1ra-710/2020 — Art. 186 alin. 2, lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediu Central din 28 mai 2019, Moldovan Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, iar în temeiul art.90 Cod penal executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an. Acțiunea civilă înaintată de către Daguța Nicolae a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea în folosul ultimului din contul lui Moldovan Mihail suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 1000 cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru a se pronunța în sensul enunțat, prima instanță a constatat că: Moldovan Mihai, a fost învinuit de faptul că, acționând cu intenție directă, urmărind un scop de cupiditate, îndreptat la sustragerea bunurilor altei persoane în mod ascuns, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, cunoscând urmările și dorind survenirea acestora, fiind convins că acțiunile sale nu vor fi observate de nimeni, la data de 1 14.06.2017, la orele prânzului, aflându-se în apartamentul nr.26 de pe strada XXXXX, municipiul Bălți, ce aparține cunoscutului său pe nume Nicolai Daguța, după ce i-a realizat un casetofon la preț de 500 lei, având ca scop sustragerea bunurilor altei persoane, profitând de faptul că Nicolai Daguța a pus portmoneul său cu bani în prezența lui, după patul din odaia unde se aflau ambii și la rugămintea lui a mers la bucătărie după un pahar cu apă, pe ascuns a sustras, în timp ce Nicolai Daguța se afla la bucătărie, portmoneul nominalizat în care se aflau bani în sumă de 15000 lei și cu cele sustrase a plecat din apartamentul dat, fapt prin ce a cauzat lui Nicolai Daguța daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 15000 lei. Prin prisma probelor examinate în ședința de judecată prima instanță a concluzionat ca fiind dovedită integral vinovăția lui Moldovan Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Țurcanu Ion în numele inculpatului, care a solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță potrivit căreia, Moldovan Mihail să fie achitat deoarece n-ar fi comis fapta ce i se impută. 3.1 În susținerea cererii de apel sale a indicat că: - sentința o consideră neîntemeiată deoarece, instanța la baza condamnării a pus declarațiile părții vătămate, făcând concluzii, că declarațiile părții vătămate sunt veridice, deoarece și inculpatul confirmă că la ora și data numită de partea vătămată s-ar fi aflat în apartamentul acestuia și conchide, că prin aceasta se dovedește vinovăția inculpatului; - consideră, că acestea nu sunt altceva decât niște presupuneri ale instanței și nu concluzii bazate pe probe; - consideră că nu pot fi puse la baza sentinței nici declarațiile martorilor, or, aceștia au relatat ceea ce le comunicase partea vătămată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 octombrie 2019, apelul avocatului Țurcanu Ion în numele inculpatului a fost admis din alte motive, casată sentința parțial în latura penală, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, după cum urmează: Moldovan Mihail a fost recunoscut condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Moldovan Mihail a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an. 2 În rest, dispozițiile sentinței ce vizează acțiunea civilă, au fost menținute. 4.1 Instanța de apel a statuat că: Deși prima instanță a considerat dovedită vinovăția inculpatului Moldovan Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, condamnându- l la o pedeapsă penală cu închisoare cu suspendare, a omis de a reține fapta inculpatului ca fiind constatată. De fapt, în partea descriptivă a sentinței instanța doar a indicat în ce se învinuiește Moldovan Mihail, așa cum se procedează la adoptarea unei sentințe de achitare. În cazul din speță, dispozitivul sentinței adoptate în privința lui Moldovan Mihail contravine descriptivului, fapt ce servește motiv pentru casarea actului judecătoresc în cauză. Instanța de apel a statuat că prima instanță just a analizat probatoriul administrat, conchizând că, inculpatul la data și ora când a avut loc fapta s-a aflat în apartamentul din strada XXXXX, municipiul Bălți cu nr.26, ce îi aparține lui Nicolai Daguța, iar intre cei doi la acel moment a avut loc o tranzacție de vânzare-cumpărare fiind transmisă inculpatului de către partea vătămată, suma de 500 lei, adică inculpatul a văzut unde partea vătămată avea depozitați banii. Instanța de apel a considerat, că probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza sentinței de condamnare, fiind în coroborare, demonstrând pe deplin vinovăția lui Moldovan Mihail în fapta incriminată. Instanța de apel a rezumat, că la stabilirea și individualizarea pedepsei pentru infracțiunea comisă de către Moldovan Mihail, prima instanță a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Țurcanu Ion în numele inculpatului, prin care neinvocând incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, și sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Moldovan Mihail să fie achitat. 