1ra-410/2020 — art. 349 alin. 1-1 CP

1ra-410/2020 — art. 349 alin. 1-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-410/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Cevdari Vladimir, în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018, în cauza penală în

privința lui

Boreț Andrei xxxxxx, născut la xxxxx,

domiciliat în xxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 14.06.2017– 22.08.2018:

instanța de apel: 30.10.2018 – 12.12.2018;

instanța de recurs ordinar: 07.11.2019-13.05.2020;

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.

(11) Cod Penal și i-a fost stabilită în baza acestei Legi, pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 (un) an.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod Penal, a fost dispusă

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate cu închisoarea pe

un termen de 1 (un) an.

A fost dispusă încasarea din contul lui Boreț Andrei în beneficiul părții

vătămate Crețu Eugeniu a sumei de 15 000 (cincisprezece mii) lei, cu titlul

de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest, acțiunea civilă a fost

respinsă.

Boreț Andrei, la data de 07 mai 2017, aproximativ la orele 00:00, fiind

în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în centrul satului Grigorievca.

raionul Căușeni, în timpul petrecerii sărbătoririi zilei localității, în loc public,

a manifestat un comportament inadecvat.

1

La intervenția polițiștilor, pentru a-i curma acțiunile ilegale ale

agresorului, acesta având scopul sistării activității de serviciu a angajaților

Inspectoratului de Poliție Căușeni, care se aflau în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu la menținerea ordinii și securității publice, i-a înjurat

pe polițiști cu cuvinte necenzurate, după care intenționat i-a aplicat o

lovitură cu pumnul în regiunea feții Șefului de Post, Ofițer Superior de

Sector al Postului de Poliție Grigorievca, maior de poliție Eugeniu Crețu,

cauzându-i astfel dureri fizice și vătămări corporale.

Ulterior Boreț Andrei a fost imobilizat de către angajații de poliție și

escortat la Inspectoratul de Poliție Căușeni.

apel de către:

- procurorul în Procuratura r-nul. Căușeni, Agapie Lilia prin care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Boreț Andrei pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal să-i fie

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de doi ani, cu

executarea ei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă de admis

integral cu încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate

Crețu Eugeniu a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei.

- partea vătămată și civilă Crețu Eugeniu prin care a solicitat repunerea în

termenul de declarare a apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatului Boreț Andrei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349

alin. (11) Cod Penal să-i fie stabilită o pedeapsă privativă de libertate și

încasarea de la inculpat a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

- avocatul Cevdari Vladimir în interesul inculpatului Boreț Andrei prin

care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Boreț Andrei

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal,

să fie achitat.

3.1 În motivarea cerințelor procurorul a invocat următoarele aspecte:

- consideră că instanța de judecată corect a încadrat acțiunile lui Boreț

Andrei în baza art. 349 alin. (11) Cod Penal, însă a aplicat o pedeapsă mai

blândă decât cea prevăzută;

- contrar celor invocate de către instanța de judecată, susține, că atât în

cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul procesului de judecată inculpatul nu

a recunoscut vina, în ședințele de judecată a dat dovadă de lipsă de respect

față de instanța de judecată, cât și către participanții la proces;

2

- consideră că instanța de judecată nu a examinat sub toate aspectele

personalitatea inculpatului, ale cărui declarații pe întreg procesul penal au

avut un caracter contradictoriu;

- în aceste împrejurări se pune la îndoială veridicitatea declarațiilor

inculpatului, cât și persoana acestuia, care dă de bănuit a fi una dubioasă și

meschină prin care a creat instanței de judecată o impresie iluzorie despre

sine, condiționând neaplicarea pedepsei privative de libertate;

- reieșind din materialele caracterizante și personalitatea acestuia,

acuzarea de stat pune la îndoială concluzia instanței de judecată că Boreț

Andrei a manifestat critică față de acțiunile sale după comiterea infracțiunii;

- consideră că instanța de judecată eronat a concluzionat faptul că lui

Boreț Andrei i s-a îngrădit dreptul de a depune cereri și a formula întrebări

expertului la dispunerea efectuării expertizei medico-legale în privința lui

Crețu Eugeniu, deoarece pe tot parcursul urmăririi penale ultimul a

beneficiat de serviciile apărătorului, atât garantat de stat cât și de serviciile

unui apărător ales. care au făcut cunoștință cu materialele cauzei, având

posibilitatea reală de a înainta cereri și demersuri, pe faptul invocat de

instanță, ceea ce Boreț Andrei, cât și apărătorii săi. nu au făcut;

- consideră că instanța de judecată, prin aplicarea prevederilor art. 90

Cod Penal, a diminuat scopul, sarcinile și importanța pedepsei penale atât

pentru condamnat, cât și pentru societate. Pedeapsa aplicată nu și-a atins

scopul scontat.

3.2 În motivarea cerințelor partea vătămată și civilă Crețu Eugeniu a

invocat următoarele aspecte:

-la pronunțarea sentinței prima instanță n-a ținut cont de faptul că

infracțiunea fost comisă în privința unui reprezentant al organului de drept

care este chemat să mențină ordinea publică, să apere drepturile și libertățile

cetățenilor garantate de Constituția Republicii Moldova;

-la stabilirea prejudiciului moral, prima instanță n-a ținut cont de faptul

că infracțiunea este comisă cu aplicarea violenței fizice asupra unei persoane

care toată viața și-a consacrat-o organelor de drept stând la straja ocrotirii

ordinii publice este garant al asigurării drepturilor și libertăților

fundamentale a cetățenilor xxxxx este participant la evenimentele militare

din anul 1992 pentru integritatea și suveranitatea Republicii Moldova, are

decorații guvernamentale, are un comportament ireproșabil în societate, se

bucură de stimă și respect între locuitorii xxxxx este un bun familist, are

succese în menținerea ordinii publice xxxxx, a avut de suferit fizic și moral

în urma loviturilor provocate de către inculpat.

