1ra-1040/2020 — art. 248 alin. 1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Hâncești din 05 aprilie 2018, Vrabie Vasile a fost condamnat în baza art. 248 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie 3000 lei. Corpurile delicte: ușa portbagaj ”Honda Stream” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Mitsubishi Lancer” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față ”Mercedes C-klasse W205” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față dreapta ”Land Rover” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; ușa laterală spate dreapta ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușă pot bagaj ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușa portbagaj ”Hyundai Accent” (uzată) - 1 buc; baterie hibrid ”Toyota Auris” (uzată) - 5 buc; grila față ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; armatură bază față ”Toyota Prius” (uzată)- 1 buc; armatură bară față ”Mercedes S- 1 Klasse W221” (uzată) - 1 buc; punte spate ”Audi” (uzată) - 1 buc; Fuzetă ”Audi” (uzată) - 1 buc; radiator intercooler ”Toyota” (uzată) -1 buc; invertor ”Toyota hibrid” (uzată) - 1 buc; bloc ABS „DSC” (uzată) - 1 buc; bară protecție față ”BMW” (uzată) - 1 buc; bară protecție spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; far spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Audi” (uzată) - 1 buc; far spate ”Fiat Scudo” (uzată) - 1 buc; Airbag volan ”VW” (uzată) - 2 buc; far față ”Skoda Fabia” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Skoda” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Opel” (uzată) - 1 buc; far față ”VW” (uzată) - 1 buc; pernă motor (uzată) - 1 buc; casetă direcție ”Opel” (uzată) - 1 buc; airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou față ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; set ventilatoare ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; radiator intercoler ”BMW” (uzat) - 1 buc; far față ”Nissan Qashgai” (uzat) - 1 buc; motor ”Toyota” diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție (uzat) - 1 buc (conform anexei nr. 1 a procesului-verbal de control nr. XXXXX din 01.08.2016), păstrate în camera corpurilor delicte a postului vamal ”Petricani”, au fost confiscate și transmise cu titlu gratuit în folosința statului. Corpul delict - mijlocul de transport ”Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, vin cod XXXXX, păstrat la terminalul vamal ”Cricova” și cheia de contact a mijlocului de transport păstrată în camera de corpuri delicte a Judecătoriei Hîncești, au fost confiscate și transmise cu titlu gratuit în folosința statului. Corpul delict - certificatul de înmatriculare nr. XXXXX, păstrat în camera de corpuri delict Judecătoriei Hîncești, a fost lăsat pentru păstrare în materialele cauzei.

Instanța de fond a constatat că, inculpatul Vrabie Vasile, având scopul trecerii peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor în proporții mari prin nedeclararea lor controlului vamal, acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale, la 01.08.2016, la ora 2234, a traversat frontiera de stat prin postul vamal ”Leușeni” (PVFi, rutier), sectorul „intrare pasageri”, fiind în calitate de șofer al mijlocului de transport „Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, fiind ulterior stopat regulamentar la 01.08.2016 la ora 2350 de către colaboratorii SEM „Centru” a Serviciului Vamal, pe traseul „Leușeni- Chișinău”, în regiunea s. Suruceni. În urma controlului fizic al mijlocului de transport „Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, au fost depistate piese auto uzate în asortiment ce nu au fost declarate organului vamal, după cum urmează: ușa portbagaj ”Honda Stream” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Mitsubishi Lancer” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față ”Mercedes C-klasse W205” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față dreapta ”Land Rover” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; ușa laterală spate dreapta ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușă pot bagaj ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușa portbagaj ”Hyundai Accent” (uzată) - 1 buc; baterie hibrid ”Toyota Auris” (uzată) - 5 buc; grila față ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; armatură bază față ”Toyota Prius” (uzată)- 1 buc; armatură bară față ”Mercedes S-Klasse W221” (uzată) - 1 buc; punte spate ”Audi” (uzată) - 1 buc; Fuzetă ”Audi” (uzată) - 1 buc; radiator intercooler ”Toyota” (uzată) -1 buc; invertor ”Toyota hibrid” (uzată) - 1 buc; bloc ABS „DSC” (uzată) - 1 buc; bară protecție față ”BMW” (uzată) - 1 buc; bară protecție spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; far spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Audi” (uzată) - 1 buc; far spate ”Fiat Scudo” (uzată) - 1 buc; Airbag volan ”VW” (uzată) - 2 buc; far față ”Skoda Fabia” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Skoda” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Opel” (uzată) - 1 buc; far față ”VW” (uzată) - 1 2 buc; pernă motor (uzată) - 1 buc; casetă direcție ”Opel” (uzată) - 1 buc; airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou față ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; set ventilatoare ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; radiator intercoler ”BMW” (uzat) - 1 buc; far față ”Nissan Qashgai” (uzat) - 1 buc; motor ”Toyota” diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție (uzat) - 1 buc; bunuri a căror valoare în vamă constituie suma de 151.004,30 lei, ceea ce reprezintă proporții mari. