1ra-280/2020 — Art. 151 alin. 1; art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019, Bratuțel Leonid a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.151 alin.(1), art.287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă după cum urmează: - în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 5 ani și 6 luni; - în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 1 an. Potrivit prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs real de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, s-a stabilit lui Bratuțel Leonid Ion, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani. Conform art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost adăugat parțial, la pedeapsa aplicată inculpatului Bratuțel Leonid Ion, prin prezenta sentință, partea neexecutată a pedepsei, stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din 11.07.2017, și i-a fost stabilit lui Bratuțel Leonid Ion, pedeapsa definitivă, sub formă de închisoare, pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei, în penitenciar de tip semiînchis. 1 Pedeapsa sub formă de închisoare, stabilită inculpatului Bratuțel Leonid Ion, prin sentință, s-a dispus a fi pusă în executare, din momentul intrării în vigoare a sentinței, cu calcularea termenului, din momentul reținerii acestuia. A fost încasat din contul lui Bratuțel Leonid Ion, în beneficiul bugetului de stat, suma de 640 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. 1.1. În sentință prima instanță a constatat că, Bratuțel Leonid Ion, la 28.10.2017, aproximativ pe la orele 16.00 min., aflându-se în gospodăria cet. Mîrza Dmitrii, amplasată în satul Biești, r-nul Orhei, a inițiat un conflict cu Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ivan, încălcând grosolan ordinea publică, fără pricină, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, urmărind manifestarea bravurii sale și a forței grosolane, i-a aplicat lui Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ivan, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, în rezultat la ce, i-a cauzat lui Mîrza Dmitrii vătămări corporale ușoare sub formă de plagă penetrantă a pleoapei superioare a ochiului stâng; contuzie de gr. II a globului ocular stâng; plăgi contuze pe față, iar lui Alexandrov Ivan - vătămări corporale grave sub formă de traumatism cranio - cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă; fractură de os temporal pe dreapta, hemipareză pe stânga, edem cerebral posttraumatic, plagă contuză în regiunea parietală dreaptă; contuzia țesuturilor moi ale capului și feței. 1.

Tot el, în același loc, timp și circumstanțe, la 28.10.2017, aproximativ pe la orele 16.00 min., aflându-se în gospodăria cet. Mîrza Dmitrii, amplasată în satul Biești, r-nul Orhei, din intenții huliganice, în mod intenționat i-a aplicat lui Alexandrov Ivan, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, în rezultat la ce i-a cauzat ultimului vătămări corporale grave sub formă de traumatism cranio - cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă; fractură de os temporal pe dreapta, hemipareză pe stânga, edem cerebral posttraumatic, plagă contuză în regiunea parietală dreaptă; contuzia țesuturilor moi ale capului și feței. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bratuțel Leonid Ion a comis infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață” și infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor”. 2. Sentința a fost atacată cu apel de către: - avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019 și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie recalificată fapta lui Bratuțel 2 Leonid din art. 151 alin. (1) Cod penal, în baza art. 157 Cod penal și stabilirea unei pedepse non-privative de libertate. A înceta procesul penal în privința lui Bratuțel Leonid pornit în baza art. 287 alin. (1) din Cod penal și atragerea la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2) din Cod contravențional cu încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională. A menține în privința lui Bratuțel Leonid condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din 11.07.2017, întrucât în interiorul termenului de probă a fost săvârșită o infracțiune din imprudență (art. 157 Cod penal). Să fie respinsă cererea privind încasarea de la Bratuțel Lenid Ion, în beneficiul bugetului de stat, suma de 640 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, ca fiind neîntemeiată. - inculpatul Bratuțel Leonid prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019 și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie achitat de sub învinuirea prevăzută de art. 287 Cod penal, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal să fie aplicată o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a pedepsei. - părțile vătămate Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ion prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019 și pronunțarea unei hotărâri prin care lui Bratuțel Leonid să-i fie numită o pedeapsă în baza art.90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a pedepsei. 