1ra-608/2020 — art. 187 alin. 2 lit. d, e, f CP

1ra-608/2020 — art. 187 alin. 2 lit. d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-608/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procurorul

în procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2019,

în cauza penală în privința inculpatei

Calmațui Tatiana XXXXX, născută la

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.02.2019– 18.02.2019:

instanța de apel: 26.03.2019 – 01.10.2019;

instanța de recurs ordinar: 18.12.2019-13.05.2020;

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2019, cauza fiind examinată conform art. 364/1 Cod de procedură penală,

Calmațui Tatiana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă închisoare pe o perioadă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni,

cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei.

În termenul pedepsei a fost inclusă perioada aflării inculpatei

Calmațui Tatiana în stare de arest, din 13.01.2019, orele 07.00 - 18.02.2019,

orele 13.30.

În baza art.90 Cod Penal pedeapsa cu închisoare stabilită lui Calmațui

Tatiana a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de doi ani, cu

obligarea condamnatei să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent.

A fost înlocuită măsura preventivă arestul preventiv în privința lui

Calmațui Tatiana, cu obligarea de nepărăsire a țării, până la intrarea în

vigoare a sentinței, apoi a o revoca.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

Calmațui Tatiana XXXXX la xxxxx, aproximativ la ora 21:00,

acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a

pătruns în domiciliul Anastasiei Chiriacov, amplasat în satul xxxxx, raionul

Căușeni, de unde prin amenințarea cu aplicarea violenței asupra acesteia, în

mod deschis, i-a sustras din geanta personală 270 lei și 15 kg de carne din

două frigidere, cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil.

Astfel, acțiunile inculpatei Calmațui Tatiana au fost încadrate juridic

în baza art. 187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, adică a comis jaful -

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere,

în alt loc pentru depozitare sau locuință, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu amenințarea aplicării violenței nepericuloase pentru viața

și sănătatea persoanei.

raionului Căușeni, Mirabela Mihalachi, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea parțială a sentinței în partea stabilirii mărimii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului pentru prima instanță, prin

care, Tatianei Calmațui, recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. d), e), f) din Codul penal, să-i fie stabilită cu

aplicarea art.364/1 din Codul de procedură penală pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar pentru

femei.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu

suspendarea condiționată a acesteia, instanța nu a luat în considerare faptul

că anterior Tatiana Calmațui a mai săvârșit infracțiuni contra patrimoniului,

fiind condamnată la 07.12.2011, în temeiul art. 186 alin.(2) lit. d) din Codul

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de un an, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de

un an;

- prima instanță nu a ținut cont de faptul că la 24 iunie 2008, în privința

Tatianei Calmațui a fost încetat procesul penal pornit în temeiul art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților;

- ținând cont de faptul că Tatiana Calmațui a săvârșit mai multe fapte

infracționale și nu s-a corectat, cu toate că a beneficiat anterior de dreptul

discreționar al procurorului și a instanței de judecată, nefiind supusă

răspunderii penale, acuzarea consideră că o aplicare repetată a prevederilor

art. 90 din Codul penal nu va fi eficientă și nu va asigura realizarea scopului

legii penale;

2

- prima instanță nu a ținut cont de persoana vinovatei și nu a luat în

considerare faptul că Tatiana Calmațui a săvârșit fapta fiind în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, este caracterizată negativ și mai mult

decât atât, a săvârșit fapta infracțională cunoscând cu certitudine că partea

vătămată are o vârstă înaintată, aflându-se în imposibilitatea de a se apăra;

- prima instanță urma să-i stabilească inculpatei pedeapsa potrivit

solicitării acuzatorului de stat, or, acuzatorul a solicitat aplicarea pedepsei

cu închisoarea pe un termen de 3 ani și șase luni, cu executare în penitenciar

pentru femei, în asemenea mod a fost individualizată răspunderea penală a

Tatianei Calmațui, ținându-se cont de circumstanța atenuantă - căința

sinceră, fiind solicitată o pedeapsă aproape de pragul minim prevăzut de

lege și fără aplicarea pedepsei complementare.

octombrie 2019, apelul a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care

au fost apreciate corect, încadrând just acțiunile inculpatei Calmațui Tatiana

în baza dispozițiilor art. 187 alin. (2), lit. d), e), f) Cod penal, adică a comis

jaful - sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere,

în alt loc pentru depozitare sau locuință, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu amenințarea aplicării violenței nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei.

Prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor

cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a

utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege, încadrând just acțiunile inculpatei Calmațui Tatiana,

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere,

în alt loc pentru depozitare sau locuință, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu amenințarea aplicării violenței nepericuloase pentru viața

și sănătatea persoanei.

Reieșind din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că

acestea sunt suficiente pentru a constata că faptele săvârșite de inculpată

constituie infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2). lit. d), e), f) Cod penal,

iar personalitatea inculpatei Calmațui Tatiana susceptibilă de a fi supusă

răspunderii penale.

Cu referire la solicitarea procurorul în Procuratura raionului Căușeni,

Mirabela Mihalachi de aplicare a unei pedepse mai aspre în privința lui

Calmațui Tatiana, instanța de apel a reținut că, din conținutul apelului

3

rezultă că, ca temei de casare a sentinței apelantului invocă individualizarea

incorectă a pedepsei de către prima instanță.

Instanța de apel constată că apelantul este de acord cu starea de fapt

stabilită ele instanța de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

reținute în sarcina inculpatei, însă hotărârea instanței de fond este criticată

în partea stabilirii pedepsei cu suspendarea condiționată a executării

acesteia, care se consideră a fi una prea blândă reieșind din personalitatea

inculpatei Calmațui Tatiana.

Instanța de apel a reținut că, potrivit art. 61 Cod penal „pedeapsa

penală, este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele

legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și

restricții drepturilor lor. Pedeapsa are ca scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei

nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea

persoanei condamnate”.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia

trebuie individualizate în așa fel încât inculpata să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea

articolului incriminat prin rechizitoriu inculpatei, la caz, art. 187 alin. (2) lit.

d), e), f) Cod penal, în baza căruia a fost condamnată Calmațui Tatiana.

Instanța de apel menționează că pedeapsa se consideră echitabilă când

aceasta impune inculpatei lipsuri și restricții ale drepturilor lui

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și

întregii societăți perturbate prin infracțiune.

În cauza deferită judecății, potrivit sentinței adoptate, Calmațui

Tatiana a fost recunoscută vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal și condamnată în baza acestei legi prin

aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod procedură penală la pedeapsa

sub formă de 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei, în baza art.90 Cod penal executarea pedepsei eu

închisoare, aplicate lui Calmațui Tatiana, fiind suspendată condiționat pe un

termen de probă de 2 (doi) ani.

4

Prin urmare, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă

scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În

formarea acestei convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont de

totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege. Deși legea nu îngrădește

libertatea instanței de judecată de a-și forma convingerea cu privire la

posibilitatea făptuitorului de a se îndrepta fără executarea efectivă a

pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare

condiționată a executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care s-a

întemeiat concluzia ei.

La caz, instanța de apel a reținut că instanța de fond a efectuat o analiză

complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatei, urmărind în

acest sens comportamentul său în viața socială, precum și cel dinainte și

după săvârșirea infracțiunii incriminate.

Prin urmare, instanța de apel a găsit neîntemeiate alegațiile titularului

dreptului de apel în partea excluderii art. 90 Cod penal și constată că

concluzia instanței inferioare precum că corijarea inculpatei este posibilă și

prin aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, este una

corectă, motivată și întemeiată.

Subsidiar la cele ce preced, Colegiul penal a constatat că corect s-a

statuat de instanța de fond că inculpata a comis o infracțiune care face parte

din categoria celor grave.

La stabilirea pedepsei inculpatei Calmațui Tatiana, instanța de fond, în

conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatei, de

influența pedepsei aplicate în privința fiecărui inculpat în parte.

Instanța de apel ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii,

conducându-se de principiile generale de stabilire a pedepsei consfințite de

art.61 alin.(2) Cod penal, reieșind din caracterul infracțiunii, care potrivit

prevederilor art. 16 Cod penal este gravă, ținând cont de noile limite minime

și maxime ale pedepsei cu închisoarea prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d),

e), f) Cod penal, consideră că în privința inculpatei Calmațui Tatiana, pentru

comiterea de către acesta a infracțiunii, este echitabilă aplicarea pedepsei cu

închisoarea, determinate potrivit art.3641 alin.(8) Cod procedură penală,

stabilindu-i o pedeapsă cu închisoarea pentru un termen de 3 (trei) ani și 6

(șase) luni.

