătămarea intenționată gravă a integrității corporale

sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”, precum și în baza

art.287 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor”.

Instanța de apel a reiterat că, întreaga sistemă de probe apreciată de

către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că,

inculpatul Bratuțel Leonid a comis faptele prevăzute de art. 151 alin. (1) și

art. 287 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a notat că declarațiile inculpatului Bratuțel Leonid

Ion privind nevinovăția lui în comiterea faptei penale incriminate se

combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice

cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părților vătămate

și martorilor și probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a apreciat că nerecunoașterea vinei de către inculpat

ca fiind o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat

de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe

parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi

urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații

7

și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei

penale.

Instanța de apel a reținut că, din declarațiile părții vătămate Mîrza

Dmitrii reiese că, la data de 27.10.2017, a fost ziua lui de naștere, și a doua zi s-a

dus la vărul Alexandrov Ivan acasă, unde era și Bratuțel Leonid. El i-a chemat pe

ambii să meargă la el acasă să servească vin de sănătatea lui și să lege vârful la

ciocleje, la ce ei au fost de acord. Împreună au mers la el acasă, unde au stat la

masă și au servit vin. La un moment dat, Bratuțel l-a chemat pe Alexandrov, la

poartă să discute cu el. El a ieșit afară și a văzut că, Alexandrov și Bratuțel erau în

drum după poartă, se certau, nu a auzit ca să se numească cu cuvinte necenzurate,

și se întindeau. El s-a implicat să-i despartă, pe Bratuțel, l-a împins și tras în

ogradă la el. Atunci, Bratuțel, i-a aplicat o lovitură cu capul în regiunea feții, de la

ce el a căzut jos. Când era jos, Bratuțel, i-a aplicat o lovitură cu piciorul în

regiunea ochiului stâng. El s-a ridicat, a mers și s-a așezat în fața casei, și se

ștergea de sânge în regiunea ochiului. S-a apropiat Alexandrov Ivan, să vadă ce-i

cu el. Apoi, a venit și Bratuțel și, fără să spună ceva l-a împins și l-a lovit pe

Alexandrov, cu palma în regiunea feței, de la ce acesta s-a lovit de perete în

regiunea feței, și după ce s-a lovit cu capul de perete, a căzut jos și s-a lovit cu

capul de scară, căzând jos. Alexandrov și-a pierdut cunoștința.

Instanța de apel în susținerea declarațiilor părții vătămate Mîrza

Dmitrii, a ținut cont de declarațiile părții vătămate Alexandrov Ion, care la

rândul său, în cadrul cercetării judecătorești a relatat că, au stat la masă, au

servit vin, și Bratuțel l-a chemat la poartă să discute cu el. A început discuția,

după care Bratuțel l-a lovit cu palma în regiunea feții. Apoi a ieșit Mîrza Dmitrii

și a încercat să-i despartă. Mîrza cu Bratuțel au început să se întindă, și Mîrza l-a

tras pe Bratuțel în ograda gospodăriei lui. În acest timp Bratuțel l-a lovit cu capul

în regiunea feții, și de la lovitură Mîrza a căzut jos, sau probabil că s-a lunecat că

era acolo o baltă cu apă, apoi Bratuțel l-a lovit cu piciorul pe Mîrza în regiunea

ochiului stâng. Mîrza Dmitrii s-a ridicat și s-a îndreptat spre casă și s-a așezat pe

pragul casei, deoarece îi sângera ochiul, iar el s-a pornit după Mîrza Dmitrii. El s-a

dus să vadă ce-i cu Mîrza Dmitrii, în acest timp a venit Bratuțel, l-a îmbrâncit și

l-a împins în peretele de la beci. El s-a lovit cu capul de perete și, căzând, s-a lovit

cu capul de scară și și-a pierdut cunoștința. S-a trezit în secția de reanimare la

Spitalul r-l Orhei, unde a fost internat 14 zile.

