1ra-936/2020 — art. 349 alin. 1/1 CP

1ra-936/2020 — art. 349 alin. 1/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-936/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Lilia Sîrbu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 noiembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Cibotareanu Petru Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în r-nul Xxxxx,

s. Xxxxx, str. Xxxxx nr. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Petru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) Cod

penal și în baza acestei norme, i-a fost stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 1000 u.c., ceia ce constituie 50 000,00 (cincizeci mii lei 00 bani) MDL.

I s-a explicat inculpatului că este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă

o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. In

acest caz, se consideră că sancțiunea este executată integral.

Cheltuielile judiciare pe cauză în sumă de 320,00 MDL, au fost trecute în contul

statului.

S-a admis în parte acțiunea civilă depusă de partea vătămată Lazu Ion.

S-a încasat de la Cibotareanu Petru în beneficiul lui Lazu Ion suma de 1726,32 (una

mie șapte sute douăzeci și șase lei 32 bani) MDL, drept compensare a prejudiciului material.

Pretenția părții vătămate Lazu Ion cu privire la încasarea prejudiciului moral în

cuantum de 150 000,00 MDL și prejudiciului fizic în cuantum de 50 000,00 MDL, s-a respins

1

ca fiind neîntemeiată.

2017, aproximativ la orele 07:30, conducând mijlocul de transport de model "Mercedes”, cu

n/î xxxxx (Lituania), în stare de ebrietate, cu viteză excesivă, în s. Sadaclia, str. 31 august,

nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport și efectuând manevre periculoase, s-

a tamponat într-un pilon de electricitate, deteriorând neesențial automobilul său. Ulterior,

s-a tamponat într-un automobil de model „Wolksfagen Golf’, cu n/î xxxxx, care era parcat

pe marginea străzii, care aparține cet. Lungu Victor. În același timp la apropierea Șefului

Secției Securitate Publică al IP Basarabeasca, inspector principal Lazu Ion, care era pe

uniformă de serviciu, și la insistența acestuia de a coborî din automobil, în timp ce se afla

în fața automobilului de model "Mercedes”, cu n/î xxxxx (Lituania), cet. Cibotareanu Petru

a accelerat viteza automobilului astfel, cet. Lazu Ion, fiind purtat pe capota automobilului

până când a căzut la pământ, de asemenea, fiind călcat cu roțile pe mâini și picioare,

cauzându-i leziuni corporale neînsemnate.

Conform rechizitoriului acțiunile lui Cibotareanu Petru au fost calificate în baza art.

349 alin. (2) lit. a) Cod penal, conform indicilor — aplicarea violenței periculoase pentru viața

și sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității lor de serviciu și

schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența.

Instanța de fond a stabilit că aplicarea violenței a fost nepericuloasă pentru viață,

astfel acțiunile inculpatului Cibotareanu Petru au fost reîncadrate în baza art. 349 alin. (l1)

Cod penal, aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție

de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul

celui care aplică violența, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei care își îndeplinește

datoria obștească în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei

infracțiuni sau a unei fapte antisociale.

3.1. Partea vătămată Lazu Ion, prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei

noi decizii prin care inculpatul Cibotareanu Petru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, precum și stabilirea și obligarea

reparării prejudiciului moral cauzat de către inculpat prin infracțiune.

În argumentarea apelului a invocat următoarele:

- la adoptarea sentinței, instanța de fond nu a luat în considerare și nu a soluționat

toate circumstanțele relevante cazului, inclusiv a omis cerințele stabilite de legiuitor în art.

385 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală, conform căruia la adoptarea sentinței, instanța

2

de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate dacă există

circumstanțe care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului și care anume, or

instanța de fond nu a examinat și nu a dat apreciere circumstanțelor agravante ale cazului

și anume circumstanțele agravante prevăzute la art. 77 alin. (1) lit. i) și j) Cod penal,

deoarece acțiunile inculpatului au fost săvârșite aflându-se la volanul unui automobil care,

fiind mijloc de transport în esență prezintă un grad sporit de pericol, iar conducerea

acestuia de către o persoană în stare de ebrietate reprezintă un pericol social extrem de

înalt, fapt care se atestă prin prisma înăspririi pedepselor pentru consumul de alcool la

volan;

- instanța de judecată a recalificat infracțiunea comisă de către inculpat din

infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, la infracțiune prevăzută la art.

