1ra-602/21 — art.248 alin.1 CP

1ra-602/21 — art.248 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-2496/20

1ra-602/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Svetlana Filincova

Judecători – Galina Stratulat, Mariana Pitic, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei din

02 octombrie 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în

privința lui

Vrabie Vasile Andrei, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de fond: 28.04.2017 - 05.04.2018,

instanța de apel: 10.05.2018 - 25.10.2018,

instanța de recurs: 14.12.2018 - 25.06.2019,

instanța de apel: 31.07.2019 - 04.12.2019,

instanța de recurs: 19.02.2020 - 12.05.2020,

instanța de apel: 07.07. 2020-02.10.2020,

instanța de recurs:16.12.2020 – 16.06.2021.

c o n s t a t ă :

Vrabie Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 248 alin. (1) Cod

penal, la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 (una sută cincizeci) unități

convenționale, ce constituie 3000 (trei mii) lei.

Corpurile delicte: ușa portbagaj „Honda Stream” (uzată) - 1 buc; ușa laterală

față stânga „Mitsubishi Lancer” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga „Hyundai

Getz” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față „Mercedes C-klasse W205” (uzată) - 1 buc;

ușa laterală față dreapta „Land Rover” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga „VW

Passat CC” (uzată) - 1 buc; ușa laterală spate dreapta „Toyota Prius” (uzată) - 1 buc;

ușă portbagaj „Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușa portbagaj „Hyundai Accent”

(uzată) - 1 buc; baterie hibrid „Toyota Auris” (uzată) - 5 buc; grila față „VW Passat

CC” (uzată) - 1 buc; armatură bază față „Toyota Prius” (uzată)- 1 buc; armatură bară

față „Mercedes S- 2 Klasse W221” (uzată) - 1 buc; punte spate „Audi” (uzată) - 1

buc; Fuzetă „Audi” (uzată) - 1 buc; radiator intercooler „Toyota” (uzată) -1 buc;

invertor „Toyota hibrid” (uzată) - 1 buc; bloc ABS „DSC” (uzată) - 1 buc; bară

protecție față „BMW” (uzată) - 1 buc; bară protecție spate „Toyota Prius” (uzată) -

1

1 buc; far spate „Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga „Hyundai Getz”

(uzată) - 1 buc; aripă față stânga „Audi” (uzată) - 1 buc; far spate „Fiat Scudo”

(uzată) - 1 buc; Airbag volan „VW” (uzată) - 2 buc; far față „Skoda Fabia” (uzată) -

1 buc; grilă față „Skoda” (uzată) - 1 buc; grilă față „Opel” (uzată) - 1 buc; far față

„VW” (uzată) - 1 buc; pernă motor (uzată) - 1 buc; casetă direcție „Opel” (uzată) -

1 buc; airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou față „VW Passat CC” (uzat) - 1 buc;

set ventilatoare VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; radiator intercoler BMW” (uzat) - 1

buc; far față „Nissan Qashqai” (uzat) - 1 buc; motor „Toyota” diesel 1.4 D-4D (uzat)

- 2 buc; coloană direcție (uzat) - 1 buc (conform anexei nr. 1 a procesului-verbal de

control nr. 486 din 01.08.2016), păstrate în camera corpurilor delicte a postului

vamal „Petricani”, au fost confiscate și transmise cu titlu gratuit în folosința statului.

Corpul delict - mijlocul de transport XXXXX, păstrat la terminalul vamal

„Cricova” și cheia de contact al mijlocului de transport păstrată în camera de corpuri

delicte a Judecătoriei Hîncești, au fost confiscate și transmise cu titlu gratuit în

folosința statului.

Corpul delict - certificatul de înmatriculare nr. XXXXX, păstrat în camera de

corpuri delicte a Judecătoriei Hîncești, a fost lăsat pentru păstrare la materialele

cauzei.

Vrabie Vasile, având scopul trecerii peste frontiera vamală a R. Moldova a

mărfurilor în proporții mari prin nedeclararea lor controlului vamal, acționând întru

realizarea intențiilor sale infracționale, la 01.08.2016, la ora 22:34, a traversat

frontiera de stat prin postul vamal „Leușeni” (PVFi, rutier), sectorul „intrare

pasageri”, fiind în calitate de șofer al mijlocului de transport XXXXX, fiind ulterior

stopat regulamentar la 01.08.2016 la ora 23:50 de către colaboratorii SEM „Centru”

a Serviciului Vamal, pe traseul „Leușeni-Chișinău”, în regiunea XXXXX. În urma

controlului fizic al mijlocului de transport XXXXXX, au fost depistate piese auto

uzate în asortiment ce nu au fost declarate organului vamal, după cum urmează: ușa

portbagaj „Honda Stream” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga „Mitsubishi

Lancer” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga „Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; ușa

laterală față „Mercedes C-Klasse W205” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față dreapta

„Land Rover” (uzată) - 1 buc; ușa laterală față stânga „VW Passat CC” (uzată) - 1

buc; ușa laterală spate dreapta „Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; ușă portbagaj „Toyota

Prius” (uzată) - 1 buc; ușa portbagaj „Hyundai Accent” (uzată) - 1 buc; baterie hibrid

„Toyota Auris” (uzată) - 5 buc; grila față „VW Passat CC” (uzată) - 1 buc; armatură

bază față „Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; armatură bară față „Mercedes S-Klasse

W221” (uzată) - 1 buc; punte spate „Audi” (uzată) - 1 buc; Fuzetă „Audi” (uzată) -

1 buc; radiator intercooler „Toyota” (uzată) -1 buc; invertor „Toyota hibrid” (uzată)

- 1 buc; bloc ABS „DSC” (uzată) - 1 buc; bară protecție față „BMW” (uzată) - 1 buc;

bară protecție spate „Toyota Prius” (uzată) - 1 buc; far spate „Toyota Prius” (uzată)

- 1 buc; aripă față stânga „Hyundai Getz” (uzată) - 1 buc; aripă față stânga „Audi”

(uzată) - 1 buc; far spate „Fiat Scudo” (uzată) - 1 buc; Airbag volan „VW” (uzată) -

2 buc; far față „Skoda Fabia” (uzată) - 1 buc; grilă față „Skoda” (uzată) - 1 buc; grilă

față „Opel” (uzată) - 1 buc; far față „VW” (uzată) - 1 buc; pernă motor (uzată) - 1

buc; casetă direcție „Opel” (uzată) - 1 buc; airbag lateral (uzat) - 2 buc; trager panou

față „VW Passat CC” (uzat) - 1 buc; set ventilatoare „VW Passat CC” (uzat) - 1 buc;

radiator intercoler „BMW” (uzat) - 1 buc; far față „Nissan Qashgai” (uzat) - 1 buc;

motor „Toyota” diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție (uzat) - 1 buc; bunuri

2

a căror valoare în vamă constituie suma de 151.004,30 lei, ceea ce reprezintă

proporții mari.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de către prima instanță în baza art. 284

alin. (1) Cod penal, contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a mărfurilor prin nedeclarare în proporții mari.

pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, deoarece fapta lui nu

întrunește elementele infracțiunii.

