1ra-1164/2020 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 lit. d CP

1ra-1164/2020 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1164/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Catan Liliana

judecători Guzun Ion

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, de părțile vătămate Oprea Vasile,

Oprea Victor, Oprea Constantin, Sanduța Victor și Gîndea Nina, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

BORTĂ Grigore XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.05.2016 – 18.01.2019;

Instanța de apel: 22.02.2019 – 18.11.2019;

Instanța de recurs: 04.03.2020 – 03.06.2020.

c o n s t a t ă:

achitat Bortă Grigore, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și

art. 361 alin. (2) lit. d) Codul Penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Cererea de chemare în judecată înaintată de Oprea Vasile, Oprea Victor, Oprea

Constantin, Sanduța Victor și Gîndea Nina către Bortă Grigore și UCOOP ”Raritas” privind

repararea prejudiciului material în mărime de 906.360 lei și a prejudiciului moral în mărime

de 100.000 lei s-a respins din motivul lipsei fapte infracționale.

fost trimis în judecată pentru faptul că, începând cu perioada anului 1998 și până la data de

17.12.2013, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune,

deținând funcția de președinte al UCOOP „Raritas” în care a fost numit prin Hotărârea nr. 6

din data de 07.06.1996, urmărind scopul de majorare a proprietății administrate de către

UCOOP „Raritas” și respectiv, obținerea și a beneficiilor personale de pe urma administrării

Cooperativei în calitate de președinte al acesteia și ca membru al cooperativei de consum

Costești, ce era membră a UCOOP „Raritas”, folosindu-se de autoritatea și influența sa,

obținută în urma deținerii funcției de vicepreședinte al „MOLDCOOP” între anii 1990-1996,

a participat ilegal la adunarea împuterniciților COOP „Ialoveni” din data de 21.07.1998, la

care nu era membru, unde prin luare de cuvânt, a solicitat alipirea COOP „Ialoveni” la

UCOOP „Raritas”, astfel încât, a indus în eroare împuterniciții COOP „Ialoveni” referitor

1

la natura actului juridic ce urma a fi încheiat, prezentându-le ca alipirea (fuziunea) acestor

unități comerciale, dar de facto, prin comportamentul său dolosiv și viclean, fără a restitui

părțile sociale membrilor COOP „Ialoveni”, conform cotelor introduse de fiecare membru

al colectivului, a transferat bunurile COOP „Ialoveni” în patrimoniul UCOOP „Raritas”,

după care, pentru a-i lipsi pe membrii COOP „Ialoveni” de dreptul de a fi membri în

continuare și înainta față de UCOOP „Raritas” pretenții, reieșind din calitatea lor de

membru, Bortă Grigore ilegal, a lichidat COOP „Ialoveni”, ca unitate de comerț.

Astfel, Bortă Grigore, urmărind scopul însușirii bunurilor COOP Ialoveni, prin

majorarea patrimoniului administrat de UCOOP „Raritas”, a acționat în folosul său și a

UCOOP „Raritas”, contrar prevederilor art. 18 al Statului COOP „Ialoveni” aprobat la data

de 28.09.1992, că proprietatea societății de consum este integrabilă, se află sub ocrotirea

statului și poate fi transmisă organizațiilor de stat, cooperatiste și altor organizații obștești și

cetățenilor cu restituirea ori gratis numai conform hotărârii generale a membrilor ei; a art.

20, 21 al statului COOP „Ialoveni”, care prevede că organul superior al conducerii asociației

este adunarea generală, care soluționează problemele legate de reorganizarea societății de

consum, intrarea ei în componența uniunilor ori altor asociații și organizații; a art. 23 al

statului COOP „Ialoveni”, care prevede că problemele ce țin de competența adunării

generale, pot fi soluționate prin convocarea adunării împuterniciților, iar în problemele ce

ating interesele tuturor membrilor societății de consum, se desfășoară adunări ale co-

asociaților în toate sectoarele cooperatiste, iar hotărârile la aceste probleme se consideră

aprobate dacă pentru ele au votat majoritatea co-asociaților prezenți la adunările sectoriale,

conform totalurilor de voturi, iar rezultatele se anunță la adunarea generală a

împuterniciților; a art. 52 al Statutului „COOP Ialoveni” care prevede, că reorganizarea,

unirea, aderarea, despărțirea, reformarea și suspendarea activității, lichidarea societății de

consum se efectuează conform hotărârii adunării generale a membrilor-coasociați a

colectivului cu înștiințarea despre aceasta a uniunii cooperatiste; a art. 53 al statutului COOP

„Ialoveni”, care prevede că, în caz de lichidare adunarea generală formează comisia de

lichidare; a art. 54 al statutului COOP „Ialoveni”, care prevede, că după lichidarea societății

de consum Ialoveni, bunurile rămase după închiderea conturilor pe plata muncii se împart

între membrii colectivului și co-asociaților conform cotelor introduse și munca depusă de

către fiecare membru al colectivului. Contrar prevederilor statutului, în urma Hotărârii

împuterniciților din data de 21.07.1998, s-a decis alipirea COOP „Ialoveni” la UCOOP

„Raritas”, după care, Bortă Grigore, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune, a falsificat Procesul-verbal al adunării împuterniciților

Cooperativei de consum Ialoveni din acea dată, cu introducerea textului „și de lichidat ca

unitate de comerț”, ulterior a depus la Camera înregistrării de Stat, o cerere de radiere a

COOP „Ialoveni” din Registrul de Stat al Comerțului, fapt care a dus la lichidarea COOP

„Ialoveni”, contrar prevederilor art. 32 și 34 a Legii cu privire la antreprenorial și

întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992, care era în vigoare la acea dată și care prevedea noțiuni

distincte și proceduri diferite, dintre reorganizarea întreprinderii și lichidarea întreprinderii,

astfel bunurile COOP „Ialoveni”: magazinul de uz casnic de pe XXXXX, magazinul

alimentar de pe XXXXX, magazinul alimentar de pe XXXXX, centrul comercial

(gastronom) de pe XXXXX, magazinul de construcție de pe XXXXX, două magazine

2

alimentare din XXXXX, magazinul alimentar din XXXXX, magazinul mixt din XXXXX,

magazinul alimentar din XXXXX, magazinul alimentar XXXXX, Centrul Comercial

XXXXX, au trecut în proprietatea UCOOP „Raritas”, dintre care: la data de 15.06.2004 a

fost vândută o parte din Centrul comercial de pe XXXXX la prețul de 271.639 lei; la data

de 27.04.2005 a fost vândută o parte din magazinul mixt din XXXXX la prețul de 24.300

lei; la data de 10.01.2006 a fost vândut magazinul alimentar din XXXXX la prețul de

1.268.000 lei; la data de 14.02.2006 a fost vândut magazinul alimentar din XXXXX la prețul

de 25.560 lei; la data de 21.06.2010 a fost vândut terenul destinat construcției și o parte din

magazinul mixt din XXXXX la prețul de 112.400 lei; la data de 01.06.2011 a fost vândut

magazinul alimentar de pe XXXXX la prețul de 260.000 lei; la data de 02.02.2012 a fost

vândut magazinul de uz casnic de pe XXXXX la prețul de 370.000 lei; la data de 04.01.2013

a fost vândut o parte din Centrul comercial de pe XXXXX la prețul de 36.000 lei; la data de

28.12.2012 a fost vândut o parte din Centrul comercial de pe XXXXX la prețul de 364.000

lei; la data de 17.12.2013 a fost vândut magazinul alimentar din XXXXX la prețul de 24.000

lei; la data de 17.12.2013 a fost vândut magazinul alimentar din XXXXX la prețul de

171.000 lei; bani transferați pe conturile UCOOP „Raritas”. Continuându-și acțiunile sale

infracționale, Bortă Grigore, cu toate că a obținut mijloace financiare suficiente, iar părțile

vătămate Oprea Constantin, Oprea Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor, Gîndea Nina,

Șevcenco Elena, Dascaliuc Maria, Aftenii Ivan, Oprea Nellea, Zaharia Iulita, au solicitat

recunoașterea lor în calitate de membri ai UCOOP „Raritas” în urma alipirii cu COOP

„Ialoveni” sau restituirea părților sociale, a refuzat categoric, informându-i că COOP

„Ialoveni” nu a fost alipită la UCOOP „Raritas”, dar a fost lichidată, deci nu sunt succesori

de drepturi, astfel, cauzând părților vătămate, precum și altor deponenți ai COOP „Ialoveni”,

un prejudiciu material considerabil în proporții deosebit de mari în valoare totală de

4.917.337 lei.

Tot el este învinuit în faptul că în perioada anului 1998, având intenția de a confecționa,

deține și a folosit un document oficial fals, deținind funcția de Președinte al UCOOP

„Raritas”, urmărind scopul de a trece în proprietatea UCOOP „Raritas” a bunurilor COOP

„Ialoveni”, participând ilegal la adunarea împuterniciților COOP „Ialoveni” din data de

21.07.1998, la care s-a decis ilegal alipirea COOP „Ialoveni” la UCOOP „Raritas”, după

adoptarea deciziei, a falsificat Procesul-verbal al adunării împuterniciților Cooperativei de

consum Ialoveni din acea dată, cu introducerea textului „și de lichidat ca unitate de comerț”,

iar ulterior a depus la Camera înregistrării de Stat, o cerere de radiere a COOP „Ialoveni”

din Registrul de Stat al Comerțului, fapt care a dus la lichidarea COOP „Ialoveni”, fapt ce a

cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari intereselor persoanelor fizice și

juridice în sumă totală de 4 917 337 lei. Conform Raportului de constatare tehnico-științifică

nr. 369 din 22.11.2013, textul ”și de lichidat ca unitate de comerț”, pagina 6 a Procesului-

verbal al adunării împuterniciților Cooperativei de consum Ialoveni, de la 21.07.1998, nu a

fost executat concomitent cu textul de bază, ceea ce permite de a face concluzia certă că

Procesul-verbal al adunării împuterniciților Cooperativei de consum Ialoveni de la

21.07.1998, a fost modificat prin adăugarea textului ” și de lichidat ca unitate de comerț”,

efectuată pe pagina 6 pct. 1.

3

avocatul Istrate Anatolie, în interesele părților vătămate Oprea Constantin, Oprea Vasile,

Oprea Victor, Sanduță Victor, Gîndea Nina și părțile vătămate Oprea Constantin, Oprea

Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor, Gîndea Nina, care au solicitat casarea sentinței.

3.1 Procurorul a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să

fie recunoscut culpabil și condamnat Bortă Grigore, de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 361 alin. (2) lit. d) și art. 190 alin. (5) Cod penal, și să i se stabilească în baza art. 361

alin. (2) lit. d) și în baza art. 60 Cod penal, liberarea de răspundere penală în legătură cu

expirarea termenului de prescripție, iar în baza art. 190 alin. (5) Codul penal a-i stabili

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, în penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat că, sentința în cauză este vădit ilegală,

deoarece prin probele prezentate de către acuzare și examinate în instanța de fond, a fost pe

deplin dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate, pe când

instanța, apreciind unilateral, eronat, subiectiv și chiar tendențios circumstanțele de fapt și

de drept, a pronunțat ilegal și neîntemeiat o soluție de achitare a inculpatului.