349 alin. (11) Cod penal or, latura obiectivă a acestor două componente de infracțiune se

deosebesc prin forma violenței pentru viața sau sănătatea persoanei, astfel instanța de

judecată a conchis că acțiunile inculpatului Cibotareanu Petru nu au comportat semne de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate, însă nu a argumentat

juridic sub nici o formă recalificarea faptei infracționale săvârșite de către inculpat prin

prisma prevederilor art. 349 alin. (11) Cod penal, deși din circumstanțele cazului s-a atestat

cu certitudine prezența în acțiunile inculpatului a violenței periculoase pentru viața și

sănătatea părții vătămate;

- instanța de fond nu a examinat sub toate aspectele cererea de înaintare a acțiunii

civile, respingând pretenția privind prejudiciul moral ca neîntemeiat, motivând că nu au

fost dovedite circumstanțele invocate or, de fapt prejudiciul cauzat a fost demonstrat prin

materialele anexate la cerere și anume: Copia certificatului de concediu medical (unde este

indicat că s-a aflat în concediu medical 20 zile, cu diagnoza tensiune inter craniană); copia

trimiterii pentru tratare suplimentară; extrasul din cartela medicală Lazu Ion; extrasul din

cartela medicală Lazu Felicia și adeverința de incapacitate Xxxxx Xxxxx);

- urmare a acțiunilor infracționale ale inculpatului Cibotareanu Petru, a avut nevoie

de tratament medical, atât el cât și fiica, care a fost martor la cele întâmplate, pe o perioadă

de 20 zile. În această perioadă, imediat după comiterea infracțiunii, fiica care a fost martor,

fiind dusă la grădiniță, a avut isterie, a plâns prin somn, a avut probleme de urinare, striga

prin somn, plângea inconștient, a fost dusă la medicul neuropatolog, care a indicat că este

speriată și are probleme de sănătate urmare a acestui caz (faptele date se confirmă în

certificatele prezentate anexă la cererea de acțiune civilă), pentru aceasta a primit tratament

medical.

3

Conform expunerii medicului psiholog este riscul ca pe parcursul anilor să aibă

probleme de sănătate.

Personal a fost foarte afectat de cele întâmplate, psihic este de nedescris starea prin

care a trecut, atât după comiterea infracțiunii, cât și în procesul examinării acesteia, asupra

ultimului a fost aplicată o violență periculoasă reală pentru viața și sănătatea persoanei,

care urma să aibă urmări foarte grave, inclusiv de a rămâne în acel loc, astfel inculpatul cu

automobilul pe care îl accelera urma să-i provoace vătămări corporale;

- pe parcursul tratamentului (20 zile), a avut dureri majore la aplicarea acelor

medicamente administrate, insomnii pe o perioadă îndelungată de timp, coșmaruri, fiind

diagnosticat cu tensiune inter craniană. Tratamentul nu l-a finisat deoarece nu a avut

mijloace financiare, având și credit. A fost nevoit, de a schimba locul de muncă, plecând

mai departe de locul faptei în mun. Chișinău, deoarece au fost diferite încercări din partea

cunoscuților inculpatului, de a ceda să probeze fapta comisă de ultimul;

- pentru justa soluționare a cazului urmează a fi reținută și practica judiciară a Curții

Supreme de Justiție și anume Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, pe

dosarul nr. 1ra-1212/2013 din 18 decembrie 2013, prin care a fost examinat recursul ordinar

declarat de avocatul Crîșmari Natalia în interesele inculpatului Carpov Gheorghe

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2013, prin care

Carpov Gheorghe a fost condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. b) Cod penal.

3.2. Procurorul în procuratura raionului Cimișlia Oborocean Iurie, prin care a solicitat

casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care al recunoaște vinovat pe Cibotareanu

Petru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (l1), numindu-i pedeapsă sub

formă de 2 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal - ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, a solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite

vinovatului Cibotareanu Petru pe un termen de probațiune de 4 ani, dacă, în perioada de

probațiune care a fost fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin

respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Admiterea acțiunii civile înaintate de către partea civilă Lazu Ion, cu dispunerea

încasării de la Cibotareanu Petru în folosul părții vătămate Lazu Ion a prejudiciului

material în sumă de 1726,32 lei, iar ce privește cuantumul prejudiciului moral cauzat lui

Lazu Ion, la discreția instanței de apel.

