1ra-179/2019 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-179/2019 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-179/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Krîjanovskii Vitalie cu avocatul său Morozov Sergiu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2017,

în cauza penală în privința lui

Krîjanovskii Vitalie xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.08.2016 - 28.06.2017;

Instanță de apel: 19.10.2017 - 24.11.2017;

Instanță de recurs: 15.11.2018 - 30.01.2019.

A C O N S T A T A T :

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură

penală, Krîjanovskii Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264

alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități convenționale, echivalentul a

3 000 lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Cornea Adrian a fost admisă în

principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea civilă.

Vitalie la 23 martie 2016, aproximativ la ora 18.40, conducând automobilul de model

„Hyundai Getz”, cu n/î xxxxx, fiind treaz, cu permis de conducere de categoria „B”,

valabil pentru categoria mijlocului de transport pe care-l ghida, se deplasa în mun.

Chișinău pe bd. D. Cantemir din direcția str. Albișoara spre str. Ismail. În timpul

deplasării pe porțiunea de drum indicată, ajungând în fața trecerii pentru pietoni din

apropierea imobilului nr.3 de pe bd. D. Cantemir, aflându-se în perimetrul de acțiune

al indicatoarelor rutiere 1.20 anexa nr. 3 a Regulamentului Circulației Rutiere, anexa

nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, „Trecere pentru pietoni”

(porțiunea drumului destinată pentru traversarea carosabilului de către pietoni,

semnalizată ca atare prin instalarea indicatoarelor 5.50.1, 5.50.2 și/sau prin aplicarea

marcajului rutier 1.14.1, 1.14.2) conducătorul mijlocului de transport nu a ținut

1

permanent seama de împrejurări, de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile

rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină

cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță,

determinarea benzii de circulație și modului de conducere a vehiculului, nu a

apreciat corect situația rutieră reală pe drum în care se afla vehiculul în momentul

respectiv, prin ce a încălcat cerințele pct.pct.3, 45, 11 lit. f) ale Regulamentului

Circulației Rutiere, art.22 alin.(4) din Legea nr.131-XVI din 07.06.2007 privind

siguranța traficului rutier și manifestând neglijența criminală în circumstanțele sus

expuse, nu a reacționat adecvat, nu a luat în considerație starea de lucruri în traficul

rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și

consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o

conduită corespunzătoare condițiilor de drum care i-ar garanta securitatea circulației,

ca urmare a comis tamponarea pietonului Cornea Adrian, care traversa carosabilul

nemijlocit pe marcajul rutier destinat trecerii pietonilor, din stânga spre dreapta

relativ sensului de deplasare al automobilului de model „Hyundai Getz” cu

n/î xxxxx.

În rezultatul impactului, pietonului Cornea Adrian i-au fost cauzate, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.1449/D din 14 iunie 2016, vătămări

corporale medii, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată.

acesteia în latura civilă, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admisă acțiunea civilă

înaintată, cu dispunerea încasării de la partea civilmente responsabilă, Krîjanovskii

Vitalie în folosul lui Cornea Adrian suma de 6 726,54 lei cu titlu de prejudiciu

material constituit din cheltuielile pentru tratamentul medical, suma de 4 138,98 lei

cu titlu de venit ratat constituit din suma salariului nerealizat pentru perioada aflării în

concediu medical, suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5 000

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, argumentarea instanței în adoptarea

soluției de a admite acțiunea în principiu este absolut neclară, irațională și lipsită de

suport legal, prin ce au fost neglijate prevederile art.384 alin.(3) Cod de procedură

penală.

Referitor la prejudiciul moral, a indicat că, partea civilă la acel moment era

unicul întreținător al familiei, având la întreținere un copil cu vârsta de 2 ani și soția

aflată în concediu pentru îngrijirea copilului. Imposibilitatea de a le asigura

membrilor familiei o întreținere decentă pentru perioada aflării sale în concediu

medical, urmare a cauzării leziunilor corporale, fiind nevoit să împrumute bani pentru

tratament și întreținere de la cunoscuți, i-a cauzat părții civile suferințe psihice

enorme.