Apelantul a invocat că, prima instanță nu a dat apreciere obiectivă tuturor

probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Astfel, la 02.08.2016, contrar prevederilor art. 378 din Codul contravențional

al R. Moldova, Vrabie Vasile a fost audiat de către agentul constatator al Serviciului

Vamal în lipsa unui apărător fapt prin care i-a fost încălcat dreptul la apărare și

dreptul la un proces echitabil în sensul art. 5 și 6 CEDO.

În raport cu declarațiile date la faza efectuării verificărilor de către angajații

Serviciului Vamal, la 02.08.2017, fiind audiat în calitate de inculpat, Vrabie Vasile

a relatat instanței că vina nu o recunoaște. Nu a traversat frontiera vamală a

R. Moldova cu bunurile depistate în autocamionul său. Nu este de acord cu preturile

stabilite de către Serviciul Vamal pentru piesele uzate procurate pe teritoriul

R. Moldova în seara de 01.08.2017 de la o persoană, căreia la momentul audierii în

instanță, nu poate comunica numărul de telefon și numele de familie. Autocamionul

a fost supus verificării de către vameșul aflat în serviciu Chișca V.

Totodată, clasarea procesului penal nr. XXXXX, intentat la 19.04.2017, din

motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă V. a elementelor constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal, denotă și faptul lipsei elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal în acțiunile inculpatului

ori, la momentul verificării la postul vamal a autocamionului ghidat de Vrabie Vasile

nu au fost depistate bunurile incluse în lista întocmită de către angajații Serviciului

Vamal.

Din declarațiile martorilor Bologan V. și Jitari A. nu se confirmă că inculpatul

a trecut vama cu bunurile depistate în autocamion.

Raportul inspectorului SVVV, că valoarea în vamă a mărfurilor specificate în

raportul inspectorului vamal a Serviciului Vamal nr. 28/12-12266 din 10.08.2016 a

fost estimată la suma totală de 151.004.30 de lei, nu poate servi drept probă

pertinentă și veridică la stabilirea costului real al pieselor auto uzate, depistate în

autocamionul ghidat de Vrabie Vasile, valoare, care poate fi stabilită doar în baza

unei expertize în comisie tehnico-merciologice judiciare pusă în sarcina CNEJ de pe

lângă Ministerul Justiției și nicidecum în baza unei evaluări a unui șef de tură în

vamă.

Respingând cererea apărării privind dispunerea unei expertize în comisie,

tehnico-merceologice, prima instanță nu a ținut cont nici de următoarele

circumstanțe.

Consideră că acuzatorul de stat nu a prezentat instanței probe care ar fi

confirmat intrarea pe teritoriul vamal a pieselor auto uzate și depistate în

autocamionul ghidat de Vrabie Vasile la o distanță de aproximativ 70-80 km de

punctul vamal „Leușeni-Albița”, pe traseul „Leușeni-Chișinău”.

3

Sentința de condamnare a inculpatului este bazată pe presupuneri în raport cu

declarațiile martorilor acuzării Bologan V., Jitari A. Cojocaru A. și inculpatului

Vrabie V., prin care se denotă ilegalitatea actului contestat.

25 septembrie 2018, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

prin care Vrabie Vasile, a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței,

deoarece apelul a fost admis greșit.

25 iunie 2019, recursul a fost admis, casată total decizia atacată și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a statuat că, concluziile instanței de apel sunt pripite, nu

corespund materialelor dosarului și sunt bazate exclusiv pe declarațiile inculpatului,

fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate fiecare în parte și în ansamblu,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și coroborării lor, instanța

de apel prematur ajungând la concluzia privind achitarea inculpatului, din motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de recurs a evidențiat, că concluziile instanței de apel sunt bazate pe

declarațiile depuse de către inculpat în cadrul cercetării judecătorești, însă fără a fi

apreciate în raport cu declarațiile acestuia depuse la data de 02 august 2016 la

terminalul vamal Cricova, unde a declarat că recunoaște vina și este de acord să

achite amendă.

Mai mult, potrivit procesului-verbal privind efectuarea controlului vamal de

către Echipa Mobilă nr. 486 din 01.08.2016 a automobilului XXXXX, ce aparținea

inculpatului, în urma controlului au fost depistate piese auto uzate în asortiment,

totodată fiind întocmită Anexa nr. 01 la procesul-verbal privind efectuarea

controlului vamal de către Echipa Mobilă, în care a fost indicată denumirea mărfii

și cantitatea, la care inculpatul a indicat „obiecții la echipele mobile nu sunt”.

Astfel, nu este clar totuși care dintre declarațiile inculpatului sunt consecvente,

concludente și care coroborează cu întreaga sistemă de probe, cele depuse în cadrul

depistării și examinării cauzei sau cele depuse în cadrul cercetării judecătorești, și

cu care sistemă de probe coroborează în situația în care instanța de apel ajunge la

concluzia că probele examinate nu confirmă vinovăția inculpatului.

De asemenea, instanța de apel a făcut referire și s-a bazat exclusiv pe ordonanța

procurorului în Procuratura Anticorupție, Compan D., din 20.05.2017 privind

clasarea procesului penal intentat la 19.04.2017, din motivul lipsei în acțiunile

inspectorului vamal Chișca V. a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 329 Cod penal. Astfel, instanța de apel a menționat că Chișca V. nu a neglijat

intenționat sau din neatenție careva acte normative (art. 20 Cod vamal) la verificarea

automobilului XXXXX, ceea ce denotă că Vrabie V. a trecut legal frontiera și nu a

introdus careva bunuri nedeclarate, însă instanța de recurs a statuat că reieșind din

conținutul ordonanței sus-nominalizate, nu este clar motivul de clasare a cauzei

penale intentate în privința inspectorului vamal Chișca V., dat fiind faptul că,

ordonanța dată nu este integrală, lipsind partea de motivare a acesteia ce urma a fi

4

structurată pe pagina nr. 4, omisiune asupra căreia instanța de apel nu s-a expus și

nu a luat-o în considerație.