Instanța de apel a notat că, faptul că avut loc o bătaie între inculpatul

Bratuțel Leonid Ion și părțile vătămate Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ion, nu

este negat de însăși inculpat, care a declarat că, la data de 28.10.2017, era în

satul Biești și pe la orele 15.00-16.00 min., la poarta lui Mîrza Dmitrii a avut o

ceartă cu acesta în drum. Inițiatorul la ceartă a fost Mîrza Dmitrii care i-a aplicat

o lovitură cu palma peste față. Alexandrov Ion s-a implicat să-i despartă. Mîrza

Vasile a ieșit în drum și cearta a continuat. Atunci, Mîrza Dmitrii l-a tras în

ogradă unde au continuat să se întindă între ei. El, cu forța, l-a doborât jos pe

8

Mîrza Dmitrii, ca acesta să se liniștească, iar între timp a venit fratele acestuia,

Mîrza Vasile. Mîrza Dmitrii s-a ridicat în picioare și i-a aplicat o lovitură cu

palma peste față. El în acel moment s-a înfocat și i-a aplicat o lovitură cu piciorul

lui Mîrza Dmitrii în față. A observat că, la Dumitru sângera ochiul și împreună

cu Mîrza Vasile, au mers în casă să ia o cârpă să pună la ochiul lui Dumitru. Lui

Alexandrov nu i-a aplicat lovituri.

Instanța de apel a menționat ca fiind declarativă afirmația

inculpatului Bratuțel Leonid Ion, date în ședința instanței de fond, precum

că lui Alexandrov nu i-a aplicat lovituri, or, în cadrul ședinței instanței de

apel, inculpatul a declarat că pe Alexandrov l-a lovit în ogradă, o singură

dată, nu l-a lovit cu careva obiecte, ci doar cu o palmă.

Instanța de apel a conchis că este neîntemeiată afirmația apărătorului

precum că lipsește legătura de cauzalitate dintre localizarea loviturilor,

intensitatea acestora și localizarea contuziei cerebrale grave, or, faptul că

inculpatul Bratuțel Leonid a aplicat lovituri părților vătămate, se confirmă

atât prin declarațiile părților vătămate, precum și a martorului Mîrza Ana,

care a declarat că a auzit gălăgie și a ieșit afară. L-a văzut pe Ion

Alexandrov, murdar de glod și zăcea lângă beci. A mers spre poartă, și a

văzut că Mîrza Dmitrii, avea ochiul însângerat. Atunci, a mers la o vecină

în mahala să cheme salvarea. A venit salvarea și l-a luat pe Alexandrov Ion

la spital. Pe Mîrza Dmitrii la fel l-au luat la spital, și după ce i-au cusut rana

de la ochi, acesta a venit acasă, dar Alexandrov Ion a stat în reanimare.

Când a auzit gălăgie și a ieșit afară, a văzut că, Bratuțel Leonid era lângă

Mîrza Dmitrii, și discutau între ei. Mîrza Dmitrii era cu ochiul însângerat,

ochiul era afară. Din discuție cu Mîrza și Alexandrov a înțeles că, ei au fost

bătuți de Bratuțel Leonid.

Instanța de apel a menționat că, martorul Mîrza Vasile dormea, dar l-

a trezit mama și i-a zis că se aude gălăgie în drum. El a ieșit în drum și a

văzut că, Bratuțel Leonid se îmbrâncea și dorea să-l lovească pe

Alexandrov Ion, iar Mîrza Dmitrii încerca să-i despartă. El s-a implicat și i-

a despărțit, iar Mîrza Dmitrii l-a împins pe Bratuțel Leonid să intre în

ogradă, după care Bratuțel i-a aplicat o lovitură cu capul în față și apoi l-a

lovit cu piciorul în ochi pe Mîrza Dmitrii. S-a apropiat de Mîrza Dmitrii și a

vrut să-i acorde ajutor, dar în acest timp Bratuțel cu Alexandrov Ion, s-au

dus în fața casei și când deja el s-a apropiat de ei Alexandrov Ion zăcea la

pământ. În acest timp mama a mers în mahala la vecini și a chemat

salvarea.

Instanța de apel a respins afirmația avocatului precum că probele

demonstrează în mod clar faptul că, prin modalitatea de survenire a

vătămării corporale grave, provocarea contuziei cerebrale grave nu era

cuprinsă în intenția inculpatului.

