1ra-414/2020 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art.427, pct. 6, 10 CPP
1ra-414/2020 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-414/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Cerga Ion în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală în privința
lui
Botnari Nicolae x, născut la x, originar și
domiciliat în mun. x.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 31.01.2019– 03.05.2019:
instanța de apel: 24.05.2019 – 03.09.2019;
instanța de recurs: 07.11.2019-13.05.2020.
Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza
actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019,
Botnari Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod Penal, fiindu-i stabilită în baza
acestei norme o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un termen
de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu înlăturarea, potrivit prevederilor
art. 79 alin. (1) Cod penal, a pedepsei complementare obligatorii - privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport.
Conform art. 89 alin. (2) lit. a) și art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea
pedepsei cu închisoarea stabilite lui Botnari Nicolae a fost suspendată
condiționat pe o perioadă de 1 an, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a lui
Botnari Nicolae, cu condiția că acesta în termenul de probă nu va comite alte
infracțiuni și astfel va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. A fost dispusă
1
încasarea din contul inculpatului Botnari Nicolae în beneficiul bugetului de
stat, suma de 320 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cauza penală în prima instanță a fost examinată în conformitate cu
prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.
Pentru a se pronunța în cauza dată, prima instanță a constatat că,
Botnari Nicolae, la 01.11.2018 aproximativ la ora 13:35 min., fiind treaz, cu
permis de conducere valabil categoriei mijlocului de transport pe care-l
ghida, în timp ce se deplasa cu automobilul de model „x” cu numere de
înmatriculare x, în mun. Chișinău, str. x, în preajma imobilului nr. 4 de pe
str. x (ghereta nr. 40), efectuând manevra de deplasare cu spatele a
automobilului, a încălcat deliberat regulile care asigură securitatea
circulației rutiere și anume: A) pct. 3 din RCR, anexa nr. 1 la Hotărârea
Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care-l obliga să respecte regulile de
circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și
indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale RCR și prin acțiunile
sale să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună
pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar
depăși pe acele care sânt provocate de circumstanțe iminente”, pct. 4 al RCR,
care-l obliga să respecte Regulamentul, pct. 45 al RCR, care-l obliga să
conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând
permanent seama de: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și
reacția: h) dexteritatea în conducere care i-ar fi permis să prevadă situațiile
periculoase: c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii: d)
situația rutieră, precum și pct. 2 art. 45 care-l obliga ca în cazul în care în
limita vizibilității apăreau obstacole care puteau fi observate de conducător,
el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol
siguranța traficului”, pct. 41 alin. (2) al RCR, care-l obliga să înceapă
manevra de deplasare cu spatele, doar după ce s-a asigurat că o poate face
în siguranță fără a crea un pericol de obstacol pentru ceilalți participanți la
trafic, iar în cazul în care câmpul vizual era limitat trebuia să recurgă la
ajutorul unei alte persoane, aflate în afara autovehiculului”; B) prevederile
articolului 22 alin. (4) din Legea nr. 131 - XVI din 07.06.2007 „privim
siguranța traficului rutier”, potrivit căruia „participanții la 3 trafic sunt
obligați să manifeste comportament care să asigure fluența și siguranța
traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”,
articolului 23 alin. (3) lit. a) din aceiași Legea, conform căruia, conducătorul
2
de autovehicul este obligat: a) să cunoască și să respecte Regulamentul
circulației rutiere.
Astfel, în circumstanțele specificate, nu a reacționat adecvat, n-a luat
în considerație starea de lucruri în traficul rutier, nu a asigurat protecția
participanților la trafic împotriva accidentelor și consecințelor acestora, nu
și-a adaptat conduita corespunzător condițiilor de drum care i-ar fi garantat
securitatea circulației, iar în rezultat manifestând neglijență criminală, a
comis tamponarea pietonului Al Rbeae Hassan Ali Joda, care se deplasa pe
drum adiacent spre str. Renașterii Naționale.
În rezultatul accidentului rutier conform raportului de expertiză
judiciară nr. 201802D2581 din 03.12.2018, cet. Al Rbeae Hassan Ali Joda, i-au
fost cauzate vătămări corporale grave manifestate prin fractura închisă a
femurului 1/3 medie cu deplasarea fragmentelor cu implicarea canalului
medular, fractura trohanterului mare femurului stâng, care au fost produse
prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care prezintă pericol
pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală
gravă.
Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019, a fost
atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul
Principal, Ciobanu Valentina, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței,
pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima
instanță recunoscându-l pe Botnari Nicolae culpabil de săvârșirea
infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, și în baza art. 3641
Cod de procedură penală, conform art. 79 Cod penal să-i fie stabilită
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 u. c, cu privarea dreptul
de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.
3.1 În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat
următoarele:
- sentința primei instanțe este neîntemeiată în partea stabilirii
pedepsei;
- la stabilirea pedepsei inculpatului Botnari Nicolae, în baza art. 264
alin. (3) lit. a) Cod penal nu a ținut cont de faptul că aceasta a săvârșit o
infracțiune gravă ce a fost soldată cu consecință gravă - cauzarea pietonului
- părții vătămare Al Rbeae Hassan Ali Joda conform raportului de expertiză
medico-legală o vătămare gravă a integrității corporale. Comportamentul
inculpatului denotă neatenția acestuia în timp ce se află în trafic, expunând-
3
i la un pericol și pe ceilalți participanți la trafic. Luând în considerație faptul,
că mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei
exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă
Botnari Nicolae, fiind conducătorul de vehicul, cunoștea că urma să respecte
cu strictețe normele Regulamentului Circulației Rutiere;
- conducătorul Botnari Nicolae a ignorat totalmente regula stabilită
precum că în cazurile în care în câmpul vizual în spate este limitat,
conducătorul trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în afara
autovehiculului. Numărul îngrijorător de mare al accidentelor rutiere cu
cauzarea vătămărilor fie medii sau grave, precum și cu deces, din ultimul
timp reflecta o problemă majoră legată de responsabilitatea conducătorilor
auto față de obligațiile ce le revin, și anume - de a respecta regulile de
circulație rutieră. Opinia publică condamnă iresponsabilitatea
conducătorilor auto, faptele acestora se petrec de cele mai multe ori fără ca
șoferii sa realizeze gradul de risc. Acest tip de comportament este cu atât mai
periculos, cu cit asumarea riscului nu este deliberat, deci pericolul nu este
perceput, iar atenția conducătorului nu este îndreptată spre acest fenomen;
- la stabilirea pedepsei, acuzarea consideră necesară aprecierea
acțiunilor inculpatului, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale
ocrotite de legea penală, condițiile intervenirii lor, precum și atitudinea
inculpatului aferent infracțiunii comise;
- luând în considerație comportamentul post-factum al inculpatului -
conlucrarea cu organul de urmărire penală, căința în comiterea infracțiunii,
repararea benevolă a pagubei pricinuite, consideră oportun numirea
pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, adică aplicarea
pedepsei mai blândă decât pedeapsa închisorii, prevăzută de art. 264 alin.(3)
lit. a) Cod penal - amendă;
- inculpatul Botnari Nicolae, este tânăr, nu este invalid, sau să sufere
de careva maladii (la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află),
este apt să muncească și să achite amenda stabilită ca pedeapsă principală în
temeiul art. 79 Cod penal. Conform materialului caracterizant s-a stabilit că
inculpatul Botnari Nicolae este angajat în câmpul muncii în calitate de auto
mecanic la SC „Auto Ghera” SRL, având un salariu. Astfel că în speță
consideră că este necesar ca inculpatului Botnari Nicolae să-i fie aplicată o
pedeapsă sub formă de amendă;
4
- vizavi de pedeapsa complimentară a menționat faptul că instanța a
aplicat în cazul dat prevederile art. 79 Cod penal, deși urma să aplice
prevederile art. 78 alin.(2) Cod penal care prevede că, în cazul în care
instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea
infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru
infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată;
- a menționat că infracțiunea a fost comisă cu mijlocul de transport
care este un pericol social sporit pentru sănătatea și viața atât șoferului cât și
a altor participanți la trafic. În aceste circumstanțe, comportamentul
inculpatului denotă neatenția acestuia în timp ce se află în trafic,
expunându-i la un pericol și ceilalți participanți la trafic, iar privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un anumit termen, ar ridica
nivelul de responsabilitate și disciplină a inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03
septembrie 2019, s-a admis apelul procurorului în Procuratura mun.
