1ra-1034/2020 — art. 165 alin. 2 lit. d CP

1ra-1034/2020 — art. 165 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1034/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Barbarov Eduard în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 05 decembrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Dermenji Piotr Xxxxx, născut la xxxxx, originar din r-l

Xxxxx s. Xxxxx, domiciliat în r-l Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Piotr Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. d)

Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, fără

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare în sumă de 1451 lei, s-a respins ca neîntemeiată.

lunilor noiembrie-decembrie a anului 2006, acționând împreună și de comun acord

cu o altă persoană, materialele în privința căreia au fost disjunse într-o procedură

separată, cât și cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, în

scopul exploatării sexuale comerciale, fără consimțământul persoanei, prin

înșelăciune, sub pretextul angajării la un lucru bine plătit în calitate de chelner într-

un restaurant din Turcia și prin abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei datorită

situației precare a acesteia din punct de vedere a supraviețuirii sociale, inculpatul

Dermenji Piotr a recrutat-o pe Xxxxx Xxxxx în Turcia pentru exploatare sexuală,

facilitându-i în acest sens perfectarea pașaportului, apoi a organizat adăpostirea

acesteia în or. Cahul, or. Chișinău, cît și transportarea acesteia cu avionul în Turcia,

unde, ajungând în țara de destinație, Xxxxx Xxxxx a fost adăpostită într-un loc

neidentificat, fiindu-i sechestrate actele de identitate, și apoi impusă fără

consimțământul ei să acorde servicii sexuale contra plată la diferiți clienți.

1

Prin acțiunile sale, inculpatul Dermenji Piotr a comis infracțiunea prevăzută

de art. 165 alin. (2) lit.d) Cod penal, conform indicilor: traficul de ființe umane, adică

recrutarea, transportarea, adăpostirea unei persoane, fără consimțământul acesteia, în scop de

exploatare sexuală comercială, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate,

acțiuni săvârșite de mai multe persoane.

inculpatului Dermenji Piotr, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea a noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța cu

dispunerea achitării lui Dermenji Piotr.

În motivarea cererii de apel a invocat:

- la sfârșitul anului 2006, de către Dermenji Piotr s-a apropiat Xxxxx Xxxxx,

care l-a rugat să-i găsească ceva de lucru peste hotarele Republicii Moldova. I-a

răspuns că nu se ocupă cu așa ceva, dar poate oferi un număr de telefon la o femeie

pe numele Natașa din or. Cahul, care oficial prin întreprindere, aranjează oameni la

lucru peste hotarele Republicii Moldova;

- vina în cele încriminate nu o recunoaște, deoarece nu a comis infracțiunea în

care este acuzat;

- instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate

Xxxxx Xxxxx, care de fiecare dată în declarațiile sale se încurca și sunt contradictorii

cu declarațiile martorului Novacova Varvara. Instanța de judecată nu a luat în

considerație faptul că, în declarațiile lui Franco Natalia (statului ei nu este confirmat

în instanța de judecată, fiind acuzată tot în comiterea acestei infracțiuni) nu sunt

careva dovezi, că anume inculpatul a comis această infracțiune;

- instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că, inculpatul a fost

reținut la data de 17 martie 2017, iar învinuirea s-a adus la cunoștință la data de 19

martie 2017, ceea ce contravine art. 282 Cod de procedură penală;

- instanța de judecată nu s-a expus asupra plângerii, care a fost depusă în

conformitate cu prevederile art. 2991 Cod de procedură penală.