În această ordine de idei, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului din

care considerente probele prezentate de acuzatorul de stat nu dovedesc vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, indicând că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Totodată, instanța de apel urma să țină cont de modificările legislative efectuate

în Codul penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, care au intrat în vigoare la

17.08.2018.

04 decembrie 2019, apelul a fost respins ca nefondat, fiind menținută sentința fără

modificări.

ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea achitării inculpatului sau

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

2020, recursul a fost admis, casată total decizia instanței de apel și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a menționat că instanțele de

fond au comis erori de drept, deoarece nu au apreciat fiecare probă din punct de

vedere al pertinenței, concludenței și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor; nu au motivat în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate, nu au soluționat chestiunile dacă a

avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume

lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei

infracțiuni.

Instanța de recurs a reținut că sentința primei instanțe nu corespunde cerințelor

de formă și după conținut, are un conținut neconsecvent, nouă situație nu decurge

din cea anterioară și nu există o legătură logică între ele, iar instanța de apel a adoptat

o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel:

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

prima instanță, nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale și a menținut o

sentință neîntemeiată legal.

Mai mult, soluția de menținere a sentinței, inclusiv concluzia că: „soarta

corpurilor delicte a fost soluționat legal și justificat în conformitate cu prevederile

art. 162 Cod penal, din care considerent soluția instanței de fond, în acest sens, de

asemenea urmează a fi menținută”, contravine încheierii Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, care, nefiind anulată, produce efecte

juridice până în prezent. Ori, prin această încheiere automobilul și piesele respective

au fost restituite lui Vrabie Vasile – soluție fondată pe o hotărâre de achitare a

ultimului, iar conform sentinței aceste corpuri delicte au fost confiscate și transmise

cu titlu gratuit în folosința statului – soluție întemeiată pe o sentință de condamnare

a inculpatului;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu declarațiile martorilor Bologan V. și Jitari A.

5

Că: „piesele auto erau vizibile, nu erau ascunse. Erau puse una peste alta. Piesele

date nu puteau fi omise de controlul vamal”, cu procesul-verbal privind efectuarea

controlului automobilului XXXXX că: „prin descărcare la lumină artificială, au fost

depistate piese auto uzate în asortiment”, cu prevederilor art. 20 alin. (9) Cod vamal,

în vigoare la momentul comiterii infracțiunii că: „introducerea în țară și plasarea sub

orice destinație vamală a accesoriilor uzate pentru autovehicule este interzisă”, cât

și cu ordonanța de clasare a procesului penal nr. XXXXX intentat la 19.04.2017, din

motivul lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă V. a elementelor constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal, neindicând de ce a respins versiunile

și dovezile apărării, în special de ce nu a luat în considerare declarațiile inculpatului

oferite în fața instanței în raport cu cele de la audierea lui Vrabie V. la etapa

documentării cazului - nefiind elucidată calitatea în care acesta a fost atunci audiat

și dacă i-au fost respectate garanțiile procedurale.

Mai mult, a mai stabilit instanța de recurs că concluzia sumară că: „afirmația

că bunurile au fost încărcate în automobil în maxim 5 minute, așa cum a indicat

inculpatul, este declarativă, având în vedere că bunurile uzate depistate sunt

numeroase, în număr de 38 bucăți, totodată acesta bunuri sunt voluminoase, fapt ce

denotă imposibilitatea încărcării acestor bunuri în automobil în așa timp scut”, nu

corespund criteriilor de apreciere a probelor prescrise în art. 101 Cod de procedură

penală și nu ține de expertiza instanței de judecată;

c) prin constatările confuze că: „acesta, a luat fier, posibil de a-l vinde mai

scump, de a câștiga ceva bani..., se reține că inculpatul a traversat bunurile peste

frontiera vamală a R. Moldova, prin nedeclararea acestora organului vamal, din

interes material, pentru a obține un profit”, a depășit limitele învinuirii formulate

inculpatului, ori, asemenea circumstanțe în fapt și drept nu se regăsesc în

rechizitoriu;

d) nu a soluționat în niciun fel chestiunea privind retroactivitatea Legii penale

noi și a prescripției, omițând indicațiile obligatorii ale instanței de recurs, care în

decizia din 25 iunie 2019 a menționat că: „instanța de apel urma să țină cont de

modificările legislative efectuate în Codul penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018,

care au intrat în vigoare la 17.08.2018”;

e) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile

inculpatului Vrabie V., a martorilor Bologan V. și Jitari A. date în ședința instanței

de fond;

f) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării și

repetate în recursul ordinar.

din 02 octombrie 2020 a fost admis apelul declarat de avocatul Șura Mihail în

numele inculpatului Vrabie Vasile, a fost casată integral sentința primei instanțe și a

fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care a fost încetat procesul penal în privința lui Vrabie Vasile învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta constituie o

contravenție. A fost recunoscut vinovat Vrabie Vasile de comiterea contravenției

prevăzute la art. 287 alin. (10) Cod contravențional, cu încetarea procesului

contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragerea

la răspundere contravențională.

6

Corpurile delicte: ușa portbagaj Honda Stream (uzată) -1 buc; ușa laterală față

stânga Mitsubishi Lancer (uzată) -1 buc; ușa laterală față stânga Hyundai Getz

(uzată) -1 buc; ușa laterală față Mercedes C-klasse W205 (uzată) -1 buc; ușa laterală

față dreapta Land Rover (uzată) -1 buc; ușa laterală față stânga VW Passat CC

(uzată) -1 buc; ușa laterală spate dreapta Toyota Prius (uzată) -1 buc; ușă portbagaj

Toyota Prius (uzată) -1 buc; ușa portbagaj Hyundai Accent (uzată) -1 buc; baterie

hibrid Toyota Auris (uzată) -5 buc; grila față VW Passat CC (uzată) -1 buc; armatură

bază față Toyota Prius (uzată)-1 buc; armatură bară față Mercedes S-Klasse W221

(uzată) -1 buc; punte spate Audi (uzată) -1 buc; Fuzetă Audi (uzată) - 1 buc; radiator

intercooler Toyota (uzată) -1 buc; invertor Toyota hibrid (uzată) -1 buc; bloc ABS