Chișinău, oficiul Principal, Ciobanu Valentina, casată sentința atacată parțial
în partea neaplicării pedepsei complementare obligatorii, pronunțată o nouă
hotărâre în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin
care: Lui Botnari Nicolae recunoscut culpabil în baza art. 264 alin. (3) lit. a)
Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa complementară sub formă de privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani.
În rest sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019
atacată a fost menținută.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, prima instanță a
stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Botnari
Nicolae care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor
săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator
administrat.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe
acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate,
respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate
probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
Cercetarea judecătorească s-a efectuat în procedură simplificată în
baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Sentința primei
5
instanțe a fost contestată numai în partea stabilirii pedepsei, iar ce ține de
încadrarea juridică și vinovăție sentința nu a fost atacată.
Vinovăția inculpatului Botnari Nicolae în comiterea infracțiunii
imputate sa confirmat prin sistemul de probe, care sunt pertinente,
concludente, utile și veridice și coroborează între ele: conținutul informației
112 înregistrată cu nr. 1378 din 01.11.2018 (f.d. 10); conținutul procesului-
verbal de cercetare la fața locului, plase fotografice precum și schița
accidentului rutier din 01.11.2018 (f.d. 11-20); conținutul declarațiilor părții
vătămate Al Rbeae Hassan (f.d. 32); conținutul raportului de expertiză
judiciară nr. x din 03.12.2018 (f.d. 39); conținutul cotorului chitanței eliberate
de dispozitivul de testare alcoolscopică de model Drager (f.d. 22) care denotă
că la data de 01.11.2018, Botnari Nicolae a fost supus testării alcoolscopice,
iar testul a indicat că acesta nu era în stare de ebrietate. Se reține că aceeași
indicație este relevată și de procesul verbal de verificare a stării de ebrietate
și naturii ei nr. 4407 din 01.11.2018 (f.d. 23); conținutul copiei raportului de
testare tehnică a automobilului de model Honda Jazz cu nr. x care relevă că
automobilul respectiv a trecut testarea tehnică la data de 19 mai 2018 (f.d.
47), copia poliței de asigurare obligatorie nr. RCAI-x care denotă că Botnari
Nicolae a asigurat răspunderea pentru eventualele daune produse de
mijlocul de pericol sporit Honda Jazz cu nr. xxx care-l avea în posesie legală.
Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv
cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în
ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Botnari Nicolae în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, potrivit
elementelor constitutive: încălcarea regulilor de securitate a circulației de
către persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din
imprudență o vătămare corporală gravă a integrității corporale sau a
sănătății.
Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că
prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile
legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 61 alin. (2), 75 Cod penal, a
ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de
personalitatea celui vinovat de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării
6
și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită
de către Botnari Nicolae se atribuie la categoria infracțiunilor grave.
Potrivit caracteristicilor (f.d.51, 104) cet. Botnari Nicolae lucrează la
SRL „Auto Ghera” din data de 02.02.2009, în această perioadă a dat dovadă
de corectitudine la locul de muncă, și-a îndeplinit conștiincios obligațiile de
muncă, a executat la timp și calitativ obligațiile funcționale, ordinile și
indicațiile directorului, are un comportament bun și o atitudine de
colaborare cu colegii de serviciu, este o persoană silitoare, responsabilă, cu
inițiativă în rezolvarea sarcinilor profesionale în limita competențelor.
S-a mai indicat că Botnari Nicolae a dat dovadă de o deosebită putere
de muncă, fiind capabil de reale performante în activitate. Potrivit acelorași
acte, inculpatul a fost caracterizat ca fiind în bune relații cu ceilalți colegi din
cadrul întreprinderii, manifestă un adevărat spirit de echipă a ajutat prin
natura muncii depuse la desfășurarea în bune condiții a activității în
procesul comercial, neaducând nici un prejudiciu SRL „Auto Ghera”.
La fel, s-a reținut că în aceleași acte se specifică faptul că inculpatul este
căsătorit și are la întreținere un copil minor, forma vinovăției, pericolul social
prezentat de faptele inculpatului, precum și din noile limite ale pedepsei
principale, determinate potrivit art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală
coroborat cu art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, prima instanță a concluzionat
că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu stabilirea pedepsei
sub formă de închisoare în limitele minime.