3.3 În motivarea cerințelor avocatul Cevdari Vladimir în interesul

inculpatului Boreț Andrei a invocat următoarele aspecte:

3

- consideră că, ordonanța de dispunere a efectuării expertizei medico-

legale în privința lui Crețu Eugeniu (f.d.17) este nulă, deoarece ea a fost

emisă cu încălcarea prevederilor art. 145, 151 Cod de procedură penală;

- contrar prevederilor legale menționate ofițerul de urmărire penală

care a emis această ordonanță nu l-a notificat pe Boreț Andrei despre

numirea efectuării expertizei, despre obiectul ei și întrebările la care expertul

trebuie să dea răspunsuri și nu i-a lămurit dreptul de a face obiecții și cereri,

cât și dreptul de a solicita numirea unui expert recomandat;

- contrar art. 151 alin. (5) Cod de procedură penală, inculpatului nu i s-

a comunicat imediat, dar nu mai târziu de 3 zile raportul de expertiză cât și

dreptul de a da explicații și face obiecții, dreptul de a pune expertului

întrebări suplimentare și de a solicita efectuarea expertizei suplimentare sau

contraexpertizei;

- argumentele invocate se confirmă prin faptul că în materialele cauzei

lipsește notificarea și procesul-verbal ce ar consemna acțiunile respective;

- consideră că, raportul de expertiză judiciara din 15 mai 2017, ce a fost

efectuat de către expertul judiciar medico-legal Ciocoi Sergiu este lovit de

nulitate absolută, datorită faptului că a fost încălcată ordinea procesuală de

dispunere a expertizei judiciare;

- aceste acțiuni care sunt contrare legii procesual-penale enunțate au

adus la încălcarea drepturilor lui Boreț Andrei la un proces echitabil,

garantat de art. 6 a Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale;

- raportul de expertiză menționat este incomplet și neîntemeiat,

concluziile expertului nu sunt demonstrate și argumentate;

- în cadrul ședinței de judecată învinuirea n-a prezentat nici o probă

dobândită și administrată legal, care ar confirma acțiunile lui Boreț Andrei

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal;

- din partea lui Boreț Andrei nu a fost aplicată careva violență asupra

colaboratorilor de poliție, în acțiunile lui a persistat opunerea de rezistență,

care poate fi incriminată ca contravenție și nicidecum în baza art. 349 alin.

(11) Cod penal;

- nici în cadrul urmăririi penale, nici în ședințele de judecată nu au fost

acumulate probe care ar indica prezența intenției directe de a-i aplica

violență nepericuloasă pentru viață sau sănătate lui Crețu Eugeniu;

-nu este probat nici condiția obligatorie, adică săvârșirea acțiunilor

indicate în scopul sistării activității lor de serviciu ori al schimbării

caracterului ei în interesul celui care aplică violență sau altei persoane;

- din circumstanțele relatate de către Boreț Andrei și martori, reiese că

Boreț Andrei n-a avut intenția și nici nu a aplicat în privința lui Crețu

4

Eugeniu violență nepericuloasă pentru viață sau sănătate, cum este indicat

în sentință;

- instanța de judecată a pus la baza condamnării lui Boreț Andrei, doar

o parte a declarațiilor date de martori. Consideră că instanța de judecată n-a

apreciat din punct de vedere a veridicității și a coroborării a declarațiilor

colaboratorilor de poliție și a părții vătămate care sunt contradictorii și

trezesc dubii și care sunt infirmate de către inculpat și martorii audiați în

instanța de judecată, Gladcenco Olga, Gladcenco Petru, Goloborodica

Roman, Moisei Maria;

- probele examinate în ședința de judecată nu confirmă intenția lui Boreț

Andrei la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, care prin

prisma art. 17 Cod Penal este tipul de vinovăție care poate fi conceput la

infracțiunea imputată;

- în acțiunile lui Boreț Andrei lipsește latura subiectivă, adică lipsesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal. În speță

lipsește corespunderea exactă între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de

inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzută de norma penală

respectivă;

- sentința contestată nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de

prevederile art. 394 Cod de procedură penală, astfel deși instanța de judecată

era obligată să prezinte în sentința de condamnare probele pe care se

întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța

a respins alte probe, ea nu a dat nici o apreciere probelor administrate la

dosar, inclusiv probele enunțate și nici nu a prezentat motivele pentru care

ea nu le-a dat nici o apreciere, sau le-a respins;

- instanța de judecată neîntemeiat a admis acțiunea civilă.

- acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Crețu Eugeniu n-a

fost confirmată prin probe veridice. Argumentele expuse în cerere nu

justifică cuantumul sumei solicitate. În cadrul dezbaterilor judiciare, Boreț

Andrei a informat instanța că părinții lui i-au recuperat lui Crețu Eugeniu

prejudiciul. Suma de 1800 Euro a fost transmisă prin Glodea Anatolie tot

colaboratorului de poliție, iar în procedura Procuraturii Căușeni se află în

gestiune cauza penală privind învinuirea lui Crețu Eugeniu în baza art. 190

Cod Penal;

- consideră că contrar prevederilor art. 66 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța a respins neîntemeiat cererea apărării privind audierea în

calitate de martor a lui Glodea Anatolie, care poate să confirme că lui Crețu

Eugeniu i-a fost transmisă sumă de 1800 Euro;

decembrie 2018, apelurile declarate de avocatul Cevdari Vladimir în

5

interesele inculpatului Boreț Andrei și de partea vătămată și civilă Crețu

Eugeniu au fost respinse ca fiind nefondate, iar apelul declarat de procurorul

în Procuratura r-lui. Căușeni, Agapie Lilia a fost admis, casată sentința

parțial, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală

și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

Lui Boreț Andrei recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal i-a fost aplicată pedeapsă cu

închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, iar potrivit art. 385 alin. (4) Cod procedură penală pentru

constatarea încălcărilor dreptului inculpatului în cursul urmăririi penale i-a

fost se redusă, fiindu-i stabilită pedeapsă cu închisoare pe termen de 8 (opt)

luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 alin. (6) Cod Penal pedeapsa aplicată a fost

suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 1 (un) an, Boreț Andrei

fiind obligat ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent și prin comportare exemplară și

muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.

