1ra-414/2020 — Art. 264 alin. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019, Botnari Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod Penal, fiindu-i stabilită în baza acestei norme o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu înlăturarea, potrivit prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, a pedepsei complementare obligatorii - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Conform art. 89 alin. (2) lit. a) și art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilite lui Botnari Nicolae a fost suspendată condiționat pe o perioadă de 1 an, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a lui Botnari Nicolae, cu condiția că acesta în termenul de probă nu va comite alte infracțiuni și astfel va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. A fost dispusă 1 încasarea din contul inculpatului Botnari Nicolae în beneficiul bugetului de stat, suma de 320 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cauza penală în prima instanță a fost examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

Pentru a se pronunța în cauza dată, prima instanță a constatat că, Botnari Nicolae, la 01.11.2018 aproximativ la ora 13:35 min., fiind treaz, cu permis de conducere valabil categoriei mijlocului de transport pe care-l ghida, în timp ce se deplasa cu automobilul de model „x” cu numere de înmatriculare x, în mun. Chișinău, str. x, în preajma imobilului nr. 4 de pe str. x (ghereta nr. 40), efectuând manevra de deplasare cu spatele a automobilului, a încălcat deliberat regulile care asigură securitatea circulației rutiere și anume: A) pct. 3 din RCR, anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care-l obliga să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale RCR și prin acțiunile sale să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sânt provocate de circumstanțe iminente”, pct. 4 al RCR, care-l obliga să respecte Regulamentul, pct. 45 al RCR, care-l obliga să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția: h) dexteritatea în conducere care i-ar fi permis să prevadă situațiile periculoase: c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii: d) situația rutieră, precum și pct. 2 art. 45 care-l obliga ca în cazul în care în limita vizibilității apăreau obstacole care puteau fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, pct. 41 alin. (2) al RCR, care-l obliga să înceapă manevra de deplasare cu spatele, doar după ce s-a asigurat că o poate face în siguranță fără a crea un pericol de obstacol pentru ceilalți participanți la trafic, iar în cazul în care câmpul vizual era limitat trebuia să recurgă la ajutorul unei alte persoane, aflate în afara autovehiculului”; B) prevederile articolului 22 alin. (4) din Legea nr. 131 - XVI din 07.06.2007 „privim siguranța traficului rutier”, potrivit căruia „participanții la 3 trafic sunt obligați să manifeste comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”, articolului 23 alin. (3) lit. a) din aceiași Legea, conform căruia, conducătorul 2 de autovehicul este obligat: a) să cunoască și să respecte Regulamentul circulației rutiere. Astfel, în circumstanțele specificate, nu a reacționat adecvat, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier, nu a asigurat protecția participanților la trafic împotriva accidentelor și consecințelor acestora, nu și-a adaptat conduita corespunzător condițiilor de drum care i-ar fi garantat securitatea circulației, iar în rezultat manifestând neglijență criminală, a comis tamponarea pietonului Al Rbeae Hassan Ali Joda, care se deplasa pe drum adiacent spre str. Renașterii Naționale. În rezultatul accidentului rutier conform raportului de expertiză judiciară nr. 201802D2581 din 03.12.2018, cet. Al Rbeae Hassan Ali Joda, i-au fost cauzate vătămări corporale grave manifestate prin fractura închisă a femurului 1/3 medie cu deplasarea fragmentelor cu implicarea canalului medular, fractura trohanterului mare femurului stâng, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă.

Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019, a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, Ciobanu Valentina, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță recunoscându-l pe Botnari Nicolae culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, și în baza art. 3641 Cod de procedură penală, conform art. 79 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 u. c, cu privarea dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. 3.1 În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - sentința primei instanțe este neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei; - la stabilirea pedepsei inculpatului Botnari Nicolae, în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal nu a ținut cont de faptul că aceasta a săvârșit o infracțiune gravă ce a fost soldată cu consecință gravă - cauzarea pietonului - părții vătămare Al Rbeae Hassan Ali Joda conform raportului de expertiză medico-legală o vătămare gravă a integrității corporale. Comportamentul inculpatului denotă neatenția acestuia în timp ce se află în trafic, expunând- 3 i la un pericol și pe ceilalți participanți la trafic. Luând în considerație faptul, că mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă Botnari Nicolae, fiind conducătorul de vehicul, cunoștea că urma să respecte cu strictețe normele Regulamentului Circulației Rutiere; - conducătorul Botnari Nicolae a ignorat totalmente regula stabilită precum că în cazurile în care în câmpul vizual în spate este limitat, conducătorul trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în afara autovehiculului. Numărul îngrijorător de mare al accidentelor rutiere cu cauzarea vătămărilor fie medii sau grave, precum și cu deces, din ultimul timp reflecta o problemă majoră legată de responsabilitatea conducătorilor auto față de obligațiile ce le revin, și anume - de a respecta regulile de circulație rutieră. Opinia publică condamnă iresponsabilitatea conducătorilor auto, faptele acestora se petrec de cele mai multe ori fără ca șoferii sa realizeze gradul de risc. Acest tip de comportament este cu atât mai periculos, cu cit asumarea riscului nu este deliberat, deci pericolul nu este perceput, iar atenția conducătorului nu este îndreptată spre acest fenomen; - la stabilirea pedepsei, acuzarea consideră necesară aprecierea acțiunilor inculpatului, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, condițiile intervenirii lor, precum și atitudinea inculpatului aferent infracțiunii comise; - luând în considerație comportamentul post-factum al inculpatului - conlucrarea cu organul de urmărire penală, căința în comiterea infracțiunii, repararea benevolă a pagubei pricinuite, consideră oportun numirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, adică aplicarea pedepsei mai blândă decât pedeapsa închisorii, prevăzută de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal - amendă; - inculpatul Botnari Nicolae, este tânăr, nu este invalid, sau să sufere de careva maladii (la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află), este apt să muncească și să achite amenda stabilită ca pedeapsă principală în temeiul art. 79 Cod penal. Conform materialului caracterizant s-a stabilit că inculpatul Botnari Nicolae este angajat în câmpul muncii în calitate de auto mecanic la SC „Auto Ghera” SRL, având un salariu. Astfel că în speță consideră că este necesar ca inculpatului Botnari Nicolae să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă; 4 - vizavi de pedeapsa complimentară a menționat faptul că instanța a aplicat în cazul dat prevederile art. 79 Cod penal, deși urma să aplice prevederile art. 78 alin.(2) Cod penal care prevede că, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată; - a menționat că infracțiunea a fost comisă cu mijlocul de transport care este un pericol social sporit pentru sănătatea și viața atât șoferului cât și a altor participanți la trafic. În aceste circumstanțe, comportamentul inculpatului denotă neatenția acestuia în timp ce se află în trafic, expunându-i la un pericol și ceilalți participanți la trafic, iar privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un anumit termen, ar ridica nivelul de responsabilitate și disciplină a inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, s-a admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, Ciobanu Valentina, casată sentința atacată parțial în partea neaplicării pedepsei complementare obligatorii, pronunțată o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Lui Botnari Nicolae recunoscut culpabil în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa complementară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani. În rest sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019 atacată a fost menținută. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Botnari Nicolae care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Cercetarea judecătorească s-a efectuat în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Sentința primei 5 instanțe a fost contestată numai în partea stabilirii pedepsei, iar ce ține de încadrarea juridică și vinovăție sentința nu a fost atacată. Vinovăția inculpatului Botnari Nicolae în comiterea infracțiunii imputate sa confirmat prin sistemul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele: conținutul informației 112 înregistrată cu nr. 1378 din 01.11.2018 (f.d. 10); conținutul procesului- verbal de cercetare la fața locului, plase fotografice precum și schița accidentului rutier din 01.11.2018 (f.d. 11-20); conținutul declarațiilor părții vătămate Al Rbeae Hassan (f.d. 32); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. x din 03.12.2018 (f.d. 39); conținutul cotorului chitanței eliberate de dispozitivul de testare alcoolscopică de model Drager (f.d. 22) care denotă că la data de 01.11.2018, Botnari Nicolae a fost supus testării alcoolscopice, iar testul a indicat că acesta nu era în stare de ebrietate. Se reține că aceeași indicație este relevată și de procesul verbal de verificare a stării de ebrietate și naturii ei nr. 4407 din 01.11.2018 (f.d. 23); conținutul copiei raportului de testare tehnică a automobilului de model Honda Jazz cu nr. x care relevă că automobilul respectiv a trecut testarea tehnică la data de 19 mai 2018 (f.d. 47), copia poliței de asigurare obligatorie nr. RCAI-x care denotă că Botnari Nicolae a asigurat răspunderea pentru eventualele daune produse de mijlocul de pericol sporit Honda Jazz cu nr. xxx care-l avea în posesie legală. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Botnari Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare corporală gravă a integrității corporale sau a sănătății. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 61 alin. (2), 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea celui vinovat de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării 6 și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Botnari Nicolae se atribuie la categoria infracțiunilor grave. Potrivit caracteristicilor (f.d.51, 104) cet. Botnari Nicolae lucrează la SRL „Auto Ghera” din data de 02.02.2009, în această perioadă a dat dovadă de corectitudine la locul de muncă, și-a îndeplinit conștiincios obligațiile de muncă, a executat la timp și calitativ obligațiile funcționale, ordinile și indicațiile directorului, are un comportament bun și o atitudine de colaborare cu colegii de serviciu, este o persoană silitoare, responsabilă, cu inițiativă în rezolvarea sarcinilor profesionale în limita competențelor. S-a mai indicat că Botnari Nicolae a dat dovadă de o deosebită putere de muncă, fiind capabil de reale performante în activitate. Potrivit acelorași acte, inculpatul a fost caracterizat ca fiind în bune relații cu ceilalți colegi din cadrul întreprinderii, manifestă un adevărat spirit de echipă a ajutat prin natura muncii depuse la desfășurarea în bune condiții a activității în procesul comercial, neaducând nici un prejudiciu SRL „Auto Ghera”. La fel, s-a reținut că în aceleași acte se specifică faptul că inculpatul este căsătorit și are la întreținere un copil minor, forma vinovăției, pericolul social prezentat de faptele inculpatului, precum și din noile limite ale pedepsei principale, determinate potrivit art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală coroborat cu art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, prima instanță a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare în limitele minime. Instanța de apel a constatat că, prima instanță just a individualizat pedeapsa principală în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca gravă, lipsa circumstanțelor agravante și prezența circumstanțelor atenuante, de personalitatea inculpatului Botnari Nicolae, anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv la locul de muncă, are un copil minor la întreținere, partea vătămată nu are pretenții de ordin material și moral față de inculpat, se căiește sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpați cât și din partea altor 7 persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Instanța de apel a reținut ca întemeiat argumentul acuzatorului de stat potrivit căruia, prima instanță a pronunțat o sentință neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei complementare, deoarece prima instanță incorect și nefondat a aplicat în motivarea soluției prevederile art. 79 din Codul penal, ignorând faptul că, în cursul examinării judecătorești a cauzei nu au fost constatate circumstanțe excepționale, care ar fi permis inculpatului Botnari Nicolae de a fi exonerat de pedeapsa penală complementară. Instanța de apel a constatat că, circumstanțelor invocate de către prima instanță, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe excepționale ce ar justifica neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport, pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel a considerat că, circumstanțele invocate de către prima instanță, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe excepționale ce ar justifica neaplicarea pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport prevăzută de partea generală a Codului penal, deoarece pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, vine să îndeplinească rolul de completare a represiunii și înlăturării stării de primejdie create asupra siguranței pe drumurile publice. Instanța de apel a considerat că, circumstanțele invocate de către partea apărării, în apelul depus, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe excepționale ce ar justifica neaplicarea pedepsei complementare obligatorii - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În spiritul acestei norme penale, instanța de apel a menționat că, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități situații, sau stări de lucruri care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului. Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și consecințele ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate, persoană cu 8 dezabilități severe), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță majoră. Instanța de apel nu a apreciat ca fiind excepționale circumstanțele care au fost invocate, deoarece aceste circumstanțe sunt caracteristice pentru majoritatea persoanelor și nu pot fi tratate ca excepționale, pentru determinarea excluderii pedepsei complimentare. Instanța de apel a reținut că, pedeapsa penală principală, cât și cea complementară reprezintă o formă de constrângere, care trebuie să reflecte întotdeauna gravitatea faptei comise. Din aceste considerente, legiuitorul prin adăugarea pedepsei complementare obligatorii la alin. (1) al art. 264 din Codul penal, a intenționat să sublinieze utilitatea sporită a privării de dreptul de a conduce mijloace de transport în cazul săvârșirii unei astfel de infracțiuni. Având în vedere că, inculpatul Botnari Nicolae este vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța de apel a considerat, că corectarea și reeducarea inculpatului Botnari Nicolae este posibilă prin aplicarea în privința acestuia, în limita prevăzută de sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe lângă pedeapsa principală sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de un an, și sancțiunea complimentară obligatorie sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani. Instanța de apel nu a reținut ca plauzibil argumentul acuzatorului de stat potrivit căruia, în speță este necesar ca inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă, menționând că, conform prevederilor alin. (1) art. 79 Cod penal, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie, ținând cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia. Instanța de apel a reținut că în speță nu au fost invocate care circumstanțe excepționale ar servi la aplicarea unei pedepse mai blânde de 9 altă categorie, sub formă de amendă. Inculpatul nu a susținut solicitarea acuzării, solicitând menținerea sentinței primei instanțe atât în partea aplicării pedepsei principale cât și complementare.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cerga Ion în numele inculpatului, prin care invocând temei pct. 6), 10), din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019. 5.1 În susținerea recursului avocatul Cerga Ion în numele inculpatului a invocat următoarele circumstanțe: - prima instanță a apreciat că în speță persistă o circumstanță atenuantă excepțională care a diminuat semnificativ pericolul social al faptei comise de inculpat; - consideră că, instanța de apel a evitat să respingă motivat argumentele apărăii expuse în ședința de judecată și celor evidențiate de către prima instanță prin sentința pronunțată; - aplicarea pedepsei complementare în privința inculpatului ar perturba în mod drastic capacitatea acestuia de a-și întreține familia și ar afecta în mod semnificativ și nemeritat starea financiară a soției și a copilului minor care se află la întreținerea inculpatului; - consideră că prima instanță just a ajuns la concluzia că în speță nu este oportună aplicarea pedepsei complementare obligatorii - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport; - consideră că în speță sunt întrunite condițiile alin.1 art. 79 Cod penal, care nu au fost respinse motivat de instanța de apel în condițiile alin. 1 art. 6 CEDO, alin. 5 art. 414 Cod de procedură penală; - consideră că instanța de apel nu a examinat cauza penală obiectiv, pe deplin cu cercetarea tuturor circumstanțe propuse; - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclară.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat 10 împotriva deciziei instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Colegiul reține că în susținerea recursului procurorului a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs menționează însă că, prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel. Colegiul reține că, recurentul critică decizia contestată doar în partea ce ține de pedeapsa complementară stabilită inculpatului, solicitând în acest sens, menținerea sentinței instanței de fond, adică în temeiul art. 79 Cod penal, cu excluderea aplicării pedepsei complementare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Astfel, cu referire la alegațiile recurentului privind dezacordul cu pedeapsa complimentară stabilită inculpatului de către instanța de apel, Colegiul consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele. Pornind de la prevederile legii penale în vigoare, instanța de recurs ordinar menționează, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de 11 individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Instanța de recurs precizează că solicitarea recurentului privind menținerea sentinței prin care în privința inculpatului nu a fost aplicată pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, este neîntemeiată, or circumstanțele la care face referire avocatul referitor la faptul că aplicarea pedepsei complementare în privința inculpatului ar perturba în mod drastic capacitatea acestuia de a-și întreține familia și ar afecta în mod semnificativ și nemeritat starea financiară a soției și a copilului minor care se află la întreținerea inculpatului, prima instanță de fond just a ajuns la concluzia că în speță nu este oportună aplicarea pedepsei complementare obligatorii - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, nu pot servi ca circumstanțe în vederea neaplicării în privința lui Botnari Nicolae a pedepsei complimentare, care conform sancțiunii infracțiunii săvârșite de inculpat, este una obligatorie. Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului pe lângă pedeapsa principală și a pedepsei complimentare sub formă de privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe termen de 2 ani, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire 12 socială și principiile morale, iar argumentele invocate de recurent urmând a fi declarate ca neîntemeiate. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna soluția în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cerga Ion în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Botnari Nicolae xxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 13