1ra-671/20 — Art. 196 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie 2019, Fodor Ala a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare. În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare aplicată în privința lui Fodor Ala pe o perioadă de probațiune de 2 ani, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune, îndreptățind prin comportare exemplară încrederea ce i s-a acordat, fiind obligată să nu- și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent. Acțiunea civilă a părții civile Agape E.V.. s-a admis în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Fodor Ala este învinuită de faptul că, în perioada de timp cuprinsă între anii 2009-2012, dându-și seama de caracterul prejudicial al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, precum și prin comportamentul dolosiv și viclean, inducând în eroare factorii de decizie a organizației germane Agape E.V.., a dobândit și însușit ilegal de la acesta, mijloace financiare ce nu i se cuvin în sumă 693855,56 euro. Astfel, Fodor Ala este învinuită de faptul că, în perioada menționată, activând în calitate de președinte A.O. „Cris Cultum”, cunoscând despre faptul că organizația 1 germană Agape E.V.. activează în domeniul asistenței și ajutorului pentru copiii cu dizabilități mentale, folosindu-se de situația copiilor cu handicap ce frecventau centrul vechi de pe adresa: mun. Chișinău, xxxxx, având scopul dobândirii ilicite a mijloacelor financiare ale organizației Agape E.V., a indus în eroare membrii organizației prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase și anume că va fi încheiat un acord scris de cooperare cu organizația Agape E.V.., prin care în schimbul investirii mijloacelor financiare de către Agape E.V.. pentru construirea unui centru de zi nou, pentru cel puțin 24 persoane cu dizabilități mentale, membrilor organizației Agape E.V.. le va fi atribuită calitatea de membru al AO ”Cris Cultum”, precum și organizația germană Agape E.V.. va fi înregistrată de rând cu AO „Cultum” în Registrul bunurilor imobile din Republica Moldova, pentru a garanta destinația permanentă a construcției corespunzătoare scopului ei. În acest sens, potrivit capitolului III pct. 3.2. al Statutului AO ”Crist Cultum” aprobat de Adunarea de constituire din 07.12.2000 și înregistrat la Ministerul Justiției la 22.02.2001 ”Membru al organizației poate deveni orice persoană (indiferent de naționalitate, stare socială, confesiune) sau asociație obștească care acceptă sarcinile și scopurile prevăzute de statutul organizației”. Respectiv este învinuită că, în continuarea intenției sale infracționale, contrar condițiilor convenite cu organizația Agape E.V.., Fodor A., urmând planul bine determinat și scopul cupidant prin comportamentul dolosiv și viclean, i-a determinat pe membrii organizației Germane, care au presupus eronat că împreună vor ajuta copiii din Republica Moldova cu A.O. „Cultum”, să achite în baza încrederii create, mijloace bănești pe perioada de timp 2009 - 2012, în suma totală de 693855,56 euro, pentru construcția noului centru de zi pentru copii cu dezabilități, amplasat pe adresa menționată supra, specialiștilor, serviciilor de întreținere a centrului personalului serviciilor comunale, administrarea contabilă prin intermediul unui program de contabilitate Lexware, deoarece organizația Agape E.V.. necesită acest mod de contabilitate în calitate de dovadă pentru sigiliul de donații DZL mărirea clară a numărului de persoane cu dezabilități mentale până la cel puțin 24 de persoane, care să fie asistate în noul Centru, așa încât să se aplice un raport al unităților de 1:6, acțiuni efectuate doar în baza promisiunilor false, că va fi încheiat un acord de cooperare cu organizația Agape E.V.., iar ulterior Fodor Ala negând și refuzând sub diferite pretexte inventate, executarea angajamentelor asumate, utilizând construcția centrului după bunul plac, a cauzat organizației Agape E.V., un prejudiciu în proporții deosebit de mari, estimat la suma de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 1 0 458 970,55 lei. Astfel, Fodor Ala Ion, este învinuită de comiterea infracțiunii de escrocherie prevăzută de art. 190 alin.(5) Cod penal, manifestată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii actului juridic anulabil, precum și prin comportament dolosiv și viclean, care a produs daune în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat admiterea apelului, casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Fodor A. să fie recunoscută vinovată și condamnată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, la 10 ani închisoare, 2 cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activității legate de administrarea întreprinderilor, gestionarea bunurilor și mijloacelor financiare, pe un termen de până la 5 ani, a admite acțiunea civilă integral, sechestru aplicat prin încheierea din 03.07.2015, asupra terenului cu nr. xxxxx de menținut, iar înscrisurile recunoscute în calitate de mijloc de probă, de păstrat la dosar. În motivarea cererii de apel s-a indicat că: - sentința pronunțată în această cauză, este una neîntemeiată, ilegală, bazată pe niște concluzii pripite, fără analiza prin coroborare a probatoriului administrat, fără aprecierea tuturor probelor acuzării și reprezintă un eșec al justiției, fiind mai degrabă un act de injustiție, „întemeiat” pe apreciere subiectivă și eronată a circumstanțelor faptei, motiv pentru care urmează a fi casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Fodor Ala să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin (5) Cod penal al Republicii Moldova; - instanța de judecată a conchis greșit și neîntemeiat că, în speță acuzatorul de stat nu a adus și probat învinuirea în aspectul în care a susținut-o pe parcursul judecății cauzei și anume că probele administrate nu demonstrează vinovăția lui Fodor Ala în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, și că instanța va dispune recalificarea acțiunilor inculpatei în temeiul art. 196 alin (4) Cod penal, deoarece în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită cu certitudine existența tuturor semnelor obligatorii a infracțiunii de escrocherie incriminată lui Fodor Ala, și anume: obiectul juridic special; - prin acțiunile săvârșite de Fodor Ala s-a atentat asupra relațiilor sociale cu privire la posesia bunurilor, libertatea de manifestare de voința care este indispensabilă de exprimare de încredere; - obiectul material îl constituie mijloacele financiare transmise pentru un anumit scop și anume construcția centrului, transmitere condiționată de încheierea unui acord de colaborare, de înregistrare a Agape E.V. drept membrl al AO ”Cultum”, și grevarea dreptului de a dispune asupra bunului imobil la OCT, inclusiv materialele de construcție și serviciile de ajutor în construcție - valoarea totală fiind de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 lei; - latura obiectivă, în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine existența acțiunilor săvârșite de inculpată, prin care s-a realizat latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie: dobândirea bunului - mijloacele financiare, materialele de construcție și serviciile - și, inclusiv, a dreptului asupra bunului imobil - în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită cu certitudine transmiterea mijloacelor financiare, materialelor de construcție și serviciilor de la Agape E.V.., la cererea Alei Fodor, către AO ”Cultum”, în valoare totală de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 lei, prin declarațiile reprezentantului părții vătămate, martorilor, inclusiv înscrisurilor (facturi, copii ordinelor de plată), care au fost anexate în calitate de document la materialele cauzei penale și cercetate în instanță). Mai mult ca atât această constatare a fost confirmată și de către inculpată; - această dobândire a fost ilicită din motiv că, partea vătămată a fost dusă în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința obiectului 3 actului juridic anulabil - partea vătămată s-a obligat să transmită bunurile/serviciile pentru construcția imobilului, care urma să fie folosit într-un anumit scop, iar inculpata urma să respecte angajamentele asumate; - potrivit declarațiilor reprezentantul părții vătămate, Fredermann, Beate Sibylla Maria Blaha, Grimm Lothar, Siener Ludger și Axel Barth, dacă ar fi cunoscut despre faptul că, au fost înșelați nu ar fi transferat bani, că ei nu s-au gândit niciodată că sub un asemenea nobil scop, legat de copii cu necesități speciale, Fodor Ala să- și camufleze intenția de însu șire a banilor alocați într-un anumit scop și cu anumite condiții, care au fost vociferate și expuse pe parcursul întregului proces penal de toți martorii; - această transmitere de bunuri și serviciu a fost condiționată de către Agape E.V.., prin reprezentanți de la bun început adică de la prima întâlnire dintre Ala Fodor și Freodermann, la care a asistat și reprezentanta radioului Bavarez Beate Sibylla, Maria Blaha, care a avut loc în 2008, când se discuta despre modalitatea de acumulare a fondurilor pentru construcția noului centru, condiție acceptată de către Fodor Ala, ținând cont că potrivit martorilor dacă nu ar fi fost acceptate aceste promisiuni nici nu aveau să transfere mijloacele bănești; - declarațiile d-nei Beate Sibylla Maria Blaha nu pot fi puse la îndoială, atâta timp cât nu este un membru al Agape E.V.., mai mult ca atât în cadrul audierii în fața judecătorului, a declarat că de fapt pretențiile lor sunt față de Agape E.V.., în baza acordului încheiat între AO ”Stemstuden” și Agape E.V.., și faptul că Agape E.V.. nu a încheiat un acord de colaborare cu AO „Cultum” de la bun început, le va fi de învățătură. Tot acest martor a declara că în anul 2008, când a venit în R. Moldova cu Fredermann, s-au întâlnit cu Ala Fodor, au discutat despre modalitatea de a acumula fonduri, respectiv au comunicat și despre modalitatea de colaborare dintre Cultum și Agape, precum și necesitatea încheierii unui acord, la fel urmează a fi reținute și declarațiile martorului Ortwin Schulte, consilier ministerial din cadrul Ministerului Federal al Sănătății din Germania, care este o persoană neinteresată, și care a comunicat instanței că personal a încercat să medieze conflictul dintre partea germană și Fodor Ala, a vorbit personal cu Fodor Ala, referitor la grevarea dreptului de proprietate asupra bunului construit, pentru a asigura pe viitor că acest imobil va fi folosit în scopul pentru care Agape.eV au transferat mijloacele financiare; - faptul condiționării transmiterii bunurilor către AO ”Cultum” este demonstrat și prin declarațiile celorlalți martori, declarații ce coroborează între ele, potrivit cărora de la început (din 2008) se discuta cu Fodor Ala despre încheierea acordului de colaborare, de a deveni membru AO ”Cultum”, de înregistrare a Agape E.V.. în Registrul bunurilor imobile, la rubrica grevări; - nu poate fi reținut argumentul inculpatei precum că, nu a fost condiționată colaborarea dintre aceste două asociații cu încheierea acordului de colaborare și pretențiile expuse de partea vătămată și susținută de ceilalți martori, atâta timp cât o parte din condiții chiar le-a respectat, și anume raportarea cheltuielilor prin programul de contabilitate impus de Agape, și anume LexWare; - nu pot fi puse la îndoială declarațiile reprezentantului părții vătămate și celorlalți martori, care activează în cadrul Agape E.V.., și în special referitor la scopul transmiterii banilor, condiționarea transmiterii, deoarece ei ca asociație 4 obștească din Germania singuri erau monitorizați de către A.O. STERNSTUNDEN - radioul bavarez, relații reglementate de acordul dintre aceste două societăți din 20.02.2009, prezentat și cercetat în instanță; - seriozitatea intențiilor Agape E.V.. este dovedită și prin faptul că, ei sunt deținători ai siglei DZI, care este de fapt un merit pentru onestitate și folosire a banilor conform destinației, au o activitate transparentă, siglă care o au mai puțin de 200 asociații obștești din Germania; - referitor la declarațiile inculpatei că, suma de 693855,56 euro (valoarea totală a bunurilor, serviciilor și banilor transferați de către Agape E.V.. către AO ”Cultum„) reprezintă donații necondiționate, procurorul a reținut că atâta timp cît reprezentantul părții vătămate, Fredermann, Beate Sibylla Maria Blaha, Grimm Lothar, Siener Ludger și Axel Barth, au declarat în unison că au fost niște fonduri alocate, pentru construcția unui centru pentru copii cu nevoi speciale, adică erau fonduri condiționate, mai mult ca atît prin declarația AO ”Stemstunden” către Agape E.V.. din 25.02.2019 la fel se menționează că acești bani au statut de alocații; - la fel s-au reținut modificările statutului, astfel, întru limitarea dreptului Agape E.V.. să devină membri ai asociație, în 2013 modifică Statul asociației, introducând expresia ”cetățeni străini care au domiciliu pe teritoriul R. Moldova”; - potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile din 17.07.2018, prezentat instanței la 20.07.2018, înscris admis ca probă și cercetată în instanță, imobilul nou construit pe parcursul anilor 2009-2011 din fondurile alocate de către Agape E.V.., nici nu figurează înregistrat la Cadastru; - din 2011, când a fost inaugurarea Centrului, de când au apărut discordanță în raporturile dintre Agape E.V.. și AO ”Cultum”, sechestrul fiind aplicat abia 03.07.2015, timp de 4 ani, Ala Fodor nu a întreprins nici o măsură în vederea înregistrării acestui imobil; - toți fondatorii AO ”Cultum” sunt rude apropiate a Alei Fodor. Deci, în prezent, nu este clar cine este proprietarul acestui bun imobil, construit din fondurile alocate de Agape E. V. într-un anumit scop și cu anumite condiționări, transmiterea banilor și bunurilor în sumă totală