Declarațiile inculpatului privind nerecunoașterea vinei în comiterea infracțiunii

incriminate, urmează a fi apreciate critic ca o metodă de apărare în vederea eschivării de la

răspundere penală, neavând o argumentare plauzibilă și credibila fundamentată pe alte probe

credibile, decât însăși propriile declarații, care nu sunt date sub jurământ, nu coroborează cu

restul probelor, iar declarațiile părților vătămate coroborează cu probele cercetate în ședința

de judecată, fiind confirmate de martori, de raportul de expertiză și documentele anexate la

dosar și cercetate în ședința de judecată.

În opinia apelantului, instanța de fond, nu a analizat actul de învinuire ca un tot întreg,

ci a extras selectiv unele expresii din învinuirea lui Bortă Grigore și fără a le da o apreciere

obiectivă prin coroborare, le-a considerat ca neprobate.

Participarea lui Bortă Grigore, care nu era membru, la adunarea împuterniciților COOP

„Ialoveni” din data de 21.07.1998, este suficient probată, ba nu este negată de nimeni, însă

dacă prezența lui Borta Grigore la acea adunare a fost permisă sau interzisă de lege, adică

ilegală, nu schimbă sensul actului de învinuire. Or, lui Bortă Grigore nu i s-a incriminat în

exclusivitate așa zisa participare ”ilegală” la adunarea împuterniciților COOP „Ialoveni” din

data de 21.07.1998, ci că participând la acea adunare, prin luare de cuvânt, a solicitat alipirea

COOP „Ialoveni” la UCOOP „Raritas” inducând membrii COOP „Ialoveni” în eroare

referitor la natura actului juridic ce urma a fi încheiat. Adică, Bortă Grigore prin pledoaria

sa la adunarea împuterniciților COOP „Ialoveni” a convins membrii COOP „Ialoveni” să

voteze alipirea COOP „Ialoveni” la UCOOP „Raritas” cu trecerea la ultima a întregului

patrimoniu.

Instanța de judecată, nu a motivat în nici un fel, din ce motive a dat crezare procesului-

verbal din 21.07.1998, unde se pretinde că Petrașcu Nazar a luat cuvântul la adunarea din

21.07.1998 și nu a dat crezare declarațiilor lui Petrașcu Nazar, date în instanța de judecată,

potrivit cărora, a fost membru al asociației de consum, a introdus sume de bani, la început

mai puțin apoi din ce în ce mai mult. Declară că la ședința din 1998 nu a participat deoarece

nu a știut.

4

Instanța de fond greșit a interpretat ducerea în eroare de către Bortă Grigore a

împuterniciților la adunarea din 21.07.1998, deviind de la actul de învinuire și axându-se pe

faptul, că în cazul în care situația financiară a COOP Ialoveni era bună, iar Bortă Grigore o

prezenta ca precară, atunci se confirma acest aspect al învinuirii.

În continuare, apelantul menționează că instanța a dat o apreciere tendențioasă

circumstanțelor de fapt și de drept, nu a analizat obiectiv și imparțial faptele lui Bortă

Grigore, începând cu data 21.07.1998, când, luând cuvânt la adunarea împuterniciților

COOP Ialoveni, i-a dus pe aceștia în eroare, prezentându-le ca adevărată o faptă mincinoasă,

adică că COOP Ialoveni urma să fie reorganizată prin alipire la UCOOP Raritas, dar de fapt

a urmărit și realizat lichidarea acesteia, după care confirmând prin falsificarea procesului

verbal din 21.07.1998 cu adăugirea expresiei - „și de lichidat ca unitate de comerț”, apoi

trecerea tuturor activelor COOP Ialoveni la UCOOP Raritas și în final, prezentarea din nume

propriu la Camera înregistrării de Stat a actelor necesare și, respectiv, lichidarea COOP

Ialoveni, în detrimentul drepturilor părților vătămate.

Existența litigiului civil între părțile vătămate și UCOOP Raritas, nu a fost delimitat

de fapta infracțională comisă de către Borta Grigore și, respectiv, nu justifică argumentele

invocate de instanță în sentința de achitare. Repararea prejudiciului comis prin infracțiune,

poate fi făcut atât în cadrul procesului penal, cât și separat, în cadrul unui proces civil, din

care considerente, litigiul civil dintre părțile vătămate și UCOOP Raritas, la care face referire

instanța de judecată, nu înlătură caracterul infracțional al faptei imputate lui Borta Grigore.

Mai mult ca atât, litigiul civil la care face referite instanța, a avut ca pârât pe UCOOP

Raritas și nu pe Bortă Grigore. Instanța de judecată a mai argumentat, că procesul-verbal al

adunării împuterniciților Cooperativei de Consum Ialoveni din 21.07.1998, nu reprezintă

document oficial, iar Bortă Grigore, nu a folosit și deținut acest document, nici nu sunt probe

că l-a falsificat sau a dat cuiva indicații să-l falsifice. Argumentul instanței este neîntemeiat,

deoarece procesul-verbal în cauză, conține voința împuterniciților Cooperativei de Consum

Ialoveni din 21.07.1998, iar acest proces-verbal reprezintă un document oficial, fiindcă

Bortă Grigore când a solicitat Camerei înregistrării de Stat, radierea COOP Ialoveni, l-a

folosit, prin faptul că a făcut referire la acest proces-verbal, care era deja falsificat.

Bortă Grigore, în opinia apelantului, a fost unica persoană cointeresată și responsabilă

de trecerea a tot patrimoniul COOP Ialoveni la UCOOP Raritas, fără ca și părțile vătămate

să fie trecute ca membri ai UCOOP Raritas și unica persoană responsabilă de activitatea

UCOOP Raritas.

3.2 Nefiind de-acord cu sentința în cauză, avocatul Istrate Anatolie, în interesele

părților vătămate Oprea Constantin, Oprea Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor, Gîndea

Nina, a atacat-o cu apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Bortă Grigore să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de

părțile vătămate Oprea Constantin, Oprea Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor și Gîndea

Nina.