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că nu a traversat frontiera cu bunurile enumerate în învinuire. Controlul vamal l-a efectuat vameșul Chișcă V. Bunurile depistate în mașină le-a luat pe teritoriul Moldovei. Persoana de la care a luat piesele a spus că a făcut curățenie la service-auto și are piese uzate la preț redus. Bunurile au fost încărcate în automobil în maxim 5 minute, în regiunea s. Bujor. Cu persoana respectivă s-a întâlnit în România la o cafenea și a venit vorba de metal uzat. Ultimul i-a comunicat că dacă are nevoie să treacă pe la el să îl ia. A luat acest fier mai ieftin, deoarece la Chișinău îl putea vinde mai scump, a dorit să câștige ceva bani. Piesele nu erau bune din motiv că erau vizual uzate. Nu este de acord cu valoarea stabilită de către vamă. Totodată, vinovăția acestuia este dovedită prin probele administrate. Astfel, martorii Bologan V. și Jitari A. au declarat similar că, activând în comun, în apropierea localității Suruceni, pe traseul Chișinău-Leușeni, în jurul orei 2400, la 70- 80 km de la vamă, au stopat mijlocul de transport „Chrysler”. În urma verificării compartimentului marfar, au depistat piese auto uzate. Careva acte de însoțire inculpatul nu a prezentat. Automobilul a fost dus la terminalul Cricova, piesele au fost ridicate și depozitate la camera de corpuri delicte. Prin programul UNIPASS, s-a stabilit că inculpatul a traversat frontiera de stat. Piesele auto erau vizibile, nu erau ascunse. Erau puse una peste alta, haotic. Nu era posibil ca piesele date să nu fi fost vizibile la controlul vamal. Potrivit procesului-verbal din 02.08.201, în cadrul efectuării de către echipa mobilă a controlului fizic al automobilului ”Chrysler”, n/î XXXXX, au fost depistate piese auto uzate în asortiment. Conform procesului-verbal din 02.08.2016, au fost reținute autocamionul de ”Chrysler”, n/î XXXXX, pașaportul tehnic, cheia de contact a automobilului și piesele auto uzate. Potrivit informație despre traversarea frontierei de stat, la 01.08.2016, ora 2303, Vrabie V. a intrat în țară cu autocamionul cu n/î XXXXX; Conform raportului inspectorului și șefului secției SVVV, valoarea în vamă a mărfurilor specificate în scrisoarea Serviciului vamal nr. XXXXX din 10.08.2016 a fost estimată la suma de 151.004,30 lei, cu anexă în care se conține descrierea mărfii, cantitatea, valoarea per unitate și valoarea în vamă. Potrivit procesului-verbal de audiere a lui Vrabie V. la etapa documentării cazului, ultimul a relatat că la 01.08.2016, întorcându-se din Polonia, a rugat un prieten de al său să aducă automobilul ”Chrysler”, care îi aparține, în vama Albita cu niște piese pentru a repara mașina în România. La traversarea postului, i-a spus vameșului că transportă niște colete pentru sine. Deplasându-se din vama ”Leușeni” spre localitatea Peresecina, a fost stopat de echipa mobilă. Nu a prezentat careva acte pe piese din motiv că nu le avea. Recunoaște vina și este de acord să achite amenda. 3 Aspectele relatate de inculpat în declarațiile date în faza documentării cauzei se regăsesc în conținutul întregului material probator. Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 248 alin. (1) Cod penal, ca contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin nedeclarare, în proporții mari. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite, care este din categoria celor ușoare, de persoana inculpatului care anterior nu a mai fost judecat.

Avocatul Șura Mihail a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii. Apelantul a invocat că, instanța de fond nu a dat o apreciere obiectivă tuturor probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, la 02.08.2016, contrar prevederilor art. 378 din Codul contravențional al R. Moldova, Vrabie V. este supus audierii de către agentul constatator al Serviciului Vamal în lipsa unui apărător fapt prin care i-a fost încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil în sensul art. 5 și 6 CoEDO. În raport cu declarațiile date la faza efectuării verificărilor de către angajații Serviciului Vamal, la 02.08.2017, fiind audiat în calitate de inculpat, Vrabie V. a relatat instanței că vina nu o recunoaște. Nu a traversat frontiera vamală a R. Moldova cu bunurile depistate în autocamionul său. Nu este de acord cu prețurile stabilite de către Serviciul Vamal pentru piesele uzate procurate pe teritoriul R. Moldova în seara de 01.08.2017 de la o persoană, căreia la momentul audierii în instanță, nu poate comunica numărul de telefon și numele de familie. Autocamionul a fost supus verificării de către vameșul aflat în serviciu V. Chișca. Totodată, clasarea procesului penal nr. XXXXX, intentat la 19.04.2017, din motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal V. Chișcă a elementelor constitutive de infracțiune prevăzute de art. 329 Cod penal, denotă și faptul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal în acțiunile inculpatului ori, la momentul verificării la postul vamal a autocamionului ghidat de Vrabie V. nu au fost depistate bunurile incluse în lista întocmită de către angajații Serviciului Vamal. Martorul Bologan V. a relatat că, la 01.08.2016, aproximativ orele 2400, pe traseul ”Leușeni-Chișinău”, a fost stopat autocamionul ghidat de Vrabie V., fără acte de proveniență asupra pieselor auto uzate. Piesele erau vizibile, nu erau ascunse, fiind puse una peste alta. Autocamionul a fost stopat la 70-80 km de la postul vamal ”Leușeni-Albița”. Nu cunoaște