La stabilirea pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de

toate circumstanțele cauzei, a simțit în decursul întregului proces de

examinarea a cauzei un sentiment de genă și rușine pentru fapta comisă, la

medicul narcolog și psihiatru nu se află, ajungând la convingerea că

5

educarea și reeducarea acestuia este posibilă fără izolarea dânsei de

societate, considerând oportun a aplica în privința inculpatei Calmațui

Tatiana pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), e),

f) Cod penal, condamnarea eu suspendarea condiționată a executării

pedepsei drept alternativă a pedepsei cu închisoarea, stabilindu-i un termen

de probă de 2 (doi) ani.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea

pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța

de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, a concluzionat că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele

condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada

de probațiune sau, după caz, termenul de probă.

Pedeapsa stabilită lui Calmațui Tatiana, este în limitele sancțiunii

prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal și nu au fost stabilite

oarecare interdicții sau impedimente în aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal. Oportunitatea aplicării prevederilor art.90 Cod penal se decide

motivat de către instanțele de judecată și în cazul dat, instanța a ținut cont

de toate circumstanțele cauzei, persoana vinovatului, cât și lipsa

circumstanțelor agravante.

Având în vedere termenul pedepsei cu închisoarea stabilite inculpatei

Calmațui Tatiana, ținând cont de faptul că aceasta a recunoscut vina integral,

se căiește sincer de cele comise și le regretă, instanța a conchis că

suspendarea executării pedepsei cu închisoarea și acordarea posibilității

acesteia, ca în termenul de probă, prin comportare exemplară și muncă

cinstită, să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat, va oferi o mai bună

protecție intereselor societății decât izolarea vinovatului de societate.

Prima instanță a conchis în mod întemeiat că în coraport cu fapta

comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatei,

corijarea și reeducarea acestuia este posibilă fără izolarea acestuia de

societate, aplicând pedeapsa cu închisoare, instanța de fond corect a ajuns la

concluzia că scopul pedepsei penale poate fi atins prin suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă conform

prevederilor art.90 Cod penal, acordându-i inculpatei șansa de a-și corecta

comportamentul în sensul respectării legii.

Or, careva circumstanțe agravante procurorul nu a prezentat, atât în

rechizitoriu, cât și în instanța de judecată, fapt ce indică la lipsa de careva

6

temei de aplicare în privința inculpatei a celei mai aspre pedepse, reale cu

închisoare.

la 29 octombrie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, la 14

noiembrie 2019, prin care invocând în calitate de temeiuri prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială

a deciziei cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de

menținere a pedepsei închisorii stabilită prin sentința Judecătoriei Căușeni,

sediul Central din 18 februarie 2019, cu excluderea aplicării prevederilor art.

90 Cod penal.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- instanța de apel greșit а individualizat pedeapsa inculpatei Calmațui

Tatiana, prin арliсаrеа nеîntеmеiаtă a prevederilor аrt.90 Cod penal;

- la fel а ignorat acel fapt, сă conform art. 61 Cod penal, pedeapsa

реnаlă este о măsură de соnstrângere statală și un mijloc de соrесtаrе și

reeducare а condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, соrесtаrеа condamnatului, рrесum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnatului сât și а altor persoane;

- făcând trimitere la prevederile art. 61 Cod penal, instanța de apel nu

s-a referit lа argumentele саrе au servit lа aplicarea acestor temeiuri,

ignorând prevederile art. 384 alin. (3) Cod de рrосеdură рenală unde este

рrеvăzut сă: ,,Sentința instanței de judecată trebuie să fie lеgаlă, întemeiată

și motivată, prevederi се sunt valabile și pentru instanța de apel;

- аu fost ignorate și prevederile art. 75 Cod penal, соnfоrm сărоrа

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirеа unei infracțiuni i se aplică о

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea sресiаlă а Cod penal și în

strictă соnfоrmitаte сu dispozițiile рărții generale а acestui cod;

- dispoziția art. 90 Cod penal, obligă instanța de judecată să indice

ехрrеs în hоtărîrе motivele condamnării cu suspendare condiționată а

executării pedepsei, саrе nici nu este motivat de сătrе instanță, care se

limitează doar la еnumеrаrеа circumstanțelor саrе le consideră atenuante;

