1ra-1040/2020 — art. 248 alin. 1 Cp

1ra-1040/2020 — art. 248 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1040/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh,

Nicolae Craiu,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar,

împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 05 aprilie 2018 și deciziei Colegiul penal

al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, declarat de avocatul Frumusachi

Semion în numele inculpatului

Vrabie Vasile XXXXX, născut

la XXXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-nul XXXXX,

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 28.04.2017 - 05.04.2018,

instanța de apel: 10.05.2018 - 25.10.2018,

instanța de recurs: 14.12.2018 - 25.06.2019.

instanța de apel: 31.07.2019 - 04.12.2019,

instanța de recurs: 19.02.2020 - 12.05.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 248 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități

convenționale, ce constituie 3000 lei.

Corpurile delicte: ușa portbagaj ”Honda Stream” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față

stânga ”Mitsubishi Lancer” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Hyundai Getz”

(uzată) - 1 buc; ușa laterală față ”Mercedes C-klasse W205” (uzată) - 1 buc; ușa laterală

față dreapta ”Land Rover” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”VW Passat CC”

(uzată) - 1 buc; ușa laterală spate dreapta ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușă pot bagaj

”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușa portbagaj ”Hyundai Accent” (uzată) - 1 buc; baterie

hibrid ”Toyota Auris” (uzată) - 5 buc; grila față ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc;

armatură bază față ”Toyota Prius” (uzată)- 1 buc; armatură bară față ”Mercedes S-

1

Klasse W221” (uzată) - 1 buc; punte spate ”Audi” (uzată) - 1 buc; Fuzetă ”Audi”

(uzată) - 1 buc; radiator intercooler ”Toyota” (uzată) -1 buc; invertor ”Toyota hibrid”

(uzată) - 1 buc; bloc ABS „DSC” (uzată) - 1 buc; bară protecție față ”BMW” (uzată) -

1 buc; bară protecție spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; far spate ”Toyota Prius”

(uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga

”Audi” (uzată) - 1 buc; far spate ”Fiat Scudo” (uzată) - 1 buc; Airbag volan ”VW”

(uzată) - 2 buc; far față ”Skoda Fabia” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Skoda” (uzată) - 1

buc; grilă față ”Opel” (uzată) - 1 buc; far față ”VW” (uzată) - 1 buc; pernă motor (uzată)

- 1 buc; casetă direcție ”Opel” (uzată) - 1 buc; airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou

față ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; set ventilatoare ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc;

radiator intercoler ”BMW” (uzat) - 1 buc; far față ”Nissan Qashgai” (uzat) - 1 buc;

motor ”Toyota” diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție (uzat) - 1 buc (conform

anexei nr. 1 a procesului-verbal de control nr. XXXXX din 01.08.2016), păstrate în

camera corpurilor delicte a postului vamal ”Petricani”, au fost confiscate și transmise

cu titlu gratuit în folosința statului.

Corpul delict - mijlocul de transport ”Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, vin cod

XXXXX, păstrat la terminalul vamal ”Cricova” și cheia de contact a mijlocului de

transport păstrată în camera de corpuri delicte a Judecătoriei Hîncești, au fost

confiscate și transmise cu titlu gratuit în folosința statului.

Corpul delict - certificatul de înmatriculare nr. XXXXX, păstrat în camera de

corpuri delict Judecătoriei Hîncești, a fost lăsat pentru păstrare în materialele cauzei.

peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor în proporții mari prin nedeclararea

lor controlului vamal, acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale, la

01.08.2016, la ora 2234, a traversat frontiera de stat prin postul vamal ”Leușeni” (PVFi,

rutier), sectorul „intrare pasageri”, fiind în calitate de șofer al mijlocului de transport

„Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, fiind ulterior stopat regulamentar la 01.08.2016 la

ora 2350 de către colaboratorii SEM „Centru” a Serviciului Vamal, pe traseul „Leușeni-

Chișinău”, în regiunea s. Suruceni. În urma controlului fizic al mijlocului de transport

„Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, au fost depistate piese auto uzate în asortiment ce nu

au fost declarate organului vamal, după cum urmează: ușa portbagaj ”Honda Stream”

(uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Mitsubishi Lancer” (uzată) - 1 buc; ușa laterală

față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față ”Mercedes C-klasse

W205” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față dreapta ”Land Rover” (uzată) - 1 buc; ușa

laterală față stânga ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; ușa laterală spate dreapta ”Toyota

Prius” (uzată) - 1 buc; ușă pot bagaj ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușa portbagaj

”Hyundai Accent” (uzată) - 1 buc; baterie hibrid ”Toyota Auris” (uzată) - 5 buc; grila

față ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; armatură bază față ”Toyota Prius” (uzată)- 1 buc;

armatură bară față ”Mercedes S-Klasse W221” (uzată) - 1 buc; punte spate ”Audi”

(uzată) - 1 buc; Fuzetă ”Audi” (uzată) - 1 buc; radiator intercooler ”Toyota” (uzată) -1

buc; invertor ”Toyota hibrid” (uzată) - 1 buc; bloc ABS „DSC” (uzată) - 1 buc; bară

protecție față ”BMW” (uzată) - 1 buc; bară protecție spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1

buc; far spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Hyundai Getz” (uzată)

- 1 buc; aripă față stânga ”Audi” (uzată) - 1 buc; far spate ”Fiat Scudo” (uzată) - 1 buc;

Airbag volan ”VW” (uzată) - 2 buc; far față ”Skoda Fabia” (uzată) - 1 buc; grilă față

”Skoda” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Opel” (uzată) - 1 buc; far față ”VW” (uzată) - 1

2

buc; pernă motor (uzată) - 1 buc; casetă direcție ”Opel” (uzată) - 1 buc; airbag lateral

(uzat) - 2 buc; trager panou față ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; set ventilatoare ”VW

Passat CC” (uzat) - 1 buc; radiator intercoler ”BMW” (uzat) - 1 buc; far față ”Nissan

Qashgai” (uzat) - 1 buc; motor ”Toyota” diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție

(uzat) - 1 buc; bunuri a căror valoare în vamă constituie suma de 151.004,30 lei, ceea

ce reprezintă proporții mari.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că nu a traversat

frontiera cu bunurile enumerate în învinuire. Controlul vamal l-a efectuat vameșul

Chișcă V. Bunurile depistate în mașină le-a luat pe teritoriul Moldovei. Persoana de la

care a luat piesele a spus că a făcut curățenie la service-auto și are piese uzate la preț

redus. Bunurile au fost încărcate în automobil în maxim 5 minute, în regiunea s. Bujor.