5.1 În susținerea recursului avocatul Țurcanu Ion în numele inculpatului a invocat că: - prima instanță la baza sentinței de condamnare, a pus declarațiile părții vătămate și face concluzii, că declarațiile părții vătămate sunt veridice, deoarece și inculpatul confirmă că la ora și data numită de partea 3 vătămată s-ar fi aflat în apartamentul acestuia și conchide că prin aceasta se dovedește vinovăția inculpatului; - consideră acestea nu sunt altceva decât niște presupuneri a instanței și nu niște concluzii bazate pe probe, deoarece partea vătămata în instanță nu a putut să confirme, că este convins ca Moldovan Mihail i-ar fi furat banii, ci presupune deoarece nu mai era nimeni în casă, ceia ce contravine dispozițiilor art. 389 alin.2 Cod de procedură penală; - faptul că partea vătămată nu a putut da un răspuns logic, de ce nu s-a adresat la poliție imediat, din ce se poate concluziona că, dispariția banilor a observat-o mai târziu, din care cauză și nu era convins în afirmațiile sale; - ca probă a vinovăției inculpatului, instanța a mai invocat declarațiile martorilor audiați, în ședință, necătând la faptul că ei au declarat că, toate cele spuse de ei le știu din cuvintele părții vătămate, care le-a povestit după ce s-a adresat la poliție; - instanța nu a dat nici o apreciere personalității, inculpatului Moldovan Mihail care este de o vârstă înaintată, care toată viața a muncit cinstit, se caracterizează pozitiv și nu este o persoană cu înclinații criminale.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. 4 Însă, în recursul avocatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5.1 din decizie). Analizând argumentele recurentului prin prisma temeiurilor prevăzute art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide, că acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse din considerentele descrise în continuare. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5.1 din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct., 4., 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei atât în partea stabilirii vinovăției inculpatului cât și a pedepsei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, cât și de prevederile art. 7, 61, 75, 34, 82 Cod penal, Potrivit textului recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că criticele aduse de vocatul Țurcanu Ion, se referă la incidența în prezenta speță, a temeiului de casare prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, temei care este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În argumentarea recursului declarat prin prisma temeiului că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, în opinia apărătorului probele administrate în ședințele instanțelor de fond nu demonstrează vinovăția inculpatului Moldovan Mihail în cele incriminate lui, urmând ca acesta să fie achitat. Analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu argumentele expuse de apărătorul inculpatului prin prisma temeiului reținut, Colegiul penal lărgit consideră că, în prezenta speță criticile ultimului sânt neîntemeiate, deoarece instanța de apel justificat a ajuns la concluzia că inculpatul Moldovan Mihail se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu constatarea 5 și reținerea stărilor de fapt, și de drept, în care sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii menționate. Criticile apărătorului, precum că concluzia instanței despre vinovata inculpatului se bazează pe presupuneri și că în opinia sa declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, sunt neîntemeiate, deoarece reieșind din soluția instanței de apel adoptate la caz, Colegiul penal lărgit reține că aceasta a nominalizat cumulul de probe ce dovedește comiterea infracțiunii săvârșite de inculpat. Totodată, instanța de recurs relevă, că criticile formulate de recurent în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârea adoptată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiată și nejustificată poziția avocatului potrivit căruia instanța incorect reținut declarațiile părții vătămate acestea fiind niște presupuneri întrucât partea vătămata în instanță nu a putut să confirme, că este convins ca Moldovan Mihail i-ar fi furat banii, ci presupune deoarece nu mai era nimeni în casă, ceia ce contravine dispozițiilor art. 389 alin.2 Cod de procedură penală, or instanța de apel a examinat și reținut probele ce confirmă vinovăția lui Moldovan Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2), lit. d) Cod penal, relevante fiind îndeosebi: plângerea parții vătămate Daguța Nicolai din 25.07.2017 (f.d.13); cererea parții vătămate Daguța Nicolai din 13.07.2017 (f.d.16); procesul-verbal de cercetare la fata locului din 13.07.2017 (f.d.18); foto-tabel la proces-verbal