1ra-608/2019 — art.42 alin.3, 352 alin.3 lit.d CP

1ra-608/2019 — art.42 alin.3, 352 alin.3 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-608/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

16 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte - Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2018, în cauza penală

în privința lui

Șișcanu Alexandru XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (3), art.352

alin.(3) lit. d) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art.90 alin.(1) Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe termen de probă de 4 (patru) ani.

În baza art.90 alin.(6) lit. a) Cod penal, Șișcanu Alexandru a fost obligat să nu-și

schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

cooperând cu Diaconu Vasile XXXXX și Struța Octavian XXXXX, care împreună cu două

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, acționând ilegal în scopul

întoarcerii mijloacelor bănești de la Șciuric Vitalie, i-a organizat pe Diaconu Vasile și

Struța Octavian și cele două persoane neidentificate de organul de urmărire penală,

astfel participând în calitate de organizator la săvârșirea de către ultimii a infracțiunii

de samavolnicie, adică exercitarea unui drept legitim sau supus în mod arbitrar în

privința lui Șciuric Vitalie în următoarele împrejurări.

1

În una din zilele lunii octombrie 2014 inculpatul Șișcanu Alexandru XXXXX,

aflându-se în or. Moscova, Federația Rusă, unde activa la o întreprindere, în urma unui

conflict apărut dintre el și Șciuric Denis XXXXX, care la acel moment efectua lucrări de

construcție la un obiect de construcție împreună cu membrii familiei sale - Șciuric

Vitalie, Șciuric Corneliu și Șciuric Igor, și care nu au dorit să se achite cu el pentru

serviciile prestate, Șișcanu Alexandru XXXXX, urmărind întoarcerea mijloacelor bănești

la Șciuric Vitalie, i-a instigat și organizat pe Diaconu Vasile Ion, Struța Octavian la

comiterea unei samavolnicii în privința lui Șciuric Denis Vitalie și membrilor familiei

acestuia, ca urmare la 27.10.2014 aproximativ la ora 12:00 Diaconu Vasile, Struța

Octavian și alte două persoane neidentificate, intenționat au deconectat lumina

electrică în apartamentul XXXXX, mun. Bălți de la blocul de distribuire a electricității

amplasat în scara casei, după care, așteptând ca cineva din locatari să deschidă ușa de la

apartamentul în cauză, contrar voinței proprietarilor au intrat în interiorul acestui

apartament și, presupunând că au un drept legal de recuperare a banilor, în mod

arbitrar și contrar ordinii stabilite de legislația R. Moldova în vigoare, aplicând violență

nepericuloasă, Diaconu Vasile i-a aplicat Valentinei Șciuric mai multe lovituri cu

pumnul în regiunea capului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală

nr.839 din 29.10.2015 leziuni corporale ușoare, apoi au luat bani în sumă de 12950

euro, echivalentul a 240352 lei, pe care i-au transmis lui Diaconu Vasile care, ulterior,

prin intermediul finului său Tomița Ion XXXXX i-a transmis în Federația Rusă lui Manciu

Sergiu, care urma să-i transmită lui Șișcanu Alexandru, pricinuind, astfel, părților

vătămate prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 42 alin.(3), art. 352 alin.(3)

lit. d) Cod penal - participarea in calitate de organizator la săvârșirea infracțiunii,

samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar, prin

încălcarea ordinii stabilite, însoțită de aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau

sănătate soldate cu daune în proporții deosebii de mari.

Alexandru.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, de prima instanță, prin care

Șișcanu Alexandru să fie declarat vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42

alin.(3), art. 352 alin.(3) lit. d) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de 4 ani

închisoare regim semiînchis, cu menținerea măsurii preventive până la intrarea

sentinței în vigoare.

În susținerea solicitării sale, acuzatorul de stat a invocat blândețea pedepsei,

considerând că eronat prima instanță a aplicat prevederile art. 90 Cod penal în privința

inculpatului Șișcanu Alexandru, deoarece nu a ținut cont de circumstanțele cauzei, de

criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate în art. 75 Cod penal, precum și

de scopul pedepsei penale (art.61 Cod penal).

În opinia apelantului, pedeapsa aplicată de prima instanță nu va restabili echitatea

socială, și nu va preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât

și din partea altor persoane.

2

3.2. Inculpatul Șișcanu Alexandru, a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, de prima instanță, prin care să fie achitat de

sub învinuirea imputată, din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii.

În susținerea solicitării sale, a invocat că, în cadrul ședinței de judecată nu au fost

administrate suficiente probe, ce ar demonstra vinovăția lui de comiterea infracțiunii

de care a fost învinuit, iar concluziile referitor la vinovăția lui sunt bazate pe

presupuneri, or, conform prevederilor art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală,

sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri.

La fel, a indicat că, prima instanță a ignorat prevederile art. 384 alin.(3) Cod de

procedură penală, conform cărora sentința trebuie să fie întemeiată, iar instanța de

fond nu și-a motivat soluția și nu a indicat detaliat din ce considerente a ajuns la

concluzia că este vinovat de infracțiunea încriminată, limitându-se la transcrierea

mecanică a declarațiilor martorilor, fără a le da analiză și fără a indica în ce mod anume

ele demonstrează vinovăția lui, precum și la descrierea la general a elementelor

infracțiunii de samavolnicie, fără a indica prin ce probe se atestă prezența acestor

elemente în acțiunile lui. Or, o simplă rugăminte față de cineva de a trece pe la partea

vătămată și de a-i reaminti că trebuie să restituie banii, nu este o samavolnicie.

