1ra-599/2018 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-599/2018 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-509/2018

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie

Judecători – Cobzac Elena și Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Corceac Victor, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Corceac Victor xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.10.2014 – 28.05.2015;

Instanța de apel: 20.07.2015 – 08.10.2015;

06.10.2016 – 14.03.2017;

Instanța de recurs: 04.05.2016 – 01.11.2016;

24.11.2017 – 20.12.2017;

15.02.2018 – 04.04.2018.

Asupra admisibilității recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 u. c., ce

constituie suma de 6000 (șase mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de l (unu) an.

1

Acțiunea civilă, intentată de partea vătămată Cauș Zinaida a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

Victor la 16.04.2013 aproximativ ora 08:50 min., fiind responsabil de exploatarea și

starea tehnică a autoturismului de model „Mercedes 190” cu numere de înmatriculare

xxxxx și remorca de model xxxxx cu numere de înmatriculare xxxxx, știind că

mecanismul de cuplare a remorcii este uzat și defectat, contrar prevederilor art.126

pct.1) din Regulamentul Circulației Rutiere (RCR), conform căruia „Persoanele

responsabile de exploatarea și starea tehnică a vehiculelor sânt obligate: - să nu admită

în circulație vehiculele a căror stare tehnică nu corespunde normelor tehnice” și art.122

pct.6 lit. h) din RCR, care prevede că „este interzisă exploatarea vehiculelor în cazurile

în care sânt depistate devieri de la normativele tehnice este defectat dispozitivul de

cuplare a remorcherului sau a remorcii, lipsește sau este defectat dispozitivul de

siguranță cablul remorcii care, prin construcție, nu este dotată cu frână autonomă” le-a

pus în exploatare.

În așa mod, la 16.04.2013 aproximativ ora 08:50, Corceac Victor, fiind la

volanul autoturismului de model „Mercedes 190” cu numere de înmatriculare xxxxx,

cu remorca de model xxxxx cu numere de înmatriculare xxxxx, se deplasa pe str.

Ștefan cel Mare com. Grătiești mun. Chișinău din direcția șos. Balcani.

În timpul deplasării, ajungând în preajma casei de locuit amplasată pe str. Ștefan

cel Mare 10 com. Grătiești, s-a decuplat mecanismul de remorcare al remorcii de

model xxxxx cu numere de înmatriculare xxxxx, care din inerție ieșind haotic de pe

carosabil, a tamponat pietonul Cauș Zinaida care se afla pe acostament.

În rezultatul accidentului rutier, pietonului Cauș Zinaida i-au fost cauzate

vătămări corporale medii în formă de fractură a extremității superioare a tibiei, fractura

prin tasare-separare condil lateral tibiei stângă cu deplasare, fractura falangei

proximale police stângă cu deplasare, fractura capului metacarpian unu mâna stângă,

plăgi gambei stângă și picior drept, confirmate prin raportul de expertiză medico-legală

nr.1019/D din 22.05.2013.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Corceac Victor în baza art.264

alin.(1) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

vătămate Cauș Zinaida, prin care a solicitat casarea sentinței în partea ce ține de

acțiunea civilă, rejudecarea cauzei penale cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, cu admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpatul

2

Corceac Victor a prejudiciului material în sumă de 23 000 mii lei, precum și a

prejudiciului moral în sumă de 150 000 mii lei, pentru urmările avute loc de pe urma

comiterii faptei prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal.

În argumentarea cererii de apel, avocatul a indicat că prima instanță neîntemeiat

a lăsat acțiunea civilă fără soluționare, deși în cadrul cercetării judecătorești au fost

prezentate probe exprimate prin înscrisuri care au reflectat toate cheltuielile suportate

de către partea vătămată și civilă Cauș Zinaida.

Așadar, prin faptul lăsării acțiunii civile pentru examinare într-un alt proces

civil, partea vătămată Cauș Zinaida a fost pusă într-o situație și mai grea și dificilă, din

punct de vedere financiar privitor la cheltuielile suportate pe marginea petrecerii

tratamentului medical, suportării suferințelor fizice și morale în rezultatul vătămărilor

corporale cauzate de către inculpatul Corceac Victor în urma accidentului rutier.