În motivarea apelului a invocat că, probele prezentate de către acuzatorul de stat și

părțile vătămate, examinate în instanța de judecată, pe deplin dovedesc vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

5

Instanța de fond prin sentința contestată a dispus achitarea lui Bortă Grigore de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod Penal însă prin soluția dată

nu a adus nici un contraargument în ce privește prezentarea personală de către Borta Grigore

către Camera înregistrării de stat a Procesului-verbal al adunării împuterniciților

Cooperativei de consum Ialoveni, de la 21.07.1998 fals, falsul fiind stabilit prin raport de

expertiză necontestat de către partea apărării inculpatului. Probele prezentate de acuzare

denotă cu certitudine că, Borta Grigore, nefiind membru al COOP „Ialoveni”, ilegal a

participat la adunarea împuterniciților COOP Ialoveni din 21.07.1998 prin luare de cuvânt,

a participat la soluționarea problemelor legate de reorganizarea societății. Nefiind

președintele COOP Ialoveni, fără careva împuterniciri a semnat cerere și a prezentat către

Camera înregistrării de stat actul fals, adică procesul-verbal al adunării împuterniciților

Cooperativei de consum Ialoveni, în scopul de a majora ilegal patrimoniul UCOOP

„Raritas”, pe care o gestiona. Latura obiectivă a escrocheriei în această speță s-a manifestat

prin următoarele acțiuni infracționale ale lui Bortă Grigore: ducerea în eroare a membrilor

COOP Ialoveni, prin luarea de cuvânt la adunarea din 21.07.1998, precum că, urmează ca

COOP „Ialoveni” să se alipească la UCOOP „Raritas”, care va prelua întreg patrimoniul,

adică atât activele cât și pasivele COOP „Ialoveni”, însă în realitate, Bortă Grigore, urmărea

scopul lichidării ilegale a COOP „Ialoveni”, astfel încât, după ce vor fi trecute toate bunurile

de la COOP Ialoveni la UCOOP Raritas, dânsul să lichideze COOP Ialoveni, și ca urmare

toți membrii acesteia, să nu mai poată beneficia de dreptul la restituirea părților sociale și de

a fi în continuare membru la cooperativa reorganizată, în conformitate cu pct. 54 al Statutului

COOP Ialoveni. Pentru realizarea acestei intenții, Bortă Grigore, după adunarea din

21.07.1998, după ce a primit procesul-verbal al ședinței din acea dată al adunării

împuterniciților și, deoarece în procesul verbal nominalizat era scris că adunarea a decis

alipirea COOP Ialoveni la UCOOP Raritas, acest fapt ce nu-i permitea lichidarea COOP

Ialoveni, din aceste considerente, Bortă Grigore, fiind unicul interesat și împuternicit de a

administra și majora bunurile UCOOP Raritas, a falsificat procesul verbal menționat, prin

introducerea frazei „și de lichidat ca unitate de comerț”, ceea ce se confirmă prin raportul de

constatare, precum și declarațiile părților vătămate și martorilor audiați, care au confirmat

că în ședința din 21.07.1998, s-a discutat problema de alipire, dar nu și de lichidare.

Ulterior, pentru a obține bunurile COOP Ialoveni, dar fără obligații față de membrii

COOP Ialoveni, sus numitul, a transferat toate activele de la COOP Ialoveni la UCOOP

Raritas, fapt ce denotă că de facto a avut loc alipirea (fuziunea) acestor două cooperative,

după care, folosind procesul-verbal al adunării membrilor COOP Ialoveni din 21.07.1998,

care era falsificat tot de către Bortă Grigore, ultimul a întocmit cerere din numele său și a

solicitat Camerei înregistrării de Stat, lichidarea COOP Ialoveni. Or, în cazul lichidării

oricărei cooperative, cererea de lichidare se transmite Camerei înregistrării de Stat, de către

președintele sau locțiitorul unității comerciale care se lichidează, dar nu de către Bortă

Grigore care nu avea careva împuterniciri de gestionare a mijloacelor fixe și circulare

deținute de COOP Ialoveni.

Este lipsită de temei și argumentare juridică concluzia instanței precum că, procesul-

verbal al adunării împuterniciților Cooperativei de Consum Ialoveni din 21.07.1998 nu

6

reprezintă document oficial, iar Bortă Grigore, nu a folosit și deținut acest document, nici

nu sunt probe că l-a falsificat sau a dat cuiva indicații să-l falsifice.

În acest context instanța urma să rețină că, procesul-verbal în cauză, conținea voința

împuterniciților Cooperativei de Consum Ialoveni din 21.07.1998, și reprezenta un

document oficial, deoarece a dat temei de dispoziție de a lichida o întreprindere. Inculpatul

solicitând Camerei înregistrării de Stat, radierea COOP Ialoveni fără a avea careva

împuterniciri, a prezentat acest document oficial fără de care lichidarea întreprinderii nu

putea avea loc. Conform teorii și practicii juridice ,sunt considerate documente oficiale

actele emise de organele de stat, de organele autoadministrării publice locale, de

întreprinderi, instituții sau organizații, indiferent de forma de proprietate, care sunt

recunoscute de stat drept conferitoare de drepturi sau eliberatoare de obligațiuni.

Componența de infracțiune prevăzută de art. 361 Cod penal se consideră consumată din

momentul introducerii falsului în actul oficial s-au prezentării acestuia.

3.3 În instanța de apel părțile vătămate Oprea Constantin, Oprea Vasile, Oprea Victor,

Sanduță Victor, Gîndea Nina, au depus un apel suplimentar prin care au solicită casarea

sentinței cu pronunțarea a unei noi hotărâri, prin care Bortă Grigore să fie recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu

admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de către părțile vătămate Oprea Constantin,

Oprea Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor și Gîndea Nina.