ce explicații a dat Vrabie V. la momentul verificărilor aplicate și nici nu poate confirma că acesta a trecut vama cu bunurile depistate în autocamion. Martorul Jitari A. la fel a menționat că nu era posibil ca piesele depistate în autocamionul lui Vrabie V. să nu fi fost vizibile la controlul vamal și că nu poate afirma că aceste piese au trecut vama. Raportul inspectorului SVVV, că valoarea în vamă a mărfurilor specificate în raportul inspectorului vamal a Serviciului Vamal nr. XXXXX din 10.08.2016 a fost estimată la suma totală de 151.004.30 lei, nu poate servi drept probă pertinentă și veridică la stabilirea costului real al pieselor auto uzate, depistate în autocamionul ghidat de Vrabie V., valoare, care poate fi stabilită doar în baza unei expertize în 4 comisie tehnico-merciologice judiciare pusă în sarcina CNEJ de pe lângă Ministerul Justiție și nicidecum în baza unei evaluări a unui șef de tură în vamă. Respingând cererea apărării privind dispunerea unei expertize în comisie, tehnico-merciologice, instanța de fond nu a ținut cont nici de următoarele circumstanțe. Acuzatorul de stat nu a prezentat instanței probe care ar fi confirmat intrarea pe teritoriul vamal a pieselor auto uzate și depistate în autocamionul ghidat de Vrabie V. la o distanță de aproximativ 70-80 km de punctul vamal ”Leușeni-Albița”, pe traseul ”Leușeni-Chișinău”. Ori, declarațiile lui Vrabie V. din 01.08.2017, data documentării cazului, nu sunt confirmate prin careva alte probe prezentate de către acuzatorul de stat instanței de judecatăv- declarația vamală, rapoarte de constatare a faptului nedeclarării de către Vrabie V. a acestor piese auto uzate la momentul intrării în vama Leușeni etc. Mai mult, nu a fost demonstrat de către organul de urmărire penală, în baza cărei specificări a Serviciului vamal, piesele auto uzate au fost apreciate drept marfă, în cazul în care importul pieselor auto uzate este interzis. Din punct de vedere tehnic, procentul de uzură a pieselor auto determină și parametrii tehnici care ermit exploatarea lor după destinație, care poate fi în exclusivitate stabilit în urma unei cercetări științifice, de la care, în consecință depinde și constatarea valorii reale a fiecărei piese uzate. Sentința de condamnare a inculpatului este bazată pe presupuneri în raport cu declarațiile martorilor acuzării Bologan V., Jitari A. Cojocaru A. și inculpatului Vrabie V., prin care se denotă ilegalitatea actului contestat. Astfel, reținând ca mijloc de probă procesul-verbal de audiere a lui Vrabie V. la etapa documentării cazului, care arată că ”întorcându-se din Polonia a rugat un prieten de al său să aducă automobilul Chrysler, care îi aparține în vama Albița cu niște piese pentru a-și repara mașina în România. La traversarea postului i-a spus vameșului că transportă niște colete pentru sine”. Din contextul acestei probe reținute de instanța de fond reiese că Vrabie V. urma să-și repare mașina cu piesele auto uzate aflate în autocamion în România. Atunci „volens-ievolens” apare fără careva explicație întrebarea: ce căutau piesele auto uzate în autocamionul ghidat de Vrabie V. la o distanță de aproximativ 70-80 km de la postul vamal ”Albița-Leușeni”, atunci când de aceste piese era necesitatea de a le folosi pentru reparația mașinei inculpatului în România? Dar dacă la postul vamal în autocamion se aflau careva colete personale pe care vameșul Chișca V. le-a verificat, ultimul nu a depistat careva piese auto uzate în remorca autocamionului lui Vrabie V. Ori, imposibilul de-a nu le observa în timpul controlului vamal, este confirmat prin declarațiile martorilor acuzării Bologan V., Jitari A. și Cojocaru A., care au explicat judecății că, cu certitudine piesele auto uzate, într-un număr impunător 38 de bucăți, aflate în autocamionul lui Vrabie V., nu puteau să nu fie văzute la momentul verificării vamale de către inspectorul serviciului vamal ”Leușeni”. Mai mult, la 20.05.2017, vameșul Chișca V., prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Compan D., a fost scos de sub urmărire penală din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 din Codul penal, cu clasarea procesului penal nr. XXXXX pornit la 19.04.2017 împotriva lui Chișca V. Pornind de la principiul prezumției nevinovăției (art. 8 alin. (2), (3) Cod de procedură penală), nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile 5 despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, care urmează a fi tratate în folosul inculpatului.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2018, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Vrabie Vasile, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (1) Cod penal, a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a reținut ca sunt veridice declarațiile inculpatului date în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel. Ori, acuzatorul de stat a eșuat de a demonstra prin probe utile, pertinente și concludente vinovăția lui Vrabie V. și anume în trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor, prin nedeclararea controlului vamal, ori, conform prevederilor Codului vamal, bunurile trecute peste frontiera vamală sunt declarate organului vamal (art. 173), iar forma și procedura de declarare sunt stabilite de Departamentul Vamal (art. 174). Astfel, este constatat contrariul, că la 01.08.2016, la ora 2234, Vrabie V. a traversat frontiera de stat prin postul vamal ”Leușeni” (PVFi, rutier), sectorul ”intrare pasageri”, fiind în calitate de șofer al mijlocului de transport ”Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, însă nu s-a stabilit că anume la trecerea frontierei ar fi transportat ori cel puțin ar fi încercat să transporte careva mărfuri pe care nu le-ar fi declarat organului vamal. Din declarațiile colaboratorilor echipei mobile a Serviciului Vamal Bologan V. și Jitari A., se atestă că inculpatul a fost stopat pe traseul ”Chișinău-Leușeni”, în apropierea s. Suruceni, aproximativ la 60-70 km de la vamă, iar mărfurile (piesele uzate) depistate la controlul fizic al mijlocului de transport, constituiau un număr destul de mare, fapt ce se confirmă și prin conținutul procesului-verbal privind efectuarea controlului vamal de către echipa mobilă nr. XXXXX din 01.08.2016, ori, acestea nu erau ascunse ci erau amplasate haotic, iar în cadrul controlului vamal la trecerea frontierei era imposibil să nu fi fost observate. Mai mult, în legătură cu acțiunile din 01.08.2016 pretins ilegale imputate lui Vrabie V., în privința inspectorul vamal Chișca V., la 19.04.2017, a fost intentată urmărirea penală privind pretinsele acțiuni prejudiciabile de neglijență în serviciu comise de către inspectorul vamal, proces penal care, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Compan D., din 20.05.2017, a fost clasat din motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișca V. a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal. Ori, în acest sens s-a stabilit cert, că Chișca V. nu a neglijat intenționat, sau din neatenție careva acte normative (art. 20 Cod vamal) la verificarea automobilului ”Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, ceea ce denotă că Vrabie V. la trecerea frontierei a trecut legal frontiera și nu a introdus careva, bunuri nedeclarate, circumstanțe din care instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate argumentele apelanților în susținerea poziției de apărare prin invocarea situației descrise. Astfel, în acțiunile lui Vrabie V. nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii prevăzute de 248 alin. (1) Cod penal. 4.1. Prin încheierea Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, s-a dispus: ”Se corectează eroarea materială evidentă, admisă în dispozitivul deciziei și decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2018 în urma examinării 6 în ordine de apel, a cererii de apel declarată de avocatul Șura Mihail în interesele inculpatului Vrabie Vasile împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 05 aprilie 2018, în cauza penală privind condamnarea lui Vrabie Vasile XXXXX, născut la XXXXX, IDNP XXXXXXXXXXXXXX, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (1) Cod penal, cu indicarea corectă a datei pronunțării sentinței atacate și anume ”05” aprilie 2018 în loc de ”18” aprilie 2018. Se înlătură omisiunea vădită admisă în dispozitivul deciziei și decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2018 cu includerea următorului aliniat: corpurile delicte: ușa portbagaj Honda Stream (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga Mitsubishi Lancer (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga Hyundai Getz (uzată) - 1 buc; ușa laterală față Mercedes C-klasse W205 (uzată) - 1 buc; ușa laterală față dreapta Land Rover (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga VW Passat CC (uzată) - 1 buc; ușa laterală spate dreapta Toyota Prius (uzată) - 1 buc; ușă pot bagaj Toyota Prius (uzată) - 1 buc; ușa portbagaj Hyundai Accent (uzată) - 1 buc; baterie hibrid Toyota Auris (uzată) - 5 buc; grila față VW Passat CC (uzată) - 1 buc; armatură bază față Toyota Prius (uzată)- 1 buc; armatură bară față Mercedes S-Klasse W221 (uzată) - 1 buc; punte spate Audi (uzată) - 1 buc; Fuzetă Audi (uzată) - 1 buc; radiator intercooler Toyota (uzată) -l buc; invertor Toyota hibrid , (uzată) - l buc; bloc ABS „DSC" (uzată) - 1 buc; bară protecție față BMW (uzată) -11 buc; bară protecție spate Toyota Prius (uzată) - 1 buc; far spate Toyota Prius Uuzată) - 1 buc; aripă față stânga Hyundai Getz (uzată) - 1 buc; aripă față stânga Audi (uzată) - 1 buc; far spate Fiat Scudo (uzată) - 1 buc; Airbag volan VW (uzată)12 buc; far față Skoda Fabia 2 (uzată) - 1 buc; grilă față Skoda (uzată) - 1 buc; grilă față Opel (uzată) - 1 buc; far față VW (uzată) - 1 buc; pernă motor (uzată) - 1 /buc; casetă direcție Opel (uzată) - 1 buc; airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou / față VW Passat CC (uzat) - 1 buc; set ventilatoare VW Passat CC (uzat) - 1 buc; radiator intercoler BMW (uzat) - 1 buc; far față Nissan Qashgai (uzat) - 1 buc; motor Toyota diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție (uzat) - 1 buc (conform anexei nr. 1 a procesului verbal de control nr.XXXXX din 01.08.2016), păstrate în camera corpurilor delicte a postului vamal Petricani se restituie lui Vrabie Vasile. Corpul delict - mijlocul de transport de model ”Chrysler Voyager” cu n/î XXXXX vin cod XXXXX, păstrat la terminalul vamal Cricova și cheia de contact a mijlocului de transport păstrată în camera de corpuri delicte a Judecătoriei Hâncești se restituie lui Vrabie Vasile”. Instanța a statuat că, în dispozitivul și descriptivul Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2018, s-a admis o eroare materială și o omisiune.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sîli, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței, deoarece apelul a fost admis greșit. Apelantul a invocat că, vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate este demonstrată prin probele legal administrate în cadrul procesului penal.