2.1. În motivarea apelului avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului a invocat că: - atât partea vătămată Mîrza Dmitrii cât și partea vătămată Alexandrov Ivan au declarat că inculpatul i-a aplicat lui Alexandrov Ivan doar o singură lovitură cu palma în regiunea feței lângă poartă și o altă lovitură cu palma cu o intensitate mică lângă beci după care acesta a căzut jos și s-a lovit cu capul de scară; - toate probele demonstrează în ansamblu faptul că, traumatismul cranio-cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă a fost provocat de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, adică de la contralovitura primită în momentul căderii cu capul de scara de la beci; - prima instanță nu a stabilit cu certitudine modul de cauzare a vătămării corporale grave, ceea ce a condus la emiterea unei sentințe contrar probelor prezentate la materialele cauzei; - instanța nu a ținut cont de faptul că, traumatismul cranio-cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă este localizat în partea dreaptă a capului, pe când părțile vătămate au declarat că, inculpatul i-ar fi aplicat 3 lui Alexandrov Ivan două lovituri cu palma în regiunea feței. În aceste circumstanțe este exclusă posibilitatea producerii vătămării corporale grave prin lovituri directe ale inculpatului, întrucât lipsește legătura de cauzalitate dintre localizarea loviturilor, intensitatea acestora și localizarea contuziei cerebrale grave; - inculpatul Bratuțel Leonid nu putea să prevadă că de la o lovitură cu palma în regiunea feței, partea vătămată Alexandrov putea să cadă peste peretele beciului, iar mai apoi să cadă anume în direcția pragului de la beci; - inculpatul nu putea să prevadă că există distanța necesară pentru ca în timpul căderii partea vătămată să se lovească anume cu capul de pragul beciului și nu cu altă parte anatomică a corpului. Toate presupunerile despre procesele intelectuale și volitive ale inculpatului la momentul producerii faptei nu pot constitui argumente în demonstrarea intenției directe sau indirecte, întru-cât rezultatul acțiunilor era imprevizibil; - probele demonstrează în mod clar faptul că, prin modalitatea de survenire a vătămării corporale grave, provocarea contuziei cerebrale grave nu era cuprinsă în intenția inculpatului. Acesta nu î-și dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale de lovire cu palma peste față, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă. Previziunea posibilității survenirii vătămării corporale era posibilă doar în cazul în care lovitura ar fi fost puternică, capabilă să doboare inevitabil partea vătămată, iar indiferent de direcția căderii era posibilă producerea loviturii cu capul de un obiect dur; - organul de urmărire penală și prima instanță au dat o încadrare juridică greșită faptei, deoarece în acțiunile inculpatului nu sunt prezente semnele componenței de infracțiune prevăzute la art. 151 alin. (1) Cod penal, ci semnele componenței prevăzute la art. 157 Cod penal. Or, în lipsa laturii subiective manifestate prin intenție, urmările survenite au fost cauzate din imprudență; - odată ce prima instanță a calificat faptele inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, era inadmisibil calificarea aceluiași comportament și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, întrucât se încalcă principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte. Faptul că inculpatul ar fi comis fapte de huliganism în raport cu Alexandrov Ivan înainte de cauzarea din imprudență a vătămării corporale grave nu a fost demonstrat. Or, pârțile vătămate și martorii audiați nu au confirmat că inculpatul ar fi încălcat grosolan ordinea publică; - instanța de fond deși a reținut faptul că inculpatul a încălcat grosolan ordinea publică, însă nu a motivat și nu a invocat probe care ar demonstra prin ce s-a manifestat încălcarea ordinii publice; 4 - aplicarea violenței asupra persoanelor nu este suficientă pentru a califica fapta ca fiind huliganism, întru-cât aceasta reprezintă în principal latura obiectivă a altor componențe cum ar fi art. 151, art. 152, art. 157 Cod penal sau art. 78 Cod contravențional. Pe când acțiunea principală a infracțiunii de huliganism este încălcarea grosolană a ordinii publice; - instanța de judecată urma să înceteze procesul pe fapta prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal și să aplice inculpatului în raport cu fapta săvârșită față de partea vătămată Mîrza Dmitrii, răspunderea contravențională în baza art. 78 alin. (2) din Cod contravențional; - prima instanță nu a ținut cont că cheltuielile pentru efectuarea expertizei medico-legale sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale pentru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt trecute în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului. 2.2. În argumentarea apelului inculpatul Bratuțel Leonid Ion a indicat că: - nu a încălcat ordinea publică, nu a comis acțiunea în loc public și nu a acționat din intenții huliganice; - în acțiunile sale nu este întrunită infracțiunea de huliganism; - la momentul pronunțării sentinței, nu avea antecedente penale. Părțile vătămate l-au iertat și nu au careva pretenții față de el; - însăși părțile vătămate prin comportamentul lor au provocat comiterea infracțiunii. 2.

