1ra-1734/19 — art. 264-1 al.4 CP

1ra-1734/19 — art. 264-1 al.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1734/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Moruz Valentina în comun cu inculpatul Chirilov Vasile, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019,

în cauza penală privindu-l pe

Chirilov Vasile xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în satul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Vasile a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.2641

alin.(4) Cod penal și în baza acestei legi i s-a aplicat pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 1100 u.c. (55000 lei).

Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare în legătură cu efectuarea expertizelor a fost respinsă.

prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 martie 2015 fiind privat de dreptul de a

conduce mijloacele de transport pe un termen de 3 ani, la 04.05.2017 ora 16:30 a

condus automobilul de model „Mercedes E” n/î xxxxx în mun. Bălți str. xxxxx, în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, cu concentrația de alcool în aerul

expirat de 1,17 mg/l, și în sânge alcool etilic în cantonate de 3,32 % echivalent 3,32

g/l, conform raportului de expertiză medico-legală toxicologică, ce se atribuie la

starea de ebrietate de grad avansat, conform art.13412 Cod penal.

1

Valentina în comun cu inculpatul Chirilov Vasile, care au solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței judecătoriei Bălți sediul Central din 29 iunie 2018,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Chirilov Vasile să fie

achitat din lipsa infracțiunii.

3.1 În motivarea apelului, avocatul și inculpatul au indicat că, la judecarea

cauzei, instanța de fond a stabilit că, vinovăția lui Chirilov Vasile se confirmă prin

declarațiile martorilor Secrieru Vitalie, Danileico Vasile, a inculpatului Chirilov

Vasile și actul de expertiză medico-legală nr. 311 din 16.05.2017.

Apărarea a considerat, că instanța de fond a apreciat eronat probele apărării și

neîntemeiat le-a apreciat critic, precum că cele date la urmărirea penală sânt

veridice.

A indicat apelantul că, din declarațiile martorului Danileico Vasile se atestă

faptul, că automobil este cu drept de proprietate a lui, și anume că dânsul s-a aflat

la volan la momentul stopării, care a dus convorbiri cu polițiștii. Aceste declarații

sunt juste și adevărate, care se mai confirmă prin ordonanța din 24.05.2017. Prin

această ordonanță se apreciază critic probele administrate de colaboratorii de

poliție, inclusiv martorul Secrieru Vitalie, deoarece au fost dobândite prin

provocări și lovite de nulitate conform art.251 Cod de procedură penală.

Acuzarea n-a prezentat probe, care ar indica că Chirilov Vasile a fost la volan.

În privința lui Chirilov Vasile a fost pornit proces contravențional, care a fost

încetat la 10.05.2017, iar urmărirea penală a fost pornită pînă la încetare, astfel, se

pretinde încălcarea principiului dublei încriminări stabilit la art.22, 287 Cod de

procedură penală și art.4 Protocolul nr.7 CEDO.

Se pretinde, că la 10.05.2017 a fost încetat procesul contravențional, dar n-a

fost anulată ordonanța de pornire a procesului contravențional.

Relatează avocatul că, instanța de fond face trimitere la f.d.19 din dosarul

contravențional, dar fără a specifica în ce măsură dovedește vinovăția inculpatului.

fost respins, ca nefundat, apelul avocatului Moruz Valentina în comun cu inculpatul

Chirilov Vasile cu menținerea sentinței instanței de fond fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, judecind cauza penală, a

constatat că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet,

sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor, corect stabilind fapta infracțională și făcând o încadrare juridică justă a

acțiunilor lui Chirilov Vasile în baza art.2641 alin.(4) Cod penal cu semnele

2

calificative: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se afla în

stare de ebrietate.

Aceste circumstanțe au fost corect constatate din totalitatea de probe și anume

prin: - declarațiile martorului Secrieru Vitalie (f.d.102-104); - declarațiile

martorului Danileico Vasile (f.d.120-124); - ordonanța de constatare a faptei

contravenționale și pornire a procesului contravențional din 04.05.2017 prin care

se confirmă faptul, că la 04.05.2017 ora 15:30 Chirilov Vasile se deplasa în or.

Bălți str. Independenții 61 în stare de ebrietate la volanul automobilului Mercedes

E 280 xxxxx (f.d.7); - procesul-verbal de testare alcoolscopică din 04.05.2017

potrivit căruia se atestă că la testarea alcoolscopică a lui Chirilov Vasile a fost

depistat alcool 1,17 mg/l în aerul expirat (f.d.9-10); - procesul-verbal de ridicare a

mostrelor pentru stabilirea stării de ebrietate din 04.05.2017 care stabilește, că la

data respectivă de la Chirilorv Vasile au fost ridicate mostre de sînge (f.d.12); -

procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 04.05.2017 potrivit

căruia se confirmă ridicarea automobilului Mercedes E 280 xxxxx (f.d.15); -

procesul-verbal de reținere a automobilului la parcarea specială din 04.05.2017

(f.d.16); - ordonanța privind încetarea procesului contravențional din 10.05.2017

prin care se confirmă încetarea procesului contravențional pornit în cadrul

materialului de control înregistrat la RP Nord a INP al IGP sub nr.20171072075

din 04.05.2017 din motivul că pentru faptul dat este pornită urmărirea penală

nr.2017040713 (f.d.17); - procesul-verbal nr.2152 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din