„DSC” (uzată) -1 buc; bară protecție față BMW (uzată) -1 buc; bară protecție spate

Toyota Prius (uzată) -1 buc; far spate Toyota Prius (uzată) -1 buc; aripă față stânga

Hyundai Getz (uzată) -1 buc; aripă față stânga Audi (uzată) -1 buc; far spate Fiat

Scudo (uzată) -1 buc; Airbag volan VW (uzată) -2 buc; far față Skoda Fabia 2 (uzată)

-1 buc; grilă față Skoda (uzată) -1 buc; grilă față Opel (uzată) -1 buc; far față VW

(uzată) -1 buc; pernă motor (uzată) -1 buc; casetă direcție Opel (uzată) -1 buc; airbag

lateral (uzat) -2 buc; trager panou față VW Passat CC (uzat) -1 buc; set ventilatoare

VW Passat CC (uzat) -1 buc; radiator intercoler BMW (uzat) -1 buc; far față Nissan

Qashqai (uzat) -1 buc; motor Toyota diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție

(uzat) -1 buc, (conform anexei nr. 1 a procesului-verbal de control nr. 486 din

01.08.2016), păstrate în camera de păstrare a corpurilor delicte a postului vamal

Petricani au fost confiscate și au fost transmise cu titlu gratuit în folosința statului.

Corpul delict – mijlocul de transport de model XXXXX, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, vin cod XXXXX, păstrat la terminalul vamal Cricova și

cheia de contact al mijlocului de transport păstrată în camera de păstrare a corpurilor

delicte a Judecătoriei Hîncești au fost restituie inculpatului Vrabie Vasile.

Corpul delict – certificatul de înmatriculare nr.XXXXX păstrat în camera de

păstrare a corpurilor delicte a Judecătoriei Hîncești au fost restituite inculpatului

Vrabie Vasile.

10.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a analizat obiectiv cumulul de probe

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc

că faptele inculpatului Vrabie Vasile nu pot fi încadrate în temeiul art. 248 alin. (1)

Cod penal, după indici calificativi - contrabanda, adică trecerea peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari, eludându-se controlul

vamal prin nedeclarare și totodată a ajuns la concluzia că, acțiunile inculpatului

urmează a fi recalificate conform art. 287 alin. (10) Cod contravențional, fapt ce se

confirmă prin declarațiile martorului Bologan Marcel și a lui Jitari Alexandru.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că vinovăția lui Vrabie Vasile în

comiterea contravenției prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod contravențional se

confirmă și prin următoarele mijloace materiale de probă verificate în instanța de

apel: procesul-verbal privind efectuarea controlului vamal de către echipa mobilă;

procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectivelor aflate sub control vamal din

02 august 2016; informație despre traversarea frontierei de stat; ordonanța de

recunoaștere în calitate de corpuri delicte; raportul inspectorului și șefului secției

SVVV; raportul inspectoratului principal secției clasificarea mărfurilor;

procesul-verbal de examinare a documentelor din 06.02.2017, procesul-verbal de

audiere a lui Vrabie Vasile la etapa documentării cazului; ordonanța de anexare a

7

documentelor la cauza penală din 06.02.2017; ordonanțe de recunoaștere în calitate

de corp delict din 03 ianuarie 2017; informație privind traversarea frontierei de stat

de către Vasile Vrabie în perioada 01.06.2016 – 03.04.2017.

Instanța de apel a constatat că, fapta imputată lui Vrabie Vasile a fost comisă

la data de 01.08.2016.

Prin Legea nr. 179 din 26.07.2018. în vigoare din 17.08.2018 au fost operate

modificări în dispoziția art. 248 alin. (1) Cod penal, și anume, textul „mărfurilor,

obiectelor și a altor valori în proporții mari” a fost substituit cu textul „bunurilor

valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei”.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 879 din 23.12.2015 cu privire la aprobarea

cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016 a fost

aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, în mărime de 5050 lei, pentru

utilizare în modul stabilit de legislație.

În această ordine de idei, în concordanță cu modificările operate și menționate

supra, instanța de apel a conchis că în speță, valoarea bunurilor care constituie obiect

al infracțiunii incriminate lui Vrabie Vasile, piese auto uzate în asortiment (151 004,

30 de lei), nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate pentru

anul 2016 (5050 x 100 = 505.000 lei).

În contextul dat, instanța de apel aplicând prevederile art. 10 din Codul penal a

stabilit că acțiunile lui Vrabie Vasile nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 248 alin. (1) Cod penal ca urmare a faptului că valoarea

mărfurilor trecute peste frontiera vamală prin contrabandă nu depășește 100 salarii

medii lunare pe economie prognozate prin Hotărâre de Guvern pentru anul 2016,

moment când a fost săvârșită infracțiunea.

Prin urmare, aplicând prevederile art. 391 Cod de procedură penală în

coroborare cu art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel a stabilit

că fapta persoanei constituie o contravenție, fapt care generează încetarea procesului

penal și concomitent a soluționat cauza conform prevederilor Codului

contravențional.

Astfel, cercetând totalitatea probelor administrate la prezenta cauză penală,

instanța de apel a conchis că acțiunile lui Vrabie Vasile întrunesc elementele

constitutive ale contravenției prevăzute la art. 287 alin. (10) Cod contravențional,

încălcarea regulilor vamale, trecerea mărfurilor, obiectelor și altor valori peste

frontiera vamală a Republicii Moldova eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le

de el în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă

a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclararea sau

declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a

frontierei, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă

infracțiune, ce se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale.

Instanța de apel a respins alegațiile părții apărării privind nevinovăția lui

Vrabie Vasile, or vinovăția acestuia de săvârșirea contravenției de contrabandă se

confirmă pe deplin prin cumulul probelor administrate, cercetate în instanța de fond

și verificate în instanța de apel.

Astfel, martorii Bologan Viorel și Jitari Alexandru în cadrul cercetării

judecătorești au declarat că, în apropierea localității Suruceni a fost stopat mijlocul

de transport de model XXXXX. În urma verificării compartimentului marfar, au fost

depistate piese auto uzate, pe traseul Chișinău-Leușeni. Careva acte de însoțire nu

8

au fost prezentate. Piesele auto erau vizibile, nu erau ascunse. Erau puse una peste

alta. Piesele date nu puteau fi omise de controlul vamal.