În argumentarea apelului părțile vătămate Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ion au indicat că: - nu au careva pretenții față de Brătuțel Leonid, l-au iertat, în mare măsură ei l-au provocat pe Bratuțel Leonid la comiterea infracțiunii; - inculpatul are o vârstă tânără, a conștientizat că fapta pe care a comis-o și merită să-i mai fie acordată o șansă. 3. Prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2019, a fost respins apelul inculpatului Bratuțel Leonid, apelul părții vătămate Mîrza Dmitrii și apelul părții vătămate Alexandrov Ion, ca fiind nefondate. A fost admis apelul avocatului Ciuric Valentin în interesele inculpatului Bratuțel Leonid Ion din alte motive, inclusiv din oficiu potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, casată parțial sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019, pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Bratuțel Leonid Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an. 5 În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial de pedepse, a fost stabilită lui Bratuțel Leonid Ion, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani. În baza art. 85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost adăugată parțial la pedeapsă aplicată lui Bratuțel Leonid Ion, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei, din 11.07.2017, fiindu-i stabilită definitiv o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința Judecătoriei Orhei, din 11.07.2017 a fost menținută. Termenul de ispășire a pedepsei lui Bratuțel Leonid Ion a fost calculat de la data reținerii acestuia. A fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 640 lei, ca fiind neîntemeiată. 3.1. Pentru motivarea soluției, instanța de apel a reținut următoarele: La examinarea cauzei instanța de fond a admis o eroare de drept, stipulată în art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, iar sub aspectul acestei norme, actul judecătoresc urmează a fi reexaminat cu privire la fapta de huliganism, dat fiind faptul constatării incorecte de către instanța de fond a stării de fapt și de drept ale comiterii infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal de către inculpatul Bratuțel Leonid Ion, or, constatarea făcută de către instanța de fond nu corespunde nemijlocit circumstanțelor în care fapta infracțională a fost comisă. Instanța de apel a constatat că Bratuțel Leonid Ion, la 28.10.2017, aproximativ pe la orele 16.00 min., aflându-se în gospodăria cet. Mîrza Dmitrii, amplasată în satul Biești, r-nul Orhei, a inițiat un conflict cu Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ivan, încălcând grosolan ordinea publică, fără pricină, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, urmărind manifestarea bravurii sale și a forței grosolane, i-a aplicat lui Mîrza Dmitrii, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, în rezultat la ce, i-a cauzat lui Mîrza Dmitrii vătămări corporale ușoare sub formă de plagă penetrantă a pleoapei superioare a ochiului stâng; contuzie de gr. II a globului ocular stâng; plăgi contuze pe față. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bratuțel Leonid Ion a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor”. Cu privire la fapta privind vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței, pe acest capăt de acuzație, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că inculpatul Bratuțel Leonid Ion este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de 6 art.151 alin. (1) Cod penal, or, împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii vinovăția lui Bratuțel Leonid Ion în comiterea faptei penale încriminate, care au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vina inculpatului Bratuțel Leonid prin următoarele probe, cum ar fi: - declarațiile părților vătămate Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ion; declarațiile martorilor Mîrza Vasile și Mîrza Ana; declarațiile expertului judiciar medic-legist la secția medico legală Orhei – CML, Cobîscan Dumitru; raportul privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite din 28.10.2017; plângerea cet. Alexandrov Ion din 28.10.2017; plângerea cet. Mîrza Dmitrii din 28.10.2017; -procesul- verbal de cercetare la fața locului din 28.10.2017; raportul de expertiză judiciară nr. 283/D din 20.11.2017; raportul de expertiză judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018; Instanța de apel a constatat că, fapta reținută în sarcina inculpatului Bratuțel Leonid Ion, se încadrează în baza de art. 151 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”, precum și în baza art.287 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor”. Instanța de apel a reiterat că, întreaga sistemă de probe apreciată de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că, inculpatul Bratuțel Leonid a comis faptele prevăzute de art. 151 alin. (1) și art. 287 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a notat că declarațiile inculpatului Bratuțel Leonid Ion privind nevinovăția lui în comiterea faptei penale incriminate se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părților vătămate și martorilor și probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. Instanța de apel a apreciat că nerecunoașterea vinei de către inculpat ca fiind o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații 7 și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Instanța de apel a reținut că, din declarațiile părții vătămate Mîrza Dmitrii reiese că, la data de 27.10.2017, a fost ziua lui de naștere, și a doua zi s-a dus la vărul Alexandrov Ivan acasă, unde era și Bratuțel Leonid. El i-a chemat pe ambii să meargă la el acasă să servească vin de sănătatea lui și să lege vârful la ciocleje, la ce ei au fost de acord. Împreună au mers la el acasă, unde au stat la masă și au servit vin. La un moment dat, Bratuțel l-a chemat pe Alexandrov, la poartă să discute cu el. El a ieșit afară și a văzut că, Alexandrov și Bratuțel erau în drum după poartă, se certau, nu a auzit ca să se numească cu cuvinte necenzurate, și se întindeau. El s-a implicat să-i despartă, pe Bratuțel, l-a împins și tras