de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 lei, a fost determinat și de comportamentul dolosiv și viclean al inculpatei, care prin diferite mijloace viclene a determinat partea germană să investească și anume prin amânarea din diverse motive să semneze contractul de colaborare ba că nu este redactat, ba că nu este tradus, ba că nu este jurist, ba plângea și tot așa mai departe, ca în final când să i să ceară să fie grevat dreptul asupra construcției noi, și să fie admis ca membru al AO „Cultum”, aceasta să refuze categoric, sub pretextul că germanii nu pot fi proprietari; - viclenia lui Fodor s-a manifestat și prin faptul că l-a asigurat pe Fredermann, la cererea verbală a acestuia și plata a 80 lei, cotizație, că este deja membrul AO ”Cultum”, ca acesta să afle deja la sfârșitul lui 2012 că, nu este membru și că de fapt a fost înșelat de Fodor, aceste declarații sunt susținute și prin declarațiile martorului Crudu Ecaterina care a declarat în instanță că a auzit că Fredermann discuta cu Foddor că ar dori să devină membru al AO „Cultum” încă când era construcția veche; 5 - este regretabil faptul că, Fodor Ala, prin comportamentul viclean, folosindu-se de scopul nobil și anume interesul copiilor cu dezabilități, i-a determinat să transfere acești bani și servicii; - nu poate fi reținută versiunea inculpatei, precum că partea germană dorește să acapareze imobilul construit, or, în speță partea vătămată nici nu tinde să devină proprietar al construcției, ci au solicitat doar grevarea drepturilor asupra acestei construcției, întru asigurarea folosirii acestea conform destinației și scopului pentru care s-au alocat mijloacele financiare. În rezultatul acestor acțiuni, care au fost stabilite cu certitudine în cadrul cercetării judecătorești, a fost cauzat daune care pentru parte vătămată sunt considerabile, în sumă totală de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 lei, care constituie proporții deosebite de mari; - urmează de reținut și declarațiile martorilor, Bădărău Ira Aurelian, Crudu Ecaterina, Nani Rodica și Georghiu Svetlana, care în esență au declarat că într- adevăr a fost construită o clădire nouă din fondurile germane și anume de la Agape E.V.., nu au participat nemijlocit la discuțiile și tratativele avute între Fodor și Agape E.V.., sau cu Frederman, cu excepția întâlnirii oficiale din iulie 2011, și doar atunci au auzit pentru prima dată despre un acord de colaborare; - acești martori, au declarat că de fapt principală la asociație era Fodor Ala și anume ea ’’este director și rezolva toate problemele” citat de martora Gheorghiu Sv., Gheorghiu a mai comunicat că la adunarea generală nu s-a votat de fapt acceptarea Agape E.V.. în calitate de membru și grevarea drepturilor asupra imobilului, dar s-a pus în discuții, deci iar se atestă o hotărâre unilaterală a lui Fodor în raport cu colaborarea cu Agape E.V..., și nu este o decizie colegială; - martora Crudu Ec. a declarat că, de fapt toate tratativele dintre Cultum și Agape E.V.. se duceau între Fredermann și Fodor, și a auzit o dată, când încă era clădirea veche că Frederman i-a zis lui Fodor că vrea să devină membru al asociației. Nani Rodica la fel a declarat că tratativele erau duse între Fodor și Frederman, iar de modificările statului în ianuarie 2013 s-a ocupat Fodor Ala; - martorii Bădărău Ira Aurelian, Crudu Ecaterina, Nani Rodica și Georghiu Svetlana, nici nu aveau posibilitate să știe despre întingerile avute între Agape E.V.. și Fodor ala, din numele AO Cultum; - declarațiile martorilor și reprezentantului părții vătămate nu pot fi puse la îndoială, deoarece au fost preîntâmpinați de răspunderea penală ce o poartă conform art. art. 311, 312 Cod penal, declarațiile acestor martori au fost consecvente și clare, și cele din cadrul cercetării judecătorești sunt analogice celor date în cadrul urmării penale, declarațiile martorilor coroborează între ele, la fel coroborează cu celelalte mijloace materiale de probă, cu conținutul proceselor verbale a acțiunilor de urmărire penală; - ce ține de declarațiile martorilor apărării, acestea de fapt nu sunt relevante speței, deoarece ele nu se referă la perioada anilor anii 2009-2012, pe parcursul căreia Fodor a săvârșit fapta de escrocherie incriminată, mai mult ca atât, nu au comunicat nimic ce s-ar referi la circumstanțe din învinuirea adusă lui Fodor Ala, la care ar fi fost martori oculari sau care le-a devenit cunoscute ulterior; 6 - instanța eronat a constat că acuzarea nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și suficiente prin care s-ar dovedi infracțiunea de escrocherie, atâta timp cât până în prezent nu este clar cine este proprietarul bunului imobil construit din mijloacele financiare alocate pentru un anumit scop și în anumite condiții de partea vătămată; - instanța contrar tuturor circumstanțelor faptice stabilite în rezultatul cercetării -tuturor probelor acuzării, întru motivarea soluției date a conchis greșit faptul că „imputarea de către acuzare inculpatei Fodor Ala a vinovăției în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin (5) Cod penal” este neîntemeiată, astfel acțiunile inculpatei urmând a fi încadrate corect în prevederile art. 196 alin (4) Cod penal”, deoarece în speță s-au stabilit, cu certitudine, toate semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin (5) Cod penal, expuse detaliat supra; -acțiunea civilă înaintată de partea vătămată urma a fi admisă integral și soluționată în cadrul acestui proces penal, atâta timp cât partea vătămată a prezentat un șir de înscrisuri ce demonstrează pretențiile solicitate; - instanța nu a respectat la adoptarea sentinței art. 101 Cod de procedură penală, nu a verificat și nici nu a apreciat probele cercetate, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, iar argumentele reținute, contrazic circumstanțele de fapt stabilite prin probele cercetate în ședință. 3.2 Inculpata Fodor Ala, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a o achita pe Fodor A., învinuită în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, pe motiv că nu s-a constat existența faptei infracțiunii în conformitate cu art. 390 alin. (1) Cod de procedură penală, cu respingerea acțiunii civile și scoaterea de sub sechestru a terenului amplasat în mun. Chișinău xxxxx și de pe imobilul construit pe terenul menționat, ce aparține cu drept de proprietate Asociației Obștești „Cultum” În motivarea apelului a indicat: - consideră nefondate și ilegale atât învinuirea care i se impută în rechizitoriu, cît și sentința potrivit căreia au fost recalificate acțiunile inculpatei în temeiul art. 196 alin. (4) Cod penal; - instanța de fond, în motivarea concluziei despre vinovăția Alei Fodor, precum că inculpata a acționat cu intenție directă, în baza promisiunilor false, a refuzat angajamentele asumate, ceea ce a cauzat un prejudiciu în proporții deosebit de mari organizației Agape E.V., denotă o apreciere subiectivă și arbitrară a instanței, care a pus la baza sentinței contestate doar probele prezentate de partea acuzării, totodată ignorând sau lăsând fără apreciere o mare parte de probe anexate de partea apărării, încălcându-se astfel principiul contradictorialității în procesul penal și dreptul la un proces echitabil al inculpatului; - faptul aprecierii unei probe în detrimentul alteia, nu a permis instanței să perceapă corect esența pricinii, iar aceasta a generat o soluție incorectă și ilegală, când ansamblul de probe anexat la materialele dosarului dovedesc incontestabil lipsa faptei infracționale, ce i se impută Alei Fodor și anume, atât organul de 7 urmărire penală, cât și instanța de fond nu a stabilit rolul și împuternicirile stricte ce îi revin în conformitate cu Statutul, Alei Fodor în calitate de președinte al organizației obștești ,,Cultum” și dacă anume Ala Fodor este acel factor de decizie cu putere deplină așa cum indică partea vătămată cetățeanul german Rudiger Frodermann în plângerea sa, și anume la acțiuni ilegale ale factorilor de decizie AO „Cultum”; - instanța de fond a ignorat definitiv prevederile cap. IV din Statutul AO „Cultum” din 22 .02.2001, ( fila dos. 92 vol. I), care stabilește că, organul suprem de conducere al asociației obștești este Adunarea Generală, care este convocată o dată în an. Între Adunările Generale, activitatea organizației este coordonată de Consiliul de Administrație, compus din trei membri, și care de rând cu un șir de atribuții specificate în Statut, mai are atribuții: stabilește strategia de lungă durată a activității organizației; dispune de patrimoniul organizației; ia decizii cu privire la procurarea, distribuirea și înstrăinarea proprietății; examinează cererile de aderare în calitate de membru al asociației, cu adoptarea deciziilor privitor la refuzul ori acceptarea în rândurile membrilor asociației. În conformitate cu Statutul AO „Cultum” și Organigrama, în structura organizatorică, urmează Președintele asociației, cărei îi revin un șir de atribuții organizatorice, stipulate în pct. 4.6 din Statut; - este evident că factor de decizie al asociației obștești, nu este președintele Fodor Ala, care să poată lua unilateral decizii, în special, ce ține de convenirea asupra investirii mijloacelor financiare de către Agape E.V.. pentru construirea unui centru de zi nou, decizia de demolare a centrului vechi, precum și demararea construcției de la zero a edificiului, admiterea ori refuzul primirii în calitate de membru a persoanelor fizice sau juridice din țară sau din străinătate, așa cum este indicat în învinuire; - instanța de fond a pus la baza hotărârii doar probele învinuirii, interpretându- le preferențial și contradictoriu de circumstanțele pricinii, cum reiese și din textul sentinței ( fila 9 din Sentința din 03 .04.2019), depozițiile părții vătămate care afirmă că anume organizația Agape E.V. a aflat despre organizația „Cultum” prin intermediul preotului catolic Kniffcki, și deveniți interesați în anul 2005 au făcut o vizită informativă la AO „Cultum” răma și impresionați de activitatea acesteia, în cadrul următoarei vizite în anul 2006, aflând despre planul de extindere a spațiului, anume ei au propus colaborare la acest proiect, pe cînd instanța de fond în învinuire indică precum că Fodor Ala, activând în calitate de președinte A.O. „Cris Cultum,, cunoscând despre faptul că organizația germană Agape E.V. activează în domeniul asistenței și ajutorului pentru copii cu dizabilități mentale, folosindu-se de situația copiilor cu handicap ce frecventau centrul vechi de pe adresa: mun. Chișinău sect. xxxxx, a indus în eroare membrii organizației, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase și anume că va fi încheiat un acord scris de cooperare cu organizația Agape E.V.. prin care în schimbul investirii mijloacelor financiare de către Agape E.V.. pentru construirea unui centru de zi nou; - instanța nu a dat importanță depozițiilor inculpatei Ala Fodor (fila dos.87-91 vol. VII) care a declarat că, este președinte al AO „Cultum” care își desfășoară activitatea din anul 2001, în strictă conformitate cu Statutul asociației, unde sânt reflectate atribuțiile acesteia; 8 - Ala Fodor a explicat instanței că până la intervenirea Agape E.V.., AO „Cultum” era susținută financiar de către partenerul AO „Cultum” Germania, care era angajat în acumularea ajutoarelor materiale sub diverse forme, în consecință prin intermediul acesteia un șir de organizații filantropice au acordat dezinteresat AO „Cultum., ajutor material sub formă de îmbrăcăminte, utilaje, produse alimentare, mijloace bănești ș.a. care era înfăptuit în vederea realizării unui scop clar și definit, care să corespundă strict cu activitățile și principiile asociației obștești; - instanța de fond nu a interpretat probele apărării administrate în acest sens în nici un fel, și anume practica de colaborare a AO „Cultum”, cu diferite organizații de binefacere, implementarea proiectelor sociale, raportarea utilizării mijloacelor bănești, care în toate cazurile parvin sub formă de donații pentru un scop definit; - instanța de fond, total nefondat a exclus versiunea inculpatei precum că suma de 693855 euro transmisă de Agape E.V. pentru construirea unui centru de zi pentru copii cu dizabilități a parvenit sub formă de donații, instanța apreciind arbitrar declarațiile reprezentanților părții vătămate Rudiger Froderman, Beante Silbylla, Maria Blaha, Lothar Grimm, Siener Luger și Axel Barth, care au declarat în unison ca au fost fonduri alocate pentru construcția unui centru pentru copii cu nevoi speciale, fonduri condiționate, mai mult și prin declarația AO „Sternstunden,, se menționează că acești bani au statut de alocații (fila 51-52 din Sentința din 03.04.3019); - declarațiile cetățenilor germani Beante Silbylla, Maria Blaha, Lothar Grimm, Siener Luger și Axel Barth, au fost date citirii de acuzatorul de stat în cadrul ședinței de judecată, aceștia nu au fost prezenți la ședință în instanță fond, nefiind motivată absența, astfel ilegal au fost puse la baza sentinței declarațiile acestora date la faza de urmărire penală, fapt care vine în contradicție cu prevederile art.371 alin.2) Cod de procedură penală al Republicii Moldova, care stipulează că lipsa martorilor în ședință și absența urma să fie justificată prin imposibilitate absolută de a se prezenta în instanță, și cu condiția că audierea martorilor a fost efectuată cu confruntarea dintre acești martori cu bănuitul; - aceste depoziții puse neîntemeiat la baza sentinței din 03.04.2019, au generat o soluție eronată, referitoare la perioada colaborării asociațiilor, perioada înaintării condițiilor, precum și statutul mijloacelor financiare, pe care instanța i-a apreciat drept alocații, și nu donații; - instanța a pus la baza sentinței un conținut denaturat al declarației Stemstunden din 25.02.2009, unde s-ar afirma