În motivarea apelului suplimentar apelanții au invocat că, instanța în motivarea

sentinței a luat ca bază declarațiile lui Bortă Grigore, precum că orice cumpărător poate

participa la adunările organizației de consum, și că el pur și simplu a venit să participe la

adunarea împuterniciților. Bortă Grigore, având scopul însușirii bunurilor COOP „Ialoveni”

prin majorarea patrimoniului administrat de UCOOP „Raritas”, a acționat în folos personal

al sau și a UCOOP „Raritas”, contrar prevederilor art. 18 al Statutului COOP Ialoveni

aprobat la 28.09.1992, care prevedea că proprietatea societății de consum poate fi transmisă

cu restituire ori gratis numai conform hotărârii adunării generale a membrilor ei, iar art. 20,

21 al Statutului prevedeau că organul superior al conducerii asociației este adunarea generală

și anume adunarea generală soluționează problemele legate de reorganizarea societății de

consum, intrarea ei în componența uniunilor, ori altor asociații ori organizații.

Instanța de fond nu a luat în considerație faptul că contrar anume a acestor prevederi

ale Statutului COOP Ialoveni la adunarea din 21.07.1998 s-a decis așa numita alipire la

UCOOP Raritas, iar Bortă Grigore, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor COOP

Ialoveni prin înșelăciune, a falsificat Procesul-verbal al așa numitei adunări a

împuterniciților din 21.07.1998 și a introdus sintagma „și de lichidat ca unitate de comerț”.

Ulterior, anume Bortă Grigore, acea persoană, care declară că a venit la adunare ca

simplu cumpărător și nu ca membru a societății, a depus la Camera înregistrării de Stat o

cerere semnată de el privind radierea din Registrul de Stat al Comerțului și care a dus la

lichidarea COOP Ialoveni. La materialele dosarului sunt anexate Actul de alipire a averii

COOP Ialoveni la UCOOP „Raritas”, însă la scrisorile membrilor COOP Ialoveni, inclusiv

și a părților vătămate Oprea Vasile, Oprea Constantin către președintele UCOOP „Raritas”,

Bortă Grigore le-a comunicat, că Cooperativa de consum Ialoveni a fost radiată din Registrul

de Stat a persoanelor juridice la 28.05.2001 în legătură cu lichidarea acesteia și că UCOOP

7

Raritas nu este succesor de drepturi și obligații a Cooperativei de consum Ialoveni. În același

timp, Bortă Grigore, ca președinte a UCOOP „Raritas” a informat membrii COOP Ialoveni

că, reieșind din starea financiară, UCOOP Raritas achită părțile sociale ale membrilor

Cooperativei de consum Ialoveni în raport de 1000 ruble la 1 leu. Un răspuns analogic a

primit și Ciobanu Marcel. Pe de o parte Bortă Grigore a informat membrii COOP Ialoveni

că UOOP „Raritas” nu are nici o atribuție cu COOP Ialoveni, dar pe de altă parte propune

acestora achitarea cotei introduse.

Este vădit de față viclenia acestui cetățean, comportamentul sau dolosiv, inducerea

intenționat în eroare a membrilor Societății de consum Ialoveni. De nenumărate ori Bortă

Grigore a declarat atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată, că, „COOP Ialoveni

s-a alipit la UCOOP Raritas și s-a lichidat” ceia ce este o declarație eronată care are anume

scopul ascunderii scopului său de dobândire ilegală a averii COOP Ialoveni.

Instanța de judecată, în opinia apelanților, eronat a interpretat procedura de radiere a

persoanelor juridice și lichidarea acestora, argumentând că dacă COOP Ialoveni se alipește,

ea în mod automat se lichidează. Bortă Grigore a început procedura de reorganizare prin

fuziune a COOP Ialoveni, apoi după ce a trecut toată averea la UCOOP Raritas, a lichidat

COOP Ialoveni și anume cu scopul ca părțile vătămate - membre ale COOP Ialoveni, să nu

mai poată pretinde legal la cotele sociale și dividende de la UCOOP Raritas.

Acestea bunurile imobile, au aparținut la COOP Ialoveni, însă banii au fost transferați

pe conturile bancare la UCOOP Raritas, iar Bortă Grigore a declarat că UCOOP Raritas nu

este succesor de drepturi și obligațiuni a COOP Ialoveni și că COOP Ialoveni a fost radiată

în legătură cu lichidarea. Instanța de fond a trecut cu vederea faptul, că adunarea

împuterniciților s-a petrecut contrar Statutului COOP Ialoveni. Conform art. 21 lit.(g) -

hotărârile referitoare la problemele prevăzute în pct.(a), (b) și (r) se află exclusiv în

competența adunării generale și nu a adunării împuterniciților.

Multe persoane au fost incluse fictiv în lista participanților la adunarea din 21.07.1998

ca împuterniciți. Așa, martorul Patrașcu Nazar atât la urmărirea penală, cât și în ședința de

judecată a declarat, că nu a fost împuternicit și nu a participat la adunarea împuterniciților

din 21.07.1998, dar în procesul-verbal este indicat că a luat cuvânt și a fost de acord cu

propunerea de alipire. Martorul Budeanu Varvara a declarat, că nu a participat la adunarea

la care s-a decis alipirea COOP Ialoveni la UCOOP Raritas, nu a semnat careva procese

verbale, careva bani nu a primit. Martorul Vasdauțan Valentina figurează ca membru a

comisiei de alipire, iar în ședința de judecată ea a declarat, că nu a fost membră a

Cooperativei de consum Ialoveni, nu cunoaște să fi fost membru în comisia de lichidare, nu

a semnat nimic și nu a participat la vreo adunare a Cooperativei de consum Ialoveni.