în ogradă la el. Atunci, Bratuțel, i-a aplicat o lovitură cu capul în regiunea feții, de la ce el a căzut jos. Când era jos, Bratuțel, i-a aplicat o lovitură cu piciorul în regiunea ochiului stâng. El s-a ridicat, a mers și s-a așezat în fața casei, și se ștergea de sânge în regiunea ochiului. S-a apropiat Alexandrov Ivan, să vadă ce-i cu el. Apoi, a venit și Bratuțel și, fără să spună ceva l-a împins și l-a lovit pe Alexandrov, cu palma în regiunea feței, de la ce acesta s-a lovit de perete în regiunea feței, și după ce s-a lovit cu capul de perete, a căzut jos și s-a lovit cu capul de scară, căzând jos. Alexandrov și-a pierdut cunoștința. Instanța de apel în susținerea declarațiilor părții vătămate Mîrza Dmitrii, a ținut cont de declarațiile părții vătămate Alexandrov Ion, care la rândul său, în cadrul cercetării judecătorești a relatat că, au stat la masă, au servit vin, și Bratuțel l-a chemat la poartă să discute cu el. A început discuția, după care Bratuțel l-a lovit cu palma în regiunea feții. Apoi a ieșit Mîrza Dmitrii și a încercat să-i despartă. Mîrza cu Bratuțel au început să se întindă, și Mîrza l-a tras pe Bratuțel în ograda gospodăriei lui. În acest timp Bratuțel l-a lovit cu capul în regiunea feții, și de la lovitură Mîrza a căzut jos, sau probabil că s-a lunecat că era acolo o baltă cu apă, apoi Bratuțel l-a lovit cu piciorul pe Mîrza în regiunea ochiului stâng. Mîrza Dmitrii s-a ridicat și s-a îndreptat spre casă și s-a așezat pe pragul casei, deoarece îi sângera ochiul, iar el s-a pornit după Mîrza Dmitrii. El s-a dus să vadă ce-i cu Mîrza Dmitrii, în acest timp a venit Bratuțel, l-a îmbrâncit și l-a împins în peretele de la beci. El s-a lovit cu capul de perete și, căzând, s-a lovit cu capul de scară și și-a pierdut cunoștința. S-a trezit în secția de reanimare la Spitalul r-l Orhei, unde a fost internat 14 zile. Instanța de apel a notat că, faptul că avut loc o bătaie între inculpatul Bratuțel Leonid Ion și părțile vătămate Mîrza Dmitrii și Alexandrov Ion, nu este negat de însăși inculpat, care a declarat că, la data de 28.10.2017, era în satul Biești și pe la orele 15.00-16.00 min., la poarta lui Mîrza Dmitrii a avut o ceartă cu acesta în drum. Inițiatorul la ceartă a fost Mîrza Dmitrii care i-a aplicat o lovitură cu palma peste față. Alexandrov Ion s-a implicat să-i despartă. Mîrza Vasile a ieșit în drum și cearta a continuat. Atunci, Mîrza Dmitrii l-a tras în ogradă unde au continuat să se întindă între ei. El, cu forța, l-a doborât jos pe 8 Mîrza Dmitrii, ca acesta să se liniștească, iar între timp a venit fratele acestuia, Mîrza Vasile. Mîrza Dmitrii s-a ridicat în picioare și i-a aplicat o lovitură cu palma peste față. El în acel moment s-a înfocat și i-a aplicat o lovitură cu piciorul lui Mîrza Dmitrii în față. A observat că, la Dumitru sângera ochiul și împreună cu Mîrza Vasile, au mers în casă să ia o cârpă să pună la ochiul lui Dumitru. Lui Alexandrov nu i-a aplicat lovituri. Instanța de apel a menționat ca fiind declarativă afirmația inculpatului Bratuțel Leonid Ion, date în ședința instanței de fond, precum că lui Alexandrov nu i-a aplicat lovituri, or, în cadrul ședinței instanței de apel, inculpatul a declarat că pe Alexandrov l-a lovit în ogradă, o singură dată, nu l-a lovit cu careva obiecte, ci doar cu o palmă. Instanța de apel a conchis că este neîntemeiată afirmația apărătorului precum că lipsește legătura de cauzalitate dintre localizarea loviturilor, intensitatea acestora și localizarea contuziei cerebrale grave, or, faptul că inculpatul Bratuțel Leonid a aplicat lovituri părților vătămate, se confirmă atât prin declarațiile părților vătămate, precum și a martorului Mîrza Ana, care a declarat că a auzit gălăgie și a ieșit afară. L-a văzut pe Ion Alexandrov, murdar de glod și zăcea lângă beci. A mers spre poartă, și a văzut că Mîrza Dmitrii, avea ochiul însângerat. Atunci, a mers la o vecină în mahala să cheme salvarea. A venit salvarea și l-a luat pe Alexandrov Ion la spital. Pe Mîrza Dmitrii la fel l-au luat la spital, și după ce i-au cusut rana de la ochi, acesta a venit acasă, dar Alexandrov Ion a stat în reanimare. Când a auzit gălăgie și a ieșit afară, a văzut că, Bratuțel Leonid era lângă Mîrza Dmitrii, și discutau între ei. Mîrza Dmitrii era cu ochiul însângerat, ochiul era afară. Din discuție cu Mîrza și Alexandrov a înțeles că, ei au fost bătuți de Bratuțel Leonid. Instanța de apel a menționat că, martorul Mîrza Vasile dormea, dar l- a trezit mama și i-a zis că se aude gălăgie în drum. El a ieșit în drum și a văzut că, Bratuțel Leonid se îmbrâncea și dorea să-l lovească pe Alexandrov Ion, iar Mîrza Dmitrii încerca să-i despartă. El s-a implicat și i- a despărțit, iar Mîrza Dmitrii l-a împins pe Bratuțel Leonid să intre în ogradă, după care Bratuțel i-a aplicat o lovitură cu capul în față și apoi l-a lovit cu piciorul în ochi pe Mîrza Dmitrii. S-a apropiat de Mîrza Dmitrii și a vrut să-i acorde ajutor, dar în acest timp Bratuțel cu Alexandrov Ion, s-au dus în fața casei și când deja el s-a apropiat de ei Alexandrov Ion zăcea la pământ. În acest timp mama a mers în mahala la vecini și a chemat salvarea. Instanța de apel a respins afirmația avocatului precum că probele demonstrează în mod clar faptul că, prin modalitatea de survenire a vătămării corporale grave, provocarea contuziei cerebrale grave nu era cuprinsă în intenția inculpatului. Or, inculpatul Bratuțel Leonid Ion urma să prevadă caracterul 9 prejudiciabil al acțiunii sale de aplicarea