Cu persoana respectivă s-a întâlnit în România la o cafenea și a venit vorba de metal

uzat. Ultimul i-a comunicat că dacă are nevoie să treacă pe la el să îl ia. A luat acest

fier mai ieftin, deoarece la Chișinău îl putea vinde mai scump, a dorit să câștige ceva

bani. Piesele nu erau bune din motiv că erau vizual uzate. Nu este de acord cu valoarea

stabilită de către vamă.

Totodată, vinovăția acestuia este dovedită prin probele administrate.

Astfel, martorii Bologan V. și Jitari A. au declarat similar că, activând în comun,

în apropierea localității Suruceni, pe traseul Chișinău-Leușeni, în jurul orei 2400, la 70-

80 km de la vamă, au stopat mijlocul de transport „Chrysler”. În urma verificării

compartimentului marfar, au depistat piese auto uzate. Careva acte de însoțire

inculpatul nu a prezentat. Automobilul a fost dus la terminalul Cricova, piesele au fost

ridicate și depozitate la camera de corpuri delicte. Prin programul UNIPASS, s-a

stabilit că inculpatul a traversat frontiera de stat. Piesele auto erau vizibile, nu erau

ascunse. Erau puse una peste alta, haotic. Nu era posibil ca piesele date să nu fi fost

vizibile la controlul vamal.

Potrivit procesului-verbal din 02.08.201, în cadrul efectuării de către echipa

mobilă a controlului fizic al automobilului ”Chrysler”, n/î XXXXX, au fost depistate

piese auto uzate în asortiment.

Conform procesului-verbal din 02.08.2016, au fost reținute autocamionul de

”Chrysler”, n/î XXXXX, pașaportul tehnic, cheia de contact a automobilului și piesele

auto uzate.

Potrivit informație despre traversarea frontierei de stat, la 01.08.2016, ora 2303,

Vrabie V. a intrat în țară cu autocamionul cu n/î XXXXX;

Conform raportului inspectorului și șefului secției SVVV, valoarea în vamă a

mărfurilor specificate în scrisoarea Serviciului vamal nr. XXXXX din 10.08.2016 a

fost estimată la suma de 151.004,30 lei, cu anexă în care se conține descrierea mărfii,

cantitatea, valoarea per unitate și valoarea în vamă.

Potrivit procesului-verbal de audiere a lui Vrabie V. la etapa documentării

cazului, ultimul a relatat că la 01.08.2016, întorcându-se din Polonia, a rugat un prieten

de al său să aducă automobilul ”Chrysler”, care îi aparține, în vama Albita cu niște

piese pentru a repara mașina în România. La traversarea postului, i-a spus vameșului

că transportă niște colete pentru sine. Deplasându-se din vama ”Leușeni” spre

localitatea Peresecina, a fost stopat de echipa mobilă. Nu a prezentat careva acte pe

piese din motiv că nu le avea. Recunoaște vina și este de acord să achite amenda.

3

Aspectele relatate de inculpat în declarațiile date în faza documentării cauzei se

regăsesc în conținutul întregului material probator.

Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 248 alin. (1) Cod

penal, ca contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

mărfurilor, prin nedeclarare, în proporții mari.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,

de caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite, care este din categoria celor ușoare, de

persoana inculpatului care anterior nu a mai fost judecat.

pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, deoarece fapta lui nu

întrunește elementele infracțiunii.

Apelantul a invocat că, instanța de fond nu a dat o apreciere obiectivă tuturor

probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Astfel, la 02.08.2016, contrar prevederilor art. 378 din Codul contravențional al

R. Moldova, Vrabie V. este supus audierii de către agentul constatator al Serviciului

Vamal în lipsa unui apărător fapt prin care i-a fost încălcat dreptul la apărare și dreptul

la un proces echitabil în sensul art. 5 și 6 CoEDO.

În raport cu declarațiile date la faza efectuării verificărilor de către angajații

Serviciului Vamal, la 02.08.2017, fiind audiat în calitate de inculpat, Vrabie V. a relatat

instanței că vina nu o recunoaște. Nu a traversat frontiera vamală a R. Moldova cu

bunurile depistate în autocamionul său. Nu este de acord cu prețurile stabilite de către

Serviciul Vamal pentru piesele uzate procurate pe teritoriul R. Moldova în seara de

01.08.2017 de la o persoană, căreia la momentul audierii în instanță, nu poate comunica

numărul de telefon și numele de familie. Autocamionul a fost supus verificării de către

vameșul aflat în serviciu V. Chișca.

Totodată, clasarea procesului penal nr. XXXXX, intentat la 19.04.2017, din

motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal V. Chișcă a elementelor constitutive de

infracțiune prevăzute de art. 329 Cod penal, denotă și faptul lipsei elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal în acțiunile inculpatului

ori, la momentul verificării la postul vamal a autocamionului ghidat de Vrabie V. nu au

fost depistate bunurile incluse în lista întocmită de către angajații Serviciului Vamal.