Or, inculpatul Bratuțel Leonid Ion urma să prevadă caracterul

9

prejudiciabil al acțiunii sale de aplicarea loviturilor corporale în regiunea

feței părții vătămate Ion Alexandrov, cu atât mai mult urma să prevadă

posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, de vreme ce anume din

cauza acestor lovituri ale inculpatului, partea vătămată Alexandrov Ion s-a

ales cu vătămări corporale grave, fapt stabilit prin raportul de expertiză

judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018, prin care s-a constatat că părții

vătămate Alexandrov Ivan i-a fost cauzat următoarele leziuni corporale sub

formă de traumatism cranio - cerebral manifestat prin contuzie cerebrală

gravă; fractură de os temporal pe dreapta, hemipareză pe stânga, edem

cerebral posttraumatic, plagă contuză în regiunea parietală dreaptă;

contuzia țesuturilor moi ale capului și feței, care au fost provocate de la

acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, prin lovituri repetate,

într-un interval de timp de scurtă durată și mai puțin probabil

desinestătător în rezultatul căderii libere a corpului de la propria înălțime.

Instanța de apel a respins argumentele apărării că inculpatul Bratuțel

Leonid Ion i-a aplicat lui Alexandrov Ion doar o singură lovitură cu palmă

peste față așa cum indica inculpatul, atât timp cît din plângere și procesul-

verbal de audiere a victimei Alexandrov Ion, date în cadrul urmăririi

penale reiese că inculpatul i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și

picioare, precum și a aplicat o lovitură cu un obiect dur.

Instanța de apel a remarcat că din declarațiile martorului Mîrza

Vasile rezultă că Bratuțel Leonid i-a aplicat lui Mîrza Dmitrii două lovituri,

una cu capul și una cu piciorul. Nu a văzut ca Bratuțel, să-i aplice lovituri

lui Alexandrov Ion, doar a văzut o urmă de sânge pe perete. El a văzut

doar când Bratuțel l-a împins pe Alexandrov Ion și el a căzut jos.

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul

apărătorului, precum că probele administrate și cercetate dovedesc că a

fost comisă faptă prevăzută de art. 157 Cod Penal, adică vătămarea gravă

ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, s-

au manifestat datorită imprudenței, or, neglijența ca modalitate a

imprudenței există atunci când persoana nu își dădea seama de caracterul

prejudiciabil al faptei, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor

prejudiciabile, deși urma să le prevadă. Astfel, lipsa de înțelegere a

gradului prejudiciabil al faptei și al prevederii producerii rezultatului ei

deosebesc imprudența de toate celelalte modalități ale vinovăție.

Or, anume din cauza loviturilor multiple aplicate de către inculpatul

Bratuțel Leonid Ion, partea vătămată Alexandrov Ion s-a ales cu leziuni

corporale grave.

Instanța de apel a notat că prin probe administrate a fost confirmat pe

deplin din partea inculpatului Bratuțel Leonid Ion a acțiunilor de

huliganism, or, acesta a încălcat grosolan ordinea publică, manifestată prin

aplicarea violenței fizice, fără careva motive obiective, exprimând o vădită

10

lipsă de respect față de societate, manifestând o obrăznicie deosebită,

precum și acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și

obrăznicie deosebită, le-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioare lui

Mîrza Dmitrii, pricinuindu-i dureri fizice și vătămări corporale.

În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. 283/D din 20.11.2017, părții vătămate Mîrza Dmitrii

i-au fost cauzate următoarele leziuni corporale: plagă penetrantă a pleoapei

superioare a ochiului stâng; contuzie de gr. II a globului ocular stâng; plăgi

contuze pe față, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect

contondent, dur, care putea fi pumnul și piciorul, prin lovituri repetate, într-un

interval de timp de scurtă durată și mai puțin probabil de la căderea corpului de la

propria înălțime, și se califică ca vătămare ușoară.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiată afirmația avocatului că la

materialele cauzei nu există probe care ar demonstra încălcarea grosolană a

ordinii publice, de vreme ce, latura obiectivă a infracțiunii de huliganism

constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan

ordinea publică (săvârșită în public), acțiuni care prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, dar comiterea infracțiunii într-un

loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni,

obligatoriu este modul public, adică actele huliganice urmează a fi

săvârșite în prezența unor persoane, ori rezultatul actelor huliganice devin

inevitabil cunoscute altor persoane.