Încasarea de la inculpatul Cibotareanu Petru în beneficiul statului cheltuielile

4

judiciare în sumă de 320 lei, suportate de stat pentru efectuarea expertizelor judiciare în

cauza penală dată. În rest sentința să fie menținută.

În argumentarea apelului a invocat următoarele:

- deși instanța de judecată, a dat aprecierea corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și

a recalificat acțiunile inculpatului Cibotareanu Petru din art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal,

în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, pedeapsa aplicată față de inculpat este mult prea

blândă;

- nu poate fi reținută ca plauzibilă concluziile instanței precum că în cazul dat, la

stabilirea pedepsei față de inculpatul Cibotareanu Petru, nu au fost stabilite careva

circumstanțe agravante, condiții stipulate la art. 77 Cod penal, deoarece analizând

circumstanțele cauzei a considerat, că în privința inculpatului există circumstanțe

agravante și anume - săvârșirea infracțiunii asupra unei persoane în legătură cu

îndeplinirea de către ea a obligațiunilor de serviciu sau obștești, astfel pedeapsa sub formă

de amendă aplicată în privința inculpatului nu este suficientă pentru corectarea și

reeducarea ultimului, în scopul prevenirii comiterii altor infracțiuni, precum și pentru

restabilirea echității sociale, și nu va contribui la atingerea scopurilor pedepsei penale.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei

penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale și

stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială;

- infracțiunea pentru care a fost condamnat cet. Cibotareanu Petru, necătând că face

parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, ține de avut în vedere faptul că

Cibotareanu Petru a săvârșit această infracțiune aflându-se în stare de ebrietate alcoolică,

se afla la volanul automobilului de model Mercedes, conducea acest automobil în stare de

ebrietate alcoolică, iar la etapa actuală mijloacele de transport prezintă un grad sporit de

pericol, iar conducerea acestora de către persoane în stare de ebrietate prezintă un grad și

mai avansat de pericol.

Astfel, ocrotirea activității normale a autorităților publice presupune, în primul rând,

ocrotirea persoanelor care participă, direct sau indirect, la exercitarea funcțiilor autorității

publice. Orice atingere adusă libertății psihice (morale), integrității corporale, sănătății sau

altor atribute ale acestor persoane, pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcției, constituie

o manifestare a lipsei de respect față de autoritatea de stat ai cărei titular sunt respectivele

persoane;

- întru realizarea scopurilor pedepsei penale, prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal

5

și anume: restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnatului, cât și de către alte persoane și pentru

a se asigura un efect descurajant al pedepsei, inculpatul Cibotareanu Petru urmează a fi

condamnat la pedeapsă cu închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal;

- la etapa urmăririi penale, în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) Cod de

procedură penală, cazurile când efectuarea expertizei este obligatorie, s-a dispus efectuarea

expertizelor judiciare în vederea stabilirii gradului de gravitate și caracterului vătămărilor

corporale, administrării probatoriului, pentru a stabili adevărul și circumstanțele cazului,

precum și pentru încadrarea juridică corectă a acțiunilor făptuitorului. Astfel, raportul de

expertiză judiciară nr. 74 din 06.06.2017 a servit drept probă concludentă și pertinentă

pentru recunoașterea lui Cibotareanu Petru vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 349 alin. (11) Cod penal, iar la materialele cauzei se conțin actele respective prin care se

confirmă mărimea cheltuielilor judiciare suportate de stat pentru efectuarea expertizelor

judiciare;

la adoptarea sentinței, instanța nu a ținut cont de prevederile art. 227 alin. (l) și art.

229 alin. (2) Cod de procedură penală, conform cărora, instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă

asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi

suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată

pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe

temeiuri de nereabilitare.

În așa mod, instanța în conformitate cu prevederile normelor procesual penale,

expuse supra urma să oblige inculpatul să recupereze cheltuielile judiciare suportate din

contul statului;

- sentința instanței de judecată este neîntemeiată și în partea ce ține admiterea în parte

a acțiunii civile, depusă de partea vătămată Lazu Ion și respingerea ca neîntemeiat a

prejudiciului moral.