loviturilor corporale în regiunea feței părții vătămate Ion Alexandrov, cu atât mai mult urma să prevadă posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, de vreme ce anume din cauza acestor lovituri ale inculpatului, partea vătămată Alexandrov Ion s-a ales cu vătămări corporale grave, fapt stabilit prin raportul de expertiză judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018, prin care s-a constatat că părții vătămate Alexandrov Ivan i-a fost cauzat următoarele leziuni corporale sub formă de traumatism cranio - cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă; fractură de os temporal pe dreapta, hemipareză pe stânga, edem cerebral posttraumatic, plagă contuză în regiunea parietală dreaptă; contuzia țesuturilor moi ale capului și feței, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, prin lovituri repetate, într-un interval de timp de scurtă durată și mai puțin probabil desinestătător în rezultatul căderii libere a corpului de la propria înălțime. Instanța de apel a respins argumentele apărării că inculpatul Bratuțel Leonid Ion i-a aplicat lui Alexandrov Ion doar o singură lovitură cu palmă peste față așa cum indica inculpatul, atât timp cît din plângere și procesul- verbal de audiere a victimei Alexandrov Ion, date în cadrul urmăririi penale reiese că inculpatul i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioare, precum și a aplicat o lovitură cu un obiect dur. Instanța de apel a remarcat că din declarațiile martorului Mîrza Vasile rezultă că Bratuțel Leonid i-a aplicat lui Mîrza Dmitrii două lovituri, una cu capul și una cu piciorul. Nu a văzut ca Bratuțel, să-i aplice lovituri lui Alexandrov Ion, doar a văzut o urmă de sânge pe perete. El a văzut doar când Bratuțel l-a împins pe Alexandrov Ion și el a căzut jos. Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apărătorului, precum că probele administrate și cercetate dovedesc că a fost comisă faptă prevăzută de art. 157 Cod Penal, adică vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, s- au manifestat datorită imprudenței, or, neglijența ca modalitate a imprudenței există atunci când persoana nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al faptei, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, deși urma să le prevadă. Astfel, lipsa de înțelegere a gradului prejudiciabil al faptei și al prevederii producerii rezultatului ei deosebesc imprudența de toate celelalte modalități ale vinovăție. Or, anume din cauza loviturilor multiple aplicate de către inculpatul Bratuțel Leonid Ion, partea vătămată Alexandrov Ion s-a ales cu leziuni corporale grave. Instanța de apel a notat că prin probe administrate a fost confirmat pe deplin din partea inculpatului Bratuțel Leonid Ion a acțiunilor de huliganism, or, acesta a încălcat grosolan ordinea publică, manifestată prin aplicarea violenței fizice, fără careva motive obiective, exprimând o vădită 10 lipsă de respect față de societate, manifestând o obrăznicie deosebită, precum și acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, le-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioare lui Mîrza Dmitrii, pricinuindu-i dureri fizice și vătămări corporale. În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 283/D din 20.11.2017, părții vătămate Mîrza Dmitrii i-au fost cauzate următoarele leziuni corporale: plagă penetrantă a pleoapei superioare a ochiului stâng; contuzie de gr. II a globului ocular stâng; plăgi contuze pe față, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, care putea fi pumnul și piciorul, prin lovituri repetate, într-un interval de timp de scurtă durată și mai puțin probabil de la căderea corpului de la propria înălțime, și se califică ca vătămare ușoară. Instanța de apel a respins ca neîntemeiată afirmația avocatului că la materialele cauzei nu există probe care ar demonstra încălcarea grosolană a ordinii publice, de vreme ce, latura obiectivă a infracțiunii de huliganism constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică (săvârșită în public), acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, dar comiterea infracțiunii într-un loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu este modul public, adică actele huliganice urmează a fi săvârșite în prezența unor persoane, ori rezultatul actelor huliganice devin inevitabil cunoscute altor persoane. Instanța de apel a menționat că nu se poate deduce că infracțiunea săvârșită de inculpat nu a fost comisă în loc public, de rând ce acțiunile lui huliganice au avut loc mai întâi în stradă, acolo unde a fost chemat Mîrza Dmitrii, care este un loc public, și care au fost auzite de către martorul Mîrza Ana. Mai mult, acționând în stradă – loc accesibil publicului, inculpatul își dădeau seama că fapta lui poate ajunge la cunoștința altor persoane. Instanța de apel a constatat că inculpatul Bratuțel Leonid Ion, a aplicat față de Mîrza Dmitrii acte de violență, manifestate prin aplicarea loviturilor, care nu condiționează în mod obligatoriu adresarea cuvintelor obscene în adresa victimei, într-un final un conflict ce a avut loc în public, la care nu s-a ținut cont de opinia și atitudinea celor din jur. Instanța de apel a respins alegația precum că infracțiunea prevăzută de art. 287 Cod penal, nu poate forma concurs cu infracțiunea prevăzută de art. 151 Cod penal, în cazul dat apreciază critic varianta de calificare de către instanța de judecată și este inadmisibil calificarea a concursului de infracțiuni prevăzute de art. 151 și art. 287 Cod penal, iar acceptarea unei asemenea calificări, ar însemna ignorarea principiului neadmiterii tragerii la răspundere penală de două ori pentru aceeași faptă. 