Martorul Bologan V. a relatat că, la 01.08.2016, aproximativ orele 2400, pe

traseul ”Leușeni-Chișinău”, a fost stopat autocamionul ghidat de Vrabie V., fără acte

de proveniență asupra pieselor auto uzate. Piesele erau vizibile, nu erau ascunse, fiind

puse una peste alta. Autocamionul a fost stopat la 70-80 km de la postul vamal

”Leușeni-Albița”. Nu cunoaște ce explicații a dat Vrabie V. la momentul verificărilor

aplicate și nici nu poate confirma că acesta a trecut vama cu bunurile depistate în

autocamion.

Martorul Jitari A. la fel a menționat că nu era posibil ca piesele depistate în

autocamionul lui Vrabie V. să nu fi fost vizibile la controlul vamal și că nu poate afirma

că aceste piese au trecut vama.

Raportul inspectorului SVVV, că valoarea în vamă a mărfurilor specificate în

raportul inspectorului vamal a Serviciului Vamal nr. XXXXX din 10.08.2016 a fost

estimată la suma totală de 151.004.30 lei, nu poate servi drept probă pertinentă și

veridică la stabilirea costului real al pieselor auto uzate, depistate în autocamionul

ghidat de Vrabie V., valoare, care poate fi stabilită doar în baza unei expertize în

4

comisie tehnico-merciologice judiciare pusă în sarcina CNEJ de pe lângă Ministerul

Justiție și nicidecum în baza unei evaluări a unui șef de tură în vamă.

Respingând cererea apărării privind dispunerea unei expertize în comisie,

tehnico-merciologice, instanța de fond nu a ținut cont nici de următoarele circumstanțe.

Acuzatorul de stat nu a prezentat instanței probe care ar fi confirmat intrarea pe

teritoriul vamal a pieselor auto uzate și depistate în autocamionul ghidat de Vrabie V.

la o distanță de aproximativ 70-80 km de punctul vamal ”Leușeni-Albița”, pe traseul

”Leușeni-Chișinău”. Ori, declarațiile lui Vrabie V. din 01.08.2017, data documentării

cazului, nu sunt confirmate prin careva alte probe prezentate de către acuzatorul de stat

instanței de judecatăv- declarația vamală, rapoarte de constatare a faptului nedeclarării

de către Vrabie V. a acestor piese auto uzate la momentul intrării în vama Leușeni etc.

Mai mult, nu a fost demonstrat de către organul de urmărire penală, în baza cărei

specificări a Serviciului vamal, piesele auto uzate au fost apreciate drept marfă, în cazul

în care importul pieselor auto uzate este interzis.

Din punct de vedere tehnic, procentul de uzură a pieselor auto determină și

parametrii tehnici care ermit exploatarea lor după destinație, care poate fi în

exclusivitate stabilit în urma unei cercetări științifice, de la care, în consecință depinde

și constatarea valorii reale a fiecărei piese uzate.

Sentința de condamnare a inculpatului este bazată pe presupuneri în raport cu

declarațiile martorilor acuzării Bologan V., Jitari A. Cojocaru A. și inculpatului Vrabie

V., prin care se denotă ilegalitatea actului contestat.

Astfel, reținând ca mijloc de probă procesul-verbal de audiere a lui Vrabie V. la

etapa documentării cazului, care arată că ”întorcându-se din Polonia a rugat un prieten

de al său să aducă automobilul Chrysler, care îi aparține în vama Albița cu niște piese

pentru a-și repara mașina în România. La traversarea postului i-a spus vameșului că

transportă niște colete pentru sine”.

Din contextul acestei probe reținute de instanța de fond reiese că Vrabie V. urma

să-și repare mașina cu piesele auto uzate aflate în autocamion în România. Atunci

„volens-ievolens” apare fără careva explicație întrebarea: ce căutau piesele auto uzate

în autocamionul ghidat de Vrabie V. la o distanță de aproximativ 70-80 km de la postul

vamal ”Albița-Leușeni”, atunci când de aceste piese era necesitatea de a le folosi pentru

reparația mașinei inculpatului în România? Dar dacă la postul vamal în autocamion se

aflau careva colete personale pe care vameșul Chișca V. le-a verificat, ultimul nu a

depistat careva piese auto uzate în remorca autocamionului lui Vrabie V. Ori,

imposibilul de-a nu le observa în timpul controlului vamal, este confirmat prin

declarațiile martorilor acuzării Bologan V., Jitari A. și Cojocaru A., care au explicat

judecății că, cu certitudine piesele auto uzate, într-un număr impunător 38 de bucăți,

aflate în autocamionul lui Vrabie V., nu puteau să nu fie văzute la momentul verificării

vamale de către inspectorul serviciului vamal ”Leușeni”.

Mai mult, la 20.05.2017, vameșul Chișca V., prin ordonanța procurorului în

Procuratura Anticorupție, Compan D., a fost scos de sub urmărire penală din motivul

lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 din Codul penal,

cu clasarea procesului penal nr. XXXXX pornit la 19.04.2017 împotriva lui Chișca V.

Pornind de la principiul prezumției nevinovăției (art. 8 alin. (2), (3) Cod de

procedură penală), nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile

5

despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe

presupuneri, care urmează a fi tratate în folosul inculpatului.

2018, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Vrabie Vasile, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (1)

Cod penal, a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel a reținut ca sunt veridice declarațiile inculpatului date în cadrul

ședinței de judecată a instanței de apel.

Ori, acuzatorul de stat a eșuat de a demonstra prin probe utile, pertinente și

concludente vinovăția lui Vrabie V. și anume în trecerea peste frontiera vamală a R.

Moldova a mărfurilor, prin nedeclararea controlului vamal, ori, conform prevederilor

Codului vamal, bunurile trecute peste frontiera vamală sunt declarate organului vamal

(art. 173), iar forma și procedura de declarare sunt stabilite de Departamentul Vamal

(art. 174).