Totodată, Cornea Adrian este medic chirurg de profesie. Este nevoit ore în șir

să stea în picioare la efectuarea operațiilor chirurgicale, din care cauză suportă dureri

enorme în piciorul traumatizat. Or, prejudiciul afectiv constă în suferințele psihice

cauzate prin lezarea sentimentelor de afecțiune, care cuprind suferințele psihice

determinate de rănirea, mutilarea, desfigurarea, de limitarea sau privarea temporară

de anumite drepturi, cât și orice alte suferințe psihice similare

2

2017, a fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea acțiunii civile și în partea

cheltuielilor de judecată și pronunțată o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care a fost admisă acțiunea civilă și dispusă încasarea din contul

inculpatului Krîjanovskii Vitalie în beneficiul părții vătămate Cornea Adrian suma de

50 000 lei cu titlu de prejudiciul moral și suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată, iar acțiunea civilă în partea prejudiciului material, a fost admisă în principiu

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță nu s-a

expus motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului moral produs

prin infracțiune, prin ce nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.219

alin.(1)-(4), 220 alin.(1)-(3) Cod de procedură penală.

Astfel, soluționând acțiunea civilă, în partea prejudiciului moral produs prin

infracțiune, instanța de apel cu trimiterea la prevederile artart.219 alin.(4), 220, 387

alin.(1) Cod de procedură penală, a indicat că, la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral se i-a în considerație rezultatele

infracționale, care au influențat considerabil starea psihică a părții vătămate, precum

și starea sănătății a acesteia, care, potrivit raportului de expertiză nr.1449/D din 14

iunie 2016 părții vătămate Cornea Adrian i-a fost cauzată vătămare corporală medie

(f.d.34-36 vol. I).

Astfel, cuantumul prejudiciului moral produs prin infracțiune, a fost dispus

spre încasare separat de la inculpat în beneficiul părții vătămate.

Totodată, instanța de apel a dispus încasarea cheltuielilor de judecată suportate

de partea vătămată de la inculpatul Krîjanovskii Vitalie, acestea fiind confirmate prin

materialele anexate la cauza penală.

Cu privire la motivele invocate de apelant ce vizează încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material produs prin

infracțiune se apreciază ca fiind nefondate, or, pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânarea judecării cauzei.

În afară de temeiurile invocate și cererea formulată de apelant, examinând

aspectele de fapt și de drept ale cauzei conform cerințelor art.409 alin.(2) Cod de

procedură penală, instanța a apreciat că nu există alte temeiuri de a interveni în

sentință, inculpatul nu cade sub incidența Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova - existând

restricția prevăzută la art.10 lit. k).

Krîjanovskii Vitalie, au contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia în

partea încasării din contului inculpatului a prejudiciului moral și cheltuielilor de

judecată.

În motivarea recursului au invocat că, instanța nu a motivat clar și detaliat

admiterea capătului cererii de apel cu privire la încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu

de reparare a prejudiciului moral.

Mărimea compensației adjudecate nu este echitabilă și proporțională

consecințelor infracțiunii comise de inculpat, or, aceasta este o infracțiune comisă din

imprudență, inculpatul a recunoscut vina din start, a încercat să întreprindă măsuri

pentru despăgubirea părții vătămate însă ultima a refuzat să primească vreo sumă

3

propusă de inculpat cu titlu de compensație a prejudiciului moral.

Mai mult, partea vătămată a refuzat să prezinte actele necesare în compania de

asigurare pentru închiderea dosarului de daune și achitarea despăgubirii.

Totodată, partea vătămată, a fost informată (inclusiv și în forma scrisă) despre

posibilitatea primirii compensației de asigurare de la compania de asigurări „Alliance

Insurance Groupe” S.A. în cazul prezentării la sediul companiei de asigurări în

original a tuturor actelor, care confirmă prejudiciul material (inclusiv cheltuielile

pentru tratament medical), însă de la Cornea Adrian nu a parvenit niciun răspuns și

nu au fost întreprinse careva acțiuni la aceasta propunere.

Inculpatul Krîjanovskii Vitalie acționând cu bună-credință, dorea recuperarea

pagubei aduse părții vătămate în cauză, fapt pentru care pe tot parcursul urmăririi

penale, cât și aflării dosarului pe rolul instanței de fond a încercat să întreprindă toate

măsurile legale pentru a restitui prejudiciul cauzat, însă, partea vătămată arăta o

atitudine inexplicabilă în acest sens, refuzând de mai multe ori să se prezinte la sediul

companiei de asigurări „Alliance Insurance Groupe” S.A. cu actele necesare în scopul

regularizării dosarului de daune, compensării prejudiciului cuvenit de către compania

de asigurări.