În rest, sentința Judecătoriei Căușeni din 22 august 2018 a fost

menținută.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a reținut că, deși

inculpatul Boreț Andrei nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate, vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele

prezentate de către partea acuzării, printre care declarațiile martorilor și

documentele cercetate în ședința de judecată, și anume: declarațiile părții

vătămate Crețu Eugeniu; declarațiile părții vătămate Ceban Constantin;

declarațiile martorului Gladcenco Petru; declarațiile martorului Ivanova

Tatiana; declarațiile martorului Gladcenco Olga; declarațiile martorului

Ivanov Nicolai; declarațiile martorului Sandu Vasile; declarațiile martorului

Onofreiciuc Igor; declarațiile martorului Moisei Maria; declarațiile

martorului Goloborodico Roman; procesul-verbal nr. 360 al examinării

medicale de constatarea faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei din 07.05.2017 din care rezultă că la data de 07.05.2017

ora 03:39,maiorul de poliție Crețu Eugeniu avea concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de 0.00 mg/1 (f.d. 18-19, vol. I); procesul-verbal nr. 359

al examinării medicale de constatare faptului de consumare a alcoolului,

stării de ebrietate și naturii ei din 07.05.2017 din care rezultă că Boreț Andrei

a refuzat examinarea medicală (f.d. 49-50, vol. I); raport de expertiză

judiciară medico-legală nr. 088/D din 15.05.2017.

6

Instanța de apel a constatat că, prima instanță, cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile

date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație

de fapt, dând faptelor reținute în sarcina lui Boreț Andrei încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 349 alin. 11) Cod Penal - aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere

ori a rudelor ei apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării

activităților de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică

violența sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei

care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor apropiate în legătură cu

participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei

fapte antisociale.

Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel verificând

legalitatea și temeinicia soluționării chestiunilor prevăzute la art. 385 alin.

(1), pct. 5)-8) Cod procedură penală de către prima instanță în coraport cu

argumentele invocate de acuzatorul de stat în apelul declarat a reținut că

Boreț Andrei a fost deferit justiției pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 349 alin. (11) Cod Penal, individualizată prin aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere

ori a rudelor ei apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării

activităților de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică

violența sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni împotriva persoanei care își

îndeplinește datoria obștească sau a rudei apropiate în legătură cu participarea

acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte

antisociale.

Sub aspectul individualizării pedepsei penale, instanța de judecată la

această operațiune urmează să țină cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod

Penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că

infracțiunea incriminată inculpatului Boreț Andrei se califică ca infracțiune

„mai puțin gravă”, pentru care legea penală reglementează pedeapsa

maximă de până la 3 ani închisoare, infracțiunea dată a fost comisă de

inculpat fiind în stare de ebrietate alcoolică, circumstanță reținută ca fiind

„agravantă” în sensul art. 77 alin. (1), lit. j) Cod Penal, careva circumstanțe

atenuante nu au fost stabilite, inculpatul anterior nu a fost judecat, nu este

încadrat oficial în câmpul muncii.

7

Tot în contextul chestiunii privind individualizarea pedepsei penale,

instanța de apel a reținut, că prima instanță a menționat despre faptul că la

efectuarea expertizei medico-legale în privința lui Crețu Eugeniu, dispusă

prin ordonanța de dispunere a efectuării expertizei medico - legale din 07

mai 2017 (f.d. 17), organul de urmărire penală nu a respectat prevederile art.

145 alin. (1) Cod procedură penală, adică nu a informat inculpatul despre

numirea expertizei menționate, iar ca consecință inculpatul a fost privat de

dreptul de a cunoaște obiectul expertizei judiciare și întrebările la care

trebuie să dea răspunsuri expertul, de dreptul de a face observații cu privire

la aceste întrebări și de a cere modificarea sau completarea lor, precum și

dreptul de a cere numirea a câte un expert recomandat de fiecare dintre ele

pentru a participa la efectuarea expertizei judiciare.

Instanța de apel a mai reținut că, prima instanță a statuat că încălcarea

admisă echivalează cu încălcarea dreptului la apărare a inculpatului la un

proces echitabil în sensul prevederilor art. 6 CEDO. În cazul dat, prima

instanță a considerat necesar de a fi aplicate prevederile art. 385 alin. (4) Cod

procedură penală, cu reducerea pedepsei, drept recompensă inculpatului

pentru încălcarea admisă.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că organul de

urmărire penală, la emiterea ordonanței de dispunere a efectuării expertizei

medico-legale din 07 mai 2017 nu l-a notificat pe Boreț Andrei despre

numirea efectuării expertizei, despre obiectul ei și întrebările la care expertul

trebuie să dea răspunsuri și nu i-a lămurit dreptul de a face obiecții și cereri,

cât și dreptul de a solicita numirea unui expert recomandat.

La fel, instanța de apel a mai constatat că după întocmirea raportului de

expertiză nr. 088/D din 15 mai 2017 în privința lui Crețu Eugeniu. organul

de urmărire penală nu a comunicat imediat, dar nu mai târziu de 3 zile

raportului de expertiză cât și dreptul de a da explicații și face obiecții,

dreptul de a pune expertului întrebări suplimentare și de a solicita

efectuarea expertizei suplimentare sau contraexpertizei. La materialele

cauzei penale lipsește notificarea și procesul-verbal ce ar consemna acțiunile

respective.

Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat precum că,

pe tot parcursul urmăririi penale inculpatul a beneficiat de serviciile

apărătorului, atât garantat de stat cât și de serviciile unui apărător ales, care

au făcut cunoștință cu materialele cauzei, având posibilitatea reală de a

înainta cereri și demersuri, pe faptul invocat de instanță, ceea ce Boreț

Andrei, cât și apărătorii săi, nu au făcut, întrucât asigurarea respectării

dreptului inculpatului în conformitate cu art. art. 145 alin. (1), 151 alin. (7)

Cod procedură penală este asigurat de către organul de urmărire penală,

8

care a și dispus efectuarea expertizei și nu poate fi imputat părții apărării,

or. inculpatul nu a fost informat despre numirea expertizei menționate,

ultimul fiind în imposibilitate de a-și exercita în mod corespunzător

drepturile ce decurg din prevederile art. 145 alin. (1) Cod procedură penală.

Instanța de apel menționează, că încălcările admise față de dreptul

inculpatului la un proces echitabil este imputabil organului de urmărire

penală, motiv pentru care, a menținut soluția primei instanțe referitor la

necesitatea aplicării prevederilor art. 385 alin. (4) Cod procedură penală, cu

reducerea pedepsei, drept recompensă inculpatului pentru încălcarea

admisă.

Totodată, instanța de apel a notat că prima instanță în conformitate cu

art. 385 alin. (1), pct. 5)-8) Cod procedură penală urma să stabilească măsura

de pedeapsa inculpatului, iar ulterior conform art. 385 alin. (4) Cod

procedură penală, urma să examineze posibilitatea reducerii pedepsei drept

compensare pentru încălcările în cursul de urmărire penală. Prima instanță

nu a stabilit pedeapsa penală individualizată în conformitate cu art. 7, 61, 75

Cod Penal și nu a indicat cu cât se va reduce pedeapsa, drept compensarea

pentru încălcările admise în cursul de urmărire penală.

Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința

inculpatului Boreț Andrei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.

art. 7, 61, 75 Cod Penal.

Reieșind din circumstanțele cazului, ținând cont de scopul pedepsei

penale, care are scopul de restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, instanța de apel a

considerat rezonabil de a aplica în privința lui Boreț Andrei pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod procedură penală, pentru

constatarea încălcărilor dreptului inculpatului în cursul urmăririi penale,

instanța de apel a considerat necesar de a-i reduce lui Boreț Andrei

pedeapsa, drept recompensă pentru aceste încălcări, cu 2 luni, astfel,

stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe termen de 8 (opt) luni, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale, sub aspectul executării

acesteia, instanța de apel a reținut că prin cererea de apel declarată,

acuzatorul de stat a pledat pentru aplicarea față de inculpat a unei pedepse

sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia.

9

La soluționarea chestiunii referitor la posibilitatea aplicării instituției

reglementată la art. 90 Cod Penal în privința lui Boreț Andrei, instanța de

apel a notat că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod Penal,

are la origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de

urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își

apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum

ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura

rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea

sinceră în cursul procesului.

Instanța de apel, stabilind și ținând cont de faptul că, inculpatul nu

prezintă pericol social, dânsul anterior nu a fost judecat, a comis pentru

prima dată o infracțiune mai puțin gravă a dispus suspendarea condiționată

a executării pedepse: pe un termen de probațiune de 1 (un) an, obligându-l

ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent și prin comportare exemplară și muncă cinstită să

îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.

Instanța de apel nu poate reține argumentele invocate de către

acuzatorul de stat la formarea convingerii despre necesitarea dispunerii

executării reale a pedepsei or, circumstanțele ce țin de faptul că inculpatul

nu a recunoscut vina a fost reținută în procesul individualizării pedepsei

penale, ultimului fiindu-i aplicată cea mai aspră pedeapsa din cele

reglementate la sancțiunea normei penale incriminată.

Instanța de apel nu a reținut argumentarea acuzatorului de stat precum

că soluția privind aplicarea art. 90 Cod Penal ar putea încuraja și motiva

pentru viitor comiterea infracțiunilor de acest gen de către alte persoane,

inclusiv și de către Boreț Andrei, aceste afirmații nefiind susținute prin

careva date obiective ce ar caracteriza personalitatea inculpatului, întrucât

inculpatul anterior nu a fost atras la răspundere penală. Instanța de apel a

considerat că stabilirea unei măsuri de pedeapsă sub formă de închisoare, cu

executarea reală a pedepsei, pentru comiterea pentru prima dată a unei

infracțiuni mai puțin grave nu ar urmări corectarea și resocializarea

inculpatului, ci dimpotrivă va crea o repulsie față de societate și va cauza

suferințe inechitabile inculpatului. în acest cadru, pedeapsa penală nu își va

atinge scopul de corectare și reeducare, dar de generare a mobilurilor

negative de ură.

Instanța de apel a stabilit în speță că dispunerea suspendării

condiționată a executării pedepsei este o măsură legală și temeinică, aplicată

în corespundere deplină cu condițiile stabilite la art. 90 Cod Penal și care în

esență oferă un sistem de garanții sub aspectul eficienței și poartă o

10

severitate accentuată de natură să exprime un tratament adecvat

inculpatului Boreț Andrei și să garanteze resocializarea sa viitoare pozitivă,

scopul pedepsei fiind atins și fără condamnarea dânsului la o pedeapsă

privativă de libertate.

Cu referire la apelul declarat de partea vătămată și civilă Crețu Eugeniu,

instanța de apel a menționat că circumstanța invocată de către partea

vătămată precum că prima instanță nu a ținut cont de faptul că infracțiunea

fost comisă în privința unui reprezentant al organului de drept care este

chemat să mențină ordinea publică, să apere drepturile și libertățile

cetățenilor garantate de Constituția Republicii Moldova nu impune o

reevaluare a procesului de individualizare a pedepsei penale.