Astfel, este constatat contrariul, că la 01.08.2016, la ora 2234, Vrabie V. a

traversat frontiera de stat prin postul vamal ”Leușeni” (PVFi, rutier), sectorul ”intrare

pasageri”, fiind în calitate de șofer al mijlocului de transport ”Chrysler Voyager”, n/î

XXXXX, însă nu s-a stabilit că anume la trecerea frontierei ar fi transportat ori cel

puțin ar fi încercat să transporte careva mărfuri pe care nu le-ar fi declarat organului

vamal.

Din declarațiile colaboratorilor echipei mobile a Serviciului Vamal Bologan V.

și Jitari A., se atestă că inculpatul a fost stopat pe traseul ”Chișinău-Leușeni”, în

apropierea s. Suruceni, aproximativ la 60-70 km de la vamă, iar mărfurile (piesele

uzate) depistate la controlul fizic al mijlocului de transport, constituiau un număr destul

de mare, fapt ce se confirmă și prin conținutul procesului-verbal privind efectuarea

controlului vamal de către echipa mobilă nr. XXXXX din 01.08.2016, ori, acestea nu

erau ascunse ci erau amplasate haotic, iar în cadrul controlului vamal la trecerea

frontierei era imposibil să nu fi fost observate.

Mai mult, în legătură cu acțiunile din 01.08.2016 pretins ilegale imputate lui

Vrabie V., în privința inspectorul vamal Chișca V., la 19.04.2017, a fost intentată

urmărirea penală privind pretinsele acțiuni prejudiciabile de neglijență în serviciu

comise de către inspectorul vamal, proces penal care, prin ordonanța procurorului în

Procuratura Anticorupție, Compan D., din 20.05.2017, a fost clasat din motivul lipsei

în acțiunile inspectorului vamal Chișca V. a elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 329 Cod penal.

Ori, în acest sens s-a stabilit cert, că Chișca V. nu a neglijat intenționat, sau din

neatenție careva acte normative (art. 20 Cod vamal) la verificarea automobilului

”Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, ceea ce denotă că Vrabie V. la trecerea frontierei a

trecut legal frontiera și nu a introdus careva, bunuri nedeclarate, circumstanțe din care

instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate argumentele apelanților în susținerea

poziției de apărare prin invocarea situației descrise.

Astfel, în acțiunile lui Vrabie V. nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii

prevăzute de 248 alin. (1) Cod penal.

4.1. Prin încheierea Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie

2018, s-a dispus: ”Se corectează eroarea materială evidentă, admisă în dispozitivul

deciziei și decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2018 în urma examinării

6

în ordine de apel, a cererii de apel declarată de avocatul Șura Mihail în interesele

inculpatului Vrabie Vasile împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești (sediul Central)

din 05 aprilie 2018, în cauza penală privind condamnarea lui Vrabie Vasile XXXXX,

născut la XXXXX, IDNP XXXXXXXXXXXXXX, pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 248 alin. (1) Cod penal, cu indicarea corectă a datei pronunțării sentinței

atacate și anume ”05” aprilie 2018 în loc de ”18” aprilie 2018.

Se înlătură omisiunea vădită admisă în dispozitivul deciziei și decizia Curții de

Apel Chișinău din 25 septembrie 2018 cu includerea următorului aliniat: corpurile

delicte: ușa portbagaj Honda Stream (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga

Mitsubishi Lancer (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga Hyundai Getz (uzată) - 1

buc; ușa laterală față Mercedes C-klasse W205 (uzată) - 1 buc; ușa laterală față

dreapta Land Rover (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga VW Passat CC (uzată) -

1 buc; ușa laterală spate dreapta Toyota Prius (uzată) - 1 buc; ușă pot bagaj Toyota

Prius (uzată) - 1 buc; ușa portbagaj Hyundai Accent (uzată) - 1 buc; baterie hibrid

Toyota Auris (uzată) - 5 buc; grila față VW Passat CC (uzată) - 1 buc; armatură bază

față Toyota Prius (uzată)- 1 buc; armatură bară față Mercedes S-Klasse W221 (uzată)

- 1 buc; punte spate Audi (uzată) - 1 buc; Fuzetă Audi (uzată) - 1 buc; radiator

intercooler Toyota (uzată) -l buc; invertor Toyota hibrid , (uzată) - l buc; bloc ABS

„DSC" (uzată) - 1 buc; bară protecție față BMW (uzată) -11 buc; bară protecție spate

Toyota Prius (uzată) - 1 buc; far spate Toyota Prius Uuzată) - 1 buc; aripă față stânga

Hyundai Getz (uzată) - 1 buc; aripă față stânga Audi (uzată) - 1 buc; far spate Fiat

Scudo (uzată) - 1 buc; Airbag volan VW (uzată)12 buc; far față Skoda Fabia 2 (uzată)

- 1 buc; grilă față Skoda (uzată) - 1 buc; grilă față Opel (uzată) - 1 buc; far față VW

(uzată) - 1 buc; pernă motor (uzată) - 1 /buc; casetă direcție Opel (uzată) - 1 buc;

airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou / față VW Passat CC (uzat) - 1 buc; set

ventilatoare VW Passat CC (uzat) - 1 buc; radiator intercoler BMW (uzat) - 1 buc; far

față Nissan Qashgai (uzat) - 1 buc; motor Toyota diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc;

coloană direcție (uzat) - 1 buc (conform anexei nr. 1 a procesului verbal de control

nr.XXXXX din 01.08.2016), păstrate în camera corpurilor delicte a postului vamal

Petricani se restituie lui Vrabie Vasile.

Corpul delict - mijlocul de transport de model ”Chrysler Voyager” cu n/î

XXXXX vin cod XXXXX, păstrat la terminalul vamal Cricova și cheia de contact a

mijlocului de transport păstrată în camera de corpuri delicte a Judecătoriei Hâncești

se restituie lui Vrabie Vasile”.