că mijloacele financiare acordate sînt alocații, pe când din text reiese clar că asociația de binefacere Stemstunden î și rezervă doar drept să relateze proiectele sociale în spațiul mediatic; - urma ca instanța de fond să analizeze procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05 februarie 2015, (Fila dos. 169-vol.VI), unde a fost cercetată copia cererii de solicitare a promovării Sternstundent în limba germană adresată către Agape E.V. din 25.02.2008, în care se indică Directivele de promovare Sternstundent, care este o organizație de binefacere, și susține exclusiv proiecte folositoare copiilor bolnavi, cu dizabilități sau copii în situații dificile, (fila dos. 140 vol. IV), și mai solicită anexarea de rând cu un șir de documente a certificatului de scutire fiscală emis de inspectoratul fiscal responsabil, (fila dos. 146-147 vol. IV). (Fila dos 170- vol. VI) 9 conține informația prin care instituția care solicită promovarea, este obligată să prezinte către „Sternstundent,, benevol calculele corespunzătoare de decontare și o documentare finală detaliată corespunzător planului temporar și financiar aprobat. Acordul între AO „Strenstunden„ și Agape E.V. din 20.02.2009, (fila dos 150-151 vol. IV), unde se indică că Stemstunden este o asociație non profit, în conținutul acordului nici nu figurează că suma de 160 000 euro, atribuită de Radioul Bavarez ar fi destinați anume pentru „Cultum Moldova” ci sînt destinați realizării scopului: construcția unui centru de zi din R. Moldova; - ajutorul material acordat de Agape E.V. sub formă de mijloace bănești și materialele de construcții pentru construirea Centrului de zi „Cultum”, așa cum indică și partea vătămată provin din donațiile făcute de cetățeni germani, și deoarece Agape E.V. este deținător al sigiliului DZI, care este un semn de încredere (pentru donatori), după cum menționează și Frodermann Rudiger, care le permite să adune donații, după care să aplice conform anumitor destinații; - sigiliul DZI înseamnă transparență în fața donatorilor, că banii donați sînt utilizați conform scopului, și urmărește ca donațiile să fie folosite conform scopului, dar totodată nu dă drept de proprietate lui Agape E.V. asupra acestor donații, așa cum indică dînșii că este o alocație, o investiție majoră din partea Agape E.V.. și drept urmare li s-au cauzat prejudiciu în proporții deosebit de mari, pentru că de aici. s-ar deduce că Agape E.V. î și însușește banii donați de cetățeni germani, pe cînd proiectul Centrul de zi Cultum, urmărește un beneficiu public, de susținere și protecție socială a copiilor defavorizați, și nu este o afacere, după cum crede Agape E.V., ci este o binefacere; - instanța urma să aprecieze natura mijloacelor financiare parvenite la AO „Cultum”, în cumul cu cadrul juridic național care reglementează regimul juridic al donațiilor; - critic a interpretat instanța de fond proba apărării care dovedește că mijloacele bănești parvenite de la Agape E.V. către A O ,,Cultum” prin transfer bancar sînt însoțite de codul operațional 413, ce se atribuie la granturi, donații și sponsorizări.( scrisoarea „ViktoriaBank,. nr. 2862 B-15 din 17.11.2015, (fila dos. 165 vol. VI); Autorizațiile Biroului Vamal, anexate de partea apărării (vol. VII), confirmă faptul că materialele de construcție, utilajul, accesorii și alte bunuri, acordate de Agape E.V. din Germania, pentru AO „Cultum” au fost introduse pe teritoriul RM cu titlu de donație, pentru ce a fost scutit de taxe vamale; actul de audit post-vămuire nr. 52-A din 10.09.2012 (fila dos. 36-38 vol. VII), anexat de apărare a constatat că în procesul controlului tranzacțiilor economice externe efectuate de Cultum în perioada 2011- 2012, din partea fundației Agape E.V. Germania, a importat mărfuri în regim vamal IM 9 cu aplicarea tratamentului tarifar favorabil prevăzut de art. 34 Cod Vamal, definite drept ajutor umanitar în modul stabilit de Guvern, și aplicîndu-se scutire, încălcări nu au fost depistate; - instanța de fond nu a dat nici o apreciere depozițiile martorului Nani Rodica (fila dos. 31-35 vol. VI ), care este membru al AO „Cultum”, depozițiile martorului Gheorghiu Svetlana (fila dos. 42-45 vol. VI), care de asemenea este membru AO „Cultum”, depozițiile martorului Crudu Ecaterina (fila dos. 56-66 vol. VI, membru al Consiliului de Administrație; 10 - cererile persoanelor care doreau să devină membri erau examinate doar la ședința Consiliului de Administrare; - instanța de fond nu a supus interpretării nici proba apărării, și anume procesele- verbale ale ședințelor consiliului de administrare al AO „Cultum” ce reflectă toate vizitele și subiectele discutate ce țin de raportul dintre AO „Cultum” și Agape E.V. din perioada colaborării a. 2006- 2012 ( fila dos. 116-133 voi. VI) și din care reiese clar că, la începutul colaborării în vederea construirii centrului de zi, nu a fost în nici un fel condiționat în sensul invocat de Agape E.V., procesul-verbal nr. 3 al ședinței Consiliului de administrație, din 01.12.2006; procesul-verbal nr. 4 din 08.12.2008; procesul- verbal nr. 1 din 15.01.2009, cu privire la reconstrucția centrului de zi Cultum; procesul-verbal nr. 1 din 19.02.2010, la ordinea de zi: executarea lucrărilor în centrul nou de pe xxxxx, precum și modul de primire și distribuire a ajutorului material acordat de Agape E.V.; procesul-verbal nr 2 din 08-09 iulie 2012; - instanța de judecată nici măcar nu a stabilit perioada înaintării condițiilor, cînd materialul probatoriu, reflectă clar un proiect înaintat de Agape E.V., în anul 2008, (fila dos. 121-123 vol. VI), și care are în conținut sarcini și condiții generale specifice activității asociațiilor Agape E.V. și „Cultum”, în ajutorarea și susținerea copiilor cu dizabilități, inclusiv construirea unui Centru de zi nou, după care a și demarat construcția noului centru; - la ședința Consiliului de Administrație din 08-09 iulie 2011, potrivit procesului- verbal anexat de apărare (fila dos.141-148 vol. VI), pentru prima dată a fost prezentă echipa Agape E.V. în componența nominală indicată în procesul- verbal al ședinței Consiliului de Administratei, unde s-a discutat despre finisarea lucrărilor de construcție și pregătirea pentru inaugurarea centrului, totodată abia atunci membrii Agape E.V. au transmis spre semnare un draft de contract de cooperare care avea în conținut condiții nediscutate anterior de către părți, precum denumirea Centrului Casa „Elim,, acordarea calității de membru al AO „Cultum,, și înscrierea ca coproprietar al Agape E.V., în Registrul bunurilor Imobile, de rând cu AO „Cultum”; - era obligată instanța de judecată să studieze minuțios și conținutul procesului-verbal nr. 4 din 12-14 decembrie 2012, (f.d. dos 149-151 vol. VI), unde s-a pus în discuție posibilitatea încheierii unui acord de cooperare între Agape E.V. și AO „Cris Cultum”, cînd pentru prima oară Grimm Lothar a pus în discuție numărul de copii pe care partea germană dorește ca să fie asistați în Centrul de zi, menționând un număr de 24 de copii cu dizabilități de intelect, la care Irina Bădăru a menționat că echipa nu este contra, dar e necesar mărirea statului de organizare, 3 angajați nu vor fi în posibilitate să monitorizeze activitatea a 24 de copii. Tot la acea ședință Rudiger Frodermann precum a declarat că nu- și mai dorește să devină membru al AO „Cultum”, dar dorește ca Agape E.V., să devină coproprietar, deoarece în Centrul de zi s-a investit; - eronat instanța de fond a constatat promisiunea iluzorie făcută de inculpata Ala Fodor organizației Agape E.V. în partea ce ține de înscrierea alături de AO „Cultum”, în Registrul bunurilor imobile, deoarece un asemenea acord ar fi fost în totală contradicție cu statutul AO „Cultum” precum și cu legea națională care reglementează activitatea asociațiilor obștești; 11 - instanța de fond a ignorat prevederile legale, și anume art. 29 din Legea nr. 837 din 17.05.1996, cu privire la asociațiile obștești, titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor asociației este asociația, care are personalitate juridică. Persoanele fizice, membrii asociației obștești, nu au dreptul de proprietate asupra cotei de bunuri; - se constată concluzia eronată asupra posibilității înscrierii Agape E.V., care are calitate de distribuitor de ajutoare materiale în conformitate cu Legea nr. 1491 din 28.11.2002 cu privire la ajutoarele materiale. În calitate de coproprietar la AO ,,Cultum”, pentru care, nu există nici măcar cadru legal, în condiția în care legea clar stabilește că dreptul de proprietate asupra patrimoniului aparține în exclusivitate asociației obștești; - instanța de fond nu a observat nici declarațiile mincinoase făcute de reprezentantul părții vătămate Rudiger Frodermann, precum că i s-ar fi refuzat primirea în rândurile membrilor AO „Cultum”, în perioada de pînă în iulie 2011, la finisarea construcției centrului, cînd de fapt au și fost înaintate condițiile ce au stat la baza învinuirii; - din anul 2009 pînă în anul 2012, nici Rudiger Frodermann ca persoană fizică, nici Agape E.V. ca entitate juridică nu a depus nici o cerere de aderare în calitate de membru la AO „Cultum”, care să fie pus în discuție la ordinea de zi a vreunei ședințe a consiliului de administrare, petrecute în acest interval de timp, ce se confirmă că la materialele probatorii anexate de partea acuzării, nu se regăsește nici o cerere de aderare, sau bon de plată cu privire la achitarea cotizației de aderare sau de membru, din numele lui Rudiger Frodermann sau Agape E.V. sau cel puțin un refuz de a acceptare în rândurile membrilor „Cultum”, din partea Consiliului de Administrație al asociației, care are în sarcină atribuția respectivă, sau din partea Alei Fodor, care în circumstanța nominalizată și-ar fi depă șit vădit atribuțiile conferite de lege; - Rudiger Frodermann face declarații mincinoase, atâta timp cât la urmărirea penală, (proces verbal de confruntare cu bănuita Ala Fodor fila dos. 64 vol. III), cât și în instanța de judecată, comunică că i s-a dat acordul de obținere a calității de membru în AO „Cultum”, drept urmare personal achitîndu- și cotizația de membru în mărime de 80 de lei, însă în acest sens nu a prezenta nici un bon de plată, care să confirme declarațiile sale. Cu toate acestea la întrebarea procurorului în cadrul ședinței în instanța de fond, partea vătămată a răspuns: „ne simțim amăgiți și du și în eroare, am înțeles acest lucru în decembrie 2012, cînd mi s-a spus că nu o să fiți membri al organizației din RM„ (fila dos. 12-20 vol. VI); - nu a existat niciodată o cerere de aderare în calitate de membru al asociației, nu s-au achitat 80 de lei, și nici bon de plată nu a existat niciodată, precum și faptul existenței vreunei înțelegeri verbale în acest sens, deoarece toate acțiunile asociației sînt reflectate în procesele-verbale ale Consiliului de Administrație; - în cadrul examinării cauzei penale, partea acuzării nu a demonstrat faptul că Ala Fodor urmărea scopul sustragerii mijloacelor financiare și nu avea intenția să- și execute angajamentul asumat, ca instanța de fond să adopte o hotărîre în acest sens. Or, materialele cauzei penale demonstrează contrariul, și anume: că nu a existat un angajament sau promisiuni, care să convingă inițierea unor raporturi de colaborare 12 între AO „Cultum” și Agape E.V. cu careva condiții, (cu excepția instalării programului de contabilitate Lexware), iar mijloacele financiare alocate cu titlu de donație au fost utilizate numai în scopul construcției centrului de zi pentru copii cu dizabilități, remunerarea personalului, întreținerea curentă a construcției, achitarea utilităților etc.; - sentința din 03.04.2019 este una nefondată, bazată pe declarații ale părții vătămate care nu corespunde realității, acuzațiile aduse inculpatei sânt iluzorii și neîntemeiate, or descrierea faptei puse în sarcina inculpatei nu permite a se înțelege în ce constă „dobândirea ilicită”, ori din conținutul sentinței se rezumă la simple afirmații bazate pe faptul că Agape E.V. din Germania a efectuat cheltuieli în scopul construcției centrului de zi pentru copii cu dizabilități, din banii colectați de la donatorii cetățeni germani, calificate de instanță drept proporții deosebit de mari.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

Instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpata Fodor Ala a comis infracțiunea prevăzută de art. 196 alin.(4) Cod penal. Astfel, nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința instanței de fond și apel nu confirmă existența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal la fel, careva probe ce ar impune achitarea inculpatei nu au fost identificate. În viziunea instanței de apel, de și inculpata nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, culpa acesteia se confirmă prin declarațiile declarațiile reprezentantului părții vătămate Agape E.V., Rudiger Frodermann, martorilor Crudu E., procesul-verbal de audiere a martorului Nani R., declarațiile martorului Mereacre E., Cebotari G., Grimm Lothar, audiat în cadrul urmăririi penale la judecătorul de instrucție; Siener Ludger, Axel Barth, Ortwin Schulte, Beate Sibylla Maria. Mai mult, vina inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, se confirmă și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăriri penale cum ar fi: proces verbal de ridicare din 04 februarie 2015 de la Aliona Bleah copia acordului în limba germană încheiat între A.O. „Sterstunden” BayemLB-Passage Oskar-von- Muller-Ring 3, 80333 Munchen și A.O. Agape - Ajutor pentru copiii din România și țările din Europa de Sud-Est Leopoldshoher StaBe 5, 321007 Bad Salzuflen, la 20 februarie 2009; copia declarației de consimțământ în limba germană depusă pentru A.O. „Stemstunden” din 25 februarie 2009, de către A.O. „Sterstunden” și A.O. Agape; copia cererii de solicitare a promovării Sterstunden în limba germană adresată de A.O. Agape din 25.02.2008; proces verbal de ridicare de la Rudiger Frodermann a înscrisurilor; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05 februarie 2015; copia cererii de solicitare a promovării Sterstunden în limba germană adresată de A.O. Agape din 25.02.2008, pe două file din hârtie format A 4 cu traducere pe două file (vol.IV, f.d.141-143); directivele de promovare STERNSTUNDENT; copia acordului în limba germană încheiat între A.O. „Sterstunden” BayemLB-Passage Oskar-von- Muller-Ring 3, 80333 Munchen și A.O. Agape - Ajutor pentru copiii din România și țările din 13 Europa de Sud-Est Leopoldshoher StaBe 5, 321007 Bad Salzuflen, la 20 februarie 2009; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 mai 2015; dosarul asociației obștești Centrul de Reabilitare și Integrare Socială a Copiilor cu Dezabilități de Intelect „CULTUM”; răspunsul Inspecției de stat în construcție din 27.03.2014, nr. 492/1-5; documentația de proiect elaborată de S.R.L. „Arhproart”, (vol. IV pag 144- 147); acord între 2 asociații germane din 20.02.2009 (vol. IV pag 148-151); declarația de consimțămînt din 25.02.2009 (vol. IV pag 152-153); corpurile delicte anexate la cauza penală; extrasul din Registrul bunurilor imobile din 17.07.2018. Subsecvent, instanța de apel, analizînd și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăriri penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, le-a apreciat ca fiind dobîndite cu respectarea normelor de procedură penală, fiind pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile părții vătămate, cât și a martorilor și care indică că inculpata Fodor Ala prin acțiunile sale intenționate, prin înșelăciune și abuz de încredere a cauzat Asociației Obștești Agape E.V.., daune în proporții deosebit de mari, circumstanțe ce infirmă solicitarea inculpatei de a fi achitată, or în speță s-a stabilit comiterea unei fapte prejudiciabile. Astfel, instanța de apel a precizat că, procurorul în apelul depus, dar și în ședințele instanței de apel, nu a adus și probat învinuirea în aspectul în care a susținut-o pe parcursul judecării cauzei, și anume, probele administrate nu demonstrează vinovăția lui Fodor Ala în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, ci din probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, se atestă că inculpata Fodor Ala a comis infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, fiind prezente elementele constitutive a cauzării de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, faptă ce nu constituie o însușire. Raportând cele statuate mai sus, la argumentele aduse în textul apelului procurorul în cauză, precum că dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii actului juridic anulabil, precum și prin comportament dolosiv și viclean, care a produs daune în proporții deosebit de mari, lipsește în acțiunile inculpatei, instanța de apel a reținut că, învinuirea adusă de procuror inculpatei, în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, în această parte este eronată și nu coroborează cu probele acumulate la dosar. La caz, instanța de apel a indicat că, infracțiunea de cauzare de daune materiale prin înșelăciune este o infracțiune materială care se consideră consumată din momentul producerii daunelor materiale în proporții deosebit de mari adus Agape E.V.., în rezultatul acțiunilor prejudiciabile ale inculpatei Fodor Ala exprimate prin în special prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, precum și prin comportamentul dolosiv și viclean, inducând în eroare factorii de decizie a organizației germane Agape E.V... și anume că va fi încheiat un acord scris de cooperare cu organizația Agape E.V.., prin care în schimbul investirii mijloacelor financiare de către Agape E.V.. pentru construirea unui centru de zi nou, pentru cel puțin 24 persoane cu dizabilități mentale, membrilor organizației Agape E.V.. le va fi 14 atribuită calitatea de membru al AO ”Cris Cultum”, precum și organizația germană Agape E.V. va fi înregistrată de rând cu AO „Cultum” în Registrul bunurilor imobile din Republica Moldova, pentru a garanta destinația permanentă a construcției corespunzătoare scopului ei. Astfel inculpata, urmând planul bine determinat prin comportamentul dolosiv și viclean, i-a determinat pe membrii organizației Germane, care au presupus eronat că împreună vor ajuta copiii din Republica Moldova cu A.O. „Cultum”, să achite în baza încrederii create în fondul AO ”Cris Cultum”, mijloace bănești pe perioada de timp 2009 - 2012, în suma de aproximativ 693855,56 euro, pentru construcția noului centrul de zi pentru copii cu dezabilități, amplasat pe adresa menționată supra, specialiștilor, serviciilor de întreținere a centrului, personalului, serviciilor comunale, administrarea contabilă prin intermediul unui program de contabilitate Lexware, deoarece organizația Agape E.V. necesită acest mod de contabilitate în calitate de dovadă pentru sigiliul de donații DZI, mărirea clară a numărului de persoane cu dizabilități mintale până la cel puțin 24 de persoane, care să fie asistate în noul Centru, așa încât să se aplice un raport al unităților de 1:6, acțiuni efectuate doar în baza promisiunilor false, că va fi încheiat un acord de cooperare cu organizația Agape E.V.., iar ulterior Fodor Ala negând și refuzând sub diferite pretexte inventate, executarea angajamentelor asumate, a cauzat organizației Agape E.V.., un prejudiciu în proporții deosebit de mari, estimat la suma de aproximativ 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituia aproximativ 10458970,55 lei. Prin urmare, instanța de apel a considerat că, în acțiunile inculpatei Fodor Ala sunt întrunite elementele constitutive a componenței de infracțiune prevăzută la art. 196 alin.(4) Cod penal. Astfel, referitor la latura obiectivă, instanța de apel a indicat că prezența faptei prejudiciabile exprimată în acțiunea principală care constă în faptul că, inculpata Fodor Ala, activând în calitate de președinte A.O. „Cris Cultum”, cunoscând despre faptul că organizația germană Agape E.V... activează în domeniul asistenței și ajutorului pentru copiii cu dizabilități mentale, folosindu-se de situația copiilor cu handicap ce frecventau centrul vechi de pe adresa: mun. Chișinău, sect. Rîșcani, com. Stăuceni, str. Livezilor, 35, a indus în eroare membrii organizației, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase și anume că, va fi încheiat un acord scris de cooperare cu organizația Agape E.V.., prin care în schimbul investirii mijloacelor financiare de către Agape E.V.. pentru construirea unui centru de zi nou, pentru cel puțin 24 persoane cu dizabilități mentale, iar membrilor organizației Agape E.V.. le va fi atribuită calitatea de membru al AO ”Cris Cultum”, precum și organizația germană Agape E.V. va fi înregistrată de rând cu AO „Cultum” în Registrul bunurilor imobile din Republica Moldova, pentru a garanta destinația permanentă a construcției corespunzătoare scopului ei, și în rezultat inculpata Fodor Ala s-a eschivat prin negarea angajamentelor asumate față de partea civilă Agape E.V.., fapt care a dus la cauzarea unui prejudiciu în proporții deosebit de mari părții civile Agape E.V.. De asemenea, învinuirile aduse inculpatei Fodor Ala în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, dobândirea bunurilor prin înșelăciune cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, este ne probată și evazivă, astfel 15 acțiunile inculpatei justificat de instanța de fond au fost încadrate în prevederile art. 196 alin. (4) Cod penal și anume cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, or după cum rezultă din materialele cauzei, beneficiar al mijloacelor bănești și a bunurilor materiale parvenite de la Agape E.V.. este AO ”Cultum Moldova”, ca organizație și persoană juridică distinctă. Astfel, din probele administrate rezultă că mijloacele bănești și bunurile materiale transmise de către Agape E.V.. pentru construirea Centului de zi pentru copii cu dizabilități din mun. Chișinău, com. Stăuceni au fost transferate pe contul și având ca destinatar (beneficiar) AO ’’Cultum” și nu inculpata Fodor Ala care la acel moment și pînă în prezent este președintele AO ’’Cultum”, astfel inculpata nu are careva drepturi de proprietate asupra cotei de bunuri din cadrul asociației și prin urmare imputarea inculpatei Fodor Ala de a bunurilor în cauză, este neîntemeiată, mai mult, însă și procurorul în apel depus a indicat că Centru în speță nu este înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile. Totodată, instanța de apel a stabilit că AO ’’Cultum” este subiect independent al raporturilor civile, cu un patrimoniu distinct și răspunde personal pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu față de Agape E.V.., iar partea acuzării nu a dovedit faptul însușirii de către inculpata Fodor Ala a bunurilor transmise de către Agape E.V.. în beneficiul AO ’’Cultum”, astfel dubiile care nu pot fi înlăturate urmează a fi interpretate în favoarea inculpatei. În speță, alegațiile procurorului expuse în cererea de apel precum că, inculpata Fodor Ala ar fi utilizat construcția Centrului după bunul său plac, nu a fost probat în nici un mod, or nici unul din martorii audiați nu au făcut depoziții în sensul invocat de procuror, astfel, partea acuzării nu a prezentat careva probe admisibile, pertinente, concludente și utile ce ar demonstra însușirea directă sau indirectă de către inculpata Fodor Ala a mijloacelor bănești sau a bunurilor transmise de către Agape E.V.. în vederea edificării Centrului de zi pentru copii cu dizabilități din mun. Chișinău, com. Stăuceni, în vederea stabilirii laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, în sensul imputat prin rechizitoriu. Aceste circumstanțe denotă că în acțiunile inculpatei Fodor Ala lipsesc elementele constitutive, a componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal al Republicii Moldova, iar acțiunile ultimei constituie infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal al Republicii Moldova. Subsecvent, referitor la latura subiectivă, instanța de apel a notat că, inculpata Fodor Ala a acționat cu vinovăție sub forma intenției directe, a prevăzut și urmărit atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală și anume relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voința și minimul necesar de încredere din partea Agape E.V.. față de inculpata Fodor Ala în calitate de președinte al AO ”Cris Cultum” Respectiv, în continuarea intenției sale infracționale, contrar condițiilor convenite cu organizația Agape E.V.., Ala Fodor, urmând planul bine determinat și scopul cauzării daunelor materiale Agape E.V.. fără scopul de însușire proprie ci în beneficiul AO ”Cris Cultim”, prin comportamentul dolosiv și viclean, i-a determinat pe membrii organizației Germane, care au presupus eronat că împreună vor ajuta 16 copiii din Republica Moldova cu A.O. „Cultum”, să achite în baza încrederii create, mijloace bănești pe perioada de timp 2009 - 2012, în suma totală de aproximativ 693855,56 euro, pentru construcția noului centrul de zi pentru copii cu dezabilități, amplasat pe adresa menționată supra, specialiștilor, serviciilor de întreținere a centrului, personalului, serviciilor comunale, administrarea contabilă prin intermediul unui program de contabilitate Lexware, deoarece organizația Agape E.V. necesită acest mod de contabilitate în calitate de dovadă pentru sigiliul de donații DZI, mărirea clară a numărului de persoane cu dizabilități mintale până la cel puțin 24 de persoane, care să fie asistate în noul Centru, așa încât să se aplice un raport al unităților de 1:6, acțiuni efectuate doar în baza promisiunilor false, că va fi încheiat un acord de cooperare cu organizația Agape E.V.., iar ulterior Fodor Ala negând și refuzând sub diferite pretexte inventate, executarea angajamentelor asumate, a cauzat organizației Agape E.V.., un prejudiciu în proporții deosebit de mari, estimat la suma de aproximativ 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie aproximativ 10458970,55 lei, fapt ce dovedește intenția inculpatei Fodor Ala de cauzare a daunelor materiale fără scop de însușire proprie. În acest context, instanța de apel a stabilit că, prin acțiunile infracționale ale inculpatei Fodor Ala, părții civile Agape E.V.. i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari fără scop de însușire personală din partea lui Fodor Ala, acțiuni care se încadrează în prevederile art. 196 alin. (4) Cod penal. Succesiv, instanța de apel a menționat că, în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatei Fodor Ala la momentul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, părții civile Agape E.V.. i-a fost cauzat un prejudiciu de aproximativ 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 lei. De și procurorul face trimitere la declarațiile martorului Beate Sibylla Maria Blaha, Ortwin Schute, informațiile comunicate de aceste peroane nu confirmă că patrimoniul inculpatei a sporit și a fost o însușire proprie. Mai mult, nu poate fi reținut argumentul procurorului referitor la faptul că, escrocherie se confirmă indubitabil prin faptul că Centru nu este înregistrat la Cadastru, însă aceste motive sunt declarative, or Colegiul precizează că subiectul infracțiuni este nu doar persoana care are vârsta necesară pentru a fi atrasă la răspundere penală, ci este persoana care a comis latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie, în speță, AO ”Cultum” este subiect independent al raporturilor civile, cu un patrimoniu distinct și răspunde personal pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu față de Agape E.V.., respectiv asociația ca subiect de drept răspunde pentru delictual, și nu inculpata, mai mult, partea acuzării nu a dovedit