1ra-414/2020 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-414/2020 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-414/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Cerga Ion în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală în privința

lui

Botnari Nicolae x, născut la x, originar și

domiciliat în mun. x.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 31.01.2019– 03.05.2019:

instanța de apel: 24.05.2019 – 03.09.2019;

instanța de recurs: 07.11.2019-13.05.2020.

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Botnari Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod Penal, fiindu-i stabilită în baza

acestei norme o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu înlăturarea, potrivit prevederilor

art. 79 alin. (1) Cod penal, a pedepsei complementare obligatorii - privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Conform art. 89 alin. (2) lit. a) și art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea

pedepsei cu închisoarea stabilite lui Botnari Nicolae a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de 1 an, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a lui

Botnari Nicolae, cu condiția că acesta în termenul de probă nu va comite alte

infracțiuni și astfel va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. A fost dispusă

1

încasarea din contul inculpatului Botnari Nicolae în beneficiul bugetului de

stat, suma de 320 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cauza penală în prima instanță a fost examinată în conformitate cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

Botnari Nicolae, la 01.11.2018 aproximativ la ora 13:35 min., fiind treaz, cu

permis de conducere valabil categoriei mijlocului de transport pe care-l

ghida, în timp ce se deplasa cu automobilul de model „x” cu numere de

înmatriculare x, în mun. Chișinău, str. x, în preajma imobilului nr. 4 de pe

str. x (ghereta nr. 40), efectuând manevra de deplasare cu spatele a

automobilului, a încălcat deliberat regulile care asigură securitatea

circulației rutiere și anume: A) pct. 3 din RCR, anexa nr. 1 la Hotărârea

Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care-l obliga să respecte regulile de

circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și

indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale RCR și prin acțiunile

sale să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună

pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar

depăși pe acele care sânt provocate de circumstanțe iminente”, pct. 4 al RCR,

care-l obliga să respecte Regulamentul, pct. 45 al RCR, care-l obliga să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția: h) dexteritatea în conducere care i-ar fi permis să prevadă situațiile

periculoase: c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii: d)

situația rutieră, precum și pct. 2 art. 45 care-l obliga ca în cazul în care în

limita vizibilității apăreau obstacole care puteau fi observate de conducător,

el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului”, pct. 41 alin. (2) al RCR, care-l obliga să înceapă

manevra de deplasare cu spatele, doar după ce s-a asigurat că o poate face

în siguranță fără a crea un pericol de obstacol pentru ceilalți participanți la

trafic, iar în cazul în care câmpul vizual era limitat trebuia să recurgă la

ajutorul unei alte persoane, aflate în afara autovehiculului”; B) prevederile

articolului 22 alin. (4) din Legea nr. 131 - XVI din 07.06.2007 „privim

siguranța traficului rutier”, potrivit căruia „participanții la 3 trafic sunt

obligați să manifeste comportament care să asigure fluența și siguranța

traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”,

articolului 23 alin. (3) lit. a) din aceiași Legea, conform căruia, conducătorul

2

de autovehicul este obligat: a) să cunoască și să respecte Regulamentul

circulației rutiere.

Astfel, în circumstanțele specificate, nu a reacționat adecvat, n-a luat

în considerație starea de lucruri în traficul rutier, nu a asigurat protecția

participanților la trafic împotriva accidentelor și consecințelor acestora, nu

și-a adaptat conduita corespunzător condițiilor de drum care i-ar fi garantat

securitatea circulației, iar în rezultat manifestând neglijență criminală, a

comis tamponarea pietonului Al Rbeae Hassan Ali Joda, care se deplasa pe

drum adiacent spre str. Renașterii Naționale.