Instanța a statuat că, în dispozitivul și descriptivul Curții de Apel Chișinău din

25 septembrie 2018, s-a admis o eroare materială și o omisiune.

recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței,

deoarece apelul a fost admis greșit.

Apelantul a invocat că, vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii

incriminate este demonstrată prin probele legal administrate în cadrul procesului penal.

recursul a fost admis, casată total decizia atacată și dispusă rejudecarea cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a statuat că, concluziile instanței de apel sunt pripite, nu

corespund materialelor dosarului și sunt bazate exclusiv pe declarațiile inculpatului,

7

fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate fiecare în parte și în ansamblu,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și coroborării lor, instanța de

apel prematur ajungând la concluzia privind achitarea inculpatului, din motiv că nu s-

a constatat existența faptei infracțiunii.

De către instanța de apel probele acuzării au fost lăsate fără apreciere, instanța

neexpunându-se asupra pertinenței, concludentei, utilității și coroborării lor, totodată

concluziile instanței de apel se constată a fi bazate pe declarațiile depuse de către

inculpat în cadrul cercetării judecătorești, însă fără a fi apreciate în raport cu declarațiile

acestuia depuse la data de 02 august 2016 la terminalul vamal Cricova, unde a declarat

că recunoaște vina și este de acord să achite amendă, pe când instanța de apel,

limitându-se să descrie declarațiile inculpatului depuse în cadrul cercetării

judecătorești privind nerecunoașterea vinovăției privind comiterea infracțiunii de care

este învinuit, apreciindu-le ca fiind veridice.

Mai mult, potrivit procesului-verbal privind efectuarea controlului vamal de

către Echipa Mobilă nr. XXXXX din 01.08.2016 a automobilului „Chrysler”, n/î

XXXXX, ce aparținea inculpatului, în urma controlului au fost depistate piese auto

uzate în asortiment, totodată fiind întocmită Anexa nr. 01 la procesul-verbal privind

efectuarea controlului vamal de către Echipa Mobilă, în care a fost indicată denumirea

mărfii și cantitatea, la care inculpatul a indicat „obiecții la echipele mobile nu sunt”.

Astfel, nu este clar totuși care dintre declarațiile inculpatului sunt consecvente,

concludente și care coroborează cu întreaga sistemă de probe, cele depuse în cadrul

depistării și examinării cauzei sau cele depuse în cadrul cercetării judecătorești, și cu

care sistemă de probe coroborează în situația în care instanța de apel ajunge la

concluzia că probele examinate nu confirmă vinovăția inculpatului.

De asemenea, instanța de apel a făcut referire și s-a bazat exclusiv pe ordonanța

procurorului în Procuratura Anticorupție, Compan D., din 20.05.2017 privind clasarea

procesului penal intentat la 19.04.2017, din motivul lipsei în acțiunile inspectorului

vamal Chișca V. a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod

penal. Astfel, instanța de apel a menționat că Chișca V. nu a neglijat intenționat, sau

din neatenție careva acte normative (art. 20 Cod vamal) la verificarea automobilului

„Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, ceea ce denotă că Vrabie V. a trecut legal frontiera

și nu a introdus careva bunuri nedeclarate, însă instanța de recurs a statuat că reieșind

din conținutul ordonanței sus-nominalizate, nu este clar motivul de clasare a cauzei

penale intentate în privința inspectorului vamal Chișca V., dat fiind faptul că, ordonanța

dată nu este integrală, lipsind partea de motivare a acesteia ce urma a fi structurată pe

pagina nr. 4, omisiune asupra căreia instanța de apel nu s-a expus și nu a luat-o în

considerație.

În această ordine de idei, instanța de apel nu s-a pronunțata asupra faptului din

care considerente probele prezentate de acuzatorul de stat nu dovedesc vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, indicând că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

Totodată, instanța de apel urma să țină cont de modificările legislative

efectuate în Codul penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, care au intrat în vigoare

la 17.08.2018.

2019, apelul a fost respins ca nefondat.

8

Instanța de apel a statuat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 248 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - contrabandă, adică

trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor prin nedeclarare, în proporții

mari.

Ori, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este confirmată

prin cumulul de probe cercetate.

În acest sens, se rețin declarațiile martorilor Bologan V. și Jitari A. că, în

apropierea localității Suruceni a fost stopat mijlocul de transport „Chrysler”. În urma

verificării compartimentului marfar, au fost depistate piese auto uzate, pe traseul

”Chișinău - Leușeni”. Careva acte de însoțire nu au fost prezentate. Piesele auto erau

vizibile, nu erau ascunse. Erau puse una peste alta. Piesele date nu puteau fi omise

de controlul vamal.

Prin procesul-verbal privind efectuarea controlului vamal de către echipa

mobilă, se confirmă că, fiind efectuat controlul fizic total al automobilului „Chrysler”,

n/î XXXXX, prin descărcare la lumină artificială, au fost depistate piese auto uzate

în asortiment, cu anexa nr. XXXXX din 02.08.2016 în care sunt indicate piesele auto

uzate și cantitatea acestora.

Potrivit procesului-verbal de audiere a lui Vrabie V. la etapa documentării

cazului, acesta a declarat că la 01.08.2016, întorcându-se din Polonia a rugat un prieten

de al său să aducă automobilul „Chrysler” care îi aparține în vama ”Albița” cu niște

piese pentru a-și repara mașina în România. La traversarea postului i-a spus vameșului

că transportă niște colete pentru sine. Deplasându-se din vama ”Leușeni” spre

localitatea Peresecina, undeva la mijloc de drum a fost stopat de echipa mobilă a vamei.

La cerința lor de a prezenta careva acte pe piesele sale nu a putut prezenta din motiv că

nu le avea. Vina o recunoaște și este de acord să achite amenda.