11 Instanța de apel a constatat că părții vătămate Alexandrov Ivan i-a fost cauzat următoarele leziuni corporale : traumatism cranio - cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă; fractură de os temporal pe dreapta, hemipareză pe stânga. edem cerebral posttraumatic, plagă contuză în regiunea parietală dreaptă; contuzia țesuturilor moi ale capului și feței, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, prin lovituri repetate, într-un interval de timp de scurtă durată și mai puțin probabil desinestătător în rezultatul căderii libere a corpului de la propria înălțime, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă. Instanța de apel a reținut că, aceste circumstanțe arată clar existența componenței de infracțiune prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, în contextul în care s-a atestat că leziunile corporale depistate la partea vătămată Alexandrov Ion, urmare a aplicării loviturilor de către inculpat au un grad specific anume faptei infracționale de vătămare intenționată gravă. Instanța de apel a apreciat că la caz nu este admisă nici-o încălcare a principiului inadmisibilității tragerii de două ori la răspundere pentru aceiași faptă, atât timp cât acțiunile inculpatului Bratuțel Leonid Ion corect au fost calificate în concurs, respectiv, motivul dat la fel nu servește temei de achitare a inculpatului, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal. Or, în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine, că inculpatul Bratuțel Leonid a încălcat grosolan ordinea publică, atunci când l-a chemat pe partea vătămată Mîrza Dmitrii în stradă și i-a aplicat acestuia lovituri cu pumnii și picioare peste corpul ultimului, provocând vătămate corporală ușoară, continuând fapta de huliganism și în ograda unde domiciliază Mîrza Dmitrii, ca ulterior, să comită o altă faptă prejudiciabilă și să provoace deja leziuni corporale grave lui Alexandrov Ion, fapt ce a soldat internarea acestuia în reanimare în spitalul raional. Instanța de apel a stabilit în acțiunile lui Bratuțel Leonid Ion a elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (1) și art. 287 alin. (1) Cod penal al RM. În ceea ce privește individualizarea pedeapsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care anterior a fost condamnat pentru alte infracțiuni, inclusiv similare, infracțiunile au fost comise în termen de probă stabilit prin sentința Judecătoriei Orhei, din 11.07.2017, la momentul comiterii faptei nu era încadrat în câmpul muncii, nu se află la medicul narcolog, a restituit prejudiciul părților vătămate. 12 În această privință, instanța de apel a concluzionat că, este justificată concluzia instanței de fond, care a reținut că, inculpatul Bratuțel Leonid Ion a comis infracțiunile, fiind în stare de recidivă simplă, or, la momentul săvârșirii faptelor infracționale din speță, antecedente penale nu erau stinse, în situația în care acesta a comis infracțiunile în termen de probă. În acest context, instanța de apel a notat că în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, constată că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 6 luni în baza art.151 alin.(1) Cod penal și unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an în baza art.287 alin.(1) Cod penal. Iar, ținând cont de prevederile art. art.84 alin.(1) Cod penal și art.85 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de a adăuga parțial la pedeapsa aplicată în baza art.287 alin.(1), art.151 alin.(1), art.84 Cod penal, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei, din 11.07.2017, stabilindu-i lui Bratuțel Leonid Ion pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis în conformitate cu prevederile art.72 alin.(3) Cod penal. Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului. Or, se constată evident că pedeapsă privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, în situația în care inculpatului Bratuțel Leonid, anterior prin hotărâri judecătorești, i s- a acordat șansa de a se corija conduita și a demonstra că cele comise constituie un incident în biografia acestuia, însă în final acestea au fost ignorate, ultimul săvârșind alte, două infracțiuni cu intenție. Astfel, instanța de apel a menționat că nu poate admite solicitările părților vătămate privind aplicare față de Bratuțel Leonid Ion a unei pedepse în baza art.90 Cod penal, de vreme ce acesta a comis infracțiunile în termen de probă, stabilită prin sentința Judecătoriei Orhei, din 11.07.2017. Instanța de apel a respins solicitările procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului în sumă de 640 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.283/D din 20.11.2017 în 13 sumă de 320 lei și raportul de expertiză judiciară nr.201825D0029 din 31.01.2018, în sumă de 320 lei, menționând că aceste cheltuieli au fost efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Or, obligația pozitivă a statului, în sensul art.6 par.2 a CEDO, prin intermediul organelor de urmărire penală și procuraturii de a demonstra în sensul art.art.24, 56 Cod de procedură penală, vinovăția persoanei, fiindu-le atribuită în sensul art.96-97 Cod de procedură penală sarcina probațiunii, persoana acuzată de un delict beneficiind de „prezumția nevinovăției”, stipulată la art.8 Cod de procedură penală, fiind liberată de obligația de a-și demonstra nevinovăția.