Având în vedere circumstanțele cauzei raportate la prevederile legale, precum și de

faptul că la caz este întrunită condiția principală privind legătura cauzală între prejudiciul

suferit de partea vătămată și infracțiunea săvârșită, instanța de judecată, odată cu

admiterea acțiunilor civile înaintate de partea vătămată urma să determine și mărimea

compensației ce urmează a fi achitate părții vătămate în vederea reparării daunei cauzate

6

în urma suferințelor fizice și psihice cauzate, cu dispunerea încasării acestor sume din

contul inculpatului Cibotareanu Petru.

au fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror.

Admis apelul declarat de către partea vătămată Lozanu Ion, sentința casată parțial,

în partea respingerii acțiunii civile privind cerința de încasare a prejudiciului moral, cu

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte după cum urmează:

Pretenția înaintată de Lazu Ion privind încasarea prejudiciului moral se admite

parțial, cu încasarea din contul inculpatului Cibotareanu Petru în beneficiul lui Lazu

Ion a sumei de 10000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

Pretențiile părții vătămate privind recuperarea prejudiciului moral în sumă de

140000 lei se resping.

În rest dispozițiile sentinței se mențin.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, studiind

materialele cauzei, analizând hotărârea judecătorească atacată sub aspectul menționat de

procuror, în raport cu circumstanțele cauzei, în prezenta speță, a considerat că, soluția

instanței de fond în latura pedepsei este echitabilă, la stabilirea căreia s-a ținut cont în

deplină măsură de toate circumstanțele cauzei, aplicându-se corespunzător prevederile art.

75 Cod penal, care prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului

Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

Conform motivelor indicate în apel, acuzatorul de stat a invocat necesitatea stabilirii

inculpatului pedepsei cu închisoare, care este cea mai aspră din alternativa sancțiunilor

alin. (l1) al art. 349 Cod penal, menționând că Cibotareanu Petru a săvârșit infracțiunea în

stare de ebrietate alcoolică, se afla la volanul automobilului, la etapa actuală mijloacele de

transport reprezintă un grad de pericol sporit, iar conducerea acestora de către personae în

stare de ebrietate alcoolică, prezintă un grad și mai avansat de pericol.

Instanța de apel, cu referire la motivele invocate de către procuror în apel, a observat

că de fapt ele reprezintă circumstanțe care pot fi luate în considerație la stabilirea limitelor

pedepsei și nici de cum esențiale, pentru a stabili cea mai aspră pedeapsă din alternative

sancțiunilor.

La caz s-a reținut că, pedeapsa sub formă de amendă a fost stabilită în mărime de 1000

unități convenționale, limita minimă fiind de 850 unități convenționale, deci pedeapsa

corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei.

7

Pe când acuzatorul de stat în apelul declarat nu a invocat careva motive serioase care

să justifice stabilirea inculpatului cea mai aspră pedeapsă, fie și cu suspendarea

condiționată în temeiul art. 90 Cod penal, care potrivit prevederilor alin. (2) art. 75 Cod

penal, are un caracter excepțional și se stabilește doar când gravitatea infracțiunii și

personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare.

În speță, instanța de apel a reținut că, motivele invocate de procuror în apel nu se

referă la aceste circumstanțe pe cât fapta săvârșită de inculpat este una mai puțin gravă, ce

privește personalitatea acestuia conform cazierului contravențional de la (vol. I, f.d. 69), pe

perioada anilor 2013-2017 este sancționat doar o singură dată contravențional, iar conform

informației privind antecedentele penale de la (vol. I, f.d.75-76), s-a reținut că acesta nu a

fost atras la răspundere penală și judecat.

Drept consecință a celor menționate supra, instanța de apel nu a constatat careva

motive întemeiate invocate de către procuror pentru a interveni în soluția instanței de fond

în partea stabilirii pedepsei inculpatului, din care considerent, instanța de apel a considerat

că, sentința emisă este echitabilă în partea stabilirii pedepsei inculpatului Cibotareanu

Petru.