În rezultatul accidentului rutier conform raportului de expertiză

judiciară nr. 201802D2581 din 03.12.2018, cet. Al Rbeae Hassan Ali Joda, i-au

fost cauzate vătămări corporale grave manifestate prin fractura închisă a

femurului 1/3 medie cu deplasarea fragmentelor cu implicarea canalului

medular, fractura trohanterului mare femurului stâng, care au fost produse

prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care prezintă pericol

pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală

gravă.

atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Principal, Ciobanu Valentina, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței,

pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima

instanță recunoscându-l pe Botnari Nicolae culpabil de săvârșirea

infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, și în baza art. 3641

Cod de procedură penală, conform art. 79 Cod penal să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 u. c, cu privarea dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

3.1 În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat

următoarele:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată în partea stabilirii

pedepsei;

- la stabilirea pedepsei inculpatului Botnari Nicolae, în baza art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal nu a ținut cont de faptul că aceasta a săvârșit o

infracțiune gravă ce a fost soldată cu consecință gravă - cauzarea pietonului

- părții vătămare Al Rbeae Hassan Ali Joda conform raportului de expertiză

medico-legală o vătămare gravă a integrității corporale. Comportamentul

inculpatului denotă neatenția acestuia în timp ce se află în trafic, expunând-

3

i la un pericol și pe ceilalți participanți la trafic. Luând în considerație faptul,

că mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei

exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă

Botnari Nicolae, fiind conducătorul de vehicul, cunoștea că urma să respecte

cu strictețe normele Regulamentului Circulației Rutiere;

- conducătorul Botnari Nicolae a ignorat totalmente regula stabilită

precum că în cazurile în care în câmpul vizual în spate este limitat,

conducătorul trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în afara

autovehiculului. Numărul îngrijorător de mare al accidentelor rutiere cu

cauzarea vătămărilor fie medii sau grave, precum și cu deces, din ultimul

timp reflecta o problemă majoră legată de responsabilitatea conducătorilor

auto față de obligațiile ce le revin, și anume - de a respecta regulile de

circulație rutieră. Opinia publică condamnă iresponsabilitatea

conducătorilor auto, faptele acestora se petrec de cele mai multe ori fără ca

șoferii sa realizeze gradul de risc. Acest tip de comportament este cu atât mai

periculos, cu cit asumarea riscului nu este deliberat, deci pericolul nu este

perceput, iar atenția conducătorului nu este îndreptată spre acest fenomen;

- la stabilirea pedepsei, acuzarea consideră necesară aprecierea

acțiunilor inculpatului, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale

ocrotite de legea penală, condițiile intervenirii lor, precum și atitudinea

inculpatului aferent infracțiunii comise;

- luând în considerație comportamentul post-factum al inculpatului -

conlucrarea cu organul de urmărire penală, căința în comiterea infracțiunii,

repararea benevolă a pagubei pricinuite, consideră oportun numirea

pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, adică aplicarea

pedepsei mai blândă decât pedeapsa închisorii, prevăzută de art. 264 alin.(3)

lit. a) Cod penal - amendă;

- inculpatul Botnari Nicolae, este tânăr, nu este invalid, sau să sufere

de careva maladii (la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află),

este apt să muncească și să achite amenda stabilită ca pedeapsă principală în

temeiul art. 79 Cod penal. Conform materialului caracterizant s-a stabilit că

inculpatul Botnari Nicolae este angajat în câmpul muncii în calitate de auto

mecanic la SC „Auto Ghera” SRL, având un salariu. Astfel că în speță

consideră că este necesar ca inculpatului Botnari Nicolae să-i fie aplicată o

pedeapsă sub formă de amendă;

4

- vizavi de pedeapsa complimentară a menționat faptul că instanța a

aplicat în cazul dat prevederile art. 79 Cod penal, deși urma să aplice

prevederile art. 78 alin.(2) Cod penal care prevede că, în cazul în care

instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea

infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru

infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată;

- a menționat că infracțiunea a fost comisă cu mijlocul de transport

care este un pericol social sporit pentru sănătatea și viața atât șoferului cât și

a altor participanți la trafic. În aceste circumstanțe, comportamentul

inculpatului denotă neatenția acestuia în timp ce se află în trafic,

expunându-i la un pericol și ceilalți participanți la trafic, iar privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un anumit termen, ar ridica

nivelul de responsabilitate și disciplină a inculpatului.

septembrie 2019, s-a admis apelul procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Principal, Ciobanu Valentina, casată sentința atacată parțial

în partea neaplicării pedepsei complementare obligatorii, pronunțată o nouă

hotărâre în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care: Lui Botnari Nicolae recunoscut culpabil în baza art. 264 alin. (3) lit. a)

Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa complementară sub formă de privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani.