2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că, prima instanță,

corect a stabilit situația de fapt și de drept, întemeiat l-a recunoscut culpabil pe

inculpatul Dermenji Piotr de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.

d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă în baza probelor administrate în

cauză, apreciate în mod corespunzător, inclusiv și prin următoarele probele: raportul

din 01 iulie 2010 al Is GCTR a CPR Cantemir, S. Leu (f.d.5,vol. I); extrasul din fișa

personală (f.d.9 vol. I), pașaportul pe numele lui Xxxxx Xxxxx seria XXXXX, eliberat

de OO Chișinău la 30.11.2006(f.d.14-18 vol. I); proces -verbal de ridicare din

06.11.2010 (vol.I f.d. 55); corpul delict-pașaportul seria XXXXX pe numele lui Xxxxx

Xxxxx (vol.1., f.d.56); procesul-verbal de examinare a obiectului din 06 decembrie

2010 (f.d.62 vol. I); răspunsul directorului ÎS Air Moldova (f.d.66,vol.I); informația

Inspectoratului General al Poliții, Centrul Cooperare Polițienească Internațională din

08 august 2016 (f.d. 314 vol. I); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a

2

persoanei după foto și planșa fotografică din 23 martie 2017 (f.d.29,30, vol.II);

procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după foto și planșa

fotografică din 23 martie 2017 (f.d. 36, vol. II); procesul-verbal de confruntare din 03

aprilie 2017 petrecut între partea vătămată Xxxxx Xxxxx și bănuitul Dermenji Piotr

(f.d.35,vol.II).

Instanța de apel, analizând probele enunțate în ansamblu, prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege, a considerat că, instanța de font corect a stabilit starea de fapt și de drept,

circumstanțele cauzei.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a respins versiunea inculpatului

înserată în cererea de apel precum că, la sfârșitul anului 2006, Xxxxx Xxxxx l-a rugat

să-i găsească de lucru peste hotarele țării, însă i-a răspuns că nu se ocupă cu așa ceva

și poate oferi doar un număr de telefon la o femeie pe numele Natașa din or. Cahul,

care oficial prin întreprindere, aranjează oameni la lucru peste hotarele Republicii

Moldova.

Instanța de apel nu a găsit temei de a pune la îndoială declarațiile părții

vătămate Xxxxx Xxxxx, care în repetate ori a depus declarații consecutive, detaliate,

fără contradicții, la urmărirea penală, prima instanță și instanța de apel. Anume

partea vătămată a comunicat că, Dermenji Piotr aflând despre situația precară a

familiei părții vătămate, ia propus ajutor de angajare la muncă în calitate de chelner

în Turcia, că el are o cunoscută în or. Cahul (pe nume Natașa) și împreună îi vor

ajuta. Partea vătămată a descris cum inculpatul a transportat-o și a adăpostit-o într-

un hotel în mun. Chișinău, cum s-a perfectat pașaportul victimei din contul

inculpatului, cât și procurarea biletului pentru avion și oferirea unei sume (în dolari

SUA) tot de către inculpat.

Declarațiile părții vătămate sunt confirmate și prin declarațiile martorilor

Novacova Varvara și Franco Natalia (persoana numită de victima ca „Natașa”),

ultima declarând că Dermenji s-a apropiat de ea și a rugat-o să ajute o fată pe nume

Xxxxx să perfecteze pașaportul și să plece peste hotarele țării. Martora Franco

Natalia a confirmat circumstanțele prin care inculpatul a contribuit la

transportare, adăpostirea victimei cu sprijinul financiar a lui inculpat.

De asemenea, declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx sunt confirmate și prin

probele sus descrise și anume: extrasul din fișa personală (f.d. 9,vol.I) precum că,

Xxxxx Xxxxx și-a perfectat pașaportul la data de 30 noiembrie 2006; pașaportul cet.

Xxxxx Xxxxx seria XXXXX, eliberat de OO Chișinău (f.d.14-18,vol.I) precum că

aceasta începînd cu anul 2006 a efectuat mai multe călătorii în Turcia și anume la

13.12.2006 - ieșire prin Aeroportul Chișinău, Moldova; 14.12.2006 - întrare în R.

