1ra-710/2020 — art. 186 alin. 2, lit. d CP

1ra-710/2020 — art. 186 alin. 2, lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-710/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Țurcanu Ion în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16

octombrie 2019 și sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 28 mai

2019, în cauza penală în privința lui,

Moldovan Mihail XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 07.03.2018 – 28.05.2019

instanța de apel: 18.06.2019 – 16.10.2019

instanța de recurs ordinar: 09.01.2020 – 01.12.2020

A C O N S T A T A T :

Moldovan Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, iar în

temeiul art.90 Cod penal executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an.

Acțiunea civilă înaintată de către Daguța Nicolae a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea în folosul ultimului din contul lui

Moldovan Mihail suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma

de 1000 cu titlu de prejudiciu moral.

Moldovan Mihai, a fost învinuit de faptul că, acționând cu intenție directă,

urmărind un scop de cupiditate, îndreptat la sustragerea bunurilor altei

persoane în mod ascuns, conștientizând caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, cunoscând urmările și dorind survenirea acestora, fiind

convins că acțiunile sale nu vor fi observate de nimeni, la data de

1

14.06.2017, la orele prânzului, aflându-se în apartamentul nr.26 de pe

strada XXXXX, municipiul Bălți, ce aparține cunoscutului său pe nume

Nicolai Daguța, după ce i-a realizat un casetofon la preț de 500 lei, având

ca scop sustragerea bunurilor altei persoane, profitând de faptul că Nicolai

Daguța a pus portmoneul său cu bani în prezența lui, după patul din odaia

unde se aflau ambii și la rugămintea lui a mers la bucătărie după un pahar

cu apă, pe ascuns a sustras, în timp ce Nicolai Daguța se afla la bucătărie,

portmoneul nominalizat în care se aflau bani în sumă de 15000 lei și cu

cele sustrase a plecat din apartamentul dat, fapt prin ce a cauzat lui Nicolai

Daguța daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 15000

lei.

Prin prisma probelor examinate în ședința de judecată prima instanță

a concluzionat ca fiind dovedită integral vinovăția lui Moldovan Mihail în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Țurcanu Ion în numele inculpatului, care a solicitat, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță potrivit căreia, Moldovan Mihail să fie achitat deoarece n-ar fi

comis fapta ce i se impută.

3.1 În susținerea cererii de apel sale a indicat că:

- sentința o consideră neîntemeiată deoarece, instanța la baza

condamnării a pus declarațiile părții vătămate, făcând concluzii, că

declarațiile părții vătămate sunt veridice, deoarece și inculpatul confirmă

că la ora și data numită de partea vătămată s-ar fi aflat în apartamentul

acestuia și conchide, că prin aceasta se dovedește vinovăția inculpatului;

- consideră, că acestea nu sunt altceva decât niște presupuneri ale

instanței și nu concluzii bazate pe probe;

- consideră că nu pot fi puse la baza sentinței nici declarațiile

martorilor, or, aceștia au relatat ceea ce le comunicase partea vătămată.

octombrie 2019, apelul avocatului Țurcanu Ion în numele inculpatului a

fost admis din alte motive, casată sentința parțial în latura penală, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, după cum urmează:

Moldovan Mihail a fost recunoscut condamnat în baza art.186 alin.(2)

lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost aplicată pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 1 (un) an.

În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui

Moldovan Mihail a fost suspendată condiționat pe o perioadă de

probațiune de 1 (un) an.

2

În rest, dispozițiile sentinței ce vizează acțiunea civilă, au fost

menținute.

4.1 Instanța de apel a statuat că: Deși prima instanță a considerat

dovedită vinovăția inculpatului Moldovan Mihail în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, condamnându-

l la o pedeapsă penală cu închisoare cu suspendare, a omis de a reține

fapta inculpatului ca fiind constatată.

De fapt, în partea descriptivă a sentinței instanța doar a indicat în ce

se învinuiește Moldovan Mihail, așa cum se procedează la adoptarea unei

sentințe de achitare. În cazul din speță, dispozitivul sentinței adoptate în

privința lui Moldovan Mihail contravine descriptivului, fapt ce servește

motiv pentru casarea actului judecătoresc în cauză.

Instanța de apel a statuat că prima instanță just a analizat probatoriul

administrat, conchizând că, inculpatul la data și ora când a avut loc fapta

s-a aflat în apartamentul din strada XXXXX, municipiul Bălți cu nr.26, ce

îi aparține lui Nicolai Daguța, iar intre cei doi la acel moment a avut loc o

tranzacție de vânzare-cumpărare fiind transmisă inculpatului de către

partea vătămată, suma de 500 lei, adică inculpatul a văzut unde partea

vătămată avea depozitați banii.

Instanța de apel a considerat, că probele administrate pe cauză

corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură penală, adică

sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza sentinței

de condamnare, fiind în coroborare, demonstrând pe deplin vinovăția lui

Moldovan Mihail în fapta incriminată.