faptul însușirii de către inculpata Fodor Ala a bunurilor transmise de către Agape E.V.. în beneficiul AO ”Cultum”, sau folosirea bunurilor/banilor după bunul plac și într-o altă destinație decât cea stabilită la situația inițială nașterii raporturilor juridice. De asemenea, instanța de apel nu a putut reține argumentele inculpatei în partea în care s-a invocat că aceasta urmează a fi achitată, or în speță indubitabil s-a stabilit că a comis o faptă prejudiciabilă, la fel s-a stabilit că sumele bănești constituiau nu donații, ci alocații, care din start au fost condiționate. Astfel, în viziunea instanței de apel, nu poate fi reținută versiunea inculpatei Fodor Ala precum că, suma de 693855,56 Euro pe care Agape E.V.., pretinde că a 17 transmis AO ”Cultum” în vederea construirii Centrului de zi pentru copii cu dizabilități din mun. Chișinău, com. Stăuceni, reprezintă donații necondiționate, or reprezentanții părții vătămate Agape E.V.. Rudiger Frederman, Beante Silbylla Maria Blaha, Lothar Grimm, Siener Luger și Axel Barth, au declarat în unison că au fost niște fonduri alocate, pentru construcția unui centru pentru copii cu nevoi speciale, fonduri condiționate, mai mult ca atît prin Declarația AO ”Sternstunden” către Agape E.V.. din 25.02.2019 la fel menționează că acești bani au statut de alocații. La fel, instanț a de apel nu a putut reține alegațiile inculpatei în partea în care a indicat că membri a AO ”Cultum” pot deveni doar cetățenii R. Moldova, or conform Statutului Asociației pct. 5.1. Fondatorii Asociației devin de plin drept membri ai Asociației. Membru Asociației poate fi orice cetățean al R. Moldova, precum și cetățeni străini, persoanele fără cetățenie, cu domiciliul în R. Moldova, care recunosc și susțin obiectivele Asociației (vol. VI, f.d. 102). Conchizând, instanța de apel a stabilit că inculpata prin acțiunile sale a comis o faptă prejudiciabilă, care este pasibilă de răspundere penală. Consecvent, instanța de apel a indicat că, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, circumstanțe atenuante în privința inculpatei Fodor Ala nu au fost reținute. Circumstanțe agravante, prevăzute de art. 77 Cod penal, în privința inculpatei, la fel nu au fost identificate. Totodată, s-a stabilit că inculpata la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află. La caz, raportând prevederile legale menționate supra la circumstanțele cauzei, instanța de apel a stabilit că, pentru realizarea scopului pedepsei prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, privind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpata Fodor Ala și pentru reeducarea acesteia, ținând cont de faptul că inculpata Fodor Ala este vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, pe care a săvârșit-o pe perioada de timp cuprinsă între anii 2009- 2012 prin inducerea în eroare, ținând cont de împrejurările săvârșirii faptei, profitând de încrederea reprezentanților părții civile Agape E.V.., precum și de cuantumul prejudiciului adus ultimei, în proporții deosebit de mare, se atestă necesitatea de a aplica față de inculpată o pedeapsă sub formă de închisoare, însă ținând cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatei, de atitudinea și comportamentul acesteia pînă și după comiterea infracțiunii, instanța de apel a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatei, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sancțiune careva va asigura reeducarea inculpatei, or, în speță, nu au fost stabilite circumstanțe ce necesită izolarea reală a lui Fodor Ala. Mai mult ca atât, instanța de apel raportând argumentele invocate în acțiunea civilă la prevederile legale, ținând cont de faptul că, s-a stabilit vinovăția inculpatei Fodor Ala în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, ținând cont de facturile și alte înscrisuri anexate la dosar, (vol. IV f.d.1¬24, vol. II f.d. 18-250, vol. III f.d. 1-250, VI, f.d. 167-205), din care rezultă că beneficiar al mijloacelor bănești și a bunurilor transmise de către Agape e. V. pentru construirea Centrului de zi pentru copii cu dizabilități din com. Stăuceni este AO ”Cultum”. Astfel, având în vedere că sumele 18 indicate nu coincid cu suma prejudiciului indicată în acțiunea civilă înaintată, iar unii martori au indicat că suma prejudiciabilului încă urmează a fi stabilită, instanța de fond justificat a conchis că acțiunea civilă urmează a fi admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Împotriva hotărârilor judecătorești au declarat recursuri ordinare: 6.1 Procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului indică: -instanța de apel examinând apelul nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce demonstrează vinovăția inculpatei Fodor A. de comiterea infracțiunii încriminate de către organul de urmărire penală, reîncadrându-i acțiunile acestora în baza art. 196 alin.(4) Cod penal - cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, faptă ce nu constituie o însușire; -inculpata vina în comiterea infracțiunii incriminate de organul de urmărire penală, atât în cadrul urmării penale, cât și în instanțele de judecată nu și-a recunoscut-o; - vinovăția acesteia din urmă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, este demonstrată pe deplin prin cumulul de probe administrate în cadrul de urmărire penală și cercetate în instanțele judecătorești de fond și apel, care au fost considerate ca fiind admisibile, iar ulterior apreciate în mod general și tendențios puse la baza hotărârilor de recalificare a acțiunilor inculpatei Ala Fodor; - instanța de apel menținând fără modificări sentința de reîncadrare a acțiunilor inculpatei de la art. 190 alin.(5) Cod penal în baza art. 196 alin.(4) Cod penal, nu a dat o apreciere obiectivă circumstanțelor de fapt ale cazului, împrejurări cu certitudine confirmate prin declarațiile lui Frodermann Rudiger - reprezentantul părții vătămate organizația germană Agape e. V., Froderman R., martorilor Gheorghiu S., Nani R., Bădărău I., Grimm L., Siener L., Axel B., Ortwin S., Seate Sibylla Maria Blaha și prin probele materiale, corpuri delicte; - în calitate de probă suplimentară a fost admis și cercetat în instanță Extrasul din Registrul bunurilor imobile din 17.07.2018, potrivit căruia bunul imobil construit din mijloacele financiare alocate de către Agape E.V. pe adresa în mun. Chi șinău, xxxxx, nu este înregistrat; - instanța de judecată a conchis gre șit și neîntemeiat că, acuzatorul de stat nu a adus și probat învinuirea în aspectul în care a susținut-o pe parcursul judecății cauzei și anume, că probele administrate nu demonstrează vinovăția lui Fodor Ala în săvâr șirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal; -prin acțiunile săvâr șite de Fodor Ala s-a atentat asupra relațiilor sociale cu privire la posesia bunurilor, libertatea de manifestare de voința care este indispensabila de exprimare de încredere; - în speță, obiectul material îl constituie mijloacele financiare transmise pentru un anumit scop și anume construcția centrului, transmitere condiționată de încheierea unui acord de colaborare, de înregistrare a Agape E.V.. drept membrul al AO Cultum, și grevarea dreptului de a dispune asupra bunului imobil la OCT, inclusiv materiale de construcție și serviciile de ajutor în construcție - valoarea totală fiind de 693855,56 curo, care conform cursului BNM consituie 10458970,55 lei; 19 - dobândirea bunului - mijloacele financiare, materiale de construcție și serviciile - și, inclusiv, a dreptului asupra bunului imobil - în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită cu certitudine transmiterea mijloacelor financiare, materialelor de construcție și serviciilor de la Agape E.V.., la cererea Alei Fodor, către AO Cultum, în valoare totală de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 lei, prin declarațiile reprezentantului părții vătămate, martorilor, inclusiv înscrisurilor (facturi, copii ordinelor de plată), care au fost anexate în calitate de document la materialele cauzei penale și cercetate în instanță). Mai mult ca atât această constatare a fost confirmată și de către inculpată; -această dobândirea a fost ilicită din motiv că, partea vătămată a fost dusă în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința obiectului actului juridic anulabil - partea vătămată s-a obligat să transmită bunurile/serviciile pentru construcția imobilului, care urma să fie folosit într-un anumit scop, iar inculpata urma să respecte angajamentele asumate; - potrivit declarațiilor reprezentantul părții vătămate, Fredermann, Beate Sibylla Maria Blaha, Grimm Lothar, Siener Ludger și Axei Barth dacă ar fi cunoscut despre faptul că, au fost înșelați nu ar fi transferat bani, că ei nu s-au gândit niciodată că sub un asemenea nobil scop, legat de copii cu necesități speciale, Fodor Ala să- și camufleze intenția de însu șire a banilor alocați într-un anumit scop și cu anumite condiții, care au fost vociferate și expuse pe parcursul întregului proces penal de toți martorii; - această transmitere de bunuri și serviciu a fost condiționată de către Agape E.V.., prin reprezentanți de la bun început, adică de la prima întîlnire dintre Ala Fodor și Freodermann, la care a asistat și reprezentanta radioului Bavarez Beate Sibylla Maria Blaha. care a avut loc în 2008, când se discuta despre modalitatea de acumulare a fondurilor pentru construcția noului centru, condiție acceptată de către Fodor Ala, ținând cont că potrivit martorilor dacă nu ar fi fost acceptate aceste promisiuni nici nu aveau să transfere mijloacele bănești; - martorul Ortwin Schulte, consilier ministerial din cadrul Ministerului Federal al Sănătății din Germania, la fel care este o persoană neinteresată, și care a comunicat instanței că, personal a încercat să medieze conflictul dintre partea germană și Fodor Ala, a vorbit personal cu Fodor Ala. referitor la grevarea dreptului de proprietate asupra bunului construit, pentru a asigura pe viitor că acest imobil va (l-a folosit în scopul pentru care Agape E.V. au transfera mijloacele financiare; - faptul condiționării transmiterii bunurilor către AO ”Cultum” este demonstrat și prin declarațiile celorlalți martori, declarații ce coroborează între ele, potrivit cărora de la început (din 2008) se discuta cu Fodor Ala despre încheirea acordului de colaborare, de a deveni membru AO Cultum, de înregistrare a Agape E.V.. în Registrul bunurilor imobile rubrica grevări; - nu poate fi reținut argumentul inculpatei, precum că nu a fost condiționată colaborarea dintre aceste două asociații cu încheierea acordului de colaborare și pretențiile expuse de partea vătămată și susținută de ceilalți martori, atâta timp cît o parte din condiții chiar le-a respectat, și anume raportarea cheltuielilor prin programul de contabilitate impus de agape, si anume LexWare; 20 - nu pot fi puse la îndoială declarațiile reprezentantului părții vătămate și celorlalți martori, care activează în cadrul Agape E.V.., și în special referitor la scopul transmiterii banilor, condiționarea transmiterii, deoarece ei ca asociație obșească din Germania singuri erau monitorizați de către A.O. STERNSTUNDEN - radioul bavarez, relații reglementate de acordul dintre aceste două societăți din 20.02.2009, prezentat și cercetat în instanță; - seriozitatea intențiilor Agape E.V.. este dovedită și prin faptul că, ei sunt deținători ai siglei DZI, care este de fapt un merit pentru onestitate și folosire a banilor conform destinației, au o activitate transparentă, siglă care o au mai puțin de 200 asociații obștești din Germani; - referitor la declarațiile inculpatei că, suma de 693855,56 euro, reprezintă donații necondiționate, atrage atenția instanței că nu pot fi reținute, atâta timp cît reprezentantul părții vătămate, Fredermann, Beate Sibylla Maria Blaha, Grimm Lothar, Siener Ludger și Axei Barth, au declarat în unison că au fost niște fonduri alocate, pentru construcția unui centru pentru copii cu nevoi speciale, fonduri condiționate; mai mult ca atît prin Declarațiia AO Sternstunden către Agape E.V.. din 25.02.2019 la fel menționează că acești bani au statut de alocații; - Fodor A. întru limitarea dreptului Agape E.V.. să devină mebri ai asociație în 2013 modifică Statul asociației, introducând expresia ”cetățeni străini care au domiciliu pe teritoriul R. Moldova”; - potrivit extrasului din Registrul bunurilor Imobile din 17.07.2018, prezentat instanței la 20.07.2018, înscris admis ca probă și cercetată în instanță, imobilul nou construit pe parcursul anilor 2009-2011 din fondurile alocate de către Agape E.V.., nici nu figurează înregistrat la Cadastru; - din 2011, când a fost inaugurarea Centrului, de când au apărut discirdanț ă în raporturile dintre Agape E.V.. și AO ”Cultum”, sechestrul fiind aplicat abia 03.07.2015, că timp de 4 ani Ala Fodor nu a întreprins nici o măsură în vederea înregistrării acestui imobil. În acest context, este necesar de menționat faptul că, toți fondatorii AO Cultum sunt rude apropiate a Alei Fodor; - pînă în prezent, nu este clar cine este proprietarul acestui bun imobil, construit din fondurrile alocate de Agape E.V.., într-un anumit scopt și cu anumite condiționări; - transmiterea banilor și bunurilor în sumă totală de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 Iei, a fost determinat și de comportamentul dolosiv și viclean al inculpatei, care prin diferite mijloace viclene a determinat partea germană să investească și anume prin amînarea din varie motive să semneze contractul de colaborare ba că nu este redactat, ba că nu este tradus, ba că nu este jurist, ba plângea și tot așa mai departe, ca în final când să i să ceară să fie grevat dreptul asupra construcției noi, și să fie admis ca membru al AO „Cultum”, aceasta să refuze categoric, sub pretextul că germanii nu pot fi proprietari; - viclenia lui Fodor s-a