Cu referire la solicitarea părții vătămate Crețu Eugeniu privind

stabilirea inculpatului Boreț Andrei a unei pedepse privative de libertate,

Colegiul Penal, în contextul judecării apelului declarat de acuzatorul de stat,

a stabilit că solicitarea părții acuzării privind aplicarea față de inculpat a unei

pedepse sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia este

nefondată și inechitabilă, instanța de apel statuând că dispunerea

suspendării condiționată a executării pedepsei este o măsură legală și

temeinică, aplicată în corespundere deplină cu condițiile stabilite la art. 90

Cod Penal și care în esență oferă un sistem de garanții sub aspectul eficienței

și poartă o severitate accentuată de natură să exprime un tratament adecvat

inculpatului Boreț Andrei și să garanteze resocializarea sa viitoare pozitivă,

scopul pedepsei fiind atins și fără condamnarea dânsului la o pedeapsă

privativă de libertate.

Instanța de apel apreciind argumentele părții vătămate Crețu Eugeniu

prin care și-a manifestat dezacordul cu cuantumul sumei stabilite de către

prima instanță, cu titlu de prejudiciu moral consideră că prima instanță a

evaluat în mod corespunzător, prin echivalent bănesc, daunele morale

cauzate părții vătămate.

Instanța de apel a stabilit că suma solicitată de partea vătămată Crețu

Eugeniu în mărime de 100 000 lei, cu titlu de daune morale este excesiv de

mare, prima instanță constatând faptul că părții vătămate i-au fost cauzate

suferințe prin acțiunile manifestate de către inculpatul Boreț Andrei

personalității sale, știrbirea imaginii ca colaborator al organelor afacerilor

interne, prin acțiunile culpabile comise în loc public, respectiv, suma de 15

000 lei reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit

de Crețu Eugeniu, în coraport cu suferințele la care a fost supus, dar și cu

poziția socială și economică a inculpatului.

Instanța de apel a reținut că sarcina probării mărimii prejudiciului

moral îi revine reclamantului și se apreciază pentru fiecare caz, în speță,

11

părții vătămate Crețu Eugeniu, i-au fost cauzate suferințe ca urmare a

acțiunilor comise față de personalitatea lui, fiindu-i știrbită imaginea ca

colaborator al organelor afacerilor interne, respectiv, suma acordată

constituie o compensație justificată, or solicitarea reclamantului este vădit

disproporționată în raport cu gravitatea violării constatate.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Cevdari Vladimir în interesele

inculpatului Boreț Andrei, instanța de apel apreciind probele administrate

de acuzatorul de stat din punct de vedere al pertinenței, concludenței.

utilității și veridicității acestora a constatat că vina inculpatului Boreț Andrei

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal a fost pe

deplin confirmată prin probele administrate la dosar, inculpatul având

intenția de a sista activitatea de serviciu a angajaților Inspectoratului de

Poliție Căușeni, care se aflau în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu la

menținerea ordinii și securității publice, i-a înjurat pe polițiști cu cuvinte

necenzurate, după care intenționat i-a aplicat o lovitură cu pumnul în

regiunea feții Șefului de Post, Ofițer Superior de Sector al Postului de Poliție

Grigorievca, Eugeniu Crețu, cauzându-i astfel dureri fizice și vătămări

corporale.

Poziția inculpatului Boreț Andrei privind nerecunoașterea vinovăției în

comiterea infracțiunii incriminate instanța de apel a apreciat ca libertate de

mărturisire împotriva sa, principiu reglementat la art. 21 Cod procedură

penală, dat fiind faptul că în cursul judecării cauzei au fost administrate

probe care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod Penal.

Instanța de apel a respins poziția părții apărării precum că inculpatul

Boreț Andrei nu a aplicat violență asupra colaboratorilor de poliție, în

acțiunile lui a persistat opunerea de rezistență, care poate fi incriminată ca

contravenție, prin probele administrate de către acuzatorul de stat s-a

demonstrat că inculpatul Boreț Andrei, la intervenția polițiștilor, pentru a-i

curma acțiunile ilegale, a urmărit scopul sistării activității de serviciu a

angajaților Inspectoratului de Poliție Căușeni, care se aflau în timpul

exercitării atribuțiilor de serviciu la menținerea ordinii și securității publice,

a înjurat pe polițiști cu cuvinte necenzurate, după care intenționat i-a aplicat

o lovitură cu pumnul în regiunea feții Șefului de Post, Ofițer Superior de

Sector al Postului de Poliție Grigorievca, maior de poliție cauzându-i astfel

dureri fizice și vătămări corporale.

Instanța de apel a reținut din probele administrate la materialele cauzei

faptul că inculpatul Boreț Andrei se afla în stare de ebrietate, avea un

comportament neadecvat și folosea cuvinte necenzurate, fiind iscat un

conflict cu martorul Gladcenco Petru, iar colaboratorii de poliție Crețu

12

Eugeniu și Ceban Constantin au intervenit pentru a curma acțiunile ilegale

ale inculpatului.

Instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că

inculpatul Boreț Andre: din întâmplare cu mâna stângă, neintenționat l-a

zgâriat cu ceasul pe față pe Crețu Eugeniu, în cadrul cercetării judecătorești,

prin probele administrate, și anume prin declarațiile martorilor care au fost

prezenți la momentul desfășurării evenimentelor, au descris în mod detaliat

comportamentul inculpatului și despre nesupunerea acestuia la cerințele

legale ale colaboratorilor de poliție, iar ca urmare, în mod intenționat, i-a

aplicat lui Crețu Eugeniu o lovitură în regiunea feței, după care inculpatul a

fost reținut și transportat la Inspectoratul de Politie Căușeni.