Conform informației despre traversarea frontierei de stat, rezultă că la

01.08.2016, ora 2303 Vrabie V. a intrat în țară cu autocamionul cu n/î XXXXX, iar la

ora 2350, aceeași dată, a fost efectuat controlului vamal de către echipa mobilă,

automobilul condus de inculpat fiind stopat pe traseul ”Chișinău-Leușeni”, la 70-80

km de la vamă.

Astfel că, inculpatul a traversat frontiera de stat, fără a declara mărfurile

controlului vamal, prin urmare latura obiectivă a infracțiunii de contrabanda a fost

realizată.

Ori, afirmația că bunurile au fost încărcate în automobil în maxim 5 minute,

așa cum a indicat inculpatul, este declarativă, având în vedere că bunurile uzate

depistate sunt numeroase, în număr de 38 bucăți, totodată acesta bunuri sunt

voluminoase, fapt ce denotă imposibilitatea încărcării acestor bunuri în automobil

în așa timp scut.

A fost realizată de Vrabie V. și latura subiectivă a infracțiunii incriminate, în

situația în care acesta, a luat fier, posibil de al vinde mai scump, de a câștiga ceva

bani.

Conform prevederilor art. 20 alin. (9) Cod vamal, în vigoare la momentul

comiterii infracțiunii, introducerea în țară și plasarea sub orice destinație vamală a

accesoriilor uzate pentru autovehicule este interzisă.

9

În acest context, se reține că inculpatul a traversat bunurilor peste frontiera

vamală a R. Moldova, prin nedeclararea acestora organului vamal, din interes

material, pentru a obține un profit.

Referitor la corpurile delicte pe cauza penală, instanță de apel a reținut că soarta

acestora a fost soluționat legal și justificat în conformitate cu prevederile art. 162

Cod penal, din care considerent soluția instanței de fond, în acest sens, de asemenea

urmează a fi menținută.

acestei decizii, cu dispunerea achitării inculpatului, sau rejudecării cauzei de către

instanță de apel.

Recurentul a invocat că, instanță de apel nu s-a expus asupra faptului invocat în

cererea de apel precum că, autocamionul condus de Vrabie V. a fost supus verificării

de către vameșul aflat în serviciu Chișcă V., iar la momentul verificării la postul vamal,

nu au fost depistate bunurile incluse în lista întocmită de către angajații Serviciului

Vamal.

Nu s-a expus instanță de apel și a lăsat absolut fără nicio apreciere ordonanța de

clasare a procesului penal nr. XXXXX, intentat la data de 19.04.2017, din motivul

lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă V. a elementelor constitutive de

infracțiune prevăzute de art. 329 din Codul penal, care în coraport cu declarațiile

inculpatului și a volumului și numărului bunurilor care sunt indicate drept obiect

material al infracțiunii incriminate denotă faptul lipsei acestora la momentul traversării

punctului vamal precum și a imposibilității fizice de tăinuire a acestora.

Nu s-a expus instanță de apel nici asupra obiecțiilor aduse de apărare precum și

coroborarea cu alte probe a declarațiilor martorului acuzării Bologan V. care indică, că

pe data de 01.08.2016, aproximativ pe la orele 2400, pe traseul ”Leușeni - Chișinău”, a

fost stopat autocamionul ghidat de către Vrabie V., fără acte de proveniență asupra

pieselor auto uzate, după care a fost parcat la Cricova, iar piesele ridicate și depozitate

la camera de corpuri delicte. Piesele erau vizibile, nu erau ascunse, fiind puse una peste

alta. Autocamionul a fost stopat la 70-80 km de la postul vamal ”Leușeni - Albita”. Nu

cunoaște ce explicații a dat cet. Vrabie V. la momentul verificărilor aplicate și nici nu

poate afirma că cet. Vrabie V. a trecut vama cu bunurile depistate în autocamion;

Ori, martorul acuzării Jitari A., a confirmat declarațiile martorului Bologan V.

în judecată și la fel a menționat că nu era posibil ca piesele depistate în autocamionul

lui Vrabie V. să nu fi fost vizibile la controlul vamal și că nu poate afirma că aceste

piese au trecut vama.

În contextul celor declarate este evident lipsa unui element esențial al infracțiunii

incriminate și anume a laturii obiective manifestate prin eludarea controlului vamal sau

tăinuindu-le de el, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest

scop... ori, din materialul probatoriu s-a constatat cu certitudine că automobilul

„Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, a trecut postul vamal ”Leușeni-Albița”, ceea ce

exclude eludarea controlului vamal, iar ascunderea respectivelor piese cum ar fi: ușa

portbagaj ”Honda Stream” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Mitsubishi Lancer”

(uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față

”Mercedes C-klasse W205” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față dreapta ”Land Rover”

(uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; ușa laterală

spate dreapta ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușă pot bagaj ”Toyota Prius” (uzată) - 1

10

buc; ușa portbagaj ”Hyundai Accent” (uzată) - 1 buc; baterie hibrid ”Toyota Auris”

(uzată) - 5 buc; grila față ”VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; armatură bază față ”Toyota

Prius” (uzată)- 1 buc; armatură bară față ”Mercedes S-Klasse W221” (uzată) - 1 buc;

punte spate ”Audi” (uzată) - 1 buc; Fuzetă ”Audi” (uzată) - 1 buc; radiator intercooler

”Toyota” (uzată) -1 buc; invertor ”Toyota hibrid” (uzată) - 1 buc; bloc ABS „DSC”

(uzată) - 1 buc; bară protecție față ”BMW” (uzată) - 1 buc; bară protecție spate ”Toyota

Prius” (uzată) - 1 buc; far spate ”Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga

”Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga ”Audi” (uzată) - 1 buc; far spate ”Fiat

Scudo” (uzată) - 1 buc; Airbag volan ”VW” (uzată) - 2 buc; far față ”Skoda Fabia”