manifestat și prin faptul că l-a asigurat pe Fredermann, la cererea verbală a acestuia și plata a 80 lei, cotizație, că este deja membrul AO ”Cultum”, ca acesta să afle deja la sfâr șitul lui 2012, că nu este membru și că de fapt a fost înșelat de Fodor, aceste declarații sunt susținute și prin declarațiile martorului Crudu Ecaterina care a declarat în instanță că, a auzit că Fredermann discuta cu 21 Fodor A. că ar dori să devină membru al AO ”Cultum” încă când era construcția veche; - nu poate fi reținută versiunea inculpatei, precum că partea germană dorește să acapareze imobilul construit, or, în speță partea vătămată nici nu tinde să devină proprietar al construcției ci au solicitat doar grevarea drepturilor asupra acestei construcției, întru asigurarea folosirii acesteia conform destinației și scopului pentru care s-au alocat mijloacele financiare; - urmează de reținut și declarațiile martorilor, Bădărău Ira Aurelian, Crudu Ecaterina, Nani Rodica și Georghiu Svetlana, care în esență au declarat că într- adevăr a fost construită o clădire nouă din fondurile germane și anume de la Agape E.V.., nu au participat nemijlocit la discuțiile și tratativele avute între Fodor și Agape E.V.., sau cu Frederman, cu excepția întâlnirii oficiale din iulie 2011, și doar atunci au auzit pentru prima dată despre un acord de colaborare; - acești martori, au declarat că, de fapt principala la asociație era Fodor Ala și anume ea ”este director si rezolva toate problemele” citat de martora Gheorghiu Sv., Gheorghiu a mai comunicat că la adunarea generală nu s-a votat de fapt acceptarea Agape E.V.. în calitate de membru și grevarea drepturilor asupra imobilului, dar s-a pus în discuții, deci iar se atestă o hotărâre unilaterală a lui Fodor în raport cu colaborarea cu Agape E.V., și nu este o decizie colegială; - martora Crudu E. a declarat că, de fapt toate tratativele dintre AO ”Cultum” și Agape E.V.. se duceau între Fredermann și Fodor, și a auzit o dată, când încă era clădirea veche că Frederman i-a zis lui Fodor că vrea să devină membru al asociației. Nani Rodica la fel a declarat că, tratativele erau duse între Fodor și Frederman, iat de modificările statului în ianuarie 2013 s-a ocupat Fodor A.; - martorii Bădărău I., Crudu E., Nani R. și Georghiu S., nici nu aveau posibilitate să știe despre înțelegerile avute între Agape E.V. și Fodor A. din numele AO ”Cultum”. Faptul că anume Fodor Ala a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin (5) Cod penal, se demonstrează prin cumulul de probe expuse, în special prin declarațiile părții vătămate și martorilor care indică direct la ea; - declarațiile martorilor și reprezentantului părții vătămate nu pot fi puse la îndoială, deoarece, declarațiile acestor martori au fost consecvente și clare, și cele din cadrul cercetării judecătorești sunt analogice celor date în cadrul urmării penale, coroborează între ele, la fel coroborează cu celelalte mijloace materiale de probă, cu conținutul proceselor verbale a acțiunilor de urmărire penală; - ce ține de declarațiile martorilor apărării, acestea de fapt nu sunt relevante speței, deoarece ele nu se referă la perioada anilor anii 2009-2012, pe parcursul căreia Fodor a săvârșit fapta de escrocherie incriminată, mai mult ca atât, nu au comunicat nimic ce s-ar referi la circumstanțe din învinuirea adusă lui Fodor Ala, la care ar fi fost martori oculari sau care le-a devenit cunoscute ulterior; - instanța eronat a constat că, acuzarea nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și suficiente prin care s-ar dovedi infracțiunea de escrocherie, atâta timp cât până în prezent nu este clar cine este proprietarul bunului imobil construit din mijloacele financiare alocate pentru un anumit scop și în anumite condiții de partea vătămată; - atât instanța de fond, cât și instanța de apel, contrar tuturor circumstanțelor 22 faptice stabilite în rezultatul cercetării tuturor probelor acuzării, întru motivarea soluției date au conchis greșit faptul că ”imputarea de către acuzare inculpatei Fodor Ala a vinovăției în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin (5) Cod penal, este neîntemeiată, astfel acțiunile inculpatei urmând a fi încadrate corect în prevederile art. 196 alin (4) Cod penal”, deoarece în speță s-au stabilit, cu certitudine, toate semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin (5) Cod penal, expuse detaliat supra. În drept, recurentul î și întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală. 6.2 Inculpata și avocatul acesteia Gladun V., care solicită casarea acestora, cu emiterea unei noi hotărâri, cu achitarea Alei Fodor, pe motiv că în acțiunile sale lipsesc elementele calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal. În motivarea recursului indică: - nu au fost analizate punctual criticile invocate de aceasta, nu a fost apreciate fiecare probă, separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală ce vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu circumstanțele de fapt și în drept invocate în rechizitoriu și nemijlocit la ședințele de judecată în instanțele inferioare; -la mențiunea reprezentantului părții vătămate în instanța de apel prin care a solicitat ca lucrurile să fie protocolate, partea apărării cum în instanța de fond, așa și în instanța de apel a dat citire la procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de Administrare, potrivit cărora se evidențiază că au fost protocolate toate acțiunile de colaborare cu Agape E.V., și care reflectă situația începând cu vizitele de lucru ale membrilor Agape E.V. în Moldova, la problemele discutate legate de demararea construcției Centrului de zi, pînă la inaugurarea acestuia, dar am constatat că la acestea ambele instanțe nu au dat nici o importanță; - instanța de apel nu a observat că reprezentantul părții vătămate în instanța de fond a indicat la promisiuni verbale ale inculpatei Ala Fodor, precum că va fi încheiat un contract de colaborare în viitorul apropiat cu condițiile la care se face referire acceptate pe deplin de aceasta, pe cînd în instanța de apel Rudiger Frodermann, indică că a prezentat un proiect de colaborare, și care este la dosar, dar nu cunoaște la ce filă. Dar la întrebarea apărării a răspuns că nu a prezentat un acord cu condiții clare semnat de Agape E.V și pus pe masa spre discuție asociației obștești „Cultum” și pe care cea din urmă să refuze să-l semneze; -concluzia instanței de fond și instanței de apel, precum că Ala Fodor a cauzat daune materiale în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune sau abuz de încredere față de AO „Agape E.V.” prin promisiuni false date de aceasta privind încheierea în viitor a unui acord condiționat, potrivit căruia și au fost transmise mijloace bănești și bunurile materiale pentru construirea centrului de zi pentru copii cu dizabilități din mun. Chișinău corn. Stăuceni, este una total nefondată și eronată, deoarece după cum reiese din probele apărării, dar și din declarațiile martorilor acuzării - un asemenea acord a fost prezentat de partea germană abia la finele 23 construcției centrului de zi, înaintat spre cunoștință sub forma unui draft la ședințele Consiliului de Administrare AQ „Cris-Cultum„ din 08-09 iulie 2011 ( v.VI, fila dos. 141-145); - instanța de apel nu a sesizat că în afară de declarațiile reprezentantului părții vătămate și martorilor acuzării cetățeni germani, care în unison au făcut declarații acuzatoare, totodată nu s-a pus la dubii veridicitatea acestor declarații, iar pe lângă aceasta nu a fost prezentată nici o probă care să indice la o promisiune verbală că, va fi încheiat un atare acord, de și în mod normal dacă ar fi fost o colaborare condiționată, urma ca partea germană Agape e. V să prezinte un asemenea acord cu condiții clare pînă la începerea construcției centrului, și nu la final, așa cum reiese clar la ședințele Consiliului de Admistrare al AO „Cultum” din 08-09 iulie 2011; - partea vătămată nu a contestat procesele-verbale ale ședințelor de lucru a consiliului de Administrație „Cultum” mai cu seamă la care au participat și membrii Agape e. V.; -martorii cetățeni germani nu dovedesc nimic altceva, decît intenția AO „Agape E.V.„: în situația în care nu și-a realizat scopul meschin de a deveni coproprietar al Centrului de zi Cultum, și de a dobândi nu pur și simplu o calitate de membru al AO „Cris Cultum” ci membru cu drept de vot pentru a participa la procesul de adoptare a discuțiilor desfășurării activității centrului (declarațiile martorului acuzării Siener Ludger -fila 33 din Sentința instanței de fond din 03 aprilie 2019), și care odată neatins să utilizeze de justiție, prin adresare la organele naționale de drept, în continuarea intenției, deja de deposedare a AO „Cris Cultum”; -raportul dintre AO „Cris Cultum” și AO „Agape E.V.” a fost unul de colaborare în sensul atingerii și realizării scopurilor statutare, și anume acela de ajutoare a copiilor cu dizabilităi mintale, prin construirea unui centru de zi, dotat și utilat potrivit necesităilor acestora; - de și din înscrisurile la care s-a făcut referire mai sus, dar și din declarațiile reprezentantului părții vătămate Rudiger Frodermann în instanța de apel, se dezvăluie clar situația de fapt, și anume că ambele asociații obștești se conduc în activitatea sa de acelea și principii statutare, instanțele nu au luat în considerație acest fapt, ce a condus la adoptarea unei soluții eronate și arbitrare; -concluzia instanțelor de fond și de apel, referitor la faptul implementării de către AO „Cris Cultum” al programului Lexware, de unde în opinia instanțelor ar reieși vociferarea și celorlalte condiții reflectate în învinuire, iară și este una pripită, care urma a fi analizată din punctul de vedere al principiilor de activitate al acestor asociații; - instanțele inferioare au statuat că implementarea programului de contabilitate Lexware, de asemenea a fost o condiție verbal vociferată, de rând cu celelalte condiții care se impută că nu au fost respectate, când de fapt reiese că această raportare financiară este una obligatorie în activitățile de ajutorare, ce au drept scop verificarea că acești bani donați au fost utilizați conform scopului social; - instanțele nu au atras atenția că în acela și program de contabilitate Lexware, potrivit Extrasului din Registru de contabilitate pentru perioada 01.01.2009 pînă la 31.12.2009, au fost incluși și banii parveniți de la AO „ Cultum Germania” în sumă de 20 000 euro (fila dos.206, 207 v.VI) de la care Agape E.V. a preluat parteneriatul cu 24 AO „Cris Cultum” din Moldova și care au fost colectați anume pentru renovarea Centrului de zi, din ce reiese că acest proiect a fost conceput pînă la preluarea parteneriatului de către AO „Agape E.V.; - nu a observat instanța de apel, motivul relevant din apelul declarat de Fodor Ala, și anume că terenul pe care a fost construit Centrul de zi- obiect al litigiului, la fel a fost procurat din donații, și în acest sens organizația „KINDERMISSION WERK„ care de asemenea ca și Agape e. V. este deținătoare al sigiliului DZI, prin suport financiar a contribuit la procurarea terenului și a construcției pentru Asociația Obștească „Cris Cultum” ( fila dos. 81-82 voi VII), în condițiile în care asociația își desfășura activitatea în subsolul Bisericii romano-catolice din comuna Stăuceni, în temeiul unui contract de locațiune, iar pentru verificarea clară dacă banii au fost alocați potrivit scopului, și pentru transparență în fața donatorilor Asociația obștească „ Cris Cultum,, a prezentat un raport financiar, cu privire la utilizarea banilor în conformitate cu scopul; - terenul menționat, de la procurare și pînă în prezent este în proprietatea exclusivă a AO „Cris Cultum” care din 2001 și pînă la momentul actual, î și desfășoară activitatea în vederea ajutorării unei clase marginalizate în societatea noastră-copii cu dizabilități mentale; - AO „Cris Cultum,, exact ca și AO „Agape E.V.