Potrivit deciziei Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2019, recursul a fost admis, casată total decizia atacată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a statuat că, concluziile instanței de apel sunt pripite, nu corespund materialelor dosarului și sunt bazate exclusiv pe declarațiile inculpatului, 7 fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate fiecare în parte și în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și coroborării lor, instanța de apel prematur ajungând la concluzia privind achitarea inculpatului, din motiv că nu s- a constatat existența faptei infracțiunii. De către instanța de apel probele acuzării au fost lăsate fără apreciere, instanța neexpunându-se asupra pertinenței, concludentei, utilității și coroborării lor, totodată concluziile instanței de apel se constată a fi bazate pe declarațiile depuse de către inculpat în cadrul cercetării judecătorești, însă fără a fi apreciate în raport cu declarațiile acestuia depuse la data de 02 august 2016 la terminalul vamal Cricova, unde a declarat că recunoaște vina și este de acord să achite amendă, pe când instanța de apel, limitându-se să descrie declarațiile inculpatului depuse în cadrul cercetării judecătorești privind nerecunoașterea vinovăției privind comiterea infracțiunii de care este învinuit, apreciindu-le ca fiind veridice. Mai mult, potrivit procesului-verbal privind efectuarea controlului vamal de către Echipa Mobilă nr. XXXXX din 01.08.2016 a automobilului „Chrysler”, n/î XXXXX, ce aparținea inculpatului, în urma controlului au fost depistate piese auto uzate în asortiment, totodată fiind întocmită Anexa nr. 01 la procesul-verbal privind efectuarea controlului vamal de către Echipa Mobilă, în care a fost indicată denumirea mărfii și cantitatea, la care inculpatul a indicat „obiecții la echipele mobile nu sunt”. Astfel, nu este clar totuși care dintre declarațiile inculpatului sunt consecvente, concludente și care coroborează cu întreaga sistemă de probe, cele depuse în cadrul depistării și examinării cauzei sau cele depuse în cadrul cercetării judecătorești, și cu care sistemă de probe coroborează în situația în care instanța de apel ajunge la concluzia că probele examinate nu confirmă vinovăția inculpatului. De asemenea, instanța de apel a făcut referire și s-a bazat exclusiv pe ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Compan D., din 20.05.2017 privind clasarea procesului penal intentat la 19.04.2017, din motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișca V. a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal. Astfel, instanța de apel a menționat că Chișca V. nu a neglijat intenționat, sau din neatenție careva acte normative (art. 20 Cod vamal) la verificarea automobilului „Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, ceea ce denotă că Vrabie V. a trecut legal frontiera și nu a introdus careva bunuri nedeclarate, însă instanța de recurs a statuat că reieșind din conținutul ordonanței sus-nominalizate, nu este clar motivul de clasare a cauzei penale intentate în privința inspectorului vamal Chișca V., dat fiind faptul că, ordonanța dată nu este integrală, lipsind partea de motivare a acesteia ce urma a fi structurată pe pagina nr. 4, omisiune asupra căreia instanța de apel nu s-a expus și nu a luat-o în considerație. În această ordine de idei, instanța de apel nu s-a pronunțata asupra faptului din care considerente probele prezentate de acuzatorul de stat nu dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, indicând că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Totodată, instanța de apel urma să țină cont de modificările legislative efectuate în Codul penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, care au intrat în vigoare la 17.08.2018.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, apelul a fost respins ca nefondat. 8 Instanța de apel a statuat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor prin nedeclarare, în proporții mari. Ori, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate. În acest sens, se rețin declarațiile martorilor Bologan V. și Jitari A. că, în apropierea localității Suruceni a fost stopat mijlocul de transport „Chrysler”. În urma verificării compartimentului marfar, au fost depistate piese auto uzate, pe traseul ”Chișinău - Leușeni”. Careva acte de însoțire nu au fost prezentate. Piesele auto erau vizibile, nu erau ascunse. Erau puse una peste alta. Piesele date nu puteau fi omise de controlul vamal. Prin procesul-verbal privind efectuarea controlului vamal de către echipa mobilă, se confirmă că, fiind efectuat controlul fizic total al automobilului „Chrysler”, n/î XXXXX, prin descărcare la lumină artificială, au fost depistate piese auto uzate în asortiment, cu anexa nr. XXXXX din 02.08.2016 în care sunt indicate piesele auto uzate și cantitatea acestora. Potrivit procesului-verbal de audiere a lui Vrabie V. la etapa documentării cazului, acesta a declarat că la 01.08.2016, întorcându-se din Polonia a rugat un prieten de al său să aducă automobilul „Chrysler” care îi aparține în vama ”Albița” cu niște piese pentru a-și repara mașina în România. La traversarea postului i-a spus vameșului că transportă niște colete pentru sine. Deplasându-se din vama ”Leușeni” spre localitatea Peresecina, undeva la mijloc de drum a fost stopat de echipa mobilă a vamei. La cerința lor de a prezenta careva acte pe piesele sale nu a putut prezenta din motiv că nu le avea. Vina o recunoaște și este de acord să achite amenda. Conform informației despre traversarea frontierei de stat, rezultă că la 01.08.2016, ora 2303 Vrabie V. a intrat în țară cu autocamionul cu n/î XXXXX, iar la ora 2350, aceeași dată, a