Prin procesul-verbal privind efectuarea controlului vamal de către echipa

mobilă, se confirmă că în cadrul acțiunii procesuale de către echipa mobilă, fiind

efectuat controlul fizic total al automobilului de model XXXXX prin descărcare la

lumină artificială, au fost depistate piese auto uzate în asortiment, cu anexa nr.486

din 02.08.2016 în care sunt indicate piesele auto uzate și cantitatea acestora.

În acest context, instanța de apel a considerat declarativă afirmația inculpatului

Vrabie Vasile precum că bunurile depistate în mașină le-a luat de pe teritoriul

Moldovei, or, acesta în ședința de judecată, nu a putut comunica nici numele și nici

numărul de telefon al persoanei, care i-ar fi transmis bunurile, aceste declarații fiind

făcute cu scopul de a evita răspunderea penală.

La caz, instanța de apel a ținut cont de procesul-verbal de audiere a lui

Vrabie Vasile la etapa documentării cazului, potrivit căruia, acesta a declarat că la

01.08.2016, întorcându-se din Polonia a rugat un prieten de-al său să aducă

automobilul de model XXXXX care îi aparține în vama Albița cu niște piese pentru

a-și repara mașina în România. La traversarea postului i-a spus vameșului că

transportă niște colete pentru sine. Deplasându-se din vama Leușeni spre localitatea

Peresecina, undeva la mijloc de drum a fost stopat de echipa mobilă a vămii. La

cerința lor de a prezenta careva acte pe piesele sale nu a putut prezenta din motiv că

nu le avea. Ulterior a fost însoțit la terminalul vamal Cricova pentru efectuarea

controlului amănunțit unde au fost depistate piesele. Nu a știut că nu se permite așa

cantitate de piese la traversarea frontierei. Vina o recunoaște și este de acord să achite

amenda.

Așadar, potrivit informației despre traversarea frontierei de stat, rezultă că la

data de 01.08.2016, ora 23:03 Vrabie Vasile a intrat în țară cu autocamionul cu

XXXXX, iar la ora 23:50, aceeași dată, a fost efectuat controlului vamal de către

echipa mobilă, fapt confirmat prin procesul-verbal din 01.08.2016.

În acest context, a mai reținut instanța de apel că, din declarațiile martorilor

Bologan Viorel și Jitari Alexandru, reiese că automobilul condus de inculpatul

Vrabie Vasile a fost stopat pe traseul Chișinău-Leușeni, la 70-80 km de la vamă.

Astfel, instanța de apel a considerat că, inculpatul Vrabie Vasile a traversat

frontiera de stat, fără a declara mărfurile controlului vamal, deși acesta era obligat

să le declare.

În această ordine de idei, a fost confirmat integral, prin probe pertinente și

concludente, traversarea bunurilor de către inculpatul Vrabie Vasile peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, prin metoda de nedeclarare a mărfurilor organului

vamal.

Totodată, instanța de apel a ținut cont de raportul inspectorului și șefului secției

SVVV, potrivit căruia valoarea în vamă a mărfurilor specificate în scrisoarea

Serviciului vamal nr. 28/12-12266 din 10.08.2016 a fost estimată la suma totală de

151 004,30 de lei, cu anexă în care se conține descrierea mărfii, cantitatea, valoarea

per unitate și valoarea în vamă, iar potrivit raportului inspectorului principal secția

clasificarea mărfurilor, acesta conține date referitoare la codurile de marfă

corespunzătoare din Nomenclatura Combinată a Republicii Moldova, reieșind din

descrierea conținută în raportul nr. 28/12-12266 din 10.08.2016 cu anexă.

În acest sens, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul avocatului

precum că raportul inspectorului SVVV, nu poate servi drept probă pertinentă și

9

veridică la stabilirea costului real al pieselor auto uzate depistate în autocamionul

condus de către Vrabie Vasile, or, la caz, raportul în cauză conține date concrete cum

a fost stabilită valoarea bunurilor depistate și în baza căror acte normative a fost

apreciat prețul acestora, or, apărătorul nu a invocat nici un motiv plauzibil ce ar pune

la îndoială estimarea bunurilor depistate.

Instanța de apel a mai reținut că în apelul declarat, partea apărării a susținut că

clasarea procesului penal nr. XXXXX, intentat la data de 19.04.2017, din motivul

lipsei în acțiunile inspectorului vamal Chișcă Vasile a elementelor constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal, denotă și faptul lipsei elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248 din Codul penal în acțiunile

inculpatului Vrabie Vasile, or, la momentul verificării la postul vamal a

autocamionului ghidat de către Vrabie Vasile, nu au fost depistate bunurile incluse

în lista întocmită de către angajații Serviciului Vamal.

Astfel, instanța de apel a respins și aceste alegații, or, o hotărâre adoptată de

organul de urmărire penală într-o altă cauză penală și în privința unei alte persoane

nu poate avea puterea lucrului judecat în prezenta speță, cu atât mai mult că nici nu

este posibil de stabilit care temeiuri au stat la baza clasării procesului penal intentat

în privința inspectorului vamal Chișcă Vsile, or la materialele prezentei cauze

Ordonanța de clasare a procesului penal nu este anexată complet, lipsind partea

motivată.

Respectiv, instanța de apel a considerat că vina lui Vrabie Vasile în comiterea

contravenției prevăzute la art. 287 alin. (10) Cod contravențional este dovedită

dincolo de orice dubiu rezonabil.

Totodată, aplicând prevederile art. 461, 441 alin. (1) lit. b) și art. 30 alin. (2)

Cod contravențional, instanța de apel a stabilit că în speță, contravenția a fost comisă

la data de 01.08.2016, iar până la momentul actual s-a depășit termenul de prescripție

de tragere la răspundere contravențională, de un an, fiind necesar de a înceta procesul

contravențional în privința lui Vrabie Vasile în legătură cu expirarea termenului de

prescripție.

În continuare, instanța de apel a reținut că în conformitate cu prevederile

art. 431 alin. (4) Cod contravențional, „La judecarea cauzei contravenționale,

instanța hotărăște asupra corpurilor delicte potrivit art. 4397 din acest cod și

prevederilor art. 162 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod

corespunzător în procesul contravențional”.