Instanța de apel reține că, avocatul Cevdari Vladimir a invocat că

raportul de expertiză medico-legală nr. 088/D din 15.05.2017, este lovită de

nulitate, deoarece ea a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 145, 151 Cod

de procedură penală, fiind încălcată ordinea procesuală de dispunere a

expertizei judiciare, întrucât ofițerul de urmărire penală care a emis

ordonanța de efectuare a expertizei judiciare nu la notificat pe Boreț Andrei

despre numirea efectuării expertizei, despre obiectul ei și întrebările la care

expertul trebuie să dea răspunsuri și nu i-a lămurit dreptul de a face obiecții

și cereri, cât și dreptul de a solicita numirea unui expert recomandat. Contrar

art. 151 alin. (7) Cod de procedură penală, inculpatului nu i s-a comunicat

imediat, dar nu mai târziu de 3 zile raportul de expertiză cât și dreptul de a

da explicații și face obiecții, dreptul de a pune expertului întrebări

suplimentare și de a solicita efectuarea expertizei suplimentare sau

contraexpertizei.

Instanța de apel a constatat că într-adevăr inculpatului Boreț Andrei i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil, ca urmare a faptului că organul

de urmărire penală nu a respectat prevederile art. 145 alin. (1) Cod

procedură penală, adică nu a informat inculpatul despre numirea expertizei

menționate, iar ca consecință inculpatul a fost privat de dreptul de a

cunoaște obiectul expertizei judiciare și întrebările la care trebuie să dea

răspunsuri expertul, dreptul de a face observații cu privire la aceste întrebări

și de a cere modificarea sau completarea lor, precum și dreptul de a cere

numirea a câte un expert recomandat de fiecare dintre ele pentru a participa

la efectuarea expertizei judiciare.

Pentru încălcările admise de către organul de urmărire penală, instanța

de apel a dispus în conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod procedură penală,

reducerea pedepsei, drept recompensă inculpatului pentru încălcarea

admisă.

13

Instanța de apel a determinat că natura încălcărilor admise de către

organul de urmărire penală constituie temei de aplicare a prevederilor art.

385 alin. (4) Cod procedură penală, respectiv, nu poate duce la nulitatea

absolută a probei, în conformitate cu alin. (2) art. 251 Cod procedură penală,

încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau

după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la

publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile

obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii

potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural, totodată, încălcările

stabilite nu se subscriu la prevederile art. 94 Cod procedură penală, care

reglementează datele neadmise ca probe.

Instanța de apel a stabilit că procedura în cauză, în ansamblul ei, de

numire a expertizei nu a fost una ilegală și nu a fost contrară normelor

procesual-penale. Prin ordonanța de dispunere a efectuării expertizei

medico-legale din 07 mai 2017 s-a dispus efectuarea expertizei medico-legală

de către medicul legist al SML Ștefan-Vodă, Sergiu Ciocoi. Expertiza în cauză

a fost efectuată de către expertul judiciar medico-legal, Sergiu Ciocoi,

ultimul fiind informat despre drepturile și obligațiile expertului prevăzute

de art. 88 Cod procedură penală, art. 154 Cod procedură civilă, art. 390 Cod

Contravențional, inclusiv ar. 51 și art. 52 din Legea nr. 68 din 14.04.2016 și

preîntâmpinat despre răspunderea pentru prezentarea cu bună știință a

concluziei false și divulgarea datelor urmăririi penale conform art. 312 și 315

Cod Penal.

Instanța de apel apreciind pertinența probei - raportul de expertiză

medico-legală nr. 088/D din 15.05.2017 a dedus că această probă nu este

decisivă pentru stabilirea vinovăției inculpatului.

Instanța de apel a notat că inculpatului Boreț Andrei i s-a incriminat

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal,

individualizată prin aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau

sănătate față de persoana cu funcție de răspundere ori a rudelor ei apropiate,

fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activităților de serviciu ori

schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei

persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei care își

îndeplinește datoria obștească sau a rudelor apropiate în legătură cu

participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau

a unei fapte antisociale.

Instanța de apel a notat că latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta

prejudiciabilă care se exprimă fie în aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei cu funcție de răspundere ori a rudelor ei

apropiate, fie în aplicarea unei asemenea violențe asupra persoanei care își

14

îndeplinește datoria obștească sau rudelor ei apropiate în legătură cu

participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau

a unei fapte antisociale. Aplicarea de către inculpatul Boreț Andrei a

violenței nepericuloasă pentru viață sau sănătate față de partea vătămată

Crețu Eugeniu a fost demonstrată și constatată atât prin declarațiile părții

vătămate, dar și prin declarațiile martorilor Gladcenco Petru, Gladcenco

Olga. Ivanov Nicolai, Sandu Vasile, Ivanova Tatiana care au comunicat

instanței de judecată că inculpatul Boreț Andrei a aplicat părții vătămate

Crețu Eugeniu o lovitură în regiunea feței.

Instanța de apel a respins poziția apărării privind declararea nulității

absolute a probei raportul de expertiză medico-legală nr. 088/D din

15.05.2017, pentru încălcările admise dreptului inculpatului în cursul

urmăririi penale în conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod procedură penală,

inculpatul Boreț Andrei a beneficiat de reducerea pedepsei.

În ceea ce privește argumentele părții apărării precum că părinții

inculpatului Boreț Andrei i-au recuperat părții vătămate Crețu Eugeniu a

prejudiciului cauzat, suma de 1800 Euro a fost transmisă prin Glodea

Anatolie, în procedura Procuraturii Căușeni se află în gestiune cauza penală

privind învinuirea lui Crețu Eugeniu în baza art. 190 Cod Penal, instanța de

apel a apreciat că aceste fapte nu pot fi apreciate ca recuperare a

prejudiciului moral și că acțiunea civilă urmează a fi respinsă.