Moldova prin Aeroportul Chișinău; 15.12.2006 - ieșire din R. Moldova prin PTF

Aeroportul Chișinău; 15.12.2006 - intrare în Turcia prin PTF Istanbul; informației

Inspectoratului General al Poliție, Centrul Cooperare Polițienească Internațională

3

din 08 august 2016 (f.d.314,vol. I) potrivit căruia este inserat răspunsul parvenit din

partea BNC Interpol Ankara, Xxxxx Xxxxx a întrat pe teritoriul Turciei la data de

15.12.2006, prin Aeroportul internațional Atatiurc, cu pașaportul nr. XXXXX, la data

de 02.01.2010 cet. Xxxxx Xxxxx a fost deportată din Aeroportul International Atatiurc

pentru încălcarea regimului de ședere în baza vizei eliberate și i-a fost interzisă

intrarea în Turcia pentru o perioadă limitată de timp.

Astfel, în opinia instanței de apel, în acțiunile inculpatului sunt constate toate

elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod penal, după indiciile traficului de

ființe umane, anume recrutarea, transportarea, adăpostirea unei persoane în scop de

exploatare sexuală comercială, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate,

de două persoane.

Instanța de apel a indicat că, sunt declarative afirmațiile înserate în cererea de

apel precum că, instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile părții

vătămate Xxxxx Xxxxx, care de fiecare dată în declarațiile sale se încurca și sunt

contradictorii cu declarațiile martorului Novacova Varvara, or, atât la urmărirea

penală, în ședința instanței de fond și instanței de apel, Xxxxx Xxxxx a făcut

declarații consecutive, clare, fără a fi pusă la îndoială veridicitatea acestora.

Un alt argument invocat de avocat în cererea de apel, constă în aceea că,

instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că, în declarațiile lui Franco

Natalia (statului ei nu este confirmat în instanța de judecată, fiind acuzată tot în

comiterea acestei infracțiuni) nu sunt careva dovezi, că anume inculpatul a comis

această infracțiune. Or, Natalia Franco în prezenta cauză are statut de martor, și

potrivit declarațiilor acesteia confirmă versiunea părții vătămate Xxxxx Xxxxx, că

Dermenji Piotr a fost inițiatorul propunându-i părții vătămate de lucru,

organizatorul întâlnirii cu Natalia Franco, el a transportat-o în Chișinău unde i-a

oferit bani pentru zbor.

În consecință, poziția inculpatului de negare a vinovăției în comiterea faptei

imputate a fost apreciată de instanța de apel a metodă de apărare și eschivare de la

răspundere.

Cu referire la plângerea inculpatului Dermenji Piotr depusă Procurorului

General al Republicii Moldova în ordinea art. 2991 Cod de procedură penală, instanța

de apel a constatat că, la data de 19 iulie 2017 inculpatul Dermenji Piotr, în ordinea

art. 2991 Cod de procedură a depus plângere Procurorului General al Republicii

Moldova, la actele emise de procuror (f.d.104-105) potrivit căruia se solicită: anularea

ordonanței din 17 iulie 2014 emisă de procurorul Procuraturii Generale, Eduard

Bulat, prin care a fost dispusă anularea Ordonanței din 30 iunie 2011 emisă de

procurorul Procuraturii Cantemir și reluată urmărirea penală în privința lui

Dermenji Piotr și alte persoane, în cauza penală nr.xxxxx.

În viziunea instanței de apel, sunt irelevante argumentele expuse în plângere

precum că, ordonanța 17 iulie 2014 este una ilegală și nemotivată, or, procurorul

Eduard Bulat, just a concluzionat că, procurorul raionului Cantemir la emiterea

ordonanței nu a examinat probele în ansamblu din punct de vedere a coroborării lor,

nu s-a dat apreciere declarațiilor părții vătămate Xxxxx Xxxxx, nu a stabilit cine este

4

persoana cu numele „Natașa” și rolul acesteia. Asemenea la audierea părții vătămate

nu au fost clarificate circumstanțele referitor la denumirea localului din Turcia în

care urma să fie exploatată sexual victima, cine a întâlnit-o în Turcia și care ulterior a

fost deportată.

în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Dermenji P. să fie achitat.