Instanța de apel a rezumat, că la stabilirea și individualizarea

pedepsei pentru infracțiunea comisă de către Moldovan Mihail, prima

instanță a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Țurcanu Ion în numele inculpatului, prin care neinvocând incidența

dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei,

și sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Moldovan Mihail

să fie achitat.

5.1 În susținerea recursului avocatul Țurcanu Ion în numele inculpatului a

invocat că:

- prima instanță la baza sentinței de condamnare, a pus declarațiile

părții vătămate și face concluzii, că declarațiile părții vătămate sunt

veridice, deoarece și inculpatul confirmă că la ora și data numită de partea

3

vătămată s-ar fi aflat în apartamentul acestuia și conchide că prin aceasta

se dovedește vinovăția inculpatului;

- consideră acestea nu sunt altceva decât niște presupuneri a instanței

și nu niște concluzii bazate pe probe, deoarece partea vătămata în instanță

nu a putut să confirme, că este convins ca Moldovan Mihail i-ar fi furat

banii, ci presupune deoarece nu mai era nimeni în casă, ceia ce contravine

dispozițiilor art. 389 alin.2 Cod de procedură penală;

- faptul că partea vătămată nu a putut da un răspuns logic, de ce nu

s-a adresat la poliție imediat, din ce se poate concluziona că, dispariția

banilor a observat-o mai târziu, din care cauză și nu era convins în

afirmațiile sale;

- ca probă a vinovăției inculpatului, instanța a mai invocat declarațiile

martorilor audiați, în ședință, necătând la faptul că ei au declarat că, toate

cele spuse de ei le știu din cuvintele părții vătămate, care le-a povestit

după ce s-a adresat la poliție;

- instanța nu a dat nici o apreciere personalității, inculpatului

Moldovan Mihail care este de o vârstă înaintată, care toată viața a muncit

cinstit, se caracterizează pozitiv și nu este o persoană cu înclinații

criminale.

Colegiul penal lărgit conchide că, acesta urmează a fi respins ca

inadmisibil, din următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată

că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv

sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute

de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie

să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură

penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

4

Însă, în recursul avocatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este

indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori

de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct.

5.1 din decizie).

Analizând argumentele recurentului prin prisma temeiurilor

prevăzute art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

conchide, că acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse din

considerentele descrise în continuare.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar

definite (pct. 5.1 din decizie), se atestă că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct., 4.,

4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel,

legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

ale cauzei atât în partea stabilirii vinovăției inculpatului cât și a pedepsei,

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, cât și de prevederile art. 7, 61, 75, 34, 82

Cod penal,

Potrivit textului recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că

criticele aduse de vocatul Țurcanu Ion, se referă la incidența în prezenta

speță, a temeiului de casare prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

temei care este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

În argumentarea recursului declarat prin prisma temeiului că nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, în opinia apărătorului probele

administrate în ședințele instanțelor de fond nu demonstrează vinovăția

inculpatului Moldovan Mihail în cele incriminate lui, urmând ca acesta să

fie achitat.

Analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu

argumentele expuse de apărătorul inculpatului prin prisma temeiului

reținut, Colegiul penal lărgit consideră că, în prezenta speță criticile

ultimului sânt neîntemeiate, deoarece instanța de apel justificat a ajuns la

concluzia că inculpatul Moldovan Mihail se face vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu constatarea

5

și reținerea stărilor de fapt, și de drept, în care sunt prezente toate

elementele constitutive ale infracțiunii menționate.

Criticile apărătorului, precum că concluzia instanței despre vinovata

inculpatului se bazează pe presupuneri și că în opinia sa declarațiile părții

vătămate și a martorilor audiați nu pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare, sunt neîntemeiate, deoarece reieșind din soluția instanței de

apel adoptate la caz, Colegiul penal lărgit reține că aceasta a nominalizat

cumulul de probe ce dovedește comiterea infracțiunii săvârșite de

inculpat.

Totodată, instanța de recurs relevă, că criticile formulate de

recurent în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la

judecarea cauzei penale în instanța de apel și cărora instanța le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârea

adoptată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a

cărei reluare nu se mai impune.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei

și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora

le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiată și nejustificată poziția

avocatului potrivit căruia instanța incorect reținut declarațiile părții vătămate

acestea fiind niște presupuneri întrucât partea vătămata în instanță nu a putut

să confirme, că este convins ca Moldovan Mihail i-ar fi furat banii, ci presupune

deoarece nu mai era nimeni în casă, ceia ce contravine dispozițiilor art. 389 alin.2