În urma traumelor cauzate în accidentul rutier ultima a devenit invalid de gradul

II, nu s-a tratat definitiv nici până la moment, având dificultăți enorme pentru a se

deplasa, iar inițierea unei noi proceduri civile pe marginea despăgubirii lui Cauș

Zinaida vor provoca dificultăți și cheltuieli suplimentare de deplasare, suferințe fizice

și psihice, amintiri și retrăiri despre calvarul incidentului care a avut loc.

La adoptarea sentinței prima instanță urma a se expune și asupra cuantumului

acțiunii civile care se datorează unei sume în mărime de 38 000 lei pentru prejudiciu

material, cu excepția sumei parțial restituite până la finisarea cercetării judecătorești în

sumă de 15 000 lei, precum și a prejudiciului moral în sumă de 150 000 lei pentru

suferințele fizice și psihice suportate până la moment, pentru retrăirile sufletești ce se

datorează faptului că în rezultatul traumelor primite Cauș Zinaida a fost nevoită, din

cauza imposibilității de a se deplasa, să fie concediată de la serviciu ratând astfel

venitul, alegându-se cu o invaliditate de gr. II și o pensie de invaliditate mizeră.

2015, a fost admis parțial apelul declarat, casată sentința în latura civilă și pronunțată o

nouă hotărâre în această parte, prin care s-a admis acțiunea civilă intentată de partea

vătămată Cauș Zinaida și s-a încasat de la Corceac Victor cu titlu de prejudiciu moral

în beneficiul părții vătămate Cauș Zinaida suma de 10 000 lei.

Din oficiu s-a casat sentința și în latura penală, Corceac Victor fiind recunoscut

vinovat de comitere a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de amendă, în mărime de 300 u.c., fără privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul Corceac Victor.

Încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de inculpatul Corceac Victor, nu a fost

contestată, astfel, verificând probele administrate, în conformitate cu prevederile

3

art.art.100 alin.(4), 101 Cod procedură penală, instanța de apel a reținut că, prima

instanță corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpatului Corceac Victor

în baza art.264 alin.(1) Cod penal, pe semnele: încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

La fel, instanța de apel a mai statuat că la aplicarea pedepsei, prima instanță nu a

ținut cont în deplină măsură de prevederile art.7, 75 Cod penal.

Totodată, examinând materialele cauzei, instanța de apel a găsit oportun de a

casa sentința din oficiu în latura penală, din considerentul că prima instanță la

stabilirea pedepsei n-a luat în considerație faptul că pedeapsa complementară nu se

aplică în cazul aplicării sancțiunii sub formă de amendă, ci se aplică doar în cazul

aplicării sancțiunii cu închisoarea.

Subsecvent, instanța de apel a considerat că acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată Cauș Zinaida urmează a fi admisă în parte și să fie dispusă încasarea de la

Corceac Victor în beneficiul părții vătămate suma de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de

prejudiciu moral pricinuit părții vătămate.

Instanța de apel, ținând cont de prevederile art.art.219 alin.(4), 220 alin.(3) Cod

de procedură penală, art.art.1422 alin.(1), (2), 1423 Cod civil, a statuat că motivele

invocate în apel, pot servi drept temei pentru admiterea acestuia în partea încasării

prejudiciului moral. Ce ține de prejudiciul material, instanța de apel a reținut că prima

instanță corect a indicat că partea vătămată urmează a se adresa cu acțiune civilă în

instanța de drept civil, deoarece la materialele dosarului nu sunt probe concludente și

pertinente întru confirmarea încasării despăgubirilor pentru dauna materială în sumă de

38 000 lei. Din materialele dosarului rezultă că inculpatul i-a achitat părții vătămate o

sumă de bani pentru tratament și nu este clar care sumă anume nu a fost acoperită.

Popa Marin în numele părții vătămate Cauș Zinaida, care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Corceac Victor să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal,

aplicându-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 u.c., cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an, admiterea acțiunii

civile și încasarea de la inculpat a prejudiciului material în sumă de 23 000 lei, precum

și prejudiciul moral în sumă de 150 000 lei.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că instanța de apel eronat a

admis în parte apelul declarat, aceasta a depășit limita examinării cauzei când din

oficiu a casat sentința în latura penală, prin care i-a stabilit inculpatului pedeapsa sub

formă de amendă, fără a-l priva de dreptul de a conduce mijloace de transport.