A fost dovedit faptul că alipirea a fost falsă, deoarece a fost falsificat procesul-verbal,

au fost incluși oameni care nu au participat la adunare. Instanța de fond nu s-a expus asupra

acestor momente. Prin scrisoarea președintelui Moldcoop, Vasile Cărăuș, se spune că

potrivit art.1 al Legii Cooperativei de consum „Asecoop Ialoveni este o asociație autonomă

și independentă de persoane fizice, creată pe principiul liberului consimțământ, prin

cooperarea de părți sociale ale membrilor săi ,,care desfășoară activități economice pentru

satisfacerea intereselor acestora și necesității lor de consum”. În ședința de judecată la

întrebarea procurorului de ce a vândut imobilele Cooperativei de consum Ialoveni și unde

8

sunt banii, inculpatul a răspuns că le-a vândut cu consimțământul Moldcoop. Dar ce atribuție

are Moldcoop, dacă proprietari sunt membrii Cooperativei dar nu Moldcoop. Toate probele,

care au fost acumulate și anexate la materialele dosarului penal, în opinia apelanților,

dovedesc pe deplin vinovăția lui Bortă Grigore în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art.

190 alin. (5) și 361 alin. (2) Cod penal.

apelurile procurorului și a avocatului Istrate Anatolie, în interesele părților vătămate Oprea

Constantin, Oprea Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor, Gîndea Nina au fost respinse, iar

sentința a fost menținută fără modificări.

stabilit just starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate

corect, instanța de fond a ajuns corect la concluzia despre nevinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal,

pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Prin probele prezentate de procuror și cercetate de instanța de apel nu a fost dovedit

faptul că inculpatul a comis infracțiunile incriminate. Împrejurările ce determină necesitatea

achitării lui Bortă Grigore au fost constatate prin totalitatea de probe prezentate de partea

acuzării și partea apărării în cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, iar instanța de fond a ajuns corect și în mod justificat la

concluzia că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, ceea ce determină necesitatea

achitării acestuia.

Instanța de apel a respins versiunea acuzatorului de stat precum că, poziția inculpatului

de a pleda nevinovat reflectă tendința acestuia de a se eschiva de la răspundere penală, or,

nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel o apreciază ca un drept al

inculpatului de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6

CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat

nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu

poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale deoarece este un

drept a-l său, iar vinovăția lui trebuie să fie dovedită de către acuzatorul de stat prin probe.

Cu referire la motivele invocate de acuzatorul de stat și părțile vătămate precum că

prima instanță a pronunțat o sentință ilegală și neobiectivă de achitare a inculpatului și că

inculpatul urma să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor comise, instanța de

apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept, care ar impune

casarea sentinței adoptate în partea achitării inculpatului. Instanța de apel consideră că aceste

afirmații ale părții acuzării reprezintă opinia subiectivă a apelanților or, prima instanță în

sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul achitării inculpatului de

învinuire a infracțiunilor încriminate, luând în vedere probele prezentate de către partea

acuzării și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, care au fost apreciate

potrivit art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la necesitatea achitării inculpatului pe

motiv că nu s-a demonstrat existența faptei infracțiunilor, deoarece nu au fost prezentate

probe verosimile în acest sens.

9

Nici unul din martorii audiați la urmărirea penală și la judecarea cauzei n-au confirmat

careva circumstanțe care ar indica la fapte de falsificare a documentelor vizate în învinuire.

Mai mult ca atât nici prin raportul de constatare tehnico - științifică nr. 369 din 22.11.2013

nu s-a demonstrat, că Bortă Grigore ar fi falsificat careva documente. Acest raport de

expertiză confirmă faptul falsificării unor documente, dar nu indică direct la inculpat. Nu s-

au întreprins măsuri în vederea identificării mașinilor de dactilografiat, aparatului xerox și a

persoanelor fizice care au falsificat documentele, precum și a martorilor acestor acțiuni.

Doar faptul, că aceste raport de expertiză confirmă falsificarea documentului, nu-i motiv

pentru a le încrimina aceste falsificări inculpatului, deoarece după asemenea concluzii

necesită a fi administrate probe care să stabilească persoanele care le-au executat.

La fel, la adunarea împuterniciților din 21.07.1998 a COOP ”Ialoveni”, inculpatul nu

a făcut parte din conducerea adunării și prin urmare el nu era responsabil de întocmirea

procesului verbal al adunării respective, iar învinuirea adusă de acuzatorul de stat este una

pripită, neîntemeiată și neprobată.

Acuzatorul de stat nu a prezentat probe care ar confirma faptul că inculpatul a urmărit

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a mai multor

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii actului

juridic anulabil, precum și dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul

dolosiv și viclean care a produs daune considerabile. Or din materialele cauzei se constată

și anume din declarațiile martorilor și a procesul - verbal al adunării împuterniciților COOP

„Ialoveni,, din data de 21.07.1998, din care rezultă că nu Bortă Grigore a venit cu propunerea

de alipire a averii COOP ’’Ialoveni” la UCOOP „Raritas”, ci cu această propunere a venite

președintele adunării Caracuian Gheorghe, care a fost susținută de majoritatea voturilor

împuterniciților COOP ”Ialoveni”.

De asemenea partea acuzării nu a demonstrat prin ce metode Bortă Grigore a dus în

eroare împuterniciții COOP ”Ialoveni”, or atât din materialele cauzei, cât și din declarațiile

părților vătămate și a martorilor s-a stabilit că situația financiară și materială a COOP

”Ialoveni” nu a fost una bună, prin urmare acesta și a fost motivul împuterniciților COOP

”Ialoveni” de a decide alipirea la UCOOP „Raritas”.

Ce ține de învinuirea lui Bortă Grigore în faptul că acesta nu a restituit părțile sociale

membrilor COOP „Ialoveni”, conform cotelor introduse de fiecare membru al colectivului,

instanța de apel a reținut că atât în instanța de fond, cât și în apel s-a stabilit că o parte din

membrii COOP ”Ialoveni” și-au primit cotele ce li se cuvin, iar o parte din ei au refuzat să

le primească, nefiind de acord cu rata de recalculare, prin urmare aceștia s-au adresat în

instanța de judecată cu acțiuni civile, care au fost soluționate prin hotărâri judecătorești.