Așadar, instanța de apel a menționat că prin ordonanța ofițerului de urmărire

penală al DUP a Serviciului Vamal, Octavian Pîrțac din 03 ianuarie 2017, au fost

recunoscute în calitate de corpuri delicte următoarele mijloace materiale de probă și

anume: - ușa portbagaj Honda Stream (uzată) -1 buc; ușa laterală față stânga

Mitsubishi Lancer (uzată) -1 buc; ușa laterală față stânga Hyundai Getz (uzată) -1

buc; ușa laterală față Mercedes C-klasse W205 (uzată) -1 buc; ușa laterală față

dreapta Land Rover (uzată) -1 buc; ușa laterală față stânga VW Passat CC (uzată) -

1 buc; ușa laterală spate dreapta Toyota Prius (uzată) -1 buc; ușă portbagaj Toyota

Prius (uzată) -1 buc; ușa portbagaj Hyundai Accent (uzată) -1 buc; baterie hibrid

Toyota Auris (uzată) -5 buc; grila față VW Passat CC (uzată) -1 buc; armatură bază

față Toyota Prius (uzată)-1 buc; armatură bară față Mercedes S-Klasse W221 (uzată)

-1 buc; punte spate Audi (uzată) -1 buc; Fuzetă Audi (uzată) -1 buc; radiator

intercooler Toyota (uzată) -1 buc; invertor Toyota hibrid (uzată) -1 buc; bloc ABS

„DSC” (uzată) -1 buc; bară protecție față BMW (uzată) -1 buc; bară protecție spate

10

Toyota Prius (uzată) -1 buc; far spate Toyota Prius (uzată) -1 buc; aripă față stânga

Hyundai Getz (uzată) -1 buc; aripă față stânga Audi (uzată) -1 buc; far spate Fiat

Scudo (uzată) -1 buc; Airbag volan VW (uzată) -2 buc; far față Skoda Fabia 2 (uzată)

-1 buc; grilă față Skoda (uzată) -1 buc; grilă față Opel (uzată) -1 buc; far față VW

(uzată) -1 buc; pernă motor (uzată) -1 buc; casetă direcție Opel (uzată) -1 buc; airbag

lateral (uzat) -2 buc; trager panou față VW Passat CC (uzat) -1 buc; set ventilatoare

VW Passat CC (uzat) -1 buc; radiator intercooler BMW (uzat) -1 buc; far față Nissan

Qashgai (uzat) -1 buc; motor Toyota diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc; coloană direcție

(uzat) -1 buc, (conform anexei nr. 1 a procesului-verbal de control nr. 486 din

01.08.2016).

Ținând cont de faptul că obiectele menționate mai sus au fost introduse de

Vrabie Vasile pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi declarate organului vamal și

că aceste obiecte au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte, instanța de apel a

dispus confiscarea și transmiterea gratuită a acestora în folosința statului.

Instanța de apel a notat că confiscarea bunurilor menționate supra mai

urmărește și scopul restabilirii echității sociale și contracararea, pe viitor, a comiterii

unor fapte similare de către făptuitor sau de terți, în condițiile în care aplicarea doar

a unei sancțiuni contravenționale, poate crea impresia persoanelor despre

posibilitatea comiterii unor acțiuni similare, ca urmare a nivelului mic al

consecințelor care pot surveni, situație care contravine interesului societății.

Instanța de apel a menționat că, prin ordonanța ofițerului de urmărire penală al

DUP a Serviciului Vamal Octavian Pîrțac din 03 ianuarie 2017, în calitate de corp

delict a fost recunoscut și mijlocul de transport de model XXXXX, cu numărul de

înmatriculare XXXXX care aparține lui Vrabie Vasile, certificatul de înmatriculare

nr. XXXXX și cheia de contact a mijlocului de transport.

Cu referire la mijlocul de transport de model XXXXX, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, instanța de apel a reținut că la trecerea forțată a corpurilor

delicte în proprietatea statului, instanța de judecată urmează să verifice această

situație, prin prisma principiilor elaborate de jurisprudența Curții Europene: 1) dacă

o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege; 2) dacă urmărește un

scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4) dacă este

proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate

cu cerințele de a proteja drepturile de proprietate.

Altfel spus, de fiecare dată la aplicarea confiscării obiectelor contrabandei în

proprietatea statului, se va ține cont de necesitatea unor penalități proporționale,

această situație fiind verificată prin prisma „triplului test”, constant emanat din

jurisprudența CEDO, care presupune trei condiții asumate corelativ pentru a justifica

și argumenta o restricție adusă: a) limitarea este prevăzută de lege; b) protejează un

interes legitim; c) să fie necesară într-o societate democratică.

Așadar, principiul proporționalității, în accepțiunea sa clasică, presupune că

oricare decizie sau măsură adoptată de organele abilitate, urmează să se bazeze pe o

justă și echitabilă evaluare a faptelor și echilibrare adecvată a intereselor implicate,

precum și pe o selectare coerentă a mijloacelor și mecanismelor, care urmează a fi

utilizate, în vederea atingerii unui scop predefinit.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că mijlocul de transport de model XXXXX,

urmează a fi restituit proprietarului.

declară recurs ordinar, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

11

de procedură penală, solicită, casarea deciziei instanței de apel în partea ce ține de

soluția dispusă cu privire la soarta corpului delict și confiscarea specială a mijlocului

de transport de model XXXXX cu menținerea în această parte a sentinței

Judecătoriei Hîncești (sediul Central).

În susținerea recursului menționează că instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor motivelor indicate în apel și nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță.

Astfel deși este de acord cu calificarea și pedeapsa stabilită inculpatului,

acuzarea critică decizia instanței de apel doar în partea aplicării prevederilor 106

Cod penal. Consideră că decizia instanței de apel în partea ce ține de neaplicarea

măsurilor de siguranță – confiscarea specială a microbuzului de model XXXXX, cu

numărul de înmatriculare XXXXX, este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece

prin neconfiscarea specială în folosul statului a bunurilor care au fost folosite pentru

comiterea infracțiunii de contrabandă, nu a fost înlăturată starea de pericol de a fi

săvârșite noi fapte penale, prin utilizarea acestora.

Făcând trimitere la prevederile art. 106 Cod penal, acuzarea menționează, că

confiscarea specială este o măsură de siguranță de drept penal cu caracter

patrimonial, care constă în trecerea în patrimoniul statului a unor bunuri sau valori

care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori

sunt deținute contrar legii.

În opinia recurentului, este lipsită de suport juridic soluția instanței privind

neaplicarea confiscării speciale, or inculpatul Vrabie Vasile, a utilizat autoturismul

de model XXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXX pentru săvârșirea

infracțiunii, deoarece acesta era un mijloc indispensabil de realizare a actului de

conduită incriminat, reprezentând o componentă a modului de concepere a activității

infracționale.