(uzată) - 1 buc; grilă față ”Skoda” (uzată) - 1 buc; grilă față ”Opel” (uzată) - 1 buc; far

față ”VW” (uzată) - 1 buc; pernă motor (uzată) - 1 buc; casetă direcție ”Opel” (uzată)

- 1 buc; airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou față ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc;

set ventilatoare ”VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; radiator intercoler ”BMW” (uzat) - 1

buc; far față ”Nissan Qashgai” (uzat) - 1 buc; motor ”Toyota” diesel 1.4 D-4D (uzat) -

2 buc; coloană direcție (uzat) - 1 buc. era fizic imposibilă fără a fi văzute de lucrătorii

vamali. Iar odată ce este evident că lucrătorii vamali ar fi putut cu certitudine vedea

aceste piese auto întrucât nu puteau fi ascunse, cu certitudine nu-i permitea lui Vrabie

Vasile de a traversa punctul vamal și al părăsi în lipsa declarației vamale depuse.

Totuși, Vrabie V. a părăsit la permisiunea lucrătorilor vamali postul vamal, iar

ulterior a fost stopat la o distanță de 60-70 Km de postul vamal cu respectivele piese

vizibile, iar în privința vameșului Chișca V., se emite ordonanța procurorului în

procuratura Anticorupție, Compan D., prin care acesta a fost scos de sub urmărire

penală din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329

din Codul penal. în contextul celor menționate supra, acuzarea nu a prezentat nici o

probă privitor la faptul dacă la momentul traversării punctului vamal erau prezenta sau

nu piesele depistate ulterior, or aceasta era posibil prin simpla ridicare și cercetare a

înregistrărilor video de la punctul vamal Leușeni.

Astfel, prin încălcarea prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, Vrabie Vasile

este pus în situația de a-și dovedi faptul că la momentul traversării postului vamal

”Leușeni” nu avea în automobilul „Chrysler Voyager”, n/î XXXXX, bunurile de care

este acuzat că le-a trecut prin contrabandă atunci cînd această sarcină îi revine

organului de urmărire penală și acuzatorului de stat.

Deși martorii acuzării Bologan V. și martorului acuzării Jingan A. declară în

instanța de judecată că piesele auto uzate, într-un număr impunător de 38 de bucăți,

aflate în autocamionul lui Vrabie V., nu puteau să nu fie văzute la momentul verificării

vamale de către inspectorul serviciului vamal ”Leușeni”. Piesele erau vizibile, nu erau

ascunse, fiind puse una peste alta. Autocamionul a fost stopat la 70-80 km de la postul

vamal ”Leușeni - Albita”. Nu cunoaște ce explicații a dat cet. Vrabie V. la momentul

verificărilor aplicate și nici nu poate afirma că cet. Vrabie V. a trecut vama cu bunurile

depistate în autocamion. Astfel, declarațiile acestor doi martori ai acuzării vin să

confirme poziția că la momentul traversării postului vamal ”Leușeni” piesele depistate

ulterior lipseau în automobilul de marca/model „Chrysler Voyager”, cu n/î XXXXX.

Necătând la aceasta, declarațiile acestor doi martori sunt puse în baza sentinței de

condamnare, sunt apreciate de instanță drept veridice iar asupra obiecțiilor apărării

instanță de apel nu se expune și nu le combate nici într-un mod.

11

În acest mod remarcăm poziția contradictorie a instanței de apel care a conchis

că vinovăția inculpatului a fost pe deplin demonstrată prin declarațiile martorilor

Bologan V. și Jingan A. aceste declarații din contra susține poziția apărării.

La fel, nu s-a expus instanță de apel nici asupra obiecției aduse de apărare

raportului inspectorului vamal a Serviciului Vamal nr. XXXXX din 10.08/16 conform

căruia valoarea în vamă a mărfurilor specificate a fost estimată la suma totală de

151.004.30 lei. Ori, a fost invocat că nu poate servi drept probă pertinentă și veridică

la stabilirea costului real al pieselor auto uzate depistate în autocamionul ghidat de către

V. Vrabie, valoare, care în opinia apărării poate fi stabilită doar în baza unei expertize

în comisie tehnico-merciologice judiciare pusă în sarcina CNEJ de pe lângă Ministerul

Justiției al RM și nicidecum în baza unei evaluări a unui șef de tură în vamă care nu

are aptitudinile și nu este autorizat în calitate de expert.

Astfel, din cele expuse se constată cu certitudine faptul că instanța de apel nu sa

expus asupra majorității motivelor apelului declarat, a făcut o apreciere eronată

probelor cercetate și a emis o decizie neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă.

Mai mult ca atât, la momentul emiterii deciziei instanței de apel (04.12.2019)

expirase termenul de prescripția de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60

Codul penal, pretinsa infracțiune fiind comisă la 01.08.2016, iar infracțiunea care i se

incriminează lui Vrabie V. fiind una din categoria infracțiunilor ușoare. Și în acest sens

instanță de apel a omis a se expune.

Motivarea hotărârii instanței de apel este una formală în care sunt doar descrie

fapta, probele administrate în respectiva cauză penală fără a face o analiză și a da un

răspuns la toate argumentele invocate în apel.

Instanță de apel contrar prevederilor legale și-a întemeiat soluția pe aprecieri

subiective, or, CtEDO statuează că, dreptul la un proces echitabil include obligația

tribunalelor de a-și motiva deciziile lor, deoarece absența motivării unei decizii

judiciare poate impieta asupra acestui drept.

De asemenea, CtEDO menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate

exercita căile de atac prevăzute de legislația națională.

Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare este strâns

legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil,

aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși

calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului."

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală - iinstanța de apel nu s-a pronunțata asupra tuturor motivelor

invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, inclusiv când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

12

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că instanța de fond și cea de apel au comis următoarele

erori de drept.