În rest sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019

atacată a fost menținută.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, prima instanță a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Botnari

Nicolae care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor

săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Cercetarea judecătorească s-a efectuat în procedură simplificată în

baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Sentința primei

5

instanțe a fost contestată numai în partea stabilirii pedepsei, iar ce ține de

încadrarea juridică și vinovăție sentința nu a fost atacată.

Vinovăția inculpatului Botnari Nicolae în comiterea infracțiunii

imputate sa confirmat prin sistemul de probe, care sunt pertinente,

concludente, utile și veridice și coroborează între ele: conținutul informației

112 înregistrată cu nr. 1378 din 01.11.2018 (f.d. 10); conținutul procesului-

verbal de cercetare la fața locului, plase fotografice precum și schița

accidentului rutier din 01.11.2018 (f.d. 11-20); conținutul declarațiilor părții

vătămate Al Rbeae Hassan (f.d. 32); conținutul raportului de expertiză

judiciară nr. x din 03.12.2018 (f.d. 39); conținutul cotorului chitanței eliberate

de dispozitivul de testare alcoolscopică de model Drager (f.d. 22) care denotă

că la data de 01.11.2018, Botnari Nicolae a fost supus testării alcoolscopice,

iar testul a indicat că acesta nu era în stare de ebrietate. Se reține că aceeași

indicație este relevată și de procesul verbal de verificare a stării de ebrietate

și naturii ei nr. 4407 din 01.11.2018 (f.d. 23); conținutul copiei raportului de

testare tehnică a automobilului de model Honda Jazz cu nr. x care relevă că

automobilul respectiv a trecut testarea tehnică la data de 19 mai 2018 (f.d.

47), copia poliței de asigurare obligatorie nr. RCAI-x care denotă că Botnari

Nicolae a asigurat răspunderea pentru eventualele daune produse de

mijlocul de pericol sporit Honda Jazz cu nr. xxx care-l avea în posesie legală.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în

ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Botnari Nicolae în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, potrivit

elementelor constitutive: încălcarea regulilor de securitate a circulației de

către persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare corporală gravă a integrității corporale sau a

sănătății.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că

prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile

legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 61 alin. (2), 75 Cod penal, a

ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de

personalitatea celui vinovat de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării

6

și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită

de către Botnari Nicolae se atribuie la categoria infracțiunilor grave.

Potrivit caracteristicilor (f.d.51, 104) cet. Botnari Nicolae lucrează la

SRL „Auto Ghera” din data de 02.02.2009, în această perioadă a dat dovadă

de corectitudine la locul de muncă, și-a îndeplinit conștiincios obligațiile de

muncă, a executat la timp și calitativ obligațiile funcționale, ordinile și

indicațiile directorului, are un comportament bun și o atitudine de

colaborare cu colegii de serviciu, este o persoană silitoare, responsabilă, cu

inițiativă în rezolvarea sarcinilor profesionale în limita competențelor.

S-a mai indicat că Botnari Nicolae a dat dovadă de o deosebită putere

de muncă, fiind capabil de reale performante în activitate. Potrivit acelorași

acte, inculpatul a fost caracterizat ca fiind în bune relații cu ceilalți colegi din

cadrul întreprinderii, manifestă un adevărat spirit de echipă a ajutat prin

natura muncii depuse la desfășurarea în bune condiții a activității în

procesul comercial, neaducând nici un prejudiciu SRL „Auto Ghera”.