În motivarea recursului invocă:

- instanțele de fond nu s-au expus asupra faptului că, inculpatul a fost reținut la

data de 17 martie 2017, iar învinuirea s-a adus la cunoștință la 19 martie 2017, ceea ce

contravine art. 282 Cod de procedură penală;

- instanța de apel s-a expus, dar prima instanță nu, asupra plângerii, care a fost

depusă în conformitate cu prevederile art. 2991 Cod de procedură penală, ceea ce

contravine legislației;

- în cazul dat a fost audiată în calitate de martor Franco N., fiind acuzată tot în

comiterea acestei infracțiuni, precum că anume inculpatul a comis această

infracțiune;

- instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile depuse la urmărirea

penală, prin care a demonstrat că nu a încălcat legislația în vigoare.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 10), 12) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece recurentul își motivează

recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de

reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, astfel criticile formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul

casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Instanța de apel a aplicat corect normele de

drept material, evaluând probele în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de

procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

5

Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Barbarov E. în numele

inculpatului, se reține, că acesta invocă ca temei de drept pct. 6), 10) și 12) din alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat

de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța

de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat

detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a

probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei,

expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a

soluției de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165

alin. (2) lit. d) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă

rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia Colegiului penal, recurentul invocă în recurs practic aceleași motive

pe care le-au indicat în apel, iar instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea

atacată și corect a considerat, că Dermenji P. este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs reține, că recurentul invocă în prezenta speță

concomitent temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 6), 10) și 12) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală. Însă, din conținutul recursului declarat, Colegiul atestă, că

în opinia avocatului, instanța de apel nu s-a expus asupra tururor motivelor invocate

în apel, considerând că decizia este nemotivată, astfel, instanța de recurs consideră

că, de fapt, în recurs se semnalează temeiul prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală. Totodată, din conținutul recursului nu se atestă o argumentare

a temeiurilor pentru recurs invocate și prevăzute la pct. 10) și 12) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală

Pe această linie de considerente, Colegiul penal va examina recursul prin

prisma incidenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

În cauza supusă judecării Colegiul consideră, că instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, examinând obiectiv cumulul de probe prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect ajungând la concluzia privind

6

vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d)

Cod penal.

Cu referire la critica recurentului, în sensul pretinderii că instanța de apel s-a

expus, dar prima instanță nu, asupra plângerii, care a fost depusă în conformitate cu

prevederile art. 2991 Cod de procedură penală, ceea ce contravine legislației, instanța

de recurs atestă, că instanța de apel, fiind obligată să examineze aspectele de fapt și

de drept ale cauzei, întemeiat s-a expus asupra plângerii inculpatului Dermenji Piotr

depusă Procurorului General al Republicii Moldova în ordinea art. 2991 Cod de

procedură penală, constatând că sunt irelevante argumentele expuse în plângere

precum că, ordonanța 17 iulie 2014 este una ilegală și nemotivată, or, procurorul

Eduard Bulat, just a concluzionat că, procurorul raionului Cantemir la emiterea

ordonanței nu a examinat probele în ansamblu din punct de vedere a colaborării lor,

nu s-a dat apreciere declarațiilor părții vătămate Xxxxx Xxxxx, nu a stabilit cine este

persoana cu numele „Natașa” și rolul acesteia. De asemenea, la audierea părții

vătămate nu au fost clarificate circumstanțele referitor la denumirea localului din

Turcia în care urma să fie exploatată sexual victima, cine a întâlnit-o în Turcia și care

ulterior a fost deportată. Respectiv, procurorul a motivat actul emis prin prisma

faptului, că decizia este afectată de un viciu fundamental, cât și apariția faptelor noi

sau recent descoperite, care existau la data adoptării ordonanței de încetare a

urmăririi penale, dar despre care nu avea cunoștință organul de urmărire penală și

care sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

Cu referire la critica recurentului, precum că instanța de apel nu a luat în

considerație declarațiile depuse la urmărirea penală, prin care a demonstrat că nu a