Instanța de apel a menționat că nu se poate deduce că infracțiunea

săvârșită de inculpat nu a fost comisă în loc public, de rând ce acțiunile lui

huliganice au avut loc mai întâi în stradă, acolo unde a fost chemat Mîrza

Dmitrii, care este un loc public, și care au fost auzite de către martorul

Mîrza Ana. Mai mult, acționând în stradă – loc accesibil publicului,

inculpatul își dădeau seama că fapta lui poate ajunge la cunoștința altor

persoane.

Instanța de apel a constatat că inculpatul Bratuțel Leonid Ion, a

aplicat față de Mîrza Dmitrii acte de violență, manifestate prin aplicarea

loviturilor, care nu condiționează în mod obligatoriu adresarea cuvintelor

obscene în adresa victimei, într-un final un conflict ce a avut loc în public,

la care nu s-a ținut cont de opinia și atitudinea celor din jur.

Instanța de apel a respins alegația precum că infracțiunea prevăzută

de art. 287 Cod penal, nu poate forma concurs cu infracțiunea prevăzută de

art. 151 Cod penal, în cazul dat apreciază critic varianta de calificare de

către instanța de judecată și este inadmisibil calificarea a concursului de

infracțiuni prevăzute de art. 151 și art. 287 Cod penal, iar acceptarea unei

asemenea calificări, ar însemna ignorarea principiului neadmiterii tragerii

la răspundere penală de două ori pentru aceeași faptă.

11

Instanța de apel a constatat că părții vătămate Alexandrov Ivan i-a fost

cauzat următoarele leziuni corporale : traumatism cranio - cerebral manifestat

prin contuzie cerebrală gravă; fractură de os temporal pe dreapta, hemipareză pe

stânga. edem cerebral posttraumatic, plagă contuză în regiunea parietală dreaptă;

contuzia țesuturilor moi ale capului și feței, care au fost provocate de la acțiunea

traumatică a unui obiect contondent, dur, prin lovituri repetate, într-un interval

de timp de scurtă durată și mai puțin probabil desinestătător în rezultatul căderii

libere a corpului de la propria înălțime, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

în comun, conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare

gravă.

Instanța de apel a reținut că, aceste circumstanțe arată clar existența

componenței de infracțiune prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, în

contextul în care s-a atestat că leziunile corporale depistate la partea

vătămată Alexandrov Ion, urmare a aplicării loviturilor de către inculpat

au un grad specific anume faptei infracționale de vătămare intenționată

gravă.

Instanța de apel a apreciat că la caz nu este admisă nici-o încălcare a

principiului inadmisibilității tragerii de două ori la răspundere pentru

aceiași faptă, atât timp cât acțiunile inculpatului Bratuțel Leonid Ion corect

au fost calificate în concurs, respectiv, motivul dat la fel nu servește temei

de achitare a inculpatului, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (1) Cod penal.

Or, în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine, că

inculpatul Bratuțel Leonid a încălcat grosolan ordinea publică, atunci când

l-a chemat pe partea vătămată Mîrza Dmitrii în stradă și i-a aplicat acestuia

lovituri cu pumnii și picioare peste corpul ultimului, provocând vătămate

corporală ușoară, continuând fapta de huliganism și în ograda unde

domiciliază Mîrza Dmitrii, ca ulterior, să comită o altă faptă prejudiciabilă

și să provoace deja leziuni corporale grave lui Alexandrov Ion, fapt ce a

soldat internarea acestuia în reanimare în spitalul raional.

Instanța de apel a stabilit în acțiunile lui Bratuțel Leonid Ion a

elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (1) și art. 287 alin. (1)

Cod penal al RM.