- instanța de apel justificat а apreciat circumstanțele, dar pedeapsa

stabilită nu а fost арrесiаtă în соrоbоrаrе cu faptele comise și consecințele

acesteia, nu а ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii

comise, а omis să aprecieze rezonanța sporită а infracțiunii fiind соmisă

împotriva unei persoane de vârstă înaintată;

- circumstanțele comiterii infracțiunii și соmроrtаmеntul inculpatei

Calmațui Tatiana, саrе este unul neglijent prin neprezentarea în instanța de

judecată, fiind аnunțаtă în сăutаrе, nu а manifestat сăință sinсеră de

7

comiterea infracțiunii, anterior а mai săvârșit infracțiuni соntrа

patrimoniului, fiind соndаmnаtă în temeiul art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal,

cu stabilirea pedepsei сu închisoare ре un tеrmеn de 1 an, cu suspendarea

condiționată а executării pedepsei ре un tеrmеn de probațiune de 1 an,

inculpata а săvârșit jaful fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

este caracterizată negativ, toate acestea denotă сă сеl mai eficient mijloc de

соrесtаrе а acesteia este pedeapsa cu închisoare, асеаstă concluzie derivând

și din gravitatea faptei comise și de pericolul social;

- decizia adoptată în prezenta саuza реnаlă, la motivarea stabilirii

pedepse contravine prevederile аrt. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de рrосеdură

реnаlă, deoarece еа nu cuprinde motivele de арliсаrе а pedepsei mai ușоаre

și motivele de aplicare а pedepsei cu suspendare condiționată а executării

ei;

- concluziile instanței de fond și celei de ареl, la capitolul

individualizării pedepsei stabilite inculpatei Calmațui Tatiana sunt greșite

și în contradicție cu рrоbаtоriul administrat la etapa urmăririi penale și

cercetării judiciare, nесоnfоrmе scopului legii penale și principiului

individualizării răspunderii penale și pedepsei penale.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din

Codul de procedură penală.

Reieșind din recursul declarat se atestă, că autorul acestuia îl

întemeiază în baza pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Recurentul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată

și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu

soluția instanței de apel în partea individualizării pedepsei în privința

8

inculpatei, pe motiv că pripit s-a ajuns la concluzia că scopul pedepsei penale

poate fi atins prin aplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal.

Cu referire la temeiurile indicate de către recurent, prin prisma art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume ce ține de alegațiile,

precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei, Colegiul penal

consideră, că acest temei de casare invocat nu și-a găsit confirmarea la

judecarea recursului declarat.

Deși, în prezenta speță procurorul invocă ca temei de casare, faptul că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

însă în argumentarea recursului acesta nu a indicat clar asupra căror

argumente esențiale nu s-a expus această instanță, din cele la care s-a referit

în apelul declarat. Totuși, verificând lucrările dosarului, Colegiul penal

atestă că, instanța de apel a motivat cu suficientă amplitudine soluția

adoptată în prezenta speță.

Colegiul penal menționează că, instanța de apel, investită cu o situație

de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, s-a expus suficient în

partea individualizării pedepsei și modului de executare a acesteia, astfel

încât concluziile sale să conțină raționamente întemeiate asupra pedepsei

aplicate inculpatei Calmațui Tatiana.

Instanța de recurs remarcă, din textul deciziei atacate, faptul motivării

de către instanța de apel a hotărârii adoptate, în conformitate cu prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Decizia atacată cuprinde

temeiurile de fapt și de drept care au determinat la menținerea sentinței,

astfel, instanța de apel expunându-se argumentat asupra posibilității

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Calmațui Tatiana.

La examinarea recursului, Colegiul penal atestă că nu și-a găsit

confirmarea nici unul din temeiurile pentru recurs invocat prin prisma pct.

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece

instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii

cu privire la individualizarea pedepsei inculpatei și nu au admis careva

erori, stabilind justificat, în privința acesteia, suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare, conform art. 90 Cod penal.