încălcat legislația în vigoare, instanța de recurs reține că, instanțele de fond au ținut

cont de totalitatea probelor administrate în cauză, astfel instanța de apel just a

respins versiunea inculpatului din cererea de apel precum că, la sfârșitul anului

2006, Xxxxx Xxxxx l-a rugat să-i găsească de lucru peste hotarele țării, însă i-a

răspuns că, nu se ocupă cu așa ceva și poate oferi doar un număr de telefon la o

femeie pe numele Natașa din or. Cahul, care oficial prin întreprindere, aranjează

oameni la lucru peste hotarele Republicii Moldova. Mai mult ca atât, instanța de apel

întemeiat a reținut declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx, care în repetate ori a

depus declarații consecutive, detaliate, fără contradicții, la urmărirea penală, prima

instanță și instanța de apel, comunicând că Dermenji Piotr aflând despre situația

precară al familiei părții vătămate, i-a propus ajutor de angajare la muncă în calitate

de chelner în Turcia, că el are o cunoscută în or. Cahul (pe nume Natașa) și împreună

îi vor ajuta. Partea vătămată a descris cum inculpatul a transportat-o și a adăpostit-o

într-un hotel în mun. Chișinău, cum s-a perfectat pașaportul victimei din contul

inculpatului, cât și procurarea biletului pentru avion și oferirea unei sume (în dolari

SUA) tot de către inculpat. Declarațiile părții vătămate fiind confirmate și prin

declarațiile martorilor Novacova Varvara și Franco Natalia (persoana numită de

victima ca „Natașa”), ultima declarând că, Dermenji s-a apropiat de ea și a rugat-o să

ajute o fată pe nume Xxxxx să perfecteze pașaportul și să plece peste hotarele țării.

7

Martora Franco Natalia a confirmat circumstanțele prin care inculpatul a contribuit

la transportare, adăpostirea victimei cu sprijinul financiar a lui inculpat.

Cu referire la un alt motiv de critică din recurs prin care se menționează, că în

cazul dat a fost audiată în calitate de martor Franco N., fiind acuzată tot în comiterea

acestei infracțiuni, instanța de recurs menționează, că și la acest argument s-a expus

instanța de apel, menționând just că, Franco N., în prezenta cauză are statut de

martor și potrivit declarațiilor acesteia confirmă versiunea părții vătămate Xxxxx

Xxxxx, că Dermenji Piotr a fost inițiatorul, propunându-i părții vătămate de lucru,

organizatorul întâlnirii cu Natalia Franco, el a transportat-o în Chișinău unde i-a

oferit bani pentru zbor. În consecință, poziția inculpatului de negare a vinovăției în

comiterea faptei imputate a fost apreciată de instanța de apel a metodă de apărare și

eschivare de la răspundere.

La fel, este nefondată și ultima critică din recurs prin care menționează că,

instanțele de fond nu s-au expus asupra faptului că, inculpatul a fost reținut la data

de 17 martie 2017, iar învinuirea s-a adus la cunoștință la 19 martie 2017, ceea ce

contravine art. 282 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal

menționează, că ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală în conformitate

cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului

dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la

terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau

în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale,

precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Raportînd norma dată la argumentul supus analizei Colegiul atestă, că din

materialele cauzei nu rezultă că inculpatul sau apărătorul acestuia ar fi avut careva

obiecții asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapele respective. Astfel,

invocarea ilegalității acțiunilor organului de urmărire penală, contravine

prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se

constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea

infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost

admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de casare a

soluției adoptate, fiindcă instanța s-a pronunțat motivat asupra tuturor

argumentelor indicate în apel, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice dispozitivului, care este expus

clar, iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată potrivit legii.

În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța

de apel în privința inculpatului Dermenji P., nefiind identificată de instanța de

recurs vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii

judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile

formulate de către recurent în recursul ordinar deferit spre examinare.

8

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi

declarat inadmisibil.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barbarov Eduard

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 05 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Dermenji Piotr Xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 02 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

9