Inculpatul Krîjanovskii Vitalie recunoaște, că prin acțiunile sale i-a cauzat

părții vătămate și prejudiciul moral, însă, mărimea acestuia exprimată în sumă de

50 000 lei, care a fost adjudecată părții vătămate, este extrem de exagerată,

neproporțională și nu este justificată de consecințele și de circumstanțele de fapt ale

cauzei penale.

Mai mult, având în vedere faptul, că cauza penală a fost examinată în

procedură simplificată, în cadrul acestei proceduri nu urma a fi examinată și acțiunea

civilă, or, procesul de judecată nu putea să aibă loc în procedura simplificată

prevăzută de art.3641 Cod de procedura penală, în cazul în care au fost anexate probe

noi. Examinarea de către instanță a acțiunii civile înaintate apriori exclude aplicarea

procedurii simplificate.

Susține recurenții că, potrivit materialelor cauzei penale compania de asigurări

„Alliance Insurance Groupe” S.A. a fost recunoscută în calitate de parte civilmente

responsabilă pe cauza respectivă. Deci, acțiunea urma a fi înaintată către compania

respectivă.

Subsidiar recurenții au făcut trimitere la practica CtEDO în cauzele Suominen

c. Finlanda, hotărârea din 01.07.2003, Garcia Ruiz vs. Finlanda, hotărârea din

21.01.1999, Hirvisaari vs. Finlanda, Hiro Balani vs. Spania, Artico vs. Italia, Parez vs.

Franța, Van der Hurk vs. Olanda, Kaufland vs. Belgia).

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

4

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că deși

titularii acestuia nu au invocat careva temeiuri pentru recurs stipulate la alin. (1)

art.427 Cod de procedură penală, totuși aceștia își exprimă dezacordul cu soluția

instanței de apel în partea încasării prejudiciului moral, temei de casare care este

prevăzut de pct.6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Astfel, verificând alegațiile recurenților, în raport cu actele cauzei, Colegiul

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de

admiterea a apelului părții civile Cornea Adrian, casarea parțială a sentinței primei

instanțe în latura civilă, în partea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție

corectă și întemeiată.

Deci, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de apel examinând

argumentele invocate în apelul părții civile referitor la admiterea integrală a acțiunii

civile în raport cu sentința primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată

în sumă de 5 000 lei și prejudiciului moral în cuantum de 50 000 lei, corect a dispus

încasarea acestora din contul inculpatului, acestea fiind în deplină concordanță cu

principiul răspunderii civile delictuale care impune reparația integrală, reală și

efectivă a daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei, a naturii și

duratei acestora.

În acest context, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul că

acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin

fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia.

Anume în acest context, instanța de apel a evaluat corect dauna morală pentru

Cornea Adrian în sumă de 50 000 lei, fiind luate în considerare suferințele fizice ale

acestuia, statutul părții vătămate în societate, gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, consecințele survenite, precum și măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție părții vătămate.

Colegiul penal respinge argumentul recurenților că, la examinarea cauzei în

procedură simplificată, nu urma a fi examinată și acțiunea civilă, or, procesul de

judecată nu putea să aibă loc în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de

procedura penală, în cazul în care au fost anexate probe noi, deoarece acesta

contravine prevederilor art.3641 alin.(5) Cod de procedură penală.

Referitor la argumentul recurenților că, potrivit materialelor cauzei penale

compania de asigurări „Alliance Insurance Groupe” S.A. a fost recunoscută în calitate

de parte civilmente responsabilă pe cauza respectivă, deci acțiunea urma a fi înaintată

către compania respectivă, Colegiul penal ține să menționeze că potrivit copiei

raportului de daune anexată la materialele cauzei penale (f.d.186 vol. I) compania de

5

asigurări suportă cheltuielile doar pentru prejudiciul material, care în speță a fost

admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se

pronunțe instanța civilă.

Astfel, prejudiciul moral și cheltuielile de judecată corect au fost dispuse spre

încasare de la inculpatul Krijanivskii Vitalie.

Instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurenților prin care se

susține că decizia instanței de apel nu este motivată detaliat, făcând în acest sens

trimitere la practica CtEDO, or, din decizia instanței de apel rezultă că aceasta și-a

motivat soluția adoptată, expunându-se argumentat asupra motivelor invocate în

cererea de apel de către partea civilă.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Krîjanovskii Vitalie

cu avocatul său Morozov Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 24 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Krîjanovskii

Vitalie xxxxx, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

r Anatolie Țurcan

6