La fel, s-a reținut că în aceleași acte se specifică faptul că inculpatul este

căsătorit și are la întreținere un copil minor, forma vinovăției, pericolul social

prezentat de faptele inculpatului, precum și din noile limite ale pedepsei

principale, determinate potrivit art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală

coroborat cu art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, prima instanță a concluzionat

că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu stabilirea pedepsei

sub formă de închisoare în limitele minime.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță just a individualizat

pedeapsa principală în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a

aplicat pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii

comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca

gravă, lipsa circumstanțelor agravante și prezența circumstanțelor

atenuante, de personalitatea inculpatului Botnari Nicolae, anterior nu a fost

judecat, se caracterizează pozitiv la locul de muncă, are un copil minor la

întreținere, partea vătămată nu are pretenții de ordin material și moral față

de inculpat, se căiește sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în

baza art. 3641 Cod de procedură penală, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea

scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni

săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpați cât și din partea altor

7

persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile

consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii

Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Instanța de apel a reținut ca întemeiat argumentul acuzatorului de stat

potrivit căruia, prima instanță a pronunțat o sentință neîntemeiată în partea

stabilirii pedepsei complementare, deoarece prima instanță incorect și

nefondat a aplicat în motivarea soluției prevederile art. 79 din Codul penal,

ignorând faptul că, în cursul examinării judecătorești a cauzei nu au fost

constatate circumstanțe excepționale, care ar fi permis inculpatului Botnari

Nicolae de a fi exonerat de pedeapsa penală complementară.

Instanța de apel a constatat că, circumstanțelor invocate de către prima

instanță, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe excepționale ce ar justifica

neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii sub formă de privarea de

dreptul de a conduce mijloacele de transport, pentru infracțiunea prevăzută

de art. 264 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că, circumstanțele invocate de către prima

instanță, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe excepționale ce ar justifica

neaplicarea pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul de a

conduce mijloacele de transport prevăzută de partea generală a Codului

penal, deoarece pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport, vine să îndeplinească rolul de

completare a represiunii și înlăturării stării de primejdie create asupra

siguranței pe drumurile publice.

Instanța de apel a considerat că, circumstanțele invocate de către

partea apărării, în apelul depus, nu pot fi apreciate ca fiind circumstanțe

excepționale ce ar justifica neaplicarea pedepsei complementare obligatorii

- privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În spiritul acestei norme penale, instanța de apel a menționat că, se

înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a derulat fapta

infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanțe,

împrejurări, particularități situații, sau stări de lucruri care constituie

excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului. Ca

excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care

micșorează esențial gravitatea faptei și consecințele ei, precum și date

privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate, persoană cu

8

dezabilități severe), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de

importanță majoră.

Instanța de apel nu a apreciat ca fiind excepționale circumstanțele care

au fost invocate, deoarece aceste circumstanțe sunt caracteristice pentru

majoritatea persoanelor și nu pot fi tratate ca excepționale, pentru

determinarea excluderii pedepsei complimentare.

Instanța de apel a reținut că, pedeapsa penală principală, cât și cea

complementară reprezintă o formă de constrângere, care trebuie să reflecte

întotdeauna gravitatea faptei comise. Din aceste considerente, legiuitorul

prin adăugarea pedepsei complementare obligatorii la alin. (1) al art. 264 din

Codul penal, a intenționat să sublinieze utilitatea sporită a privării de

dreptul de a conduce mijloace de transport în cazul săvârșirii unei astfel de

infracțiuni.

Având în vedere că, inculpatul Botnari Nicolae este vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța

de apel a considerat, că corectarea și reeducarea inculpatului Botnari Nicolae

este posibilă prin aplicarea în privința acestuia, în limita prevăzută de

sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe lângă pedeapsa principală

sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu suspendarea executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de un an, și sancțiunea complimentară

obligatorie sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 2 ani.

Instanța de apel nu a reținut ca plauzibil argumentul acuzatorului de

stat potrivit căruia, în speță este necesar ca inculpatului să-i fie aplicată o

pedeapsă sub formă de amendă, menționând că, conform prevederilor alin.

(1) art. 79 Cod penal, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita

minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una

mai blândă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa

complementară obligatorie, ținând cont de circumstanțele excepționale ale

cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea

infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii,

de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei

infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia.