În primul rând, conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod

de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile

dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege

penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Potrivit jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât

și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în

mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură

logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22

din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

Însă, instanța de fond nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 1., 2. din decizie):

a) doar a trecut în revistă dovezile administrate, însă nu a apreciat fiecare probă

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu declarațiile

martorilor Bologan V. și Jitari A. Că: „piesele auto erau vizibile, nu erau ascunse. Erau

puse una peste alta, haotic. Nu era posibil ca piesele date să nu fi fost vizibile la controlul

vamal”, cât și cu ordonanța de clasare a procesului penal nr. XXXXX, intentat la

19.04.2017, din motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă V. a elementelor

constitutive de infracțiune prevăzute de art. 329 din Cod penal, neindicând de ce a respins

versiunile și dovezile apărării, în special de ce nu a luat în considerare declarațiile

incuilpatului oferite în fața instanței în raport cu cele de la audiere a lui Vrabie V. la etapa

documentării cazului – nefiind elucidată calitatea în care acesta a fost atunci audiat și dacă

i-au fost respectate garanțiile procedurale;

b) totdată, concluziile neclare și confuze că: „aspectele relatate de inculpat în

declarațiile date în faza documentării cauzei se regăsesc în conținutul întregului material

probator”, nu corespund criteriilor de apreiciere a probelor prescrise în art.101 Cod de

procedură penală.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală,

instanța de apel, apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

judecând examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de

prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și

13

nu au fost consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură

penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Potrivit art. 394 alin. (1)

pct. 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie

să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele

pentru care instanța a respins alte probe. În corespundere cu art. 8, 10 alin. (1), 113 alin.

(1) Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de

legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor

care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi. Se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală. Potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de

rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsura în care situația de fapt

rămîne cea care a existat la soluționarea recursului. În corespundere cu art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile

de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe care

urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și

penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale

referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată,

cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate deoarece,

potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 7. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond, nominalizate supra, nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale și a

menținut o sentință neântemeiată legal.

Mai mult, soluția de menținere a sentinței, inclusiv concluzia că: „soarta

corpurilor delicte a fost soluționat legal și justificat în conformitate cu prevederile art.

162 Cod penal, din care considerent soluția instanței de fond, în acest sens, de

asemenea urmează a fi menținută”, contravine încheierii Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, care, nefiind anulată, produce efecte juridice până

în prezent (pct. 4.1., 7. din decizie).

Ori, prin această încheiere automobilul și piesele respective au fost restituite lui

Vrabie Vasile – soluție fondată pe o hotărâre de achitare a ultimului, iar conform sentinței

aceste corpuri delicte au fost confiscate și transmise cu titlu gratuit în folosința statului

– soluție întemeiată pe o sentință de condamnare a inculpatului (pct. 1., 2., 4., 4.1., 7. din

decizie);

14

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu declarațiile martorilor Bologan V. și Jitari A. Că:

„piesele auto erau vizibile, nu erau ascunse. Erau puse una peste alta. Piesele date nu

puteau fi omise de controlul vamal”, cu procesul-verbal privind efectuarea controlului

automobilului „Chrysler”, n/î XXXXX că: „prin descărcare la lumină artificială, au fost

depistate piese auto uzate în asortiment”, cu prevederilor art. 20 alin. (9) Cod vamal, în

vigoare la momentul comiterii infracțiunii că: „introducerea în țară și plasarea sub orice

destinație vamală a accesoriilor uzate pentru autovehicule este interzisă”, cât și cu

ordonanța de clasare a procesului penal nr. XXXXX, intentat la 19.04.2017, din motivul

lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă V. a elementelor constitutive de infracțiune

prevăzute de art. 329 din Cod penal, neindicând de ce a respins versiunile și dovezile

apărării, în special de ce nu a luat în considerare declarațiile incuilpatului oferite în fața

instanței în raport cu cele de la audiere a lui Vrabie V. la etapa documentării cazului -

nefiind elucidată calitatea în care acesta a fost atunci audiat și dacă i-au fost respectate

garanțiile procedurale.

Mai mult, concluzia sumară că: „afirmația că bunurile au fost încărcate în

automobil în maxim 5 minute, așa cum a indicat inculpatul, este declarativă, având în

vedere că bunurile uzate depistate sunt numeroase, în număr de 38 bucăți, totodată

acesta bunuri sunt voluminoase, fapt ce denotă imposibilitatea încărcării acestor

bunuri în automobil în așa timp scut”, nu corespund criteriilor de apreiciere a probelor

prescrise în art.101 Cod de procedură penală și nu ține de expertiza instanței de judecată;

c) prin constatările confuze că: „acesta, a luat fier, posibil de al vinde mai scump,

de a câștiga ceva bani..., se reține că inculpatul a traversat bunurilor peste frontiera

vamală a R. Moldova, prin nedeclararea acestora organului vamal, din interes material,

pentru a obține un profit”, a depășit limitele învinuirii formulate inculpatului, ori,

asemenea circumstabnțe în fapt și drept nu se regăsesc în rechizitoriu;

d) nu a soluționat în niciun fel chestiunea privind retroactivitatea Legii penale noi

și a prescripției, omițând indicațiile obligatorii ale instanței de recurs, care în decizia din

25 iunie 2019 a mneționat că: „instanța de apel urma să țină cont de modificările

legislative efectuate în Codul penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, care au intrat

în vigoare la 17.08.2018” (pct. 6. din decizie);

e) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței

de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile inculpatului Vrabie V.,

a martorilor Bologan V. și Jitari A. date în ședința instanței de fond;

f) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării și repetate

în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 8., cât și în felul și esența

probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3., 8. din decizie).

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs

casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

15

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, și

să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

admite recursul ordinar declarat de avocatul Frumusachi Semion, casează total

decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în privința

inculpatului Vrabie Vasile XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 26 iunie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Nicolae Craiu

16