„ potrivit planurilor de distribuire, anexate de partea apărării la materialele dosarului (vol.VI), a redistribuit ajutoare materiale parvenite din străinătate, către organizații obștești cu acela și profil din Republica Moldova, și nu era în drept să le califice investiții sau alocații; - instana de apel a considerat drept utile și pertinete speței declarațiile martorilor Gheorghiu Svetlana, Nani Rodica, Mereacre Elena, Cebotari Grigore care în opinia instanței au concretizat fără dubii transmiterea de către AO ”Agape E.V” către AO „ Cultum” a sumelor bănești, ce confirmă existența daunei în proporții deosebit de mari, de și unii martori au indicat că asociația obștească „Cris Cultum” nu avea careva obligații față de Agape E.V, instanța de apel a considerat că aceste depoziții sânt combătute prin declarațiile părții vătămate, în acela și timp neargumentând motivul care a condus la o asemenea concluzie; - de și, însă și inculpata nu a negat niciodată transmiterea mijloacelor bănești de către Agape E.V. care s-a efectuat pentru realizarea unui scop clar- construirea centrului de zi pentru copii cu dizabilități, o transmitere dezinteresată, fără careva condiții; - concluzia instanței de fond și de apel, precum că nu a fost atins scopul, este una iluzorie, Centru de zi destinat pentru copiii cu dizabilități a fost construit, iar ideea că pentru continuitatea scopului au fost puse condiții, precum intabularea Agape E.V. în calitate de coproprietar în cartea funciară de rând cu AO „Cris Cultum” și conferirea calității de membru este de fapt o capcană, lucru nesesizat de instanțe, deoarece acest moment este reglementat clar de legea națională; - în conformitate cu Legea nr.1491 din 28.11,2002 cu privire la ajutoarele materiale, nu poate fi coproprietar la AO „Cris Cultum,, în condiția în care legea clar stabilește că dreptul de proprietate asupra patrimoniului, aparține în exclusivitate asociației obștești; - instanța măcar nu a stabilit cine solicită calitate de membru, Rudiger 25 Frodermann ca persoană fizică sau AO „Agape E. V„ ca entitate juridică, în atare circumstanțe nici o instanță nu a observat că reprezentantul părții vătămate Rudiger Frodermann, face declarații mincinoase, precum că i s-ar fi refuzat primirea în rândurile membrilor AO „Cultum,, în perioada de până în iulie 2011; - din anul 2009 până în anul 2012, nici Rudiger Frodermann ca persoană fizică, nici Agape E.V. ca entitate juridică nu a depus nici o cerere de aderare în calitate de membru la AO „Cultum, care să fie pus în discuție la ordinea de zi a vreunei ședințe a consiliului de administrare, petrecute în acest interval de timp, ce se confirmă că probatoriul anexat de partea acuzării, nu se regăsește nici o cerere de aderare, sau bon de plată cu privire la achitarea cotizației de aderare sau de membru, din numele lui Rudiger Frodermann sau Agape E.V. sau cel puțin un refuz de a acceptare în rândurile membrilor „Cultum,, din partea Consiliului de Administrație al asociației, care are în sarcină atribuția respectivă, sau din partea Alei Fodor, care în circumstana nominalizată, și-ar fi depășit atribuiile conferite de lege; - incriminarea inculpatei Ala Fodor în comiterea infracțiunii calificate la art. 196 alin. (4) Cod penal este una neîntemeiată, deoarece elementele componente ale infracțiunii imputate lipsesc cu desăvârșire; - instanța de fond, dar și instanța de apel, prin decizia sa formal a reținut ca fiind prezent obiectul juridic al infracțiunii imputate, deoarece nu s-a demonstrat că anume prin acțiunile Alei Fodor s-a periclitat aceste relații sociale, care ocrotesc patrimoniul or, instanțele trebuiau să analizeze acțiunile și declarațiile atît a inculpatei cît și a reprezentantului părții vătămate, prin coroborare cu celelalte probe și situații după cum au fost descrise mai sus, precum și făptui că nu s-a demonstrat că AO „Agape E.V.,, ar fi fost prejudiciat, nu s-a demonstrate în ce constă prejudiciul, precum nu a fost prezentat de partea vătămată niciun act juridic care să-I dea drept de proprietate asupra mijloacelor bănești, or din învinuire rezultă clar că acestea sînt donații, iar Agape e. V. are calitate de distribuitor de donații, care distribuie donațiile conform unui plan de distribuire, solicitat de beneficiar ( AO „Cris Cultum”) în baza scrisorii de donație, invoice-lui; - latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzute la art. 196 alin. (4) Cod penal, de asemenea consideră că nu a fost probată nici de instanța de fond și nici de instanța de apel, astfel nu s-a identificat cum s-a realizat cauzarea de daune materiale proprietarului prin înșelăciune sau abuz de încredere, or din materialul probator nu reiese că Agape E.V. este proprietarul mijloacelor bănești, totodată în ședința de judecată reprezentantul părții vătămate a comunicat că, nu a primit solicitare de la Radioul Bavarez să restituie banii donați, pe când învinuirea nu se rezumă decât la faptul că, Ala Fodor în perioada a. 2009-2012, activând în calitate de președinte al Asociației Obștești „Cultum” acționând cu intenție directă, având scopul dobândirii mijloacelor financiare ale organizației Agape E.V., folosindu-se de situația copiilor cu handicap ce frecventau centrul vechi de pe adresa mun. Chișinău, corn. Stăuceni str. Livezilor 35, de și s-a stabilit cu certitudine că ambele asociații. Agape E.V.. și Cultum se conduc în activitatea lor de principii statutare similare, și anume de ajutorare a copiilor cu nevoi speciale. Mijloacele bănești au fost transmise pentru realizarea unui scop-construirea unui centru de zi pentru copii cu dizabilități, ce a și fost realizat. 26 - ceea ce tine de latura subiectivă, aceasta se caracterizează prin intenție directă și prin scop de profit. De și s-a constatat cu certitudine că, acest imobil a fost construit și aparține în proprietate exclusivă AO „Cris Cultum,, așa cum se prevede în art 28 și art. 29 al Legii nr. 837 din 17.05.1996, cu privire la asociațiile obștești, și nu inculpatei Ala Fodor, și care a fost construit potrivit necesităților copiilor cu dizabilități, și nu este una locativă. - referitor la subiectul infracțiunii imputate, atât acuzatorul de stat cât și instanțele inferioare nu au stabilit rolul și împuternicirile stricte ce îi revin în conformitate cu Statutul, Alei Fodor în calitate de președinte al organizației obștești „Cultum,, și dacă anume Ala Fodor este acel factor de decizie cu putere deplină așa cum indică partea vătămată cetățeanul german Rudiger Frodermann în plîngerea sa, și care indică la acțiuni ilegale ale factorilor de decizie AO „Cultum,. In acest sens, ambele instanțe au ignorat definitiv prevederile cap. IV din Statutul AO „Cultum” din 22 .02.2001 (fila dos.92 v.I), care stabilește că organul suprem de conducere al asociației obștești este Adunarea Generală, care este convocată o dată în an. În drept, recurenții își întemeiază recursul declarat în baza art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură pe- nală, inculpata a depus referință privind opinia asupra recursului declarat de procu- ror, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil, deoarece nu a fost demon- strat faptul că Fodor A. a urmărit scopul dobândirii mijloacelor bănești și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceea și instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceea și instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de 27 natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel. În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceea și instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este întemeiat în baza art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, fapt ce a dus la reîncadrarea evident ilegală a acțiunilor inculpatei Fodor A. Criticele procurorului, în esență, se referă la faptul că instanța de apel a adoptat soluția de reîncadrare a acțiunilor săvârșite de inculpată și anume din prevederile art. 190 alin. (5) Cod penal, în cele prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, fără o apreciere corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care confirmă vinovăția lui Fodor A. în faptele imputate de către partea acuzării. Din textul recursului declarat de către inculpată și avocatul acesteia, acesta este întemeiat pe prevederile art.427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, 28 invocând următoarele cazuri de casare: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, evidențiind faptul că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor criticilor invocate în apel, nu a apreciat toate probele care confirmă nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate. Colegiul evidențiază într-un prim aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriu administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Efectuând o analiză textuală a pârții motivante a deciziei instanței de apel se deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de apelanți, în raport cu motivele invocate de părți și circumstanțele reale ale acestei cauze. Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesual menționate, Colegiul constată că, potrivit rechizitoriului inculpata a fost învinuită de către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal și anume – dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii actului juridic anulabil, precum și prin comportament dolosiv și viclean, care a produs daune în proporții deosebit de mari. În continuare, prima instanță a adoptat o sentință prin care inculpata Fodor A., a fost recunoscută vinovată și condamnată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal și anume- cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, constatând fapta după cum este indicat în rechizitoriu, soluție menținută de către instanța de apel. În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că încadrarea juridică a 29 faptei este crucială în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art. 6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanță. Pe de altă parte, se relevă că, instanța de apel atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme penale, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatei, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpată se încadrează în baza art.190 alin. (5) Cod penal, după cum pledează procurorul, sau urmează a fi reținută altă calificare în sarcina lui Fodor A. Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel în partea descriptivă a hotărârii pronunțate a menționat că: ”Subsecvent, Colegiul, analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăriri penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei și utilității lor, le-a apreciat ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură penală, fiind pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile pârții vătămate, cât și a martorilor și care indică că inculpata Fodor Ala prin acțiunile sale intenționate, prin înșelăciune și abuz de încredere a cauzat Asociației Obștești Agape E.V.., daune în proporții deosebit de mari, circumstanțe ce infirmă solicitarea inculpatei de a fi achitată, or în speță s-a stabilit comiterea unei fapte prejudiciabile.” Astfel, instanța de apel a descris declarațiile pârții vătămate, a martorilor menționați și a indicat materialele cauzei. De asemenea, în argumentarea soluției sale privind menținerea sentinței de recalificare a acțiunilor inculpatei, instanța de apel a reținut că, procurorul în apelul depus, dar și în ședințele instanței de apel, nu a adus și probat învinuirea în aspectul în care a susținut-o pe parcursul judecării cauzei și anume probele administrate nu demonstrează vinovăția lui Fodor A. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5) Cod penal, constatând că Fodor A. a comis infracțiunea prevăzută de art.196 alin. (4) Cod penal. Totodată, instanța de apel a reținut concluziile primei instanțe, prin care a descris elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, indicând și despre distincția dintre infracțiunile prevăzute de art.190 și 196 Cod penal, în final stabilind că ”... or după cum rezultă din materialele cauzei, beneficiar al mijloacelor bănești și a bunurilor materiale parvenite de la Agape E.V.. este AO 30 ”Cultum Moldova”, ca organizație și persoană juridică distinctă… Totodată, instanța de apel enunță că AO ”Cultum” este subiect independent al raporturilor civile, cu un patrimoniu distinct și răspunde personal pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu fată de Agape E.V.., iar partea acuzării nu a dovedit faptul însușirii de către inculpata Fodor Ala a bunurilor transmise de către Agape E.V.. în beneficiul AO ”Cultum”, astfel dubiile care nu pot fi înlăturate urmează a fi interpretate în favoarea inculpatei.” Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel a făcut asemenea constatări precum că, nu a fost dovedit faptul însușirii de către inculpată a bunurilor, fără a evalua toate probele în ansamblu și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz, precum și în instanța de apel. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. La acest capitol Colegiul remarcă că, în instanțele de fond au fost examinate următoarele probe și anume: - declarațiile reprezentantului părții vătămate, organizația germană Agape E.V., Frodermann Rudiger, care a menționat că, centru de zi a fost conceput și construit pentru persoanele cu dizabilități, dar nu pentru a sta pustiu și pentru a satisface interesele meschine și personale, ale indivizilor, care prin utilizarea trucurilor, au făcut abuz de încredere, obținând astfel prin înșelăciune construcția unui edificiu cu o valoare ce depășește jumătate de milion de euro. Pe parcursul colaborării, i s-a creat impresia, că în cadrul AO ”Cultum” niciodată nu se ajungea la organizarea Adunărilor Generale ale membrilor, deciziile în AO ”Cultum”, fiind luate exclusiv de doamna Fodor A., singură. În anul 2011, a aflat că în clădirea nouă construită, era prevăzut un spațiu de locuit anume pentru doamna Fodor A.; - declarațiile martorului Gheorghiu S., care a relatat că, controale nu au fost efectuate, îi încredința lui Fodor A. și de fapt aceasta este director și ea rezolva toate problemele; - declarațiile martorului Nani R., care a relatat că conform împuternicirilor, Fodor A. era președintă, purta discuții cu Agape e. V., de modificările la statut în 2013, s-a ocupat anume Fodor A.; - declarațiile martorului Siener L., audiat la judecătorul de instrucție, în ordinea art. 109 Cod de procedură penală, a menționat că, toate promisiunile făcute de Fodor A., au fost goale, astfel ultima a abuzat de încrederea acestora și prin înșelăciune că, va fi încheiat acordul între organizații, iar Agape E.V. nici o dată nu și-a putut imagina că intențiile doamnei Fodor A., vor fi acoperite cu ajutorul pe care îl au copiii cu dizabilități; - declarațiile martorului Ortwin S., audiat la judecătorul de instrucție, în ordinea art.109 Cod de procedură penală, care a indicat că, au dus discuțiile cu Fodor A., în calitate de unica reprezentantă a organizației ”Cultum”; 31 - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 mai 2015, în cadrul căreia s-a constatat că, statutul AO ”Cultum”, a fost înregistrat la 22 februarie 2001, modificat la 30 martie 2004, cu clauze cu privire membrii asociației și anume, ”membrii organizației pot fi persoane fizice și juridice, membru al organizației poate deveni orice persoană (indiferent de naționalitate, stare socială, confesiune, etc) sau organizație obștească care acceptă sarcinile și scopurile prevăzute de Statutul organizației”, iar la 07.02.2013, a fost înregistrată modificarea acestuia în baza procesului-verbal nr. 1 din 21 ianuarie 2013, prin