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către: - avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6), 8, 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea Deciziei Curții de Apel din 08.05.2019 și sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019 și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie recalificată fapta inculpatului Bratuțel Leonid din art. 151 alin. (1) Cod penal, în baza art. 157 Cod penal și stabilirea unei pedepse non- privative de libertate; încetarea procesul penal pe numele condamnatului Bratuțel Leonid pornit în baza art. 287 alin. (1) din Cod penal și atragerea la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2) din Cod contravențional cu încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională; menținerea în privința lui Bratuțel Leonid condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din 11.07.2017, întrucât în interiorul termenului de probă a fost săvârșită o infracțiune din imprudență (art. 157 Cod penal); - partea vătămată Alexandrov Ivan prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6), 8, 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea Deciziei Curții de Apel din 08.05.2019 și sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26.02.2019 și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie recalificată fapta inculpatului Bratuțel Leonid din art. 151 alin. (1) Cod penal, în baza art. 157 Cod penal și încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților; precum și încetarea procesului penal pornit în baza art. 287 alin. (1) Cod penal și atragerea la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2) din Cod Contravențional, cu încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională. La 05 iulie 2019, avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului a declarat recurs suplimentar, prin care a solicitat casarea Deciziei Curții de Apel din 08.05.2019 și sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 14 26.02.2019 și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie recalificată fapta inculpatului Bratuțel Leonid din art. 151 alin. (1) Cod penal, în baza art. 157 Cod penal și încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților prin tranzacția de împăcare; constatarea nulității și excluderea din materialele cauzei în calitate de probe ordonanța privind dispunerea efectuării expertizei medico-legale din 23.01.2018 și raportul de expertiză judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018; a înceta procesul penal pornit în baza art. 287 alin. (1) Cod penal și atragerea la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2) din Cod Contravențional, cu încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională; menținerea în privința lui Bratuțel Leonid condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din 11.07.2017, întrucât în interiorul termenului de probă a fost săvârșită o infracțiune din imprudență (art. 157 Cod penal); 4.1 În motivarea recursului avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului a invocat că: - instanța de apel a menținut calificarea faptei în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, deși probele indică clar că infracțiunea a fost comisă din imprudență; - instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile părților vătămate în cadrul ședinței de examinare a apelului și nici de calificarea Curții Supreme de Justiție în cauze similare; -instanța de apel a omis să stabilească care este gradul fiecărei leziuni corporale, ceea ce a condus la încadrarea juridică a faptei; - la materialele cauzei nu există nici o probă sau declarații care ar confirma că, Bratuțel Leonid l-ar fi lovit pe Alexandrov Ivan cu piciorul la cap. Veridicitatea declarațiilor date la urmărirea penală a fost negată de părțile vătămate în cadrul ședințelor în apel, menționând că susține declarațiile date în fața Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău; - în cadrul urmăririi penale nu a fost identificat vreun obiect dur cu care ar fi fost lovită partea vătămată, nu au fost găsite urme de sânge la poartă sau în ogradă, ci doar pe pragul din beton de care s-a lovit partea vătămată; - instanța nu a ținut cont de faptul că, traumatismul cranio-cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă este localizat în partea dreaptă a capului, pe când părțile vătămate au declarat că inculpatul ar fi aplicat lui Alexandrov Ivan două lovituri cu palma în regiunea feței; - instanțele inferioare au apreciat în mod eronat conștientizarea de către făptuitor a laturii faptice a acțiunilor ca probă a previziunii că va surveni vătămarea gravă a părții vătămate; 15 - instanța de apel nu a delimitat toate vătămările corporale depistate pentru a determina care este gradul fiecăreia. Or, inculpatul conștientiza faptul că prin lovitura cu palma va cauza suferințe fizice neînsemnate sau ușoare, însă nu putea să conștientizeze faptul că victima ar putea să cadă și să sufere o vătămate gravă; - deciziile instanțelor inferioare nu oferă o concluzie asupra modului de cauzare a contuziei cerebrale, prin lovitură directă sau în timpul căderii; - partea acuzării nu a reușit să demonstreze faptul că victima a fost lovită cu piciorul în cap sau cu un obiect dur, piatră, lemn, fier; - instanțele inferioare au omis să dea apreciere raportului de constatare la fața locului potrivit căruia urme de sânge s-au depistat pe marginea pragului unde a căzut victima; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu s-a expus asupra excluderii probei din dosar raportul de expertiză judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018, inclusiv asupra tranzacției de împăcare; - motivarea deciziei contestate conține circumstanțe care nu au avut loc la judecarea cauzei în apel. Instanța de apel nu a respectat obligația de a verifica declarațiile prin citirea lor în ședință de judecată. În cadrul examinării cauzei nu s-au dat citire în public declarațiile din cadrul instanței de fond, iar acest fapt este demonstrat prin înregistrarea audio a ședinței de judecată; - nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune a faptei prevăzute la art. 287 alin (1) cod penal; - odată ce prima instanță a calificat faptele condamnatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, era inadmisibil calificarea aceluiași comportament și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, întrucât se încalcă principiul de neadmitere a sancționării duble pentru aceeași fapte; - instanța de apel a reținut faptul că condamnatul a încălcat grosolan ordinea publică, însă nu a motivat și nu a invocat probe care ar demonstra prin ce s-a manifestat încălcarea ordinii publice; - aplicarea violenței asupra persoanelor nu este suficientă pentru a califica fapta ca fiind huliganism, întrucât aceasta reprezintă în principal latura obiectivă a altor componente cum ar fi art. 151, art. 152, art. 157 Cod penal sau art. 78 din Codul contravențional. Pe când acțiunea principală a infracțiunii de huliganism este încălcarea grosolană a ordinii publice. 4.2. În motivarea recursului partea vătămată Alexandrov Ivan a invocat că: - instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile pe care le-a făcut în cadrul ședinței de apel, nu s-a expus asupra tranzacției de împăcare; - instanța de apel a menținut calificarea faptei la art.151 alin. (1) Cod penal, deși a declarat că Bratuțel Leonid nu la lovit în regiunea capului cu 16 nici un obiect dur. În timpul conflictului până la momentul căderii, nu a fost lovit cu piciorul, pumnul sau cu capul de către Bratuțel Leonid; - instanța de apel nu a ținut cont de faptul că traumatismul cranio cerebral manifestat prin contuzie cranio – cerebrală gravă este localizat în partea dreaptă a capului, pe când el a primit două lovituri cu palma în regiunea feței; - nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune a faptei prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, deoarece Bratuțel Leonid i-a cauzat doar vătămări corporale, fără a săvârși alte acțiuni obraznice în privința sa care ar încălca ordinea publică. Bratuțel Leonid i-a provocat vătămări corporale ușoare lui Mîrza Dmitrii, însă nu la numit cu cuvinte urâte și în public; - instanța de apel nu a motivat conținutul tranzacției de împăcare și nici efectele acesteia;

Prin referință avocatul Ciuric Valentin a solicitat admiterea integrală a recursului declarat de partea vătămată Alexandrov Ivan.