În ceea ce privește individualizarea pedeapsei, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor

grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea

a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care anterior a

fost condamnat pentru alte infracțiuni, inclusiv similare, infracțiunile au

fost comise în termen de probă stabilit prin sentința Judecătoriei Orhei, din

11.07.2017, la momentul comiterii faptei nu era încadrat în câmpul muncii,

nu se află la medicul narcolog, a restituit prejudiciul părților vătămate.

12

În această privință, instanța de apel a concluzionat că, este justificată

concluzia instanței de fond, care a reținut că, inculpatul Bratuțel Leonid Ion

a comis infracțiunile, fiind în stare de recidivă simplă, or, la momentul

săvârșirii faptelor infracționale din speță, antecedente penale nu erau

stinse, în situația în care acesta a comis infracțiunile în termen de probă.

În acest context, instanța de apel a notat că în coraport cu faptele

comise, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului,

constată că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea

unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 6 luni în baza

art.151 alin.(1) Cod penal și unei pedepse sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an în baza art.287 alin.(1) Cod penal.

Iar, ținând cont de prevederile art. art.84 alin.(1) Cod penal și art.85

alin.(1) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de a adăuga parțial

la pedeapsa aplicată în baza art.287 alin.(1), art.151 alin.(1), art.84 Cod

penal, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Orhei, din 11.07.2017, stabilindu-i lui Bratuțel Leonid Ion pedeapsa

definitivă în formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis în conformitate cu prevederile art.72 alin.(3)

Cod penal.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă este

echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului

este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului

de pericol social a faptelor comise de inculpat, cât și personalitatea

inculpatului.

Or, se constată evident că pedeapsă privativă de libertate este

echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității

sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, în situația

în care inculpatului Bratuțel Leonid, anterior prin hotărâri judecătorești, i s-

a acordat șansa de a se corija conduita și a demonstra că cele comise

constituie un incident în biografia acestuia, însă în final acestea au fost

ignorate, ultimul săvârșind alte, două infracțiuni cu intenție.

Astfel, instanța de apel a menționat că nu poate admite solicitările

părților vătămate privind aplicare față de Bratuțel Leonid Ion a unei

pedepse în baza art.90 Cod penal, de vreme ce acesta a comis infracțiunile

în termen de probă, stabilită prin sentința Judecătoriei Orhei, din

11.07.2017.

Instanța de apel a respins solicitările procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului în sumă de 640 lei, pentru

efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.283/D din 20.11.2017 în

13

sumă de 320 lei și raportul de expertiză judiciară nr.201825D0029 din

31.01.2018, în sumă de 320 lei, menționând că aceste cheltuieli au fost

efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului

necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Or,

obligația pozitivă a statului, în sensul art.6 par.2 a CEDO, prin intermediul

organelor de urmărire penală și procuraturii de a demonstra în sensul

art.art.24, 56 Cod de procedură penală, vinovăția persoanei, fiindu-le

atribuită în sensul art.96-97 Cod de procedură penală sarcina probațiunii,

persoana acuzată de un delict beneficiind de „prezumția nevinovăției”,

stipulată la art.8 Cod de procedură penală, fiind liberată de obligația de a-și

demonstra nevinovăția.

- avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului prin care în

temeiul art. 427 alin. (1) pct.6), 8, 12) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea Deciziei Curții de Apel din 08.05.2019 și sentinței Judecătoriei

Orhei, sediul Central din 26.02.2019 și pronunțarea unei noi decizii prin

care să fie recalificată fapta inculpatului Bratuțel Leonid din art. 151 alin.

(1) Cod penal, în baza art. 157 Cod penal și stabilirea unei pedepse non-

privative de libertate; încetarea procesul penal pe numele condamnatului

Bratuțel Leonid pornit în baza art. 287 alin. (1) din Cod penal și atragerea la

răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2) din Cod

contravențional cu încetarea procesului contravențional în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere

contravențională; menținerea în privința lui Bratuțel Leonid condamnarea

cu suspendare condiționată a executării pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Orhei din 11.07.2017, întrucât în interiorul termenului de

probă a fost săvârșită o infracțiune din imprudență (art. 157 Cod penal);

- partea vătămată Alexandrov Ivan prin care în temeiul art. 427 alin.