Astfel acuzatorul de stat evidențiază, că instanța de apel a constatat că obiectele

recunoscute în calitate de corpuri delicte prin ordonanța ofițerului de urmărire penală

al DUP a Serviciului Vamal Octavian Pîrțac din 03 ianuarie 2017 au fost introduse

de Vrabie Vasile pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi declarate organului

vamal, dispunând confiscarea și transmiterea gratuită a acestora în folosința statului.

Cu referire la mijlocul de transport de model XXXXX, cu numărul de înmatriculare

XXXXXX (recunoscut în calitate de corp delict tot prin ordonanța ofițerului de

urmărire penală al DUP a Serviciului Vamal Octavian Pîrțac din 03 ianuarie 2017,)

instanța de apel a verificat această situație, prin prisma principiilor elaborate de

jurisprudența Curții Europene.

Astfel, instanța de apel a confirmat legalitatea acțiunilor organului de

urmărire penală referitor la recunoașterea unității de transport în calitate de corp

delict, ulterior însă consideră că acesta nu cade sub incidența prevederilor art. 106

Cod penal, care condiționează criteriile de aplicabilitate a confiscării speciale.

Din cele expuse acuzarea consideră că automobilul urmează a fi confiscat, ca

bun ce a servit în mod indispensabil la săvârșirea faptei în întregul ei, în sensul că

fără utilizarea acestuia nu s-ar fi putut realiza apropierea efectivă a obiectului

material al infracțiunii.

Relevă că nu suportă critică poziția instanței de apel, care pe de o parte supune

confiscării piesele de schimb uzate, iar pe de altă parte neargumentat dispune

restituirea mijlocului de transport inculpatului Vrabie Vasile, cu ajutorul căruia și au

fost transportate piesele de schimb uzate, nefiind clar după care criterii instanța a

12

apreciat ca proporțională doar confiscarea pieselor de schimb uzate din moment ce

autocamionul a fost folosit la comiterea contravenției ca mijloc indispensabil de

realizare a actului de conduită incriminat, reprezentând o componentă a modului de

concepere a activității infracționale.

raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a

fi admis din următoarele motive.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat,

acesta se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală,

potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Din esența argumentelor avansate în recurs Colegiul penal lărgit atestă că

acuzatorul de stat critică decizia instanței de apel doar în partea aplicării prevederilor

art. 106 Cod penal, în rest fiind de acord cu soluția pronunțată prin decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2020.

Astfel, analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată doar în partea

prin care a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Totodată, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate

atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare,

pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate

cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de

casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Parcurgând aceste considerente, Colegiul penal lărgit relevă că, aceste

prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea

cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs,

13

întrucât decizia contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Cu titlul preliminar, se relevă că potrivit art. 106 Cod penal, (1) Confiscarea

specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor

indicate la alin.(2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau

nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora.

(2) Sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare):

a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni;

b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor

bunuri;

c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe

infractor;

e) deținute contrar dispozițiilor legale;

f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din

infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri;

g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare

a terorismului.

(4) Confiscarea specială se poate aplica chiar dacă făptuitorului nu i se

stabilește o pedeapsă penală.

Potrivit art. 388 alin. (2) Cod de procedură penală, la pronunțarea sentinței cu

confiscarea specială a bunurilor persoanei condamnate, instanța de judecată ia

măsuri pentru a asigura confiscarea acestora dacă asemenea măsuri nu au fost luate

anterior.

Totodată, din conținutul art. 397 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală,

rezultă că dispozitivul sentinței de condamnare, precum și al celei de achitare sau de

încetare a procesului penal, pe lângă chestiunile enumerate în art. 395 și 396, în

cazurile necesare, trebuie să mai cuprindă hotărârea cu privire la confiscarea

specială.

După cum rezultă din dispozitivul deciziei recurate, soluționând soarta

corpurilor delicte, instanța de apel a decis ca unele din ele (ușa portbagaj Honda

Stream (uzată) -1 buc; ușa laterală față stânga Mitsubishi Lancer (uzată) -1 buc;

ușa laterală față stânga Hyundai Getz (uzată) -1 buc; ușa laterală față Mercedes

C-klasse W205 (uzată) -1 buc; ușa laterală față dreapta Land Rover (uzată) -1 buc;

ușa laterală față stânga VW Passat CC (uzată) -1 buc; ușa laterală spate dreapta

Toyota Prius (uzată) -1 buc; ușă portbagaj Toyota Prius (uzată) -1 buc; ușa

portbagaj Hyundai Accent (uzată) -1 buc; baterie hibrid Toyota Auris (uzată) -5

buc; grila față VW Passat CC (uzată) -1 buc; armatură bază față Toyota Prius

(uzată)-1 buc; armatură bară față Mercedes S-Klasse W221 (uzată) -1 buc; punte

spate Audi (uzată) -1 buc; Fuzetă Audi (uzată) - 1 buc; radiator intercooler Toyota

(uzată) -1 buc; invertor Toyota hibrid (uzată) -1 buc; bloc ABS „DSC” (uzată) - 1

buc; bară protecție față BMW (uzată) -1 buc; bară protecție spate Toyota Prius

(uzată) -1 buc; far spate Toyota Prius (uzată) -1 buc; aripă față stânga Hyundai

Getz (uzată) -1 buc; aripă față stânga Audi (uzată) -1 buc; far spate Fiat Scudo

(uzată) -1 buc; Airbag volan VW (uzată) -2 buc; far față Skoda Fabia 2 (uzată) - 1

buc; grilă față Skoda (uzată) -1 buc; grilă față Opel (uzată) -1 buc; far față VW

(uzată) -1 buc; pernă motor (uzată) -1 buc; casetă direcție Opel (uzată) -1 buc;

airbag lateral (uzat) -2 buc; trager panou față VW Passat CC (uzat) -1 buc;

set ventilatoare VW Passat CC (uzat) -1 buc; radiator intercoler BMW (uzat) -1 buc;

14

far față Nissan Qashqai (uzat) -1 buc; motor Toyota diesel 1.4 D-4D (uzat) - 2 buc;

coloană direcție (uzat) -1 buc), să fie supuse confiscării cu transmitea acestora cu

titlu gratuit în folosința statului, iar referitor la alte corpuri delicte și anume, mijlocul

de transport de model XXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXX, cheia de

contact a mijlocului de transport și certificatul de înmatriculare nr. XXXXX să fie

restituite inculpatului Vrabie Vasile.