Cod de procedură penală, or instanța de apel a examinat și reținut probele ce

confirmă vinovăția lui Moldovan Mihail în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin.(2), lit. d) Cod penal, relevante fiind îndeosebi:

plângerea parții vătămate Daguța Nicolai din 25.07.2017 (f.d.13); cererea

parții vătămate Daguța Nicolai din 13.07.2017 (f.d.16); procesul-verbal de

cercetare la fata locului din 13.07.2017 (f.d.18); foto-tabel la proces-verbal

de cercetare la fata locului din 13.07.2018 (f.d.19); explicația parții

vătămate Daguța Nicolai din 13.07.2017 (f.d.20); copia buletinului de

identitate a părții vătămate Daguța Nicolai (f.d.22); cererea parții vătămate

Daguța Nicolai din 01.08.2017 (f.d.23); ordonanță de recunoaștere în

calitate de parte vătămată din 01.08.2017 (f.d.24); proces verbal de audiere

a părții vătămate din 01.08.2017 (f.d.25); cererea parții vătămate Daguța

Nicolai din 01.08.2017 (f.d.26); ordonanță de recunoaștere în calitate de

parte civilă din 01.08.2017 (f.d.27); copia buletinului de identitate a

inculpatului (f.d.28); extras din registrul de stat al populației pe numele

inculpatului Moldovan Mihail (f.d.29); concluzii medicale (f.d.31,33); 5

6

caracteristica inculpatului (f.d.35); revendicare (f.d.36); copia sentinței nr.

XXXXX din 23.04.2010 (f.d.39-40); proces verbal de audiere a bănuitului

din 23.08.2017 (f.d. 46); proces verbal de confruntare din 23.08.2017

(f.d.47); raport (f.d.48); proces verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din 28.08.2017(f.d.50); foto-tabel la proces-verbal de verificare

a declarațiilor la locul infracțiunii din 28.08.2017(f.d.51-53); proces verbal

de audiere a învinuitului din 08.09.2017 (f.d.58); proces verbal de audiere

a părții vătămate suplimentar din 13.09.2017 (f.d.60); aviz de testare

poligraf nr. XXXXX din 24.11.2017 (f.d.69); aviz de testare poligraf nr.

XXXXX din 24.11.2017 (f.d.72); proces verbal de audiere a învinuitului din

09.01.2018 (f.d.90); proces verbal de audiere a părții vătămate Daguță

Nicolae (f.d.137); proces verbal de audiere a martorului Dașchevici

Valentina (f.d.141); proces verbal de audiere a martorului Melnic Liubovi

(f.d.147-148); proces verbal de audiere a inculpatului Moldovan Mihail

(f.d.173-174)., astfel, instanța de apel a avut suficiente motive pentru a

concluziona despre vinovăția lui Moldovan Mihail.

În prezenta speță, instanța de recurs atestă, că instanța de apel

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Moldovan Mihail în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal -

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile.

Colegiul penal lărgit reține și faptul că, în recursul declarat

recurentul critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma

faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate, în

opinia cărora acestea nu dovedesc vinovăția inculpatului în cele

incriminate lui.

Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de

apel, Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit

confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât

cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate

de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit reiterează că, aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar

7

convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură

penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-

le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând

la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului, or, din

materialele dosarului penal rezultă cu certitudine că Moldovan Mihai,

acționând cu intenție directă, urmărind un scop de cupiditate, îndreptat la

sustragerea bunurilor altei persoane în mod ascuns, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, cunoscând urmările și dorind

survenirea acestora, fiind convins că acțiunile sale nu vor fi observate de

nimeni, la data de 14.06.2017, la orele prânzului, aflându-se în

apartamentul nr.26 de pe strada Tiraspol, nr.3, municipiul Bălți, ce

aparține cunoscutului său pe nume Nicolai Daguța, după ce i-a realizat un

casetofon la preț de 500 lei, având ca scop sustragerea bunurilor altei

persoane, profitând de faptul că Nicolai Daguța a pus portmoneul său cu

bani în prezența lui, după patul din odaia unde se aflau ambii și la

rugămintea lui a mers la bucătărie după un pahar cu apă, pe ascuns a

sustras, în timp ce Nicolai Daguța se afla la bucătărie, portmoneul

nominalizat în care se aflau bani în sumă de 15000 lei și cu cele sustrase a

plecat din apartamentul dat, fapt prin ce a cauzat lui Nicolai Daguța daune

materiale în proporții considerabile în sumă totală de 15000 lei.

Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin.

(1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia

contestată cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția

pronunțată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul

în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o instanță de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

8

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis

c. Spaniei din 21 ianuarie 1999, Helle c. Finlandei din 19 decembrie 1997).

Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca

justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate lui Moldovan Mihail,

nefiind stabilite careva erori de drept, care a-r genera necesitatea

intervenirii instanței de recurs în hotărârea atacată.

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată

criticile recurentului sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în

recursul ordinar declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin

general, ce poartă caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în

esență nu conțin o expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427

Cod de procedură penală cu o motivare suficientă pentru a convinge

instanța de recurs despre necesitatea temeinică de a interveni în hotărârile

atacate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că

recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către

avocatul Țurcanu Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 octombrie 2019, în cauza

penală în privința lui Moldovan Mihail XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

9

Cobzac Elena

10