(1) pct.6), 8, 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea Deciziei Curții

de Apel din 08.05.2019 și sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din

26.02.2019 și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie recalificată fapta

inculpatului Bratuțel Leonid din art. 151 alin. (1) Cod penal, în baza art. 157

Cod penal și încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților;

precum și încetarea procesului penal pornit în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal și atragerea la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2)

din Cod Contravențional, cu încetarea procesului contravențional în

legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere

contravențională.

La 05 iulie 2019, avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului a

declarat recurs suplimentar, prin care a solicitat casarea Deciziei Curții de

Apel din 08.05.2019 și sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din

14

26.02.2019 și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie recalificată fapta

inculpatului Bratuțel Leonid din art. 151 alin. (1) Cod penal, în baza art. 157

Cod penal și încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților

prin tranzacția de împăcare; constatarea nulității și excluderea din

materialele cauzei în calitate de probe ordonanța privind dispunerea

efectuării expertizei medico-legale din 23.01.2018 și raportul de expertiză

judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018; a înceta procesul penal pornit în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal și atragerea la răspundere contravențională

în baza art. 78 alin. (2) din Cod Contravențional, cu încetarea procesului

contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

atragere la răspundere contravențională; menținerea în privința lui Bratuțel

Leonid condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din 11.07.2017, întrucât în

interiorul termenului de probă a fost săvârșită o infracțiune din

imprudență (art. 157 Cod penal);

4.1 În motivarea recursului avocatul Ciuric Valentin în numele

inculpatului a invocat că:

- instanța de apel a menținut calificarea faptei în baza art. 151 alin. (1)

Cod penal, deși probele indică clar că infracțiunea a fost comisă din

imprudență;

- instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile părților vătămate în

cadrul ședinței de examinare a apelului și nici de calificarea Curții Supreme

de Justiție în cauze similare;

-instanța de apel a omis să stabilească care este gradul fiecărei leziuni

corporale, ceea ce a condus la încadrarea juridică a faptei;

- la materialele cauzei nu există nici o probă sau declarații care ar

confirma că, Bratuțel Leonid l-ar fi lovit pe Alexandrov Ivan cu piciorul la

cap. Veridicitatea declarațiilor date la urmărirea penală a fost negată de

părțile vătămate în cadrul ședințelor în apel, menționând că susține

declarațiile date în fața Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău;

- în cadrul urmăririi penale nu a fost identificat vreun obiect dur cu

care ar fi fost lovită partea vătămată, nu au fost găsite urme de sânge la

poartă sau în ogradă, ci doar pe pragul din beton de care s-a lovit partea

vătămată;

- instanța nu a ținut cont de faptul că, traumatismul cranio-cerebral

manifestat prin contuzie cerebrală gravă este localizat în partea dreaptă a

capului, pe când părțile vătămate au declarat că inculpatul ar fi aplicat lui

Alexandrov Ivan două lovituri cu palma în regiunea feței;

- instanțele inferioare au apreciat în mod eronat conștientizarea de

către făptuitor a laturii faptice a acțiunilor ca probă a previziunii că va

surveni vătămarea gravă a părții vătămate;

15

- instanța de apel nu a delimitat toate vătămările corporale depistate

pentru a determina care este gradul fiecăreia. Or, inculpatul conștientiza

faptul că prin lovitura cu palma va cauza suferințe fizice neînsemnate sau

ușoare, însă nu putea să conștientizeze faptul că victima ar putea să cadă și

să sufere o vătămate gravă;

- deciziile instanțelor inferioare nu oferă o concluzie asupra modului

de cauzare a contuziei cerebrale, prin lovitură directă sau în timpul căderii;

- partea acuzării nu a reușit să demonstreze faptul că victima a fost lovită

cu piciorul în cap sau cu un obiect dur, piatră, lemn, fier;