Potrivit prevederilor art. 158 Cod de procedură penală, (1) Corpuri delicte sunt

recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit

la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au

constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani sau alte valori ori obiecte și

documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracțiunii, constatarea

circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii

ori atenuarea răspunderii penale.

(2) Obiectul se recunoaște drept corp delict prin ordonanța organului de

urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată și se anexează la dosar.

(3) Obiectul poate fi recunoscut drept corp delict în următoarele condiții:

1) dacă, prin descrierea lui detaliată, prin sigilare, precum și prin alte acțiuni

întreprinse imediat după depistare, a fost exclusă posibilitatea substituirii sau

modificării esențiale a particularităților și semnelor sau a urmelor aflate pe obiect;

2) dacă a fost dobândit prin unul din următoarele procedee probatorii:

cercetare la fața locului, percheziție, ridicare de obiecte, precum și prezentat de către

participanții la proces, cu ascultarea prealabilă a acestora.

Potrivit materialelor cauzei deduse judecății rezultă, că prin ordonanța

ofițerului de urmărire penală al DUP a Serviciului Vamal, Octavian Pîrțac, din

03 ianuarie 2017, au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte atât obiectele ce

au fost introduse de Vrabie Vasile pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi declarate

organului vamal, cât și mijlocul de transport de model XXXXX, precum și cheia de

contact a mijlocului de transport și certificatul de înmatriculare nr. 168500934 (f.d.

35-36, vol.I).

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel și-a motivat decizia cu

referire la soarta corpurilor delicte în mod contradictoriu, or, deși pe de o parte reține

că obiectele introduse de Vrabie Vasile pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi

declarate organului vamal și recunoscute în calitate de corpuri delicte, urmează a fi

confiscate în scopul restabilirii echității sociale și contracararea, pe viitor, a comiterii

unor fapte similare de către făptuitor sau de terți, pe de altă parte în privința

mijlocului de transport recunoscut corp delict prin aceeași ordonanță, conchide că

urmează a fi restituit proprietarului.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă și faptul, că instanța de apel la

soluționarea chestiunii privind confiscarea mijlocului de transport de model

XXXXX, face referire la „testul proporționalității” conform jurisprudenței Curții

Europene, însă nu motivează din care considerente analizate prin prisma condițiilor

„triplului test” a ajuns la concluzia restituirii acestui corp delict proprietarului. În

consecință, instanța de apel neargumentând după care criterii a apreciat ca

proporțională doar confiscarea pieselor de schimb uzate, dar nu și a autocamionului

care a fost folosit la comiterea contravenției, sau invers.

Instanța de recurs ține să accentueze, că potrivit practicii judiciare, mărfurile

și obiectele care constituie obiectul contrabandei sau al contravenției vamale,

prevăzute în alin. (10) și (12) ale art. 287 Cod contravențional, precum și mijloacele

15

de transport și alte mijloace destinate, folosite pentru transportarea sau tăinuirea

acestora și recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi

confiscate în beneficiul statului, conform art. 46 alin. (4) din Constituția Republicii

Moldova, art. 106 Cod penal și art. 162 Cod de procedură penală.

Altfel spus, de fiecare dată la aplicarea confiscării obiectelor contrabandei în

proprietatea statului, se va ține cont de necesitatea unor penalități proporționale,

această situație fiind verificată prin prisma „triplului test”, constant emanat din

jurisprudența CtEDO, care presupune trei condiții asumate corelativ pentru a

justifica și argumenta o restricție adusă: a) limitarea este prevăzută de lege; b)

protejează un interes legitim; c) să fie necesară într-o societate democratică.

Așadar, principiul proporționalității, în accepțiunea sa clasică, presupune că

oricare decizie sau măsură adoptată de organele abilitate, urmează să se bazeze pe o

justă și echitabilă evaluare a faptelor și echilibrare adecvată a intereselor implicate,

precum și pe o selectare coerentă a mijloacelor și mecanismelor, care urmează a fi

utilizate, în vederea atingerii unui scop predefinit.

Cu toate că în art. 106 din Codul penal nu sunt înserate expres limitele

proporționalității confiscării speciale a bunurilor, aceasta nu înseamnă că acest

procedeu, care este pe larg utilizat de către Înaltul For European și oglindit în

hotărârile și deciziile sale, nu trebuie folosit de către judecătorii autohtoni, atunci

când au a se pronunța asupra confiscării bunurilor, fie ele objectum sceleris,

instrumentum sceleris sau productum sceleris, mai mult că, potrivit art. 7 alin. (8)

din Codul de procedură penală, hotărârile definitive ale Curții Europene a

Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru organele de urmărire penală, procurori și

instanțele de judecată.

În această ordine de idei, se relevă că principiul proporționalității, consacrat

expres la art. 54 alin. (4) din Constituție, presupune că orice restrângere trebuie

stabilită și aplicată numai în scopul pentru care a fost prevăzută și în limitele strict

necesare, în funcție de situația care o justifică. Dacă nu există dispoziții legale care

să determine limitele proporționalității, problema se soluționează pornind de la

situațiile și circumstanțele concrete (de fapt), care trebuie verificate și apreciate de

către autoritatea (instanța), în fața căreia se invocă neproporționalitatea.

Așa fiind, măsura de siguranță a confiscării speciale a mijlocului de transport

se va dispune, în temeiul art. 106 din Codul penal, numai în cazul în care se

dovedește că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre

modalitățile normative ale infracțiunii, prevăzute de art. 248 din Codul penal,

precum și în cazul în care se dovedește că mijlocul de transport a fost fabricat,

pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective a acestor infracțiuni, în toate

cazurile, verificându-se dacă măsura luată este una proporțională.

Astfel, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de apel în cauza

dată, nu conține analiza proporționalității în partea aplicării prevederilor art. 106 Cod

penal, or, în această parte decizia este motivată contradictoriu, fiind incident cazul

de casare invocat de recurent și prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursul

ordinar declarat, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecători, pentru adoptarea

unei soluții întemeiate, cu respectarea prevederilor legale.

16

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă

a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează parțial decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui

Vrabie Vasile Andrei, în partea soluționării chestiunii privind aplicarea prevederilor

art. 106 Cod penal, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 iulie 2021.

Președinte Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

17