Judecând recursurile ordinare declarate în speță, pe baza materialului din dosarul cauzei penale și a motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează respingerii acestora, ca fiind inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din prevederile art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 aceluiași Cod. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. La caz, Colegiul penal reține că avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului, cît și partea vătămată Alexandrov Ivan au indicat ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12), Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 17 Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurenți nu s- au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Potrivit pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în temeiul căruia recurenții indică precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apeluri, Colegiul penal constată lipsa în recursurile declarate a oricărei motivații desfășurate, precum și lipsa argumentelor concrete, esențiale la caz, care în viziunea recurenților a-r vicia hotărârea contestată. Colegiul penal, analizând textul deciziei atacate constată că, instanța de apel a analizat și verificat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, și întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile lui Bratuțel Leonid, contrar argumentelor invocate în ordine de recurs, confirmă fără oricare dubiu în acțiunile inculpatului a componenței de infracțiune prevăzute la art. 151 alin. (1) Cod penal, respectiv nu au fost încălcate prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, instanța de apel expunându-se asupra argumentelor principale, hotărârea emisă cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția. Deci, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești a constatat situația de fapt și de drept reținută, just concluzionând existența în acțiunile lui Bratuțel Leonid, a componenței de infracțiune prevăzute la art. 151 alin. (1) și art. 287 alin. (1) Cod penal și neprezentarea de către avocatul Ciuric Valentin, în instanța de apel a unor probe veridice, care ar răsturna esențial concluziile la acest capitol (f.d. 82, Vol. II). În asemenea împrejurări, Colegiul penal consideră că, de fapt invocările recurenților sub aspectul temeiului pentru recurs prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter declarativ, sub aspect de apreciere subiectivă, ne fiind expuse argumente veridice în susținerea erorii pretins a fi comise de către instanța de apel, or, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, atât în fapt, cât și în drept. La acest capitol, Colegiul penal apreciază ca fiind nefondate alegațiile recurenților în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente. Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal apreciază că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO. 18 Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs, precum că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” în acțiunile inculpatului Bratuțel Leonid, au fost obiect de dispută în cadrul judecării cauzei, asupra cărora instanța s-a expus minuțios și detaliat inclusiv în decizia contestată, chestiune ce prin sine respinge invocarea temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. La cest capitol, Colegiul penal lărgit a stabilit o motivare amplă și întemeiată a deciziei, motivare pe care instanța de recurs o însușește, ce este în concordanță cu practica CtEDO, ce în pct. 37 a hotărârii Albert vs România din 16.02.2010, în care a statuat că art.6 §1, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Se mai reține că, recurenții, invocă în prezenta speță incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Din argumentele recursurilor declarate se constată, că în opinia acestora, acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate din art. 151 alin. (1), în baza art.157 din Codul penal. Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpatului, Colegiul penal apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât din materialele cauzei se atestă că atât la etapa urmăririi penale cât și judecarea cauzei în primă instanță și în apel, avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului nu a invocat careva erori cu privire la încadrarea greșită a faptei inculpatului. Criticile avocatului Ciuric Valentin, în numele inculpatului, inclusiv a părții vătămate Alexandrov Ivan în partea ce se referă la recalificarea acțiunilor de pe art. 151 alin. (1) Cod penal, pe art. 157 Cod penal și încetarea procesului penal, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or, componența de infracțiune – vătămarea gravă sau medie a integrității corporale sau a sănătății din imprudență, indiferent de atitudinea părții vătămate față de persoana făptașului, lipsa pretențiilor, nu poate avea loc în cazul în care această vătămare a fost confirmată prin analiză circumstanțelor faptice, și intențiile făptașului, iar leziunile corporale cauzate au fost consecința directă a loviturilor aplicate, legătura cauzală fiind constatată prin raportul de expertiză judiciară nr. 201825D0029 din 31.01.2018 (f.d. 44-45 Vol.I). Astfel, expunerile recurenților cu privire la incidența temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, nu au 19 fundamentare legală, afirmațiile acestora în esență reprezentând aprecieri subiective a mijloacelor de probă, însă Colegiul penal lărgit urmează a menționa că la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Rezumând cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea, pretinsele erori invocate de recurenți, având un caracter declarativ și nefondat, alegațiile acestora nu au putut justifica necesitatea casării deciziei atacate întrucât soluția instanței de apel este legală și întemeiată, recursurile ordinare declarate urmând a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului, de către partea vătămată Alexandrov Ivan și recursul suplimentar declarat de către avocatul Ciuric Valentin în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2019, în cauza penală în privința lui Bratuțel Leonid xxxxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 20