Instanța de apel a constatat că, prima instanță just a individualizat
pedeapsa principală în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a
aplicat pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii
comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca
gravă, lipsa circumstanțelor agravante și prezența circumstanțelor
atenuante, de personalitatea inculpatului Botnari Nicolae, anterior nu a fost
judecat, se caracterizează pozitiv la locul de muncă, are un copil minor la
întreținere, partea vătămată nu are pretenții de ordin material și moral față
de inculpat, se căiește sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în
baza art. 3641 Cod de procedură penală, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea
scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni
săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpați cât și din partea altor
7
persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile
consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii
Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.
Instanța de apel a reținut ca întemeiat argumentul acuzatorului de stat
potrivit căruia, prima instanță a pronunțat o sentință neîntemeiată în partea
stabilirii pedepsei complementare, deoarece prima instanță incorect și
nefondat a aplicat în motivarea soluției prevederile art. 79 din Codul penal,
ignorând faptul că, în cursul examinării judecătorești a cauzei nu au fost
constatate circumstanțe excepționale, care ar fi permis inculpatului Botnari
Nicolae de a fi exonerat de pedeapsa penală complementară.
Instanța de apel a constatat că, circumstanțelor invocate de către prima
instanță, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe excepționale ce ar justifica
neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii sub formă de privarea de
dreptul de a conduce mijloacele de transport, pentru infracțiunea prevăzută
de art. 264 alin. (3) Cod penal.
Instanța de apel a considerat că, circumstanțele invocate de către prima
instanță, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe excepționale ce ar justifica
neaplicarea pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul de a
conduce mijloacele de transport prevăzută de partea generală a Codului
penal, deoarece pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport, vine să îndeplinească rolul de
completare a represiunii și înlăturării stării de primejdie create asupra
siguranței pe drumurile publice.
Instanța de apel a considerat că, circumstanțele invocate de către
partea apărării, în apelul depus, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe
excepționale ce ar justifica neaplicarea pedepsei complementare obligatorii
- privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.
În spiritul acestei norme penale, instanța de apel a menționat că, se
înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a derulat fapta
infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanțe,
împrejurări, particularități situații, sau stări de lucruri care constituie
excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului. Ca
excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care
micșorează esențial gravitatea faptei și consecințele ei, precum și date
privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate, persoană cu
8
dezabilități severe), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de
importanță majoră.
Instanța de apel nu a apreciat ca fiind excepționale circumstanțele care
au fost invocate, deoarece aceste circumstanțe sunt caracteristice pentru
majoritatea persoanelor și nu pot fi tratate ca excepționale, pentru
determinarea excluderii pedepsei complimentare.
Instanța de apel a reținut că, pedeapsa penală principală, cât și cea
complementară reprezintă o formă de constrângere, care trebuie să reflecte
întotdeauna gravitatea faptei comise. Din aceste considerente, legiuitorul
prin adăugarea pedepsei complementare obligatorii la alin. (1) al art. 264 din
Codul penal, a intenționat să sublinieze utilitatea sporită a privării de
dreptul de a conduce mijloace de transport în cazul săvârșirii unei astfel de
infracțiuni.
Având în vedere că, inculpatul Botnari Nicolae este vinovat în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța
de apel a considerat, că corectarea și reeducarea inculpatului Botnari Nicolae
este posibilă prin aplicarea în privința acestuia, în limita prevăzută de
sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe lângă pedeapsa principală
sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu suspendarea executării
pedepsei pe o perioadă de probațiune de un an, și sancțiunea complimentară
obligatorie sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 2 ani.
Instanța de apel nu a reținut ca plauzibil argumentul acuzatorului de
stat potrivit căruia, în speță este necesar ca inculpatului să-i fie aplicată o
pedeapsă sub formă de amendă, menționând că, conform prevederilor alin.
(1) art. 79 Cod penal, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita
minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una
mai blândă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa
complementară obligatorie, ținând cont de circumstanțele excepționale ale
cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea
infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii,
de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a
consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei
infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia.