de cercetare la fata locului din 13.07.2018 (f.d.19); explicația parții vătămate Daguța Nicolai din 13.07.2017 (f.d.20); copia buletinului de identitate a părții vătămate Daguța Nicolai (f.d.22); cererea parții vătămate Daguța Nicolai din 01.08.2017 (f.d.23); ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 01.08.2017 (f.d.24); proces verbal de audiere a părții vătămate din 01.08.2017 (f.d.25); cererea parții vătămate Daguța Nicolai din 01.08.2017 (f.d.26); ordonanță de recunoaștere în calitate de parte civilă din 01.08.2017 (f.d.27); copia buletinului de identitate a inculpatului (f.d.28); extras din registrul de stat al populației pe numele inculpatului Moldovan Mihail (f.d.29); concluzii medicale (f.d.31,33); 5 6 caracteristica inculpatului (f.d.35); revendicare (f.d.36); copia sentinței nr. XXXXX din 23.04.2010 (f.d.39-40); proces verbal de audiere a bănuitului din 23.08.2017 (f.d. 46); proces verbal de confruntare din 23.08.2017 (f.d.47); raport (f.d.48); proces verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 28.08.2017(f.d.50); foto-tabel la proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 28.08.2017(f.d.51-53); proces verbal de audiere a învinuitului din 08.09.2017 (f.d.58); proces verbal de audiere a părții vătămate suplimentar din 13.09.2017 (f.d.60); aviz de testare poligraf nr. XXXXX din 24.11.2017 (f.d.69); aviz de testare poligraf nr. XXXXX din 24.11.2017 (f.d.72); proces verbal de audiere a învinuitului din 09.01.2018 (f.d.90); proces verbal de audiere a părții vătămate Daguță Nicolae (f.d.137); proces verbal de audiere a martorului Dașchevici Valentina (f.d.141); proces verbal de audiere a martorului Melnic Liubovi (f.d.147-148); proces verbal de audiere a inculpatului Moldovan Mihail (f.d.173-174)., astfel, instanța de apel a avut suficiente motive pentru a concluziona despre vinovăția lui Moldovan Mihail. În prezenta speță, instanța de recurs atestă, că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Moldovan Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Colegiul penal lărgit reține și faptul că, în recursul declarat recurentul critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate, în opinia cărora acestea nu dovedesc vinovăția inculpatului în cele incriminate lui. Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit reiterează că, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar 7 convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu- le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului, or, din materialele dosarului penal rezultă cu certitudine că Moldovan Mihai, acționând cu intenție directă, urmărind un scop de cupiditate, îndreptat la sustragerea bunurilor altei persoane în mod ascuns, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, cunoscând urmările și dorind survenirea acestora, fiind convins că acțiunile sale nu vor fi observate de nimeni, la data de 14.06.2017, la orele prânzului, aflându-se în apartamentul nr.26 de pe strada Tiraspol, nr.3, municipiul Bălți, ce aparține cunoscutului său pe nume Nicolai Daguța, după ce i-a realizat un casetofon la preț de 500 lei, având ca scop sustragerea bunurilor altei persoane, profitând de faptul că Nicolai Daguța a pus portmoneul său cu bani în prezența lui, după patul din odaia unde se aflau ambii și la rugămintea lui a mers la bucătărie după un pahar cu apă, pe ascuns a sustras, în timp ce Nicolai Daguța se afla la bucătărie, portmoneul nominalizat în care se aflau bani în sumă de 15000 lei și cu cele sustrase a plecat din apartamentul dat, fapt prin ce a cauzat lui Nicolai Daguța daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 15000 lei. Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia contestată cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o instanță de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a 8 relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei din 21 ianuarie 1999, Helle c. Finlandei din 19 decembrie 1997). Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate lui Moldovan Mihail, nefiind stabilite careva erori de drept, care a-r genera necesitatea intervenirii instanței de recurs în hotărârea atacată. În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată criticile recurentului sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în recursul ordinar declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin general, ce poartă caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în esență nu conțin o expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală cu o motivare suficientă pentru a convinge instanța de recurs despre necesitatea temeinică de a interveni în hotărârile atacate. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Țurcanu Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Moldovan Mihail XXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie 9 Cobzac Elena 10