- instanțele inferioare au omis să dea apreciere raportului de

constatare la fața locului potrivit căruia urme de sânge s-au depistat pe

marginea pragului unde a căzut victima;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, nu s-a expus asupra excluderii probei din dosar raportul de

expertiză judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018, inclusiv asupra

tranzacției de împăcare;

- motivarea deciziei contestate conține circumstanțe care nu au avut

loc la judecarea cauzei în apel. Instanța de apel nu a respectat obligația de a

verifica declarațiile prin citirea lor în ședință de judecată. În cadrul

examinării cauzei nu s-au dat citire în public declarațiile din cadrul

instanței de fond, iar acest fapt este demonstrat prin înregistrarea audio a

ședinței de judecată;

- nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune a faptei

prevăzute la art. 287 alin (1) cod penal;

- odată ce prima instanță a calificat faptele condamnatului în baza

art. 151 alin. (1) Cod penal, era inadmisibil calificarea aceluiași

comportament și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, întrucât se încalcă

principiul de neadmitere a sancționării duble pentru aceeași fapte;

- instanța de apel a reținut faptul că condamnatul a încălcat grosolan

ordinea publică, însă nu a motivat și nu a invocat probe care ar demonstra

prin ce s-a manifestat încălcarea ordinii publice;

- aplicarea violenței asupra persoanelor nu este suficientă pentru a

califica fapta ca fiind huliganism, întrucât aceasta reprezintă în principal

latura obiectivă a altor componente cum ar fi art. 151, art. 152, art. 157 Cod

penal sau art. 78 din Codul contravențional. Pe când acțiunea principală a

infracțiunii de huliganism este încălcarea grosolană a ordinii publice.

4.2. În motivarea recursului partea vătămată Alexandrov Ivan a

invocat că:

- instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile pe care le-a făcut în

cadrul ședinței de apel, nu s-a expus asupra tranzacției de împăcare;

- instanța de apel a menținut calificarea faptei la art.151 alin. (1) Cod

penal, deși a declarat că Bratuțel Leonid nu la lovit în regiunea capului cu

16

nici un obiect dur. În timpul conflictului până la momentul căderii, nu a

fost lovit cu piciorul, pumnul sau cu capul de către Bratuțel Leonid;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că traumatismul cranio

cerebral manifestat prin contuzie cranio – cerebrală gravă este localizat în

partea dreaptă a capului, pe când el a primit două lovituri cu palma în

regiunea feței;

- nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune a faptei

prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, deoarece Bratuțel Leonid i-a

cauzat doar vătămări corporale, fără a săvârși alte acțiuni obraznice în

privința sa care ar încălca ordinea publică. Bratuțel Leonid i-a provocat

vătămări corporale ușoare lui Mîrza Dmitrii, însă nu la numit cu cuvinte

urâte și în public;

- instanța de apel nu a motivat conținutul tranzacției de împăcare și

nici efectele acesteia;

integrală a recursului declarat de partea vătămată Alexandrov Ivan.

materialului din dosarul cauzei penale și a motivelor invocate, Colegiul

penal lărgit concluzionează respingerii acestora, ca fiind inadmisibile, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că

recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale ori nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când

hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

Reieșind din prevederile art. 424 Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă

declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în

proces și examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.

427 aceluiași Cod.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în

acest articol.

La caz, Colegiul penal reține că avocatul Ciuric Valentin în numele

inculpatului, cît și partea vătămată Alexandrov Ivan au indicat ca temei

pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

și 12), Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

17

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurenți nu s-

au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest

context următoarele.

Potrivit pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în temeiul

căruia recurenții indică precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor argumentelor invocate în apeluri, Colegiul penal constată

lipsa în recursurile declarate a oricărei motivații desfășurate, precum și

lipsa argumentelor concrete, esențiale la caz, care în viziunea recurenților

a-r vicia hotărârea contestată.