fost efectuat controlului vamal de către echipa mobilă, automobilul condus de inculpat fiind stopat pe traseul ”Chișinău-Leușeni”, la 70-80 km de la vamă. Astfel că, inculpatul a traversat frontiera de stat, fără a declara mărfurile controlului vamal, prin urmare latura obiectivă a infracțiunii de contrabanda a fost realizată. Ori, afirmația că bunurile au fost încărcate în automobil în maxim 5 minute, așa cum a indicat inculpatul, este declarativă, având în vedere că bunurile uzate depistate sunt numeroase, în număr de 38 bucăți, totodată acesta bunuri sunt voluminoase, fapt ce denotă imposibilitatea încărcării acestor bunuri în automobil în așa timp scut. A fost realizată de Vrabie V. și latura subiectivă a infracțiunii incriminate, în situația în care acesta, a luat fier, posibil de al vinde mai scump, de a câștiga ceva bani. Conform prevederilor art. 20 alin. (9) Cod vamal, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, introducerea în țară și plasarea sub orice destinație vamală a accesoriilor uzate pentru autovehicule este interzisă. 9 În acest context, se reține că inculpatul a traversat bunurilor peste frontiera vamală a R. Moldova, prin nedeclararea acestora organului vamal, din interes material, pentru a obține un profit. Referitor la corpurile delicte pe cauza penală, instanță de apel a reținut că soarta acestora a fost soluționat legal și justificat în conformitate cu prevederile art. 162 Cod penal, din care considerent soluția instanței de fond, în acest sens, de asemenea urmează a fi menținută.

Avocatul Frumusachi Simion a declara recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea achitării inculpatului, sau rejudecării cauzei de către instanță de apel. Recurentul a invocat că, instanță de apel nu s-a expus asupra faptului invocat în cererea de apel precum că, autocamionul condus de Vrabie V. a fost supus verificării de către vameșul aflat în serviciu Chișcă V., iar la momentul verificării la postul vamal, nu au fost depistate bunurile incluse în lista întocmită de către angajații Serviciului Vamal. Nu s-a expus instanță de apel și a lăsat absolut fără nicio apreciere ordonanța de clasare a procesului penal nr. XXXXX, intentat la data de 19.04.2017, din motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă V. a elementelor constitutive de infracțiune prevăzute de art. 329 din Codul penal, care în coraport cu declarațiile inculpatului și a volumului și numărului bunurilor care sunt indicate drept obiect material al infracțiunii incriminate denotă faptul lipsei acestora la momentul traversării punctului vamal precum și a imposibilității fizice de tăinuire a acestora. Nu s-a expus instanță de apel nici asupra obiecțiilor aduse de apărare precum și coroborarea cu alte probe a declarațiilor martorului acuzării Bologan V. care indică, că pe data de 01.08.2016, aproximativ pe la orele 2400, pe traseul ”Leușeni - Chișinău”, a fost stopat autocamionul ghidat de către Vrabie V., fără acte de proveniență asupra pieselor auto uzate, după care a fost parcat la Cricova, iar piesele ridicate și depozitate la camera de corpuri delicte. Piesele erau vizibile, nu erau ascunse, fiind puse una peste alta. Autocamionul a fost stopat la 70-80 km de la postul vamal ”Leușeni - Albita”. Nu cunoaște ce explicații a dat cet. Vrabie V. la momentul verificărilor aplicate și nici nu poate afirma că cet. Vrabie V. a trecut vama cu bunurile depistate în autocamion; Ori, martorul acuzării Jitari A., a confirmat declarațiile martorului Bologan V. în judecată și la fel a menționat că nu era posibil ca piesele depistate în autocamionul lui Vrabie V. să nu fi fost vizibile la controlul vamal și că nu poate afirma că aceste piese au trecut vama. În contextul celor declarate este evident lipsa unui element esențial al infracțiunii incriminate și anume a laturii obiective manifestate prin eludarea controlului vamal sau tăinuindu-le de el, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop... ori, din materialul probatoriu s-a constatat cu certitudine că automobilul „Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, a trecut postul vamal ”Leușeni-Albița”, ceea ce exclude eludarea controlului vamal, iar ascunderea respectivelor piese cum ar fi: ușa portbagaj ”Honda Stream” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Mitsubishi Lancer” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față ”Mercedes C-klasse W205” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față dreapta ”Land Rover” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; ușa laterală spate dreapta ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușă pot bagaj ”Toyota Prius” (uzată) - 1 10 buc; ușa portbagaj ”Hyundai Accent” (uzată) - 1 buc; baterie hibrid ”Toyota Auris” (uzată) - 5 buc; grila față ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; armatură bază față ”Toyota Prius” (uzată)- 1 buc; armatură bară față ”Mercedes S-Klasse W221” (uzată) - 1 buc; punte spate ”Audi” (uzată) - 1 buc; Fuzetă ”Audi” (uzată) - 1 buc; radiator intercooler ”Toyota” (uzată) -1 buc; invertor ”Toyota hibrid” (uzată) - 1 buc; bloc ABS „DSC” (uzată) - 1 buc; bară protecție față ”BMW” (uzată) - 1 buc; bară protecție spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; far spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Audi” (uzată) - 1 buc; far spate ”Fiat Scudo” (uzată) - 1 buc; Airbag volan ”VW” (uzată) - 2 buc; far față ”Skoda Fabia” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Skoda” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Opel” (uzată) - 1 buc; far față ”VW” (uzată) - 1 buc; pernă motor (uzată) - 1 buc; casetă direcție ”Opel” (uzată) - 1 buc; airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou față ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; set ventilatoare ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; radiator intercoler ”BMW” (uzat) - 1 buc; far față ”Nissan Qashgai” (uzat) - 1 buc; motor ”Toyota” diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție (uzat) - 1 buc. era fizic imposibilă fără a fi văzute de lucrătorii vamali. Iar odată ce este evident că lucrătorii vamali ar fi putut cu certitudine vedea aceste piese auto întrucât nu puteau fi ascunse, cu certitudine nu-i permitea lui Vrabie Vasile de a traversa punctul vamal și al părăsi în lipsa declarației vamale depuse. Totuși, Vrabie V. a părăsit la permisiunea lucrătorilor vamali postul vamal, iar ulterior a fost stopat la o distanță de 60-70 Km de postul vamal cu respectivele piese vizibile, iar în privința vameșului Chișca V., se emite ordonanța procurorului în procuratura Anticorupție, Compan D., prin care acesta a fost scos de sub urmărire penală din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 din Codul penal. în contextul celor menționate supra, acuzarea nu a prezentat nici o probă privitor la faptul dacă la momentul traversării punctului vamal erau prezenta sau nu piesele depistate ulterior, or aceasta era posibil prin simpla ridicare și cercetare a înregistrărilor video de la punctul vamal Leușeni. Astfel, prin încălcarea prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, Vrabie Vasile este pus în situația de a-și dovedi faptul că la momentul traversării postului vamal ”Leușeni” nu avea în automobilul „Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, bunurile de care este acuzat că le-a trecut prin contrabandă atunci cînd această sarcină îi revine organului de urmărire penală și acuzatorului de stat. Deși martorii acuzării Bologan V. și martorului acuzării Jingan A. declară în instanța de judecată că piesele auto uzate, într-un număr impunător de 38 de bucăți, aflate în autocamionul lui Vrabie V., nu puteau să nu fie văzute la momentul verificării vamale de către inspectorul serviciului vamal ”Leușeni”. Piesele erau vizibile, nu erau ascunse, fiind puse una peste alta. Autocamionul a fost stopat la 70-80 km de la postul vamal ”Leușeni - Albita”. Nu cunoaște ce explicații a dat cet. Vrabie V. la momentul verificărilor aplicate și nici nu poate afirma că cet. Vrabie V. a trecut vama cu bunurile depistate în autocamion. Astfel, declarațiile acestor doi martori ai acuzării vin să confirme poziția că la momentul traversării postului vamal ”Leușeni” piesele depistate ulterior lipseau în automobilul de marca/model „Chrysler Voyager”, cu n/î XXXXX. Necătând la aceasta, declarațiile acestor doi martori sunt puse în baza sentinței de condamnare, sunt apreciate de instanță drept veridice iar asupra obiecțiilor apărării instanță de apel nu se expune și nu le combate nici într-un mod. 11 În acest mod remarcăm poziția contradictorie a instanței de apel care a conchis că vinovăția inculpatului a fost pe deplin demonstrată prin declarațiile martorilor Bologan V. și Jingan A. aceste declarații din contra susține poziția apărării. La fel, nu s-a expus instanță de apel nici asupra obiecției aduse de apărare raportului inspectorului vamal a Serviciului Vamal nr. XXXXX din 10.08/16 conform căruia valoarea în vamă a mărfurilor specificate a fost estimată la suma totală de 151.004.30 lei. Ori, a fost invocat că nu poate servi drept probă pertinentă și veridică la stabilirea costului real al pieselor auto uzate depistate în autocamionul ghidat de către V. Vrabie, valoare, care în opinia apărării poate fi stabilită doar în baza unei expertize în comisie tehnico-merciologice judiciare pusă în sarcina CNEJ de pe lângă Ministerul Justiției al RM și nicidecum în baza unei evaluări a unui șef de tură în vamă care nu are aptitudinile și nu este autorizat în calitate de expert. Astfel, din cele expuse se constată cu certitudine faptul că instanța de apel nu sa expus asupra majorității motivelor apelului declarat, a făcut o apreciere eronată probelor cercetate și a emis o decizie neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă. Mai mult ca atât, la momentul emiterii deciziei instanței de apel (04.12.2019) expirase termenul de prescripția de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Codul penal, pretinsa infracțiune fiind comisă la 01.08.2016, iar infracțiunea care i se incriminează lui Vrabie V. fiind una din categoria infracțiunilor ușoare. Și în acest sens instanță de apel a omis a se expune. Motivarea hotărârii instanței de apel este una formală în care sunt doar descrie fapta, probele administrate în respectiva cauză penală fără a face o analiză și a da un răspuns la toate argumentele invocate în apel. Instanță de apel contrar prevederilor legale și-a întemeiat soluția pe aprecieri subiective, or, CtEDO statuează că, dreptul la un proces echitabil include obligația tribunalelor de a-și motiva deciziile lor, deoarece absența motivării unei decizii judiciare poate impieta asupra acestui drept. De asemenea, CtEDO menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională. Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului." În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală - iinstanța de apel nu s-a pronunțata asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 12 Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect se atestă că instanța de fond și cea de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Potrivit jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). Însă, instanța de fond nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 1., 2. din decizie): a) doar a trecut în revistă dovezile administrate, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu declarațiile martorilor Bologan V. și Jitari A. Că: „piesele auto erau vizibile, nu erau ascunse. Erau puse una peste alta, haotic. Nu era posibil ca piesele date să nu fi fost vizibile la controlul vamal”, cât și cu ordonanța de clasare a procesului penal nr. XXXXX, intentat la 19.04.2017, din motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă V. a elementelor constitutive de infracțiune prevăzute de art. 329 din Cod penal, neindicând de ce a respins versiunile și dovezile apărării, în special de ce nu a luat în considerare declarațiile incuilpatului oferite în fața instanței în raport cu cele de la audiere a lui Vrabie V. la etapa documentării cazului – nefiind elucidată calitatea în care acesta a fost atunci audiat și dacă i-au fost respectate garanțiile procedurale; b) totdată, concluziile neclare și confuze că: „aspectele relatate de inculpat în declarațiile date în faza documentării cauzei se regăsesc în conținutul întregului material probator”, nu corespund criteriilor de apreiciere a probelor prescrise în art.101 Cod de procedură penală. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor judecând examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și 13 nu au fost consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. În corespundere cu art. 8, 10 alin. (1), 113 alin. (1) Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi. Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 7. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale și a menținut o sentință neântemeiată legal. Mai mult, soluția de menținere a sentinței, inclusiv concluzia că: „soarta corpurilor delicte a fost soluționat legal și justificat în conformitate cu prevederile art. 162 Cod penal, din care considerent soluția instanței de fond, în acest sens, de asemenea urmează a fi menținută”, contravine încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, care, nefiind anulată, produce efecte juridice până în prezent (pct. 4.1., 7. din decizie). Ori, prin această încheiere automobilul și piesele respective au fost restituite lui Vrabie Vasile – soluție fondată pe o hotărâre de achitare a ultimului, iar conform sentinței aceste corpuri delicte au fost confiscate și transmise cu titlu gratuit în folosința statului – soluție întemeiată pe o sentință de condamnare a inculpatului (pct. 1., 2., 4., 4.1., 7. din decizie); 14 b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu declarațiile martorilor Bologan V. și Jitari A. Că: „piesele auto erau vizibile, nu erau ascunse. Erau puse una peste alta. Piesele date nu puteau fi omise de controlul vamal”, cu procesul-verbal privind efectuarea controlului automobilului „Chrysler”, n/î XXXXX că: „prin descărcare la lumină artificială, au fost depistate piese auto uzate în asortiment”, cu prevederilor art. 20 alin. (9) Cod vamal, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii că: „introducerea în țară și plasarea sub orice destinație vamală a accesoriilor uzate pentru autovehicule este interzisă”, cât și cu ordonanța de clasare a procesului penal nr. XXXXX, intentat la 19.04.2017, din motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă V. a elementelor constitutive de infracțiune prevăzute de art. 329 din Cod penal, neindicând de ce a respins versiunile și dovezile apărării, în special de ce nu a luat în considerare declarațiile incuilpatului oferite în fața instanței în raport cu cele de la audiere a lui Vrabie V. la etapa documentării cazului - nefiind elucidată calitatea în care acesta a fost atunci audiat și dacă i-au fost respectate garanțiile procedurale. Mai mult, concluzia sumară că: „afirmația că bunurile au fost încărcate în automobil în maxim 5 minute, așa cum a indicat inculpatul, este declarativă, având în vedere că bunurile uzate depistate sunt numeroase, în număr de 38 bucăți, totodată acesta bunuri sunt voluminoase, fapt ce denotă imposibilitatea încărcării acestor bunuri în automobil în așa timp scut”, nu corespund criteriilor de apreiciere a probelor prescrise în art.101 Cod de procedură penală și nu ține de expertiza instanței de judecată; c) prin constatările confuze că: „acesta, a luat fier, posibil de al vinde mai scump, de a câștiga ceva bani..., se reține că inculpatul a traversat bunurilor peste frontiera vamală a R. Moldova, prin nedeclararea acestora organului vamal, din interes material, pentru a obține un profit”, a depășit limitele învinuirii formulate inculpatului, ori, asemenea circumstabnțe în fapt și drept nu se regăsesc în rechizitoriu; d) nu a soluționat în niciun fel chestiunea privind retroactivitatea Legii penale noi și a prescripției, omițând indicațiile obligatorii ale instanței de recurs, care în decizia din 25 iunie 2019 a mneționat că: „instanța de apel urma să țină cont de modificările legislative efectuate în Codul penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, care au intrat în vigoare la 17.08.2018” (pct. 6. din decizie); e) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile inculpatului Vrabie V., a martorilor Bologan V. și Jitari A. date în ședința instanței de fond; f) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 8., cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3., 8. din decizie). Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul ordinar este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 15 Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : admite recursul ordinar declarat de avocatul Frumusachi Semion, casează total decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în privința inculpatului Vrabie Vasile XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 26 iunie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Nicolae Craiu 16