Instanța de apel nu a apreciat că soluția primei instanțe de a respinge

audierea în calitate de martor a lui Glodea Anatolie ar afecta dreptul la

apărare a inculpatului, reieșind din faptul că aceste acțiuni invocate de către

partea apărării nu echivalează cu restituirea prejudiciului cauzat prin

infracțiune. Prima instanță a dispus încasarea din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate Crețu Eugeniu a sumei de 15 000 lei, cu titlul de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, iar în cadrul ședinței de judecată în

instanța de apel, partea vătămată a confirmat faptul că prejudiciul nu i-a fost

recuperat.

Instanța de apel a reținut că din actul de acuzație întocmit în privința

inculpatului Boreț Andrei, nu au fost stabilite și incriminate inculpatului

care au fost acțiunile concrete întreprinse de către ultimul și manifestate față

de partea vătămată Ceban Constantin prin care acestuia i s-a cauzat un

prejudiciu.

Partea vătămată Ceban Constantin nu a formulat careva obiecții

referitor la faptul că acuzatorul de stat nu a stabilit acțiunile concrete

întreprinse de către inculpatul Boreț Andrei față de el, în contextul în care în

cererea din 07 mai 2017 a indicat că fiind la menținerea ordinii și securității

publice în s. Grigorievca, r-nul. Căușeni, a fost înjurat și îmbrâncit de către

15

Boreț Andrei, iar aceste circumstanțe nu pot servi la pronunțarea unei

sentințe de achitare în privința lui Boreț Andrei.

Instanța de apel a respins solicitarea expusă în cererea de apel referitor

la achitarea inculpatului Boreț Andrei învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod Penal, în urma aprecierii în conformitate

cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală, ansamblul de probe administrate

la dosar.

Instanța de apel a stabilit în acțiunile inculpatului Boreț Andrei

elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod

Penal, individualizată prin aplicarea violenței nepericuloase pentru viață

sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere ori a rudelor ei

apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activităților de

serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența

sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei

care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor apropiate în legătură cu

participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau

a unei fapte antisociale.

decembrie 2018, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cevdari

Vladimir în interesele inculpatului, prin care invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, și

dispunerea achitării lui Boreț Andrei și respingerea acțiunii civile.

5.1 În motivare recurentul a indicat că:

- potrivit art.427 alin.(1) pct.(6 ,8) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și când nu sunt întrunite elementele infracțiuni;

- instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, nu a apreciat

obiectiv probele dosarului penal;

- la judecarea cauzei, instanța de apel a admis erori grave de drept,

încâlcind normele de drept invocate;

- consideră că în cadrul ședințelor de judecată învinuirea n-a prezentat

nici o probă dobândită și administrată legal, care ar confirma acțiunile lui

Boreț Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(1/1) Cod

penal;

- a mai invocat că probele examinate confirmă faptul că Boreț Andrei

nu a aplicat acte de violență asupra colaboratorilor de poliție, iar în acțiunile

lui a persistat opunerea de rezistență, care poate fi incriminată ca

contravenție și nici de cum în baza art. 349 alin.(1/1) Cod penal;

16

- în cadrul dezbaterilor judiciare Boreț Andrei a declarat că după ce a

discutat cu Gladcenco Piotr de el s-a apropiat o persoană în uniformă de

polițist care a început să-i înainteze pretenții, dar însăși esența învinuirii n-a

înțeles, deoarece aceasta vorbea în limba de stat pe care nu o posedă.

Totodată a indicat propria versiune identică cu cea indicată în cererea de a

apel cu referire la nevinovăția lui Boreț Andrei;

- nici în cadrul urmăririi penale, nici în ședințele de judecat, nu au fost

acumulate probe care ar indica prezența intenției directe de a-i aplica

violență nepericuloasă pentru viață sau sănătate lui Crețu Eugeniu;

- consideră, că nu este probată nici condiția obligatorie, adică

săvârșirea acțiunilor indicate în scopul sistării activității lor de serviciu ori al

schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violență, sau altei

persoane;

- din circumstanțele relatate de către Boreț Andrei și martorii

nominalizați, reiese că Boreț Andrei n-a avut intenția și nici nu a aplicat în

pivnița lui Crețu Eugeniu violență nepericuloasă pentru viață sau sănătate

cum este indicat în sentință;

- instanța de judecată a pus la baza condamnării lui Boreț Andrei, doar

o parte a declarațiilor date de martori;

- consideră că instanța de judecată n-a apreciat din punct de vedere a

veridicității și a coroborării a declarațiilor colaboratorilor de poliție și a părții

vătămate care sunt contradictorii și trezesc dubii și care sunt infirmate de

către inculpat și martorii audiați în instanța de judecată, Gladcenco Olga,

Gladcenco Piotr, Goloborodica Roman, Moisei Maria;

- raportând circumstanțele stabilite la prevederile art.8 coroborat cu

art.389 Cod de procedură penală probele examinate în ședința de judecată

consideră că nu confirmă intenția lui Boreț Andrei la săvârșirea infracțiunii

pentru care a fost condamnat care prin prisma art.17 Cod penal, este tipul

de vinovăție care poate fi conceput la infracțiunea imputată;

- în acțiunile lui Boreț Andrei lipsește latura subiectivă, adică lipsesc

elementele infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(1/1) Cod penal;

- în speță lipsește corespunderea exactă între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii

prevăzută de norma penală respectivă;

- instanța de apel fără a verifica sub toate aspectele circumstanțele de

fapt în coroborare cu probele administrate în cauză și ignorând prevederile

art.8 și 389 Cod de procedură penală și Hotărîrii Curții Supreme de Justiție

nr.5 din 19/06/2006, a dat o apreciere greșită și unilaterală, privind

condamnarea lui Boreț Andrei.