Colegiul penal, analizând textul deciziei atacate constată că, instanța

de apel a analizat și verificat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, și întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile lui Bratuțel

Leonid, contrar argumentelor invocate în ordine de recurs, confirmă fără

oricare dubiu în acțiunile inculpatului a componenței de infracțiune

prevăzute la art. 151 alin. (1) Cod penal, respectiv nu au fost încălcate

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, instanța

de apel expunându-se asupra argumentelor principale, hotărârea emisă

cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția.

Deci, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești a

constatat situația de fapt și de drept reținută, just concluzionând existența

în acțiunile lui Bratuțel Leonid, a componenței de infracțiune prevăzute la

art. 151 alin. (1) și art. 287 alin. (1) Cod penal și neprezentarea de către

avocatul Ciuric Valentin, în instanța de apel a unor probe veridice, care ar

răsturna esențial concluziile la acest capitol (f.d. 82, Vol. II).

În asemenea împrejurări, Colegiul penal consideră că, de fapt

invocările recurenților sub aspectul temeiului pentru recurs prevăzute la

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter

declarativ, sub aspect de apreciere subiectivă, ne fiind expuse argumente

veridice în susținerea erorii pretins a fi comise de către instanța de apel, or,

hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, atât în

fapt, cât și în drept.

La acest capitol, Colegiul penal apreciază ca fiind nefondate alegațiile

recurenților în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori

admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate

de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă

a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal apreciază că aceasta

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele

pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

18

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în

recurs, precum că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” în acțiunile

inculpatului Bratuțel Leonid, au fost obiect de dispută în cadrul judecării

cauzei, asupra cărora instanța s-a expus minuțios și detaliat inclusiv în

decizia contestată, chestiune ce prin sine respinge invocarea temeiului

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

La cest capitol, Colegiul penal lărgit a stabilit o motivare amplă și

întemeiată a deciziei, motivare pe care instanța de recurs o însușește, ce

este în concordanță cu practica CtEDO, ce în pct. 37 a hotărârii Albert vs

România din 16.02.2010, în care a statuat că art.6 §1, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Se mai reține că, recurenții, invocă în prezenta speță incidența cazului

de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Din argumentele recursurilor declarate se constată, că în opinia acestora,

acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate din art. 151 alin. (1), în baza

art.157 din Codul penal.

Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată

inculpatului, Colegiul penal apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului

pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât din

materialele cauzei se atestă că atât la etapa urmăririi penale cât și judecarea

cauzei în primă instanță și în apel, avocatul Ciuric Valentin în numele

inculpatului nu a invocat careva erori cu privire la încadrarea greșită a faptei

inculpatului.

Criticile avocatului Ciuric Valentin, în numele inculpatului, inclusiv a

părții vătămate Alexandrov Ivan în partea ce se referă la recalificarea

acțiunilor de pe art. 151 alin. (1) Cod penal, pe art. 157 Cod penal și încetarea

procesului penal, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or, componența

de infracțiune – vătămarea gravă sau medie a integrității corporale sau a

sănătății din imprudență, indiferent de atitudinea părții vătămate față de

persoana făptașului, lipsa pretențiilor, nu poate avea loc în cazul în care

această vătămare a fost confirmată prin analiză circumstanțelor faptice, și

intențiile făptașului, iar leziunile corporale cauzate au fost consecința directă

a loviturilor aplicate, legătura cauzală fiind constatată prin raportul de

expertiză judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018 (f.d. 44-45 Vol.I).

Astfel, expunerile recurenților cu privire la incidența temeiului de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, nu au

19

fundamentare legală, afirmațiile acestora în esență reprezentând aprecieri

subiective a mijloacelor de probă, însă Colegiul penal lărgit urmează a

menționa că la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile

invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6), 8), 12) Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmarea, pretinsele erori invocate de

recurenți, având un caracter declarativ și nefondat, alegațiile acestora nu au

putut justifica necesitatea casării deciziei atacate întrucât soluția instanței

de apel este legală și întemeiată, recursurile ordinare declarate urmând a fi

respinse ca inadmisibile.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului, de către partea vătămată

Alexandrov Ivan și recursul suplimentar declarat de către avocatul Ciuric

Valentin în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2019, în cauza penală în privința lui

Bratuțel Leonid xxxxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

20