04.05.2017, prin care la examinarea medicală a lui Chirilov Vasile s-a stabilit starea

de ebrietate cu grad avasat (f.d.47-49); - raportul de expertiză judiciară nr. 311 din

16.05.2017 care cuprinde concluzia, că în proba de singe ridicată de la Chirilov

Vasile s-a depistat alcool etilic în cantitate de 3.35 g/l (f.d.23-24); - decizia Curții

de Apel Bălți din 11.03.2015 în care se indică la privarea de dreptul de a conduce

mijloacele de transport a lui Chirilov Vasile (f.d.58).

La stabilirea pedepsei instanța de apel a constatat că, instanța de fond a luat în

considerație prevederile art.2, 7, 61, 75-78, 2641 alin.(4) Cod penal, ținând astfel

cont de gravitatea infracțiunilor comise (ușoară), motivul acestora, de

personalitatea celui vinovat care anterior a fost tras la răspunderea penală de mai

multe ori, de lipsa circumstanțelor atenuante, de prezența circumstanțelor agravante

- săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză și celelalte

împrejurări individuale ale cazului.

3

În motivarea soluției Colegiul penal a reiterat, că la stabilirea pedepsei instanța

de fond a luat în considerație toate împrejurările cazului penal legate de fapta

infracțională, prevederile legale și personalitatea inculpatului.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul penal a ajuns la concluzia că

instanța de fond a aplicat o pedeapsă sub formă de amendă, care v-a fi una

echitabilă și pe măsura materialului probant administrat, v-a atinge scopul și v-a

corecta, reeduca inculpatul, precum și v-a restabili echitatea socială și v-a preveni

săvîrșirea de noi infracțiuni atît din partea acesteia, cît și de alte persoane.

Moruz Valentina în comun cu inculpatul Chirilov Vasile în care a invocat

prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, și a solicitat admiterea

recursului, casarea decizia Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019, cu restituirea

cauzei penale la rejudecare în Curtea de Apel Bălti în alt complet de judecători fiind

invocate aceleași argumente din cererea de apel.

5.1. În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat ca, în privința lui Chirilov

Vasile s-a pornit proces contravențional care a fost încetat la 10.05.2017, iar

urmărirea penală a fost pornită până la încetarea procesului penal. Astfel, se

pretinde la încălcarea principiului dubei urmăriri, stabilit de art.22, 287 CPP si art.4

Protocolul nr.7 adițional CEDO.

Indică recurentul că, în privința lui Danileico Vasile a fost întocmit un proces

verbal cu privire la contravenție pe faptul transmiterii volanului către o alta

persoana Chirilov Vasile, în baza art.233 Cod Contravențional, care prin hotărârea

judecătoarei Bălti sediul Central din 29 martie 2019 procesul verbal cu privire la

contravenție a fost declarat nul, și a fost încetat procesul contravențional în privința

lui Danileico Vasile.

Deci, printr-o hotarirea de judecata s-a constatat un fapt dovedit că volanul nu

a fost transmis lui Chirilov Vasile, iar de aici ultimul nu a putut a se afla la volan

în momentul stopării mașinii, cît și alibiul inculpatului că a condus automobilul

altui proprietar Danileico Vasile în stare de ebrietate, deci, lipsa faptului penal

prevăzut de art. 2641 al. 4 Cod penal.

Apărarea a anunțat acest fapt în instanța de fond și instanța de apel, solicitând

termen pentru a prezenta probe suplimentare, însă, instanțele de judecata au respins

demersul prin ce au încălcat dreptul la un proces echitabil și contradictorial, stabilit

de art.6 CEDO, fapt ce constituie temei de rejudecare a cauzei în instanța de apel.

Cu referire la practica judecătoreasca pe cauze când fără a anula ordonanța de

pornire a procesului contravențional și pornirea unui proces penal pe același fapt,

apărarea a invocat cauza lui Popic Victor art.166 Cod penal dosarul nr.1ra-

937/2013, în care Curtea Supremă de Justiție prin decizia sa din 19 noiembrie 2013

4

constata încălcarea principiului dublei urmăriri prevăzut de art.7 Protocolul nr.4

CEDO, atunci când pornirea procesului contravențional în privința uneia și aceleași

persoane pe același fapt exclude pornirea urmăririi penale pe aceasta persoana pe

același fapt.