17

depus referință prin care solicită a fi respins ca fiind nefondat, indicând că

instanța corect a calificat acțiunile violente ale cet. Boreț Andrei, ca o

infracțiune prevăzută de codul penal.

nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să

fie motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea

de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Sub acest aspect se reține că recursul ordinar declarat de avocatul

Cevdari Vladimir este fondat pe dispozițiile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) și

Cod de procedură penală, care prevede următoarele temeiuri - hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii (pct. 5.1. din decizie).

Însă, în recursul respectiv sunt expus aceleași argumente pe care lea

invocat și în cererea de apel, redând propria apreciere a circumstanțelor

cauzei.

Astfel, de menționat este faptul că, instanța de recurs verifică doar dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar al apărării, (pct. 5.1. din decizie), se reține că împrejurările

menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că

instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a

acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile

inculpatului, părții vătămate declarațiile martorilor Gladcenco Petru,

18

Gladcenco Olga, Ivanov Nicolai, Sandu Vasile, Ivanova Tatiana, concluziei

raportului de expertiză medico-legală nr. 088/D din 15.05.2017, că la cet.

Crețu Eugeniu, s-au constatat excoriații a feții, plagă contuză superficială a

nării drepte, revărsări sangvine în mucoasa buzei superioare, care au fost

produse în rezultatul acțiunilor traumatice a unui corp dur, contondent,

posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță și se califică ca

vătămare corporală neînsemnată, procesul-verbal nr. 360 al examinării

medicale de constatarea faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei din 07.05.2017 din care rezultă că la data de 07.05.2017

ora 03:39, maiorul de poliție Crețu Eugeniu avea concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de 0.00 mg/1, procesul-verbal nr. 359 al examinării

medicale de constatare faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate

și naturii ei din 07.05.2017 din care rezultă că Boreț Andrei a refuzat

examinarea medicală, toate probele fiind apreciate în conformitate cu

prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele

indicând motivele pentru care au respins dovezile și versiunile apărării,

instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile de pe rol, probele administrate pe caz

demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (11) Cod penal, ca aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de

răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu în interesul celui care

aplică violența, deci instanța de apel încadrând juridic corect fapta săvârșită.

Totodată, soluția de calificare a acțiunilor inculpatului, coroborează și

cu jurisprudența națională, potrivit cărei, drept violență nepericuloasă

pentru viața sau sănătatea persoanei se consideră vătămările neînsemnate

(care nu au generat o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile, nici pierderea

capacității de muncă, ce rezultă din pct.74 din Regulamentul de apreciere

medico-legală a gravității vătămării corporale, aprobat prin Ordinul

Ministerului Sănătății nr.99 din 27.06.2003, modificat prin Ordinul

Ministerului Sănătății nr.654 din 16.08.2011) sau aplicarea intenționată de

lovituri ori săvârșirea altor acțiuni violente care au cauzat o durere fizică,

dacă aceste acțiuni nu au creat pericol pentru viața și sănătatea victimei.

Pentru calificarea acțiunilor, este esențial ca, violența nepericuloasă pentru

viața sau sănătatea persoanei să aibă destinația de facilitare a săvârșirii

infracțiunii (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 28.06.2004, nr.23 - Cu privire

la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor, pct.5.).

Or, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

19

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală, iar calificativele „aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de

răspundere în scopul sistării activității ei de serviciu în interesul celui care

aplică violența”, regăsite în speța de pe rol, corespund semnelor

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală (art. 349 alin. (11 ) Cod

penal), dar nu a normei contravenționale (art. 336, 353 alin. (2) Cod

contravențional).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune

o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond

și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu,

să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță

(hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Articolul 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a

efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse

de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar

obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu

poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare

argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c.

Țărilor de Jos).

Având ca reper circumstanțele expuse, referitor la temeiul invocat de

recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

Colegiul penale menționează că nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării

materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei

a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și prin decizia adoptată corect a menținut sentința atacată.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care

la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă

analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece

instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de

drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea

probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei,

judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală invocat de avocat în recursul său, Colegiul penal

menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei,

20

însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Deși se invocă că inculpatul Boreț Andrei nu este vinovat de săvârșirea

infracțiunii incriminate, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a

conchis că afirmațiile respective nu generează achitarea acestuia precum s-a

solicitat în cererea de apel, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au

fost prezentate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpatului în cele imputate.

Necătând la faptul că inculpatul vina nu a recunoscut, instanțele de

fond au constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin

declarațiile părții vătămate care au fost întru totul confirmate prin

declarațiile martorilor, care au fost audiați în conformitate cu prevederile

legale și avertizați asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod penal

și materialele cauzei care au fost cercetate atât în instanța de fond cât și în

cea de apel.

Instanța de recurs ordinar menționează, nerecunoașterea vinovăției de

către inculpat în comiterea infracțiunii incriminate nu poate servi ca temei

pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au

fost administrate probe care confirmă cu certitudine vinovăția acestuia, iar

cele invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de

recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se

scopul evitării răspunderii penale.

Or, criticile formulate de recurent prin care se invocă aceleași motive

ca și în apel, recursul fiind o copiere a apelului, au format obiect de discuție

la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct.

4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei

reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea

judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să

ducă la casarea deciziei recurate.

Astfel, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit

răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de apel, în contextul

oferirii răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel.

Din considerentele enunțate, pornind de la corectitudinea și

plenitudinea constatărilor realizate de către instanțele de fond privind

vinovăția lui Boreț Andrei, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia, luând în

considerare motivarea amplă a deciziei instanței de apel în partea

chestiunilor care au fost invocate în recursul ordinar, apreciind că temeiurile

21

pentru recurs, invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare și nu au fost

identificate alte temeiuri care, examinate din oficiu, să impună necesitatea

casării hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal conchide că recursul

ordinar înaintat de către avocatul Cevdari Vladimir, în numele inculpatului

în cauză urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cevdari

Vladimir, în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018, în cauza penală în privința

lui Boreț Andrei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

22