2018 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de inculpatul

Șișcanu Alexandru, cu menținerea hotărârii atacate.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatului Șișcanu Alexandru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3),

art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal.

Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul nu a recunoscut vina în săvârșirea

infracțiunii imputate, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe

administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond

și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză

amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii reținute în sarcina lui rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată

o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

În această ordine de idei, instanța de apel a notificat elementele constitutive ale

infracțiunii de samavolnicie și a menționat că, la caz, latura obiectivă s-a realizat odată

ce Diaconu Vasile Ion, Struța Octavian și alte două persoane neidentificate, intenționat

au deconectat lumina electrică apartamentul XXXXX, mun. Bălți de la blocul de

distribuire electricității amplasat în scara casei, după care așteptând ca cineva dintre

locatari să deschidă ușa de la apartamentul în cauză, contrar voinței proprietarilor au

intrat în interiorul acestui apartament și, presupunând că au un drept legal de

recuperare a banilor, în mod arbitrar și contrar ordinii stabilite de legislația R. Moldova

în vigoare, aplicând violență nepericuloasă, Diaconu Vasile i-a aplicat Valentinei Șciuric

mai multe lovituri cu pumnul în regiunea capului, solicitând să le fie transmisă suma de

1 milion și 250 mii ruble, banii primiți de familia Șciuric în luna octombrie 2014 pentru

3

lucrul efectuat la Moscova, sub pretextul transmiterii unei pretinse datorii față de

Șișcanu Alexandru XXXXX.

La fel, instanța de apel a indicat că în speță a fost dovedită și este prezentă și

latura subiectivă a infracțiunii, care se caracterizează prin intenție directă a

inculpatului.

Reieșind din circumstanțele cauzei și probele administrate în speța dedusă

judecății, instanța de apel a constatat cu certitudine că, acțiunile lui Șișcanu Alexandru

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (3), art. 352

alin. (3) lit. d) Cod penal, adică participarea în calitate de organizator la comiterea

infracțiunii de samavolnicie, exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar

și prin încălcarea ordinii stabilite, însoțită de aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei, soldată cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Astfel, poziția inculpatului de nerecunoaștere a vinovăției și versiunea acestuia,

precum că el nu a comis infracțiunea imputată, instanța de apel le-a considerat

neîntemeiate, deoarece au fost combate prin probele prezentate de partea acuzării în

sprijinul învinuirii înaintate inculpatului Șișcanu Alexandru.

Referitor la alegațiile procurorului privind individualizarea greșită a pedepsei

aplicate inculpatului, instanța de apel a considerat că sunt neîntemeiate, or, verificând

legalitatea acesteia, Colegiul penal a reținut că, prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului Șișcanu Alexandru a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal,

stabilindu-i o pedeapsă legală și echitabilă, și totodată, menționând că, corect a ajuns la

concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului poate fi obținută prin dispunerea

suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii pe un termen de probațiune

de 4 ani.

este atacată, la 28 decembrie 2018, cu recurs ordinar de către procuror, care, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, și stabilirea unei pedepse de

4 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, indicând aceleași

argumente, care au fost expuse în cererea de apel.

concluzionează, că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Colegiul lărgit consideră nefondate alegațiile acuzatorului de stat sub aspectul

temeiurilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală – hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale și în acest sens se reține că, instanța

de apel, judecând cauza, a constatat că prima instanță i-a stabilit inculpatului o

4

pedeapsă legală și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, ținând cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, stipulate în art.75 Cod penal, precum și de

scopul pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, ajungând la concluzia

corectă că nu este rațional ca inculpatul Șișcanu Alexandru să execute pedeapsa

stabilită și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, fixând perioada de probațiune, în care condamnatul a fost obligat să nu-și

schimbe domiciliul permanent fără consimțământul organului competent.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel

legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în partea stabilirii pedepsei,

deoarece la judecarea apelului declarat de procuror, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța

de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează, că temeiurile invocate de către recurent,

precum și argumentele acestuia au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în

instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în

hotărârea pronunțată.

Subsidiar, Colegiul lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).

Totodată, Colegiul lărgit consideră necesar de a sublinia că, aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia, or, instituția suspendării

condiționate a pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci

trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea

unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă.

La fel, se subliniază că, sintagma suspendarea condiționată înseamnă liberarea

condiționată de la executarea reală a pedepsei sub formă de închisoare cu anumite

condiții stabilite de instanța de judecată.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit constată că instanța de apel

și-a argumentat hotărârea în sensul aplicării art. 90 Cod penal de către prima instanță,

care corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă

fără izolarea acestuia de societate și va atinge scopul restabilirii echității sociale.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o

eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia.

5

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror

urmează a fi respins, ca inadmisibil.

lărgit,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, cu menținerea deciziei Colegiului judiciar penal al

Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Șișcanu

Alexandru XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 15 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Cobzac Elena

Judecător Boico Victor

6