4

Totodată, recurentul a menționat că prima instanță neîntemeiat a lăsat acțiunea

civilă fără soluționare, deși în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate probe

exprimate prin înscrisuri care au reflectat toate cheltuielile suportate de partea

vătămată Cauș Zinaida, în rezultatul traumelor cauzate, iar instanța de apel eronat sau

tendențios a motivat că bonurile fiscale și înscrisurile nu sunt probe concludente și

pertinente la stabilirea prejudiciului cauzat în sumă de 38 000 lei.

Prin lăsarea acțiunii civile pentru examinarea în ordinea procedurii civile, partea

vătămată Cauș Zinaida a fost pusă în situație mai grea și dificilă, din punct de vedere

financiar, în privința cheltuielilor suportate în legătură cu tratamentul medical,

suferințele fizice și psihice. Partea vătămată este pusă în situația de a înainta pe viitor

cerere de chemare în judecată, prin ce i se înrăutățește starea materială i se creează

suferințe fizice și psihice, reamintirea retrăirilor despre calvarul accidentului avut loc,

aceasta în rezultatul traumelor primite se află în imposibilitatea de a se deplasa, s-a

concediat, fiindu-i atribuit gr. II de invaliditate și are o pensie de invaliditate mică.

Prin urmare, recurentul a punctat că în instanța de judecată au fost prezentate

toate înscrisurile în original care probează cheltuielile și prejudiciul material suportat.

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe prevederile art.427 alin.(1) pct.6),

10) Cod de procedură penală.

noiembrie 2016, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Popa Marin în

numele părții vătămate Cauș Zinaida, casată decizia parțial, în latura civilă, cu

remiterea cauzei la rejudecare în această parte în aceiași instanță de apel. În rest, în

latura penală decizia atacată a fost menținută.

Instanța de recurs a conchis că instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor

invocate de apelant la pct.3 al prezentei decizii în ce privește acțiunea civilă, precum

nejustificat și în termeni generali, fără o motivare corespunzătoare a dispus încasarea

în contul părții vătămate Cauș Zinaida a prejudiciului moral în sumă de doar 10 000 lei

din suma solicitată, fără a lua în considerație circumstanțele speței, că în rezultatul

infracțiunii comise părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale medii, fiindu-i

atribuit ulterior gradul doi de dezabilitate, astfel că suma încasată este vădit

disproporțională suferințelor fizice și psihice suportate de partea vătămată, ignorându-

se la caz, prevederile art.1423 Cod civil, 219 alin.(4), 414 Cod de procedură penală.

fost admis apelul declarat de avocatul Popa Marin în numele părții vătămate și civile

Cauș Zinaida, casată sentința în latura civilă în ce privește încasarea prejudiciului

moral, și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care acțiunea civilă a fost admisă în partea prejudiciului moral,

5

dispunându-se încasarea de la Corceac Victor în beneficiul lui Cauș Zinaida

prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei, în rest, sentința fiind menținută.

Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței în latura civilă, a

conchis că este justă soluția primei instanțe în ce privește încasarea prejudiciului

material, la care instanța a reținut corect prevederile art.225 alin.(3) Cod de procedură

penală și a admis în partea dată în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile,

deoarece de către partea vătămată nu au fost prezentate careva probe incontestabile

pentru stabilirea corectă a mărimii cuantumului prejudiciului material și acesta nu este

posibil de constatat fără a amâna judecarea cauzei.

Totodată, reținând prevederile art.219 alin.(2) Cod de procedură penală,

art.art.616, 1423 Cod civil, instanța de apel a concluzionat că este incorectă soluția

primei instanțe cu privire la încasarea prejudiciului moral, pe când incontestabil s-a

dovedit că partea vătămată a avut mari retrăiri sufletești și dureri fizice, în urma

infracțiunii comise de inculpat, aceasta a devenit o persoană cu dezabilitate accentuată,

căreia i-au fost provocate nu doar suferințe puternice fizice, dar și psihice, respectiv,

reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei

vătămate, instanța a concluzionat că suma de 100 000 lei va fi echitabilă întru a

compensa suferințele morale, considerând totodată că suma solicitată în mărime de

150000 de lei este una exagerată.

Valeriu în numele inculpatului Corceac Victor, care a solicitat casarea acesteia, în

partea încasării prejudiciului moral, invocând că suma dispusă spre încasare în mărime

de 100 000 lei este una exagerată, reieșind din faptul că partea vătămată prin recipisă

încă în cadrul urmăririi penale a declarat că nu are careva pretenții față de inculpat.