Instanța de apel a reținut că sub incidența legii penale trebuie să intre doar acele

încălcări care demonstrează rea-voință, fraudă, malversațiune din partea făptuitorului.

Imixtiunea penalului în sfera privată, sferă bazată pe principiul egalității părților, trebuie

privită ca o ultimă măsură. În speță, este prezent un raport cu caracter strict civil, după cum

s-a enunțat supra, fiind atestat un raport civil între părțile vătămate și UCOOP „Raritas”. În

această ordine de idei, instanța de apel a menționat că intervenția legii penale la caz este

nejustificată odată ce s-a constatat că restabilirea drepturilor lezate a părților vătămate prin

mijloacele justiției civile, se face posibilă, deoarece făptuitorul la apariția raporturilor dintre

10

dânsul și părțile vătămate, nu urmărea scopul de cupiditate, ci dimpotrivă, intenționa să-și

realizeze obligațiile asumate cu bună-credință, fapt pe care Bortă Grigore, fiind președinte

al UCOOP „Raritas”, l-a și făcut parțial.

Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când

instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând

nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate

în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile

prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală.

S-a statuat că din ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul de stat, cercetate

de instanța de fond și suplimentar, și de instanța de apel, rezultă cert că nu s-a constatat

existența infracțiunilor imputate lui Bortă Grigore, sentința instanței de fond fiind legală,

corectă și întemeiată și neexistând nici un temei pentru instanța de apel de a se implica în

vederea casării acesteia. Partea acuzării nu a prezentat instanței de judecată nici o probă

care ar dovedi înafara oricăror dubii vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor

încriminate – pe art. 190 alin. (5) și art. 361 alin. (2) lit. d) Codul penal, motiv pentru care

Curtea de Apel a respins ca nefondate apelul procurorului și apelul avocatului Istrate

Anatolie, în interesele părților vătămate Oprea Constantin, Oprea Vasile, Oprea Victor,

Sanduță Victor, Gîndea Nina, împotriva sentinței, menținând hotărârea atacată fără

modificări.

În cadrul procesului penal, părțile vătămate Oprea Vasile, Oprea Victor, Oprea

Constantin, Sanduța Victor și Gîndea Nina au înaintat o acțiune civilă către Bortă Grigore și

UCOOP ’’Raritas” prin care au solicitat repararea prejudiciului material în mărime de

906.360lei și a prejudiciului moral în mărime de 100.000 lei.

Conform art. 221 alin. (2) Cod de procedură penală, acțiunea civilă se înaintează față

de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană necunoscută care urmează să fie trasă la

răspundere sau față de persoana care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului,

inculpatului. Iar în conformitate cu prevederile art. 387 alin. (1) și (2) pct.1) Cod de

procedură penală, odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt

dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot

sau în parte, ori o respinge. În cazul când se dă o sentință de achitare, instanța respinge

acțiunea civilă dacă nu s-a constatat existența faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârșită

de inculpat.

Constantin, Oprea Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor, Gîndea Nina au atacat-o cu recurs

ordinar.

6.1 Procurorul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală,

solicitând încetarea procesului penal pe motiv că a intervenit decesul inculpatului.

În motivarea recursului a menționat:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- la adoptarea soluției instanța s-a bazat exclusiv pe lucrările și concluziile greșite

reținute de către instanța de fond;

11

- vina inculpatului este dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi

penale și cercetate în instanța de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului

procurorului;

- instanța de apel a apreciat numai unele probe care în opinia sa dovedesc nevinovăția

inculpatului, și nu a apreciat la justa valoare probele expuse în apelul procurorului;

- consideră vina inculpatului demonstrată pe deplin, aceasta urmează a fi declarat

vinovat de comiterea infracțiunilor, și încetat pe motiv că a intervenit decesul făptuitorului,

fapt confirmat prin copia certificatului de deces.

6.2 Părțile vătămate Oprea Constantin, Oprea Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor,

Gîndea Nina, fără a menționa una din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

au solicitat casarea deciziei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Bortă Gheorghe să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2)

Cod penal, admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpat și UCOOP „Raritas”

prejudiciului material în sumă de 906.360 lei și prejudiciul moral în sumă de 100.000 lei.

În recurs au descris faptele care au fost incriminate lui Bortă Gheorghe, fiind acordată

atenție probelor pe care părțile vătămate le consideră întemeiate și care în opinia lor

demonstrează prezența elementelor infracțiunii.

Recurenții invocă precum că instanțele de judecată nu au luat în considerație

argumentele lor și a acuzatorului de stat.

În privința acțiunilor civile, recurenții atenționează că UCOOP „Raritas” este atras în

calitate de parte civilmente responsabilă, care conform acțiunilor civile înaintată în procesul

penal, poate fi supus răspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat prin faptele

inculpatului.

decizia Curții de Apel Chișinău din 18.11.2019, solicitând respingerea recursurilor ca

inadmisibile cu menținerea deciziei.

actele cauzei, Colegiul Penal conchide asupra inadmisibilității acestora, pentru

considerentele expuse în contextul ce urmează.

Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursurilor declarate, se întemeiază

în drept pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia

instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8.1 Din conținutul recursului declarat de procuror se constată că acesta, deși face

referire expresă la temeiul de casare din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

intervenind cu solicitarea de a se dispune desființarea totală a deciziei instanței de apel prin

care a fost menținută sentința, de altfel și a sentinței prin care a fost achitat Borta Grigore,

cu încetarea procesului penal pe motiv că a intervenit decesul lui Bortă Grigore, totuși printre

argumentele recurentului nu se regăsesc careva critici fondate sau erori esențiale de drept ce

ar duce la răsturnarea soluției despre nevinovăția inculpatului în baza art. 190 alin. (5) și 361

alin. (2) lit. d) Cod penal.