Instanța de apel a reținut că în speță nu au fost invocate care

circumstanțe excepționale ar servi la aplicarea unei pedepse mai blânde de

9

altă categorie, sub formă de amendă. Inculpatul nu a susținut solicitarea

acuzării, solicitând menținerea sentinței primei instanțe atât în partea

aplicării pedepsei principale cât și complementare.

2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cerga Ion în numele

inculpatului, prin care invocând temei pct. 6), 10), din dispozițiile art. 427

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019.

5.1 În susținerea recursului avocatul Cerga Ion în numele inculpatului

a invocat următoarele circumstanțe:

- prima instanță a apreciat că în speță persistă o circumstanță atenuantă

excepțională care a diminuat semnificativ pericolul social al faptei comise de

inculpat;

- consideră că, instanța de apel a evitat să respingă motivat

argumentele apărăii expuse în ședința de judecată și celor evidențiate de

către prima instanță prin sentința pronunțată;

- aplicarea pedepsei complementare în privința inculpatului ar

perturba în mod drastic capacitatea acestuia de a-și întreține familia și ar

afecta în mod semnificativ și nemeritat starea financiară a soției și a copilului

minor care se află la întreținerea inculpatului;

- consideră că prima instanță just a ajuns la concluzia că în speță nu

este oportună aplicarea pedepsei complementare obligatorii - privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport;

- consideră că în speță sunt întrunite condițiile alin.1 art. 79 Cod penal,

care nu au fost respinse motivat de instanța de apel în condițiile alin. 1 art. 6

CEDO, alin. 5 art. 414 Cod de procedură penală;

- consideră că instanța de apel nu a examinat cauza penală obiectiv, pe

deplin cu cercetarea tuturor circumstanțe propuse;

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclară.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

10

împotriva deciziei instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent.

Colegiul reține că în susținerea recursului procurorului a invocat

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care

prevăd că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs menționează însă că, prevederile la care se referă

autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței

erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul

casării deciziei instanței de apel.

Colegiul reține că, recurentul critică decizia contestată doar în partea

ce ține de pedeapsa complementară stabilită inculpatului, solicitând în acest

sens, menținerea sentinței instanței de fond, adică în temeiul art. 79 Cod

penal, cu excluderea aplicării pedepsei complementare - privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport.

Astfel, cu referire la alegațiile recurentului privind dezacordul cu

pedeapsa complimentară stabilită inculpatului de către instanța de apel,

Colegiul consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în

acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite

conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective

relevă următoarele.

Pornind de la prevederile legii penale în vigoare, instanța de recurs

ordinar menționează, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal

la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de

11

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul

penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în

vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care

se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator,

urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana

infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire

la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Instanța de recurs precizează că solicitarea recurentului privind

menținerea sentinței prin care în privința inculpatului nu a fost aplicată

pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport, este neîntemeiată, or circumstanțele la care face

referire avocatul referitor la faptul că aplicarea pedepsei complementare în

privința inculpatului ar perturba în mod drastic capacitatea acestuia de a-și

întreține familia și ar afecta în mod semnificativ și nemeritat starea financiară a

soției și a copilului minor care se află la întreținerea inculpatului, prima instanță de

fond just a ajuns la concluzia că în speță nu este oportună aplicarea pedepsei

complementare obligatorii - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport,

nu pot servi ca circumstanțe în vederea neaplicării în privința lui Botnari

Nicolae a pedepsei complimentare, care conform sancțiunii infracțiunii

săvârșite de inculpat, este una obligatorie.

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel

a pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința

inculpatului pe lângă pedeapsa principală și a pedepsei complimentare sub

formă de privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe termen

de 2 ani, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a

inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care va duce la formarea unei

atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire

12

socială și principiile morale, iar argumentele invocate de recurent urmând a

fi declarate ca neîntemeiate.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către

instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie

temeiuri de a răsturna soluția în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția

instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești

adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul

penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar

declarat și potrivit legii decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cerga

Ion în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Botnari Nicolae xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

13