Cât privește solicitarea apelantului cu privire la încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare suportate aferente cauzei penale gestionate în cuantum de 320 lei,

instanța de apel a ținut să indice că, potrivit art. 227 Cod de procedură penală, suportarea

cheltuielilor aferente gestionării cauzei se face din contul mijloacelor bugetului de stat,

deoarece, în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile

inculpaților, prin urmare nu de fiecare dată poate fi pusă pe seama inculpaților plata

cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanța de apel a constatat că, solicitarea procurorului referitor la încasarea

din contul inculpatului Cibotareanu Petru a cheltuielilor judiciare în sumă de 320 lei este

nefondată, or, în conformitate cu alin. (3) art. 227 Cod procedură penală, cheltuielile

judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Discutând argumentele apelului declarat de partea vătămată Lazu Ion, instanța de

apel a observat că, partea vătămată nu este de acord cu sentința în partea încadrării juridice

a acțiunilor inculpatului de către instanță precum și în partea respingerii acțiunii civile

privind recuperarea prejudiciului moral pretins ca cauzat.

Verificând împrejurările de fapt și aspectele de drept ale cauzei, precum și efectuând

cercetarea nemijlocită, multilaterală și obiectivă a probelor administrate, instanța de apel a

conchis că, instanța de fond corect l-a recunoscut pe inculpatul Cibotareanu Petru vinovat

8

de comiterea infracțiunii imputate, calificând corect acțiunile lui în baza art. 349 alin. (11)

Cod penal. Or, la baza acestei concluzii, a servit raportul de expertiză medico-legală nr. 174

din 06.06.2017, conform căruia la cet. Lazu Ion au fost depistate leziuni corporale

neînsemnate.

Referitor la pretențiile apelantului Lazu Ion cu privire la încasarea prejudiciului

moral, care în cererea de apel a indicat că instanța de fond, nu a examinat sub toate

aspectele cererea de înaintare a acțiunii civile, respingând ca neîntemeiată pretenția privind

prejudiciul moral, motivând că nu au fost dovedite circumstanțele invocate, or de fapt

prejudiciul cauzat a fost demonstrat prin materialele anexate la cerere și anume: copia

certificatului de concediu medical, copia trimiterii pentru tratare suplimentară, extrasul din

cartela medicală Lazu Ion, extrasul din cartela medicală Xxxxx Xxxxx și adeverința de

incapacitate Xxxxx Xxxxx, astfel, a indicat că părții vătămate i s-a cauzat un prejudiciu

moral în mărime de 150000 lei, instanța de apel le-a constatat parțial întemeiate.

Instanța de apel a menționat că, Legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia

i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală, de a înainta o

acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

Instanța de apel a stabilit că pe cauza dată, reieșind din materialele cauzei, materialul

probator administrat pe cauză permite admiterea parțială a acțiunii civile, din

considerentul, că în procesul penal acțiunea civilă este o modalitate de reparare a

prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar în condițiile în care vinovăția inculpatului de

săvârșirea infracțiunii încriminate a fost dovedită, acțiunea civilă în această parte urmează

să fie solutionată.

Ținând cont de circumstanțele cauzei raportate la prevederile legale enunțate, precum

și de faptul că la caz este întrunită condiția principală privind legătura cauzală între

prejudiciul suferit de partea vătămată și infracțiunea săvârșită, acestea rezultând din faptul

că Cibotareanu Petru a cauzat părții vătămate Lazu Ion suferințe psihice, care decurg din

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, instanța de apel a

considerat necesar de a admite parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și de a

încasa de la inculpatul Cibotareanu Petru în beneficiul părții vătămate Lazu Ion suma de

10000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral în vederea compensării daunei morale,

sumă pe care a considerat-o echitabilă în condițiile cauzei în vederea reparării daunei

comise în urma suferințelor psihice și fizice.

Astfel, în rest pretențiile părții vătămate Lazu Ion cu privire la recuperarea

prejudiciului moral au fost respinse.

9

indicând temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- la stabilirea pedepsei, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că instanța de fond

corect a stabilit pedeapsa inculpatului sub formă de amendă, care este cea mai blândă

pedeapsa din toate pedepsele prevăzute sancțiunea articolului nominalizat;

- reieșind din scopul pedepsei penale prevăzute de art. 61 alin.(2) din Codul penal, și

anume că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea

condamnaților, cît și a altor persoane, anume executarea reală de către inculpat a pedepsei

va restabili echitatea socială și încrederea societății în actul de justiție.