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată

o individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatei Calmațui Tatiana,

aplicându-i eronat dispozițiile art. 90 Cod penal, instanța de recurs relevă că,

în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în

măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei

9

pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de

acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile

și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea

pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar,

persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată, iar

după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a

Codului penal, în special a dispozițiilor art. 90 Cod penal.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii,

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip,

și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea

scopului legii penale. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative

prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care

o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu

închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată.

Sancțiunea art. 187 alin.(2) lit. d), e), f) Cod penal, în baza căruia

inculpata Calmațui Tatiana, a fost condamnată, prevede pedeapsa cu

închisoare de la 5 la 7 ani. Această infracțiune, clasificându-se ca una gravă,

potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal.

Colegiul reține că, în cauza dată, inculpata a recunoscut săvârșirea

acestei infracțiuni și a solicitat de a fi judecată cauza pe baza probelor

10

administrate în faza de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641 Cod

de procedură penală.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care

a fost admisă de către instanță prin încheiere protocolară (f.d. 137),

beneficiază de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul

comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute

de lege în cazul pedepsei cu amendă.

În continuare, luând în considerație faptul că inculpata Calmațui

Tatiana, a acceptat judecata pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, acesta

beneficiază de o reducere cu 1/3 a limitelor prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare, deci noile limite pentru individualizarea pedepsei

pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal vor

fi de la 3 ani și 3 luni, la 4 ani și 6 luni.

În prezenta speță, Colegiul atestă că, inculpata Calmațui Tatiana, a fost

condamnată în baza art. 187 alin.(2) lit. d), e), f) Cod penal, la 3 ani și 6 luni

închisoare.

Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor

generale de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de

individualizare cu privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată

poate dispune neexecutare pedepsei aplicate vinovatului. Astfel,

suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă

instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului

pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării

pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și

natura infracțiunii, circumstanțele cauzei și persoana infractorului,

aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.

Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura

infracțiunii prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul

incidenței acestora la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu

închisoare pentru o infracțiune săvârșită din intenție ce nu depășește 5 ani,

și nu este una ce se atribuie la infracțiuni deosebit de grave sau excepțional

de grave, precum nu este prezentă și nici recidiva periculoasă sau deosebit

de periculoasă.

11

Colegiul penal menționează că, circumstanțe ce agravează

răspunderea penală conform art. 77 Cod penal, de către prima instanță nu

au fost stabilite.

Cât privește personalitatea făptașei, din materialele cauzei se atestă că

inculpata, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior a

fost atrasă la răspundere penală, fiindu-i stabilită pedeapsă cu închisoare pe

un termen de un an, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe

un termen de probă de un an.

La caz, analizând pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

2 ani, aplicată inculpatei Calmațui Tatiana, Colegiul penal a stabilit că

aceasta se încadrează în limitele prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), e), f)

Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, și prin urmare instanțele de

fond nu au comis nici o eroare de drept la individualizarea pedepsei, iar

dezacordul părții acuzării cu pedeapsa stabilită ce se încadrează în limitele

legale, nu poate constitui în sine un argument verosimil și justificat pentru

susținerea temeiului de drept invocat pentru casarea hotărârilor atacate.

Astfel, instanța de recurs apreciază că, la individualizarea pedepsei și

îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanțele de fond au acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatând că pedeapsa

aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce corespunde normelor

legale și va atinge scopul de corectare și resocializare a inculpatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate

alegațiile recurentului privind efectuarea contrară prevederilor legale de

către instanța de apel a unei individualizări a pedepsei în privința lui

Calmațui Tatiana, or, procurorul nu a expus care anume prevederi legale au

fost eronat aplicate și în ce a constat concret eroarea admisă de către

instanțele de fond la individualizarea executării pedepsei.

Colegiul penal, suplimentar, menționează și faptul că pedeapsa

stabilită, corespunde și prevederilor Recomandării Comitetului de Miniștri

referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate, adoptate la 19

ortombrie 1992, aceasta fiind corespunzătoare sancțiunii și totodată

proporțională gravității infracțiunii comise, precum și situației personale a

făptașei.

Din considerentele expuse, instanța de recurs conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, fiind corect

individualizată pedeapsa inculpatei conform prevederilor legale, în

consecință impunându-se dispunerea inadmisibilității recursului ordinar

declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

12

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2019,

în cauza penală în privința inculpatei Calmațui Tatiana xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

13