Instanța de apel a reținut că în speță nu au fost invocate care
circumstanțe excepționale ar servi la aplicarea unei pedepse mai blânde de
9
altă categorie, sub formă de amendă. Inculpatul nu a susținut solicitarea
acuzării, solicitând menținerea sentinței primei instanțe atât în partea
aplicării pedepsei principale cât și complementare.
Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie
2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cerga Ion în numele
inculpatului, prin care invocând temei pct. 6), 10), din dispozițiile art. 427
Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019.
5.1 În susținerea recursului avocatul Cerga Ion în numele inculpatului
a invocat următoarele circumstanțe:
- prima instanță a apreciat că în speță persistă o circumstanță atenuantă
excepțională care a diminuat semnificativ pericolul social al faptei comise de
inculpat;
- consideră că, instanța de apel a evitat să respingă motivat
argumentele apărăii expuse în ședința de judecată și celor evidențiate de
către prima instanță prin sentința pronunțată;
- aplicarea pedepsei complementare în privința inculpatului ar
perturba în mod drastic capacitatea acestuia de a-și întreține familia și ar
afecta în mod semnificativ și nemeritat starea financiară a soției și a copilului
minor care se află la întreținerea inculpatului;
- consideră că prima instanță just a ajuns la concluzia că în speță nu
este oportună aplicarea pedepsei complementare obligatorii - privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport;
- consideră că în speță sunt întrunite condițiile alin.1 art. 79 Cod penal,
care nu au fost respinse motivat de instanța de apel în condițiile alin. 1 art. 6
CEDO, alin. 5 art. 414 Cod de procedură penală;
- consideră că instanța de apel nu a examinat cauza penală obiectiv, pe
deplin cu cercetarea tuturor circumstanțe propuse;
- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este
expus neclară.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
10
împotriva deciziei instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit
neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie
să fie invocate de recurent.
Colegiul reține că în susținerea recursului procurorului a invocat
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care
prevăd că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs menționează însă că, prevederile la care se referă
autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței
erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul
casării deciziei instanței de apel.
Colegiul reține că, recurentul critică decizia contestată doar în partea
ce ține de pedeapsa complementară stabilită inculpatului, solicitând în acest
sens, menținerea sentinței instanței de fond, adică în temeiul art. 79 Cod
penal, cu excluderea aplicării pedepsei complementare - privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport.
Astfel, cu referire la alegațiile recurentului privind dezacordul cu
pedeapsa complimentară stabilită inculpatului de către instanța de apel,
Colegiul consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în
acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal la
soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite
conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective
relevă următoarele.
Pornind de la prevederile legii penale în vigoare, instanța de recurs
ordinar menționează, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de
judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune,
având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii
respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal
la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de
11
individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor
elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea
unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul
penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.
De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în
vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care
se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator,
urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana
infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea
penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire
la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.
La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
Instanța de recurs precizează că solicitarea recurentului privind
menținerea sentinței prin care în privința inculpatului nu a fost aplicată
pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport, este neîntemeiată, or circumstanțele la care face
referire avocatul referitor la faptul că aplicarea pedepsei complementare în
privința inculpatului ar perturba în mod drastic capacitatea acestuia de a-și
întreține familia și ar afecta în mod semnificativ și nemeritat starea financiară a
soției și a copilului minor care se află la întreținerea inculpatului, prima instanță de
fond just a ajuns la concluzia că în speță nu este oportună aplicarea pedepsei
complementare obligatorii - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport,
nu pot servi ca circumstanțe în vederea neaplicării în privința lui Botnari
Nicolae a pedepsei complimentare, care conform sancțiunii infracțiunii
săvârșite de inculpat, este una obligatorie.
Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel
a pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința
inculpatului pe lângă pedeapsa principală și a pedepsei complimentare sub
formă de privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe termen
de 2 ani, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a
inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care va duce la formarea unei
atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire
12
socială și principiile morale, iar argumentele invocate de recurent urmând a
fi declarate ca neîntemeiate.
În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către
instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie
temeiuri de a răsturna soluția în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția
instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești
adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul
penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar
declarat și potrivit legii decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cerga
Ion în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Botnari Nicolae xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
13