Astfel, instanța de apel ca și instanța de fond nu a luat în considerație lipsa

circumstanțelor atenuate, prezența circumstanțelor agravante, și anume săvârșirea

infracțiunii de către o persoana care se afla în stare de ebrietate alcoolică;

- în pofida faptului că infracțiunea incriminată inculpatului face parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave, nu a fost luat în vedere în mod cuvenit faptul că Cibotareanu

Petru a săvârșit această infracțiune aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, se afla la

volanul automobilului de model Mercedes, conducea acest automobil în stare de ebrietate

alcoolică, iar la etapa actuală mijloacele de transport prezintă un grad sporit de pericol, iar

conducerea acestora de către persoane în stare de ebrietate prezintă un grad și mai avansat

de pericol.

Astfel, instanța de apel și instanța de fond nu au luat în considerație, că ocrotirea

activității normale a autorităților publice presupune, în primul rând, ocrotirea persoanelor

care participă, direct sau indirect, la exercitarea funcțiilor autorității publice. Orice atingere

adusă libertății psihice (morale), integrității corporale, sănătății sau altor atribute ale

acestor persoane, pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcției, constituie o manifestare a

lipsei de respect față de autoritatea de stat ai cărei titular sunt respectivele persoane.

Toate aceste circumstanțe nu au fost luate în considerație la aplicarea pedepsei nici

de către prima instanță, nici de către instanța de apel.

Așadar, în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar

micșora esențial gravitatea faptei inculpatului Cibotareanu Petru ce ar permite de a

concluziona că corectarea lui este posibilă fară executarea pedepsei de închisoare

suspendată condiționat.

10

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea pârților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat, se constată că, procurorul critică decizia instanței

de apel sub aspectul pct. 6) și 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Reieșind din sumarul recursului examinat, Colegiul penal atestă, că de fapt partea

acuzării este de acord cu starea de fapt reținută de către instanțele de judecată, precum și

cu încadrarea juridică a acțiunilor imputate, însă dezacordul acestuia cu decizia instanței

de apel se focusează pe motivarea insuficientă a individualizării pedepsei penale,

considerând că instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a

pedepsei, aplicându-i inculpatului o pedeapsă prea blândă, fără o argumentare justificată.

Verificând actele cauzei, raportate la criticele avansate de recurent, instanța de recurs

notează că acestea nu și-au găsit confirmarea, iar soluțiile adoptate pe marginea acestei

spețe atât de către instanța de fond, cât și de cea de apel, sunt legale, întemeiate și urmează

a fi menținute integral.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea de drept

prevăzută de art. 427 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul menționează

despre faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă afirmațiile

aduse în recurs sânt de ordin general și declarative, fără a-și argumenta motivul invocat,

ceea ce duce și la respingerea acestui argument.

În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa cum rezultă din

textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu

prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată sa

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, cuprinzând și

11

motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.

Instanța de recurs reține că, nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs

semnalat de către recurent și prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

în prezenta speță, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată,

acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal.

La soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, nu sau

admis careva erori, iar o pedeapsă orientată spre o limită aproape de cea minimă este aptă

să atingă scopul preventiv și educativ al pedepsei, pedeapsă pe care instanța o găsește

proporțională cu împrejurările și gravitatea infracțiunilor comise.

Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

instanța de judecată are obligația să tina cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Cu referire la argumentul recurentului prin care se invocă dezacordul cu blândețea

pedepsei inculpatului, Colegiul penal remarcă, că în decizia recurată au fost amplu

argumentate motivele pentru care instanța de apel a ajuns la concluzia menținerii soluției

primei instanței, soluția dată fiind asimilată pe deplin și de către instanța de recurs și a cărei

reluare nu se mai impune, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct.

37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1

12

din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda,

din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În acest sens, Colegiul penal reține că, poziția instanței de apel în mod prioritar se

întemeiază pe asigurarea principiului aplicării unei pedepse echitabile, pornind de la

evaluarea gradului influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului,

apreciind obiectiv toate circumstanțele prezentei cauze.

Prin urmare, instanța precizează, că pentru fapta comisă, lui Bostan Daniel i-a fost

aplicată o pedeapsă aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind l

reeducarea lui, la formarea unei atitudini corespunzătoare a acestuia față de ordinea de

drept și principiile morale.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța

examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs

în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine

de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. art. 414-419 Cod

de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror se declară inadmisibil,

ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Lilia Sîrbu, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din

07 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cibotareanu Petru Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 07 iulie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

13