Totodată, a mai menționat că instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că

până la producerea accidentului rutier, inculpatul a trecut revizia tehnică, care a stabilit

că mecanismul de cuplare a remorcii corespunde cerințelor tehnice.

2017, recursul avocatului Gîscă Valeriu în numele inculpatului Corceac Victor, a fost

declarat inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut.

În motivarea deciziei adoptate, instanța de recurs a indicat că din actele cauzei,

rezultă că cauza penală a fost judecată în primă instanță în prezența inculpatului

Corceac Victor și avocatului Gîscă Valeriu, în baza mandatului nr.0483978, seria MA

din 17.06.2016, eliberat doar pentru participarea în Judecătoria Râșcani, mun.

Chișinău. În instanța de apel, inculpatul a fost reprezentat de avocatul Gîscă Marcel, în

baza mandatului nr.1102581 din 09.01.2017, eliberat doar pentru instanța de apel.

6

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul

Gâscă Valeriu, care la cererea de recurs nu a anexat actul ce i-ar fi confirmat

împuternicirile și consimțământul inculpatului la reprezentarea în instanța de recurs și

nici pentru contestarea deciziei instanței de apel, nerespectându-se prevederile art.70

alin.(1), (7), 361 alin.(1) Cod de procedură penală.

Prin urmare, în cazul în care recursul este declarat de persoana căreia nu-i

aparține acest drept, în asemenea caz, recursul declarat se consideră inadmisibil, din

motiv că cererea de recurs a fost depusă de către o persoană care nu poate fi

considerată ca titular legal al dreptului de a declara recurs.

Corceac Victor a contestat-o cu recurs ordinar, prin care solicită casarea deciziei în

latura civilă, și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia cuantumul prejudiciului

moral să fie micșorat, motivând că nu are posibilitatea de a achita această sumă,

deoarece este pensionar și suferă de o boală psihică.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

deoarece este depus peste termen, din următoarele considerente.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit materialelor dosarului, instanța de recurs constată că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat la 14 martie 2017 în prezența procurorului, părții

vătămate, inculpatului și a avocatului acestuia, fapt confirmat prin procesul-verbal al

ședinței de judecată din 14 martie 2017 (f.d.65-67 Vol. II). Părțile prezente au fost

înștiințate despre data pronunțării deciziei integrale, care a avut loc la 11 aprilie 2017.

În cadrul ședinței de judecată din 11 aprilie 2017, decizia motivată a fost pronunțată

integral în lipsa inculpatului și a avocatului acestuia, însă acest fapt nu a constituit un

impediment pentru a declara recurs atât de către de către inculpat, cât și de către

avocatul acestuia, în termenul stabilit de lege.

Totodată, instanța de recurs consideră necesar de accentuat că potrivit legislației

procesual penale în vigoare termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel curge din momentul pronunțării integrale a acesteia.

Tot aici, se reține că prevederile art.319 alin.(2) Cod de procedură penală,

stipulează că partea prezentă la un termen de judecată nu mai este înștiințată pentru

termenele următoare, chiar dacă va lipsi la vreunul dintre aceste termene.

7

În atare împrejurări, instanța de recurs concluzionează că în speța dată, termenul

de declarare a recursului curge din momentul recepționării deciziei integrale a instanței

de apel tradusă în limba rusă. Astfel, în cazul dat, potrivit scrisorii de însoțire, copia

deciziei integrale tradusă în limba rusă a fost transmisă inculpatului la 14 noiembrie

2017, deci termenul a început a curge din 14 noiembrie 2017 și a expirat la 15

decembrie 2017, aceasta fiind considerată ultima zi de declarare a recursului ordinar.

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că termenul de recurs

este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se

va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura

examinării recursului ordinar, nu prevede repunerea în termen a recursului.

Reieșind din circumstanțele menționate și prevederile art.art.422, 432 alin.(2)

pct.2) Cod de procedură penală, Colegiul penal ajunge la concluzia că recursul depus

de către inculpatul Corceac Victor la 28 ianuarie 2018, este considerat ca fiind tardiv,

deoarece a fost depus peste termenul de 30 de zile prevăzut de legislație.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Corceac Victor

xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie

2017, în propria cauză penală, deoarece este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 mai 2018

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Cobzac Elena

Guzun Ion

8