12

Analizând textul cererii de apel în paralel cu cel din recurs, instanța constată că

procurorul critică aceleași chestiuni factologice, și anume că: „instanța de apel nu s-a expus,

nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele expuse în apelul procurorul care

dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. ”

Deși recurentul insistă asupra faptului că nu a primit răspunsuri detaliate la toate

alegațiile sale din cererea de apel, Colegiul Penal constată că în decizia recurată se conțin

argumentele de rigoare care au condiționat respingerea cererii, ca nefondată.

În același context, Colegiul Penal reiterează că, în jurisprudența constantă a Curții

Europene pentru Drepturile Omului, cu fiecare ocazie posibilă se reamintește că echitatea

unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia, iar o hotărâre motivată, în sensul

legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină

motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției,

precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu actele cauzei.

Respectiv, Colegiul nu poate să achieseze la argumentele recurentului precum că

instanța de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă instanța

să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, aici urmează a se reține că

motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care

nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat în

cauza de față.

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect că urmează a

fi menținută soluția despre achitarea lui Bortă Grigore. în baza art. 190 alin. (5) și 361 alin.

(2) lit. d) Cod penal, deoarece faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii nominalizate.

În recursul procurorului, de fapt nu sunt concretizate la care motive invocate în apel,

instanța de apel nu s-a pronunțat.

Pe aceiași linie de considerente, Colegiul ține să evidențieze că, invocarea formală a

unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu face obiect

de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin.

(2) Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu

argumente de drept, care cu desăvârșire lipsesc aici, și care ar suplini-o din oficiu, este

contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.

La materialele dosarului este anexat certificatul de deces a lui Bortă Grigore, eliberat

la 02 decembrie 2019 de Serviciul Stare civilă municipiul Chișinău, potrivit căruia Bortă

Grigore, născut la 21 aprilie 1940, a decedat la 30 noiembrie 2019.

Recurentul ca temei în cadrul recursului a invocat aplicarea art. 275 alin. (5) Cod de

procedură, care stipulează că urmărirea penală va fi încetată în cazurile în care a intervenit

decesul făptuitorului. Aceasta este un impediment în desfășurarea procesului penal datorită

faptului imposibilității aplicării răspunderii penale, care este strict individualizată, conform

art. 6 Cod penal. Ca urmare, faptul că instanțele de fond și de apel au analizat probatoriul

anexat la dosar la solicitarea participanților, și a motivat soluția de achitare, face imposibil

13

de a aplica prevederile art. 275 alin. (5) Cod de procedură penal în special că nu s-a stabilit

prezența elementelor infracționale și Bortă Grigore nu deține poziția de inculpat.

În asemenea circumstanțe, bazându-se pe relevantele din hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 08 aprilie 2008, în cauza Grădinar versus Moldova, Colegiul penal

concluzionează, că continuarea post - mortem a procesului penal și constatarea vinovăției

decedatului în comiterea infracțiunilor incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu

ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor omului și

a libertăților fundamentale, deoarece la momentul decesului acesta a beneficiat de prezumția

de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut de posibilitatea exercitării

dreptului la apărare.

Totodată, se reține că continuarea procesului penal în privința lui Bortă Grigore, nu

poate fi considerat ca o procedură de reabilitare, deoarece el, fiind achitat de instanțele

inferioare, continuarea procesului în privința lui, așa cum a solicitat procurorul cu

constatarea vinovăției lui și încetarea procesului în legătură cu decesul, ar duce la

înrăutățirea situației lui, ceea ce contravine jurisprudenței CEDO, specificată mai sus.

Așadar, Colegiul nu se va expune cu privire la pretinsele erori prevăzute de pct. 6) din

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, întrucât autorul cererii de recurs semnalându-

le, a eșuat să descrie esența acestora și relevanța lor pentru cauza deferită judecății,

referindu-se preponderent la chestiunea de apreciere a probatoriului.

8.2 Referitor la cerințele invocate în recurs de părțile vătămate Oprea Constantin,

Oprea Vasile, Oprea Victor, Sanduță Victor, Gîndea Nina, au fost invocate și în cererea de

apel, ca urmare instanțele ierarhice inferioare au dat răspuns și au motivat achitarea lui Bortă

Grigore.

O condiție esențială în recursul dat fiind admiterea acțiunilor civile la solicitarea

părților vătămate, prin care au cerut încasarea de la Bortă Grigore și UCOOP „Raritas”

prejudiciului material în sumă de 906.360 lei și prejudiciul moral în sumă de 100.000 lei,

însă și această solicitare urmează a fi respinsă deoarece conform prevederilor art. 387 alin.

(2) pct. 1 Cod de procedură penală: (1) în cazul când se dă o sentință de achitare, instanța

respinge acțiunea civilă dacă nu s-a constatat existența faptei incriminate sau fapta nu a

fost săvârșită de inculpat.

Colegiul reține, că argumentele recurenților invocate în recursuri referitor la vinovăția

inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat

și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care

Colegiul le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Urmare celor relatate, Colegiul penal reține că hotărârea recurată corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală și este întemeiată, iar temeiurile invocate nu persistă

în cauză. Criticile recurenților nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză,

14

ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești

adoptate de către instanța de apel, de aceia Colegiul conchide despre lipsa temeiurilor legale

pentru admiterea recursurilor ordinare declarate și, potrivit legii decide inadmisibilitatea

acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, de părțile vătămate Oprea Vasile, Oprea Victor,

Oprea Constantin, Sanduța Victor și Gîndea Nina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Bortă Grigore

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iunie 2020.

Președinte Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

Judecător Boico Victor

15