care s-a modificat: ”Fondatorii asociației devin pe deplin drept membri ai asociației. Membru al asociației poate fi orice cetățean al Republicii Moldova, precum și cetățeni străini, persoane fără cetățenie, cu domiciliul în Republica Moldova, care recunosc și susțin obiectivele asociației”; - extrasul din Registrul Bunurilor Imobile din 17.07.2018, potrivit căruia, bunul imobil construit pe adresa mun. Chișinău, xxxxx, nu este înregistrat. Astfel, Colegiul constată că instanțele de fond nu au luat în considerație aceste probe, fără a evalua declarațiile pârții vătămate, a martorilor în coroborare cu celelalte probe, fără a verifica argumentele procurorului, expuse în cererea de apel, dacă inculpata a avut scopul de însușire a bunurilor, reieșind din declarațiile reprezentantului părții vătămate și a martorilor, care au menționat că, toți fondatorii AO ”Cultum”, sunt rude, că Fodor A. rezolva toate problemele, ea s-a ocupat de modificările la Statut în anul 2013, deciziile în AO ”Cultum”, fiind luate exclusiv de doamna Fodor A., singură, și că în clădirea nouă construită, era prevăzut un spațiu de locuit anume pentru doamna Fodor A., bunul nefiind înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile. Astfel, reieșind din probele reținute la baza stabilirii vinei inculpatei în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, în varianta expusă în hotărârile adoptate de către instanțele ierarhic inferioare, fără a fi combătute în urma analizei în raport cu alte probe, în viziunea Colegiului concluziile despre vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, sunt incerte, lăsând loc de interpretări, adică fiind unele injuste. În opinia Colegiului penal, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză și anume dacă fapta constituie sau nu o însușire. Așadar, instanța de apel, urma să verifice toate momentele, să analizeze vigilent elementele infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (5) Cod penal, ce i-a fost imputată inculpatei prin rechizitoriu, cât și cele ale infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, să facă diferența dintre aceste componențe de infracțiune, adică urma să verifice atent încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, în cazul în care se ajunge la concluzia despre vinovăția acesteia, ceea ce nu s-a realizat în deplină măsură la judecarea cauzei în ordine de apel. 32 Totodată, verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele esențiale invocate de apelanți în ordine de apel. Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate de apelanți în prezenta speță, unde au fost puse pentru discuție în instanța de apel, inclusiv câteva argumente principale cum ar fi: Procurorul a invocat: - obiectul material îl constituie mijloacele financiare transmise pentru un anumit scop și anume construcția centrului, transmitere condiționată de încheierea unui acord de colaborare, de înregistrare a Agape E.V. drept membru al AO ”Cultum”, și grevarea dreptului de a dispune asupra bunului imobil la OCT, inclusiv materialele de construcție și serviciile de ajutor în construcție - valoarea totală fiind de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 lei; - latura obiectivă, în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine existența acțiunilor săvârșite de inculpată, prin care s-a realizat latura obiectivă a infracțiuni de escrocherie: dobândirea bunului - mijloacele financiare, materialele de construcție și serviciile - și, inclusiv, a dreptului asupra bunului imobil - în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită cu certitudine transmiterea mijloacelor financiare, materialelor de construcție și serviciilor de la Agape E.V.., la cererea Alei Fodor, către AO Cultum; - de la început (din 2008) se discuta cu Fodor Ala despre încheierea acordului de colaborare, de a deveni membru AO „Cultum”, de înregistrare a Agape E.V.. în Registrul bunurilor imobile rubrica grevări; - la fel, s-au reținut modificările statutului, astfel, întru limitarea dreptului Agape E.V.. să devină membri ai asociației, în 2013 a fost modificat Statul, introducând expresia ”cetățeni străini care au domiciliu pe teritoriul R. Moldova.”; - potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile din 17.07.2018, prezentat instanței la 20.07.2018, înscris admis ca probă și cercetată în instanță, imobilul nou construit pe parcursul anilor 2009-2011 din fondurile alocate de către Agape E.V.., nici nu figurează înregistrat la Cadastru; - din 2011, când a fost inaugurarea Centrului, de când au apărut discordanț ă în raporturile dintre Agape E.V.. și AO ”Cultum”, sechestrul fiind aplicat abia 03.07.2015, timp de 4 ani, Ala Fodor nu a întreprins nici o măsură în vederea înregistrării acestui imobil; - toți fondatorii AO ”Cultum” sunt rude apropiate a Alei Fodor. Deci, în prezent, nu este clar cine este proprietarul acestui bun imobil, construit din fondurile alocate de Agape E. V. într-un anumit scop și cu anumite condiționări, transmiterea banilor și bunurilor în sumă totală de 693855,56 euro, care conform cursului BNM constituie 10458970,55 lei, a fost determinat și de comportamentul dolosiv și viclean al inculpatei, care prin diferite mijloace viclene a determinat partea germană să investească și anume prin amânarea din varie motive să semneze contractul de colaborare ba că nu este redactat, ba că nu este tradus, ba că nu este jurist, ba plângea și tot așa mai departe, ca în final când să i să ceară să fie grevat dreptul asupra construcției noi, și să fie admis ca membru al AO ”Cultum”, aceasta să refuze categoric, sub pretextul că germanii nu pot fi proprietari; 33 - viclenia lui Fodor A. s-a manifestat și prin faptul că l-a asigurat pe Fredermann, la cererea verbală a acestuia și plata a 80 lei, cotizație, că este deja membrul AO ”Cultum”, ca acesta să afle deja la sfârșitul lui 2012 că nu este membru și că, de fapt a fost înșelat de Fodor, aceste declarații sunt susținute și prin declarațiile martorului Crudu Ecaterina care a declarat în instanță că a auzit că Fredermann discuta cu Fodor că ar dori să devină membru al AO Cultum încă când era construcția veche; - nu poate fi reținută versiunea inculpatei, precum că partea germană dorește să acapareze imobilul construit, or, în speță partea vătămată nici nu tinde să devină proprietar al construcției ci au solicitat doar grevarea drepturilor asupra acestei construcției, întru asigurarea folosirii acestea conform destinației și scopului pentru care s-au alocat mijloacele financiare; - martorii, au declarat că, de fapt principala la asociație era Fodor Ala și anume ea ”este director și rezolva toate problemele”; - martora Crudu Ec. a declarat că, de fapt toate tratativele dintre Cultum și Agape E.V.. se duceau între Fredermann și Fodor, și a auzit o dată, când încă era clădirea veche că Frederman i-a zis lui Fodor că vrea să devină membru al asociației. Nani Rodica la fel a declarat că tratativele erau duse între Fodor și Frederman, iar de modificările statului în ianuarie 2013 s-a ocupat Fodor Ala; - martorii Bădărău Ira Aurelian, Crudu Ecaterina, Nani Rodica și Georghiu Svetlana, nici nu aveau posibilitate să știe despre înț elegerile avute între Agape E.V.. și Fodor Ala, din numele AO ”Cultum”; - ce ține de declarațiile martorilor apărării, acestea de fapt nu sunt relevante speței, deoarece ele nu se referă la perioada anilor anii 2009-2012, pe parcursul căreia Fodor a săvârșit fapta de escrocherie incriminată, mai mult ca atât, nu au comunicat nimic ce s-ar referi la circumstanțe din învinuirea adusă lui Fodor Ala, la care ar fi fost martori oculari sau care le-a devenit cunoscute ulterior. Inculpata a indicat: - atât organul de urmărire penală, cât și instanța de fond nu a stabilit rolul și împuternicirile stricte ce îi revin în conformitate cu Statutul, Alei Fodor în calitate de președinte al organizației obștești ,,Cultum” și dacă anume Ala Fodor este acel factor de decizie cu putere deplină, așa cum indică partea vătămată cetățeanul german Rudiger Frodermann în plângerea sa, și anume la acțiuni ilegale ale factorilor de decizie AO „Cultum”; - instanța de fond a ignorat definitiv prevederile cap. IV din Statutul AO „Cultum” din 22.02.2001, ( fila dos. 92 vol. I), care stabilește că, organul suprem de conducere al asociației obștești este Adunarea Generală, care este convocată o dată în an; - instanța de fond nu a interpretat probele apărării administrate în acest sens în nici un fel, și anume practica de colaborare a AO „Cultum”, cu diferite organizații de binefacere, implementarea proiectelor sociale, raportarea utilizării mijloacelor bănești, care în toate cazurile parvin sub formă de donații pentru un scop definit; - declarațiile cetățenilor germani Beante Silbylla, Maria Blaha, Lothar Grimm, Siener Luger și Axel Barth, au fost date citirii de acuzatorul de stat în cadrul ședinței de judecată, aceștia nu au fost prezenți la ședință în instanță fond, nefiind motivată absența, astfel ilegal au fost puse la baza sentinței declarațiile acestora date la faza de urmărire penală; 34 - aceste depoziții puse neîntemeiat la baza sentinței din 03.04.2019, au generat o soluție eronată, referitoare la perioada colaborării asociațiilor, perioada înaintării condițiilor, precum și statutul mijloacelor financiare, pe care instanța i-a apreciat drept alocații, și nu donații; - instanța urma să aprecieze natura mijloacelor financiare parvenite la AO „Cultum”, în cumul cu cadrul juridic național care reglementează regimul juridic al donațiilor; - instanța de fond nu a supus interpretării procesele- verbale ale ședințelor consiliului de administrare al AO „Cultum”; - acordul a fost prezentat de partea germană abia la finele construcției centrului de zi, înaintat spre cunoștință la ședințele Consiliului de Administrație din 08-09 iulie 2011; - eronat instanța de fond a constatat promisiunea iluzorie făcută de inculpata Ala Fodor organizației Agape E.V. în partea ce ține de înscrierea alături de AO „Cultum”, în Registrul bunurilor imobile, deoarece un asemenea acord ar fi fost în totală contradicție cu statutul AO „Cultum”, precum și cu legea națională care reglementează activitatea asociațiilor obștești; - nu a existat niciodată o cerere de aderare în calitate de membru al asociației, nu s-au achitat 80 de lei, și nici bon de plată nu a existat niciodată, precum și faptul existenței vreunei înțelegeri verbale în acest sens, deoarece toate acțiunile asociației sunt reflectate în procesele-verbale ale Consiliului de Administrație. În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea apelanților, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri. Așa cum se observă din partea descriptivă a deciziei atacate, au fost indicate toate motivele expuse mai sus, ulterior fiind redat conținutul declarațiilor reprezentantului părții vătămate, a martorilor, fiind menționate și probele scrise ce au fost verificate în instanța de apel, considerând în cele din urmă că a fost confirmată vina inculpatei Fodor A. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, însă instanța ierarhic inferioară nu s-a expus asupra motivelor esențiale menționate mai sus, fără o fi făcută o analiză sau o argumentare din care considerente alegațiile nominalizate sânt respinse sau apreciate ca neîntemeiate, limitându-se cu expunerea a câteva fraze generale și la expunerea selectivă doar asupra unora din argumente. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu s-a expus în coroborare cu ansamblul de probe asupra principalelor motive invocate în apelul procurorului, cu privire la vina lui Fodor A. în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5) Cod penal și asupra argumentelor inculpatei, ce ține de nevinovăția acesteia. La caz, instanța de apel nu a dat răspuns la toate capetele de cerere din apelurile procurorului și inculpatei, prin aceasta nerezolvând fondul apelurilor declarate. Caracterul succint al concluziei formulate de instanța de apel față de criticele invocate în apeluri este calificat de Colegiul penal lărgit ca fiind o motivare insuficientă și irelevantă, contrară standardelor procedurale inserate la art. 6 paragraf. 1 din Convenția Europeană. 35 În cauza Vetrenko c. Moldovei în hotărârea din 18 mai 2010, instanța de contencios european, a statuat că unul din standardele art. 6 din Convenție declară că este în sarcina instanțelor naționale de a considera cele mai importante argumente ridicate de părți și de a aduce motive în sensul acceptării sau refuzului acestora. Chiar dacă sfera argumentelor asupra cărora instanțele urmează să aducă argumente proprii poate depinde de circumstanțele particulare ale cauzei, totul și o omisiune de a considera un argument serios sau examinarea într-o manieră vădit arbitrară este în sine incompatibilă cu noțiunea unui proces echitabil. Așadar, în decizie instanța de apel urmează să analizeze argumentele importante invocate de apelanți și menționate mai sus, motivîndu-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de apelanți. Ne pronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către apelanți, care în opinia lor au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceea și instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel, nominalizate și în prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiuni imputate inculpatei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să- și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 36

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de către inculpată și avocatul acesteia Gladun Viorica, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2019, în cauza penală privind-o pe Fodor Ala xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la data de 02 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Țurcan Anatolie Judecător Boico Victor 37