Indică recurentul că, în cauza Chirilov Vasile urmează a fi emisă aceiași

soluție pentru a fi aplicată uniform de rând cu cauzele menționate mai sus, în caz

contrar se va pretinde la încălcarea cerințelor principiului dreptului la un proces

echitabil și contradictorial, ori, în cazul dat, urmează a fi respectat principiul

securității raporturilor juridice, în caz contrar, consideră Curtea Europeană că este

încălcat dreptul la un proces echitabil stabilit de art.6 CEDO, deoarece acest

principiu impune că o soluție data definitivă de către judecată a unui litigiu,

plasează litigiile de aceiași categorie de a fi soluționate prin aceleași argumente în

viitor.

pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, prin care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, la judecarea

apelului instanța a examinat prezenta cauză penală sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței prin care Chirilov

Vasile, a fost recunoscut culpabil și condamnat în baza art.2641 alin. (4) Cod penal.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia

procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.434 Cod de procedură penală judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând

seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au

participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

5

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit textului recursului, Colegiul penal lărgit atestă, că deși recurentul nu

a indicat concret un temei de drept din cele 16 conținute în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, pentru declararea recursului, din conținutul argumentelor

formulate se atestă că criticile aduse se subscriu temeiurilor de casare prevăzute la

pct. 6), 8) alin. (1) al normei precitate, potrivit cărora hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

7.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct.6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit

confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art.414, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Referitor la motivele invocate în cererea de recurs precum că, ,,(...) hotărârea

instanței nu cuprinde motivele pe care-și întemeiază soluția, interpretare eronată

a probelor”, Colegiul penal menționează că, o astfel de eroare în cauza dată nu se

constată, deoarece:

- decizia instanței de apel este una argumentată inclusiv în raport cu cererea

de apel declarată de către același autor (f.d.146-147), care conține aceleași

argumente ca și în recursul ordinar, totodată instanța de recurs consideră că,

repronunțarea asupra argumentelor recursului nu poate duce la casarea deciziei

contestate, or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea

a specificat că, ,, (…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte succintă

și doar a menținut hotărârea primei instanțe. Totuși, având în vedere faptul că

fondul cauzei a fost examinat în mod corespunzător de către prima instanță și că

hotărârea acesteia este motivată suficient, precum și având în vedere natura

motivelor invocate de reclamant în cererea sa de recurs, Curtea nu consideră că

6

respingerea recursului fără o motivare detaliată constituie o violare a cerințelor

articolului 6 § 1 al CoEDO”.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată, că

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

fiind legală și întemeiată, instanța de apel și-a argumentat soluția de condamnare a

inculpatului, în comiterea infracțiunii încriminate.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recursul

declarat, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a

formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor

recurentului (f.d.179-180), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform

practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, și statuează că art. 6

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Nu poate fi reținută decizia judecătoarei Bălti sediul Central din 29 martie

2019 în cauza contravențională în privința lui Danileico Vasile prin care procesul

verbal cu privire la contravenție a fost declarat nul, și a fost încetat procesul

contravențional ca temei pentru achitarea inculpatului sau încetarea procesului

penal. Or, fiind audiat Danileico Vasile în cadrul urmăririi penale a confirmat că la

volan se afla Chirilov Vasile, care după cea văzut polițiștii a oprit automobilul și a

trecut pe bancheta din față a pasagerului.

În ce privește decizia Colegiului penal al CSJ nr.1ra-937/2013, la care face

trimitere apărarea în motivarea recursului său, Colegiul relatează că cauza invocată

nu este similară cu circumstanțele prezente în cauza deferită judecății, nefiind

relevante pentru prezenta speță, or instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor relevante invocate în apelul declarat, motivarea soluției corespunde

dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu

a admis nici o eroare gravă de drept.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că erorile de drept invocate de

recurenți prin prisma prevederilor art.427 alin.1) pct.6) Cod de procedură penală,

nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

7.2. Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut

art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea

instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la

situația în cauză, acest temei nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa

7

eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a

elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a

celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin

materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul

ședințelor judecătorești. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele

componente ale infracțiunii imputate lui Chirilov Vasile, inclusiv vinovăția

acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente

și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

La fel nefonate, sunt și argumentele apărării precum că ”la caz este încălcat

principiul ”non bis idem”, deoarece procesul contravențional pornit în baza

art.233 al.1 Cod contravențional, pe acelaș fapt a fost încetat la 10.05.2017”,

argument care a fost combătut de către instanța de apel în decizia sa (f.d.179). Or,

după cum rezultă din ordonanța OP al CP nr.1 Bălți din 10 mai 2017, procesul

contravențional pornit pe faptul conducerii mijlocului de transport în stare de

ebrietate de către inculpatul Chirilov Vasile la data de 04.05.2017, a fost încetat

anume pe motivul că pe faptul dat este pornită urmărire penală, ce nu poate fi

considerat ca o hotărîre luată pe fond, nefiind stabilite careva motive de reabilitare,

sau sancționare pentru a fi aplicat princilpiul prevăzut la art.22 Cod procedură

penală, după cum indică apărarea.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,

referitor la nevinovăția acestuia, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel,

asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform

practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației

în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele

prezentate de părți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care

le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce

nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii în baza art. 2641 al. 4 Cod penal a fost

dovedită integral.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune declararea, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat de

avocatul Moruz Valentina în comun cu inculpatul Chirilov Vasile.

8

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Moruz

Valentina în comun cu inculpatul